Strategii de amenajare turistica; obiective ^i principii La elaborareaunei strategii de amenajare turistica s-a tinut seama de mai multi factori,

ihtre care: resursele turistice naturale si antropice si gradul lor de valorificare; resursele materiale, umane si financiare aferente turismului; obiectivele politice si economice pe tennen scurt, mediu si lung; realizarile din activitatea turistica in ce priveste structurile de primire, circulatia turistica si rezultatele economico-sociale. Tinand seama de acesti factori, obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistica sunt urmatoarele: valorificarea superioara a potentialului turistic; diminuarea sezonalitatii, respectiv, extinderea sezonului turistic prin echiparea teritoriului cu dotari exploatabile si functionate tot timpul anului; atragerea, pe aceasta baza, a unui numar sporit de turisti romani si straini; largirea ariei geografice de provenien^a a turisti !" !o "!s lor straini; sporirea eficientei economice si sociale a activitatii de turism; dezvoltarea tuturor formelor de turism posibile si pretabile in teritoriul amenajat; pastrarea si conservarea mediului inconjurator si a obiectivelor turistice. #n literatura de specialitate, in elaborarea si aplicarea strategiilor de amenajare turistica s-au conturat urmatoarele principii$: - principiul integrarii armonioase a conditiilor naturale cu suprafetele construite, cu structura edilitara si baza materiala turistica; de fapt, constructiile turistice este necesar sa fie realizate cu elemente ale arhitecturii locale si armonic integrate in mediul geografic; - principiul structurilor evolutive potrivit caruia structura unei zone turistice este necesar s% reprezinte un sistem multifunctional si transformabil, care sa permita dezvoltari continui si adaptari m functie de cerin^ele clientelei turistice; - principiul realizarii serviciilor turistice de baz% &cazare, alimentatie publica, transport' si a celor suplimentare care pun accentui pe elementui recreativ, dinamic al unei zone, subzone, centru sau punct turistic, pe diversificare; - principiul retelelor interdependente intre constructiile si activitatile turistice si populatia autohtona, cu activitatile ei social- economice; ( principiul functionalitatii optime a intregului sistem turistic; orice dereglare in functionarea uneia dintre componente antreneaza efecte in lant, cu consecinte necontrolabile asupra teritoriului si asupra activitatii turistice, in general; ( principiul rentabilitatii directe si indirecte, sau, cu alte cuvinte, orice amenajare turistica a teritoriului care nu genereaza efecte economice si sociale favorabile, substantiale chiar, nu se justifica, teoretic si practic, ca solute de dezvoltare in profil teritorial. #n func^ie de obiectivele si principiile amintite, dar luand in calcul si factorul timp, strategiile de amenajare turistica pot fi: pe termen scurt & -) ani', ca o directie de moment la tendin^ele cererii turistice sau ale unor segmente ale cererii, cu efecte economice scontate; pe termen mediu &$-* ani', cu dezvoltari si modemizari ale spatiului deja amenajat; pe termen lung &+- , am', ce vizeaza amenajarea unor not puncte, statiuni, centre, subzone sau

zone turistice, modeme, menite sa raspunda unor necesitati si motivatii ale cererii pe o perioada mdelungata. tntr-o alta viziune, strategiile de amenajare turistica se diferentiaza m: a' strategia de flexibilitate sau a structurilor evolutive, ce presupune o permanenta adaptare la cerintele turistilor, zona turistica fund amenajata polifunctional, cu efecte pe linia cresterii eficientei valorificarii si dezvoltarii ofertei turistice; b' strategia de diferentiere, cu accent pe originalitatea in constructiile turistice &specific arhitectonic' si in produsele si serviciile oferite; c' strategia de diversificare, cu accent pe amplificarea dotarilor si echiparilor legate de serviciile suplimentare, tn special &fonne si mijioace de agrement cat mat diverse, retea comerciala modema si diversificata, circuite atractive, excursii variate etc.'.
Amenajarea turistica a unui teritoriu este o actiune interdisciplinara - la care contribute economia si organizareaturismului, ecologia, geografia, arhitectura, stiintele naturii, geologia, sociologia, psihologia s.a. - care pomeste de la studiile de detaliu si se incheie cu retroac^iunea exploatarii turistice. Modelarea diferitelor aspecte ale turismului ^ine deama de complexitatea fenomenului, precum si de numerosii factori, subiectivi si obiectivi, stimulatori sau restrictivi, dificil de estimat sau de cuantificat. De aceea, uneori se simte nevoia unor aproximatii destui de largi, iar alteori se impune acceptarea unor valori medii, care insa pot avea o mare influenta asupra concordan^ei dintre model si realitate.

lata de ce, inca de la inceput, se cer a fl precizate cateva aspecte de concep^ie privind amenajarea turistica a unei zone, subzone sau statiuni turistice. -menajarea si dotarea unei zone turistice se integreaza in amplul proces de punere in valoare a unui teritoriu, a resurselor lui. -bordarea acestei actiuni trebuie realizata intr-o viziune sistemica, in cadrul sistemului general al turismului romanesc, in stransa legatura cu celelalte sisteme &politic, social, economic, demografic, natural etc.' cu care se interconditioneaza spatial si functional, intr-un echilibru dinamic. tn acest context, elaborarea unei strategii de amenajare turistica trebuie sa tina seama de realitatile ,,teritoriale. ale zonelor si de determinarile acestora, de elementele de influenta care actioneaza asupra calitatii mediului inconjurator, ca spatiu de odihna si recreere. #ar elementele urmarite in strategia de amenajare turistica sunt: ( integrarea armonioasa a viitoarelor constructii in ansamblul cadrului natural, punand, totodat%, in lumina resursele turistice antropice; ( diversificarea dotarilor, de baza si complementare, in vederea asigurarii unei largi palete de prestatii turistice; ( crearea unei oferte turistice cu accentual caracter de specificitate, originala, prin folosirea calitatii teritoriului si caracteristicilor civilizatiei si culturii zonei; ( asigurarea unei posibile flexibilitati a ofertei, in functie depreferintele turistilor, care sa permita dezvoltari si adaptari continui; ( dimensionarea riguroasa a viitoarelor construc^ii, si in special a statiunilor, evitandu-se fenomenul de aglomerare turistica si pericolul de degradare a peisajului, acesta fiind considerat eel mat important factor al dezvoltarii, ,,materia prima. de baza in ansamblul turistic al zonei;

( ierarhizarea diferitelor tipuri de servicii turistice, m concordanta cu specificul si dimensiunile zonei, accentui punandu-se pe serviciile ce corespund m eel mat inalt grad, cantitativ si calitativ, preferin^elor turistilor;
inzestrarea diferitelor puncte ale zonei cu dotari auxiliare, menite sa faciliteze practicarea unei game largi de forme de turism

( asigurarea functionalitatii optime a activitatii turistice in zona, mcepand cu accesibilitatea, parcajul, cazarea, masa, transportui, alte servicii si terminand cu anima^ia, cu ambianta generala; ( asigurarea unei ridicate eficiente economice si sociale a mtregii activitati turistice, paralel cu oferirea unor servicii de calitate.
Desigur ca, problemele ridicate de amenajarea unei zone turistice sunt mult mat complexe, insa, abordarea trebuie sa se realizeze intr-o viziune stiintifica, de mar!eting, care permite o justa corelare a deciziilor privind produsul turistic si promovarea lui pe piata turistica interna si intemationala.

AMENAJAREA TURISTICA A ZONEI /01T-12 ". . Conceptii si strategii de amenajare ^i de dezvoltare a turismului montan La elaborarea imei strategii de amenajare si dezvoltare turistica trebuie sa se tina seama, m primul rand, de realitatile teritoriale ale tarii si zonelor ei si de determinarile cantitative si calitative ale acestora3. 4in literatura de specialitate se cunosc trei tipuri principale de localizare a statiunilor montane: a' localizarea periferica, respectiv, la periferia oraselor, m apropiere de masivele montane cu conditii prielnice practicarii sporturilor de iama; b' localizarea liniara, care urmeaza culoarele naturale de penetratie tnmunte, creandu-se statiuni cu axe rutiere; c' localizarea terminala, care se dezvolta in zonele alpine. Conceptia francezS2 de amenajare turistica alpin% se remarca prin implantarea si dezvoltarea unei serii de statiuni not, create ,,ex nihilo. peste limita locuintelor permanente, in locuri alese pentru posibilitatile de practicare a sporturilor de iama, adica rareori sub !,, m altitudine. 2poca statiunilor not a aparut inainte de al doilea razboi mondial: -lpes d35uez & 6$"' a fost punctui de plecare. - urmat 7ourchevel & 6"6', ca model al celei de a doua generatii. - treia generatie, aceea a statiunilor integrate, incepe cu La 8lagne & 6+$'. 0data cu crearea 7omisiei interministeriale de amenajare turistica montana si cu adoptarea ,,planului zapezii., strategia amenajarii muntelui a trecut sub indrumarea statului.

/ult timp s-a reprosat acestei politici de amenaj are a teritoriului ca este o forma moderna de colonizare a spatiului montan cu elemente ale civilizatiei urbane. 8rincipalele trasaturi ale acestei politici sunt urmatoarele: 9 activitate brutal grefata pe un mediu uman nepregatit si dezvoltat% ca un soi de monocultura speculative; 9 capitalul provine, in mare parte, de la marea finanta pariziana, deci, exterior regiunii; 9 aparatui legislativ de constrangere adecvat permite societatilor promotoare sa achizitioneze usor domeniul funciar indispensabil crearii statiunilor; - instalatiile sunt destinate satisfacerii in principal a unei clientele de lux extraregionale sau #nternationale &cea care este cea mat sensibila la ,,mod%.' si se opun tendintei de democratizare a turismului; - populatia indigena, deseori deposedata de pamant, contra vointei ei, este mat putin asociat% beneficiilor acestei actiuni, mat curand redusa la functii subalteme si temporare &m cazul in care nu urmeaza calea exodului rural'; - existenta unor forme multiple de agresiune declansate contra naturii alpine, comise de catre oameni ignoranti in problemele mediului montan, conduce deseori la catastrofe, cum sunt avalansele. Lipsa posibilitatii de functionare a acestor statiuni m dublu sezon, datorita altitudinii prea mari, pentru turismul de vara, rezultatele financiare, vin sa confirme rentabilitatea aleatorie a acestor investitii si sa arunce o umbr: asupra ,,aurului alb. al noilor statiuni. ;lterior, refuzul de a sustine proiectui de amenajare a altor statiuni de acest fel, marcheaza o cotitura in politica de amenajare a -lpilor francezi, care da prioritate dezvoltarii statiunilor la altitudini montane medii. - Conceptia austriaca de amenajare turistica montana se bazeaza pe principii diferite de cele ale <rantei. -laturi de considerentele economice, care nu pot fi neglijatc, partea preocuparilor ,,umane. este mult mat importanta. 0mul, locuitor al muntelui, este in centrul doctrinei de amenajare. -stfel, nu o statiune noua, ci un turism esen^ial ,,satesc. s-a dezvoltat, plecand de la nodurile vechi populate. lata cateva caracteristici ale acestei politici: - turismul se integreaza in armonie cu economia traditionala pe care statui o protejeaza; - echipamentele se multiplies datorita initiativelor publice sau private, dar raman sub controlul colectivitatii locale;

- turismul face sa beneficieze de veniturile sale "in particular, gratie mijioacelor de cazare originale si diversificate# marea majoritate a populatiei locale

- turismul are in vedere pasta-area nealterata a mediului natural si cultural. 8entru -ustria, notiunea ,,sporturi de iama., in afara de schi, mat cuprinde: toboganul, bobsleight-ul, schibob-ul, patinajul &pe unul din cele $+ patinoare artificiale' si pe majoritatea lacurilor austriece inghetate, jocuri de iama tipice s.a. 5otelaria austriaca si-a imbunatatit considerabil, in ultimii ani, conditiile si calitatea serviciilor, in asa fel incat sa se compare in acest sens cu vecina sa, 2lvetia. Tinand pasul cu cresterea cererii, capacitatea hoteliera a tarii a crescut considerabil, in prezent tara oferind milion de paturi in sezonul de iama si ,$ milioane vara. 0cuparea medie, in orice mijioc de cazare, se apreciaza in diferitele medii oficiale, ca fiind pe tara intre ), si $,=. -ceasta nu a impiedicat, insa, pe investitorii austrieci, ca pentru anii 66" si 66* sa realizeze o crestere a capacitatilor cu )-",,, paturi la hotelurile de " stele. 4 2 Din experienta intemationala tn amenajarea ^i echiparea muntelui 4in analiza experientei #nternationale &tari europene', m domeniul valoriflcarii poten^ialului turistic montan si dezvoltarii sporturilor de iama, s-au desprins cateva aspecte: 9 Tarile europene &<ranta, 2lvetia, -ustria, #talia, 7ehia, %lovacia, lugoslavia, >ulgaria etc.' depun eforturi deosebite pentru dezvoltarea statiunilor montane , pornind in amenajarea turistica a muntelui, de la o conceptie proprie, menita sa pun% in valoare resursele naturale, traditia, m scopul atragerii dientelei de pe pia^a intemationala a sporturilor de iama si cresterii rentabilitatii. 9 Preocuparea de baza a organizatorilor de turism din tarile amintite este de a asigura o activitate non-stop, in toate anotimpurile, in statiunile montane, prin: 9 prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se men^ine +-! luni pe an; 9 fblosirea tunurilor de fabricare a zapezii artificiale; 9 dotarea statiunilor cu partii din material plastic; 9 extinderea schiului pe iarba; 9 initierea unor actiuni 9 cursuri de alpinism, speoturism etc. 9 care sa atraga turistii m orice luna a anului; 9 practicarea pe scara larga a pescuitului la pastrav si a vanatorii sportive; 9 asigurarea unei oferte de vara sau chiar de extrasezon foarte variate, inlesnit% de prezenta, in apropierea statiunilor, a satelor de munte, a lacurilor sau parcurilor nationale, fapt ( ce a permis extinderea vacantelor la ferma sau a agroturismului. #

? #n fiecare ^ara alpina europeana au fost create sute de statiuni de capacitati diferite ( &*,, statiuni in -ustria, )+, in #talia, )$, m 2lvetia etc.'; ele au luat nastere prin amenajare, @ pentru sporturi de iama, a unor vechi statiuni climatice sau balneoclimatice, prin dotarea unor sate de munte cu echipament adecvat acestei forme de turism, on ca statiuni moderne, nou construite. ? Cele mm solicitate statiuni sunt cele cu profit complex &tratament balnear, cura de aer, turism de munte-vara, sporturi de iama etc.', care ofera turistului posibilitatea integrarii in viata localitatii si corespunde tendintei de socializare a sporturilor de iama, prin modicitatea tarifelor de cazare si prin asigurarea de conduit optime tuturor genurilor de schiori, de la incepatori la campioni europeni sau mondiali. ( Cazarea turistilor seface m cele mai variate forme, de la hoteluri de lux la hanuri, case de vacanfa sau campinguri cu instalatii de incalzire. ( Ae^eauaunitatilor de alimentatie publics este foarte diversificata, de mare popularitate bucurdndu-se restaurantele cu specific, dar mai ales cele care ofera gastronomic locala. ( -u fost depuse eforturi deosebite pentru a asigura turistilor posibilitatea de a servi masa chiar in zonele domeniului schiabil', in acest sens, multe cabane de pe crestele montane au bufete sau restaurante in care schiorii pot servi masa in sistemul ,,a la carte., fara sa mai fie nevoiti sa coboare in statiune. 4e asemenea, de-a lungul traseelor partiilor de schi de fond sunt amenajate restaurante. ( Fiecare stafiune dispune de numeroase pdrtii de schi &insumand *,9 ,, si chiar peste ,, Bm lungime' de diverse categorii si grade de dificultate. 4e starea acestora si buna lorintretinere se ocupa specialistC cu inalta calificare, dispunand de cele mai modeme mijioace tehnice. -laturi de partiile de coborare sau slalom &schi alpin', importanta deosebita se acorda partiilor de schi fond sau de plimbare, cu mare priza la turisti. #n ultimii ani, m special pe piata americana, a fost lansat un nou program 9 ^ski-mountaineering &un fel de combinatie nitre schiul alpin si de fond' - ce se desfasoara in afara partiilor marcate, gen de schi care ofer% schiorului &echipat cu bocanci din blana sintetica si schiuri cu legaturi speciale' posibilitatea sa urce orice cuime muntoasa. ( <oarte cautate sunt sejururile de sporturi de iarna combinate cu cursuri de limbi straine, gradinite si scoli de schi, patinaj pe patinoare naturale sau artificiale, schi de noapte etc. ( Facilitarea accesului la pdrtii si domenii schiabile este o preocupare constants tn toate statiunile, utilizandu-se diverse mijioace de transport: auto, avion, helicopter, instalatii mecanice de urcat etc. -menajarea de tipul ,,sBis aux pieds. &toate dotarile in imediata apropiere apistelor' se extinde tot mai mult. ( 1ici o statiune nu este conceputa si amenajata decat dup: construirea instalatiilor inecanice de urcat. n stafiunile din!lpi sunt foarte multe instalatii mecanice de urcat, de cele mai diverse tipuri, legate intre ele, ceea ce face ca turistii sa nu astepte la utilizarea

instalatiilor nici macar la sfarsitui saptamanii cand, de regula, se mregistreaza un aflux mai mare de vizitatori. 4e altfel, se apreciaza ca, dupa nemultumirea produsa de tarifele ridicate, pe locul doi, ca sursa de insatisfacfte a schiorilor, este asteptarea la instalatiile de urcat" Tendinta generala este, mai ales in -lpi, de a uni instalatiile mecanice de urcat din toate t%rile alpine &actiune aproape m intregime realizata', in scopul asigurarii accesului turistilor la variate domenii schiabile si dotari de agrement. %pre o astfel de conexiune se depun eforturi siinTatra &7ehia, %lovacia' si in -lpii 4olomitici &lugoslavia'. ( 1umarul mereu crescand al amatorilor de schi a dus la crearea" infiecare stafiune, a fcolilorde schi pentru toate categoriile de varsta. #n scopul prelungirii sezonului se organizeaza cursuri de schi m presezon &noiembrie-decembrie', ca perioada de pregatire pentru viitoarele minivacan^e de schi. nstructorii de schi &monitorii' sunt recrutati, de regula, dintre toate celebritatile schiului nafional, european sau mondial" # n privinfa agrementului, se apreciaza cd gama oferitd trebuie sdfie atat de bogata fi de diversificatd meat sd satisfacd si exigenfele color ce nu vin sd practice schiul &circa != din totalul turistilor'; in acest sens, o atentie deosebita se acorda intretinerii in bune conditii a potecilor pentru drumetii. #ntre dotarile de agrement ce nu lipsesc din statiunile alpine amintim: piscina acoperita si in aer liber &cu apa calda', bar cu plan, bar elvetian, bar american, variate @ terenuri de sport, salt de sport, sauna, boDling, patinoare naturale si artificiale, discoteci pentru @ tineret si pentru varstnici, centre de echitatie, cursuri de initiere in diverse meserii sau arte etc. @ <iecare statiune ofera un bogat f$i atractiv program de manifestdri cultural-artistice &spectacole, concursuri, festivaluri etc. de teatru, diverse genuri muzicale, cinema, opera, opereti s.a.' %i sportive &campionate nationale, europene sau etape dm 7upa /ondiala la schi, de bob si saniute, de hochei s.a.'. @ o /ajoritatea statiunilor auposturi de radio proprii care transmit buletinul zapezii, starea vrernii, stiri diverse si multa muzica. &eteaua comerciald este bogata ^i diversificatd, de la magazine alimentare, de ardzanat, de arta, de antichitati, bijuterii etc. la cele de echipament sportiv. Foarte rdspdndit, si utilizat de circa $E" dintre turistii sositi in statiunile alpine, este ,,skipass'-ul (pa^aportui de schi), care ofera posibilitatea practicarii schiului pe o perioada delimitata &o zi, o saptamana etc.' contra unei sume fixe. Tariful include: cazare, transport, utilizarea instalatiilor de urcat, lec^ii de schi etc., beneficiind si de unele facilita^i, care difed de la statiune la statiune. *arifele in cadrul aranjamentelor pausale pentru sporturi de iarnd &mat ales in statiunile italiene' sunt diferentiatepe sezoane+ sezon de varf&de exemplu, primajumatate a lunii februarie si a douajumatate a lunii martie', sezon inferior &)) ianuarie- februarie si $

martie- * aprilie', presezon si postsezon, stabilite m cadrul fiecarei statiuni, in functie de conditiile meteorologice de schiat, de afluen^a de vizitatori. !tenfie deosebita se acorda si turismului montan de vard, prin: amenajarea de partii artificiale, practicarea schiului pe iarba, marcarea unor poteci si trasee pentru drumetie montana, amenajarea unor pesteri si grote pentru vizitare &!,, numai in 7ehia si %lovacia', numeroase posibilitati de practicare a celor mat variate sporturi nautice, a alpinismului, a vanatorii3 si pescuitului sportiv etc. Turismul in parcurile nationale este bine dezvoltat &in lugoslavia, 7ehia si %lovacia etc.'; vizitarea acestora se face organizat, in circuite obligatorii pe alei special amenajate. AMENAJAREA TURISTICA A REZER!ATII"OR NATURA"E# $ARCURI"OR NATURA"E# $ARCURI"OR NATIONA"E# REZER!ATII"OR %IOS&EREI 0rganizarea parcurilor nationale si naturale reprezinta nu numai o sarcina sociala, o opera importanta pusa in serviciul peisajului si al omului, ci si un important mijioc de valorificare a unor atractii turistice cu caracter de unicat. Cn acelasi timp, existenta lor constitute un element indispensabil al politicii modeme de amenajare a teritoriului unei ^ari. ' ( Valorificarea parcurilor nationale ^i naturale; experienfa internafionala Tn epoca contemporana conservarea si protectia naturii a capatat o importanta mult mai mare decat in trecut, ea fiind izvorata din nolle probleme care s-au nascut odata cu dezvoltarea social-economica a societatii omenesti. #n conditiile actuale, conservarea si protectia naturii are o semnificatie mai profunda, mai cuprinzatoare, aceasta fund data de faptui ca ea are un dublu obiectiv: pe de o parte protectia naturii fata de aspectele nefaste ale insasi evolutiei societatii contemporane, care au determinat mnumeroase situatii unproces intens de distrugere a mediului inconjurator, uneori cu implicatii grave asupra echilibrului biologic al pamantului, iar pe de alta parte, de a proteja cadrul natural pentni a- pune la dispozitia oamenilor pentru odihna si recreere. 4eci, astazi, politicii conservarii ,,clasice. a naturii, adica a protectiei ei impotriva influentelor negative ale omului, i s-a adaugat protectia naturii in folosul omului. -ceasta ca un revers firesc al tehnicizarii crescande a societatii, cand nevoile umane de compensare fizica si psihica se indreapta spre natura, in mijiocul careia oamenii gasesc conditii favorabile pentru mentinerea sanatatii si reconfortare fizica si psihica, necesitati pe care si #e pot satisface, in mare masura, practicand turismul. Aelatia Tntre cerintele mentinerii echilibrului mediului natural si cele impuse de practicarea turismului este rezolvata, in fiecare tara, prin crearea unor organisme speciale, printre care se cuprind parcurile nationale si parcurile naturale. %onneman, unul dintre sustinatorii creerii parcurilor naturale din Fermania, spunea despre rolul acestora: ,,1oi vrem sa protejam natura, nu numai pentru ea Tnsasi, dar mat ales pentru oamenii care cauta in ea o sursa de bucurie, sanatate si recreere inteligenta. . !. . . Concepte fi definifii" #n ce priveste definirea si terminologia acestor organisme, notiunile difera de la o ^ara la alta, ele aparand uneori sub diferite nume, ca rezervatii protejate, zone naturale protejate, zone naturale, peisaje protejate etc., principalele

elemente de diferen^iere flind date de folosintele lor, gradul de protec^ie si accesul vizitatorilor la ele. #ndiferent insa de numele pe care il au, scopul lor este ,,de a conserva, cat este posibil, natura in stare virgina, de a modela peisajul dupa principiile estetice, ^inand cont de exigentele biologice si economice si de a procura odihna tuturor celor care cauta repaus, vote buna si pace.. 2le sunt create pentru a beneficia de avantajele lor atat genera^iile actuale, cat si cele viitoare. tn spiritui acestor principii, parcul national este definit ca ,,un areal relativ intins & ', imde unul sau mat multe ecosisteme nu sunt material alterate de exploatarea si ocuparea umana, unde speciile de plante si animate, aspectele geomorfologice si habitatele sunt de un interes stimtific, educativ si recreativ deosebit, sau care detine un peisaj natural de o mare frumusete; &)' unde autoritatea cea mat competenta a tarii a luat masuri de prevenire sau eliminare cat mat curand posibila a oricarei exploatari sau locuiri a intregului areal, de intarire efectiva a respectului fata de factorii ecologici, geomorfologici sau estetici care au justificat stabilirea lui; &$' unde vizitatorilor #e este permisa intrarea in cond^ii speciale pentru scopuri ce cercetare, educative, culturale si recreative.)8arcurile naturale au fost organizate mat tarziu, crearea lor liind determinata de dezvoltarea crescanda a turismului, reprezentand primul concept pentru a veni in ajutorul faunei persecutate si floret amenintate. 2le desemneazaun teritoriu de o frumusete aparte, care grupeaza o serie de atractii turistice, respectiv fenomene naturale originale, monumente istorice si de ana, elemente naturale originale, elemente de etnografie si folclor si care, fara a se prejudicia echilibrul sau natural, servesc recreerii populatiei. -ceste definitii prezinta cele doua functii fundamentale ale parcurilor nationale si naturale:G/ncrta ftiintifica, de conservare a resurselor naturale sifuncfta turistica, de satisfacere anecesitatilor culturale, de odihna si recreere a oamenilor. #deea organizarii parcurilor nationale si naturale a aparut mat intai in tarile dezvoltate din punct de vedere industrial ca o motivatie sociala si educativa. !. .$. !menajarea turisticd a parcurilor" #n aceasta conceptie, in cele mai multe tari, sistematizarea turistica a parcurilor are in vedere divizarea teritoriilor lor in trei zone, functie de care se realizeaza construirea retelei de drumuri de acces si de circulatie interioara si amplasamentele bazei materiale turistice: - o prima zona, asa zis salbatica, constituie rezervatia naturals propriu-zisa, care protejeaza global flora, fauna si peisajul fiind supusa unui regim restrictiv activitatii umane, care se limiteaza numai la cercetarea stiin^ifica; - o a doua zona, rezervatie integrala denumita ,,tampon., mai extinsa m suprafata, inconjoara rezervatia stiintifica, asigurandu-i o protectie ecologica. 2ste supusa si ea unui regim restrictiv, dar nu exclude unele activitati umane, chiar economice, dar limitate. #n cadrul ei sunt amenajate alei pentru circulatie, uneori si alte constructii turistice, chiar baze de cazare;

- cea de-a treia zona, in mod obisnuit zona periferica, denumita si ,,preparc. este constituita in jui.ul parcurilor m scopul de a pune la dispozitia vizitatorilor aceleasi obiective naturale, carora li se aplica insa o reglementare stricta de ocrotire. 2a comporta activitati umane de diferite intensitati, cuprinzand cea mai mare parte a dotarilor turistice, servind ca zona de receptie a fluxurilor turistice, asigurand dispersarea lor ordonata in interiorul parcului. -ctivitatile umane sunt supuse unui regim special Hn parcurile nationale si naturale: sunt interzise exploatarile miniere si forestiere, vInatoarea si pescuitul, pIsunatul animalelor domestice, practicarea agriculturii, industriei si comertului, constructia de baraje, locuinte, linii electrice de Hnalta tensiune, este limitata construirea cIilor de comunicatii etc., adica a tot ceea ce ar duce la ruperea echilibrului ecologic. %unt permise HnsI o serie de actiuni legate de organizarea turismului &constmirea de baza materialI, efectuarea unor trasee marcate, efectuarea de filmari documentare legate de istoricul parcurilor si al obiectivelor protejate, care sa evidentieze valoarea peisajului, a unor obiective, practicarea unor sporturi: echitatie, canotaj, schi' - cercetarea stiintifHca - laboratoare si statiuni de cercetId. -ceste principii sunt valabile de regula Hn parcurile protejate cu suprafete mai mici din 2uropa, -ustralia, 0ceania, 7anada si -merica de %ud. 8arcurile nationale din -frica permit si unele activitIti umane ca pastoritul, vInItoarea, safari-urile. ;nele parcuri nationale din -sia permit organizarea unor mici asezIri de cult &Japonia', balneare &#ndia, Kietnam, #ndonezia'. 8arcurile nationale nord-americane ocupa suprafete Hntinse si au un rol recreative preponderent, sustmut de un turism intensiv. -menajarea turisticI a parcurilor nationale si naturale variazI de la o tara la alta, asa cum difera si echipamentele turistice ale fiecarui parc, acestea fiind determinate Hn mare masura de specificul obiectivelor sale naturale, dotarile existente, HncadrIndu-se, cantitativ, Hn limitele impuse de ecosistemele respective, a cIror depIsire poate determina perturbarea echilibmlui lor. 4otarile turistice cuprind, m general, baze de cazare foarte diversificate &terenuri de campare, corturi, cabane, refugii, vile, hoteluri, tabere de tineret, sate de vacantI etc.', baze de alnnentatie publicI &restaurante modeme, cu spedfic, chioscuri, cofetarii etc.', mici magazine pentru comert adecvat, instalatii sportive, pIrtii de schi, piscine, piste de patinaj, calIrie si de alte dotari pentru divertisment, caracteristice fiecarui loc. 4ar, indiferent de gradul de dotare al acestor parcuri, fHecare dintre ele trebuie sa aiba un echipement de bazI constituit din instalatii sanitare, aflate Hn tot cuprinsul parcului, poteci si alei marcate, locuri de odihna si amenajari pentru vizitarea diferitelor obiective naturale. ' 2 Amemajarea turistica a parcurilor nationale n diverse t&ri ,"-"."F&!/0! ( Parcul national ,,1a 2anoise', cu o suprafata de circa *$ mii ha, include o parte dm masivul alpin la Kanoise situat la granita cu #talia, HnvecinIndu-se cu omologul sIu italian Fran 8aradiso. 8arcul ofera numeroase posibilitIti de practicare a activitatilor turistice. -stfel, Hn parcul propriu-zis se pot face drumetii pe rute sau circuite diversifHcate ca durata, destinatie, tematica, circuite comentate, alpinism pe vIrfurile ce depIsesc $,,, m altitudine, foto-safari, schi alpin si de fond cu plecare din satele si statiunile de sporturi de iama din vale &Kal d3#ser, %uper-Tignes, 8ralignon, 7ourchevel etc.'.Kizitarea zonei se face numai cu ghizi-Hnsotitori, pe o retea de circa *,, Bm poteci marcate. 7ele mai multe

poteci sunt practicabile de la iunie la $, octombrie. Hn aceasta zona sunt amenajate platforme de priveliste Hn punctele cu perspectiva peisagisticI remarcabila, panouri explicative, precum si )6 refugii & ! adminis-trate de 8arcul 1ational, ! de 7lubul -lpin <rancez, $ particulare', cu o capacitate de ",, locuri. Lona perifericI, care delimiteazI o suprafata de ",,,, ha, este echipata cu dotari de ordin social, economic si cultural, terenuri de campare, cabane turistice, statiuni pentru sporturi de iamI etc. -ici functioneazI un 7entru de studii stiintifice, 7ase ale tineretului, 7entru de conservare amediului si a monumentelor antropice. -ctivitItile turistice sunt diversifHcate, ele desfasurIndu-se fie Hn aer liber &drumetii, circuite tematice, schi alipin si nordic, alpinism, pescuitJocun sportive, echitatie, caiac-canoe etc.', fie Hn spatii Hnchise &conferinte, programe distractive, cursuri de astronomie, sculpturI Hn lenrn, foto etc.'. Hn localitatile dinjiu-ul parcului sunt amenajate muzee, expozitii de artizanat, de foto-safari, de documente istorice etc., se pot vizita monumente de arhitectura, fortificatii etc. 8rogramul manifestIrilor dm parc este editat de 4epartamentul Turismului dm %avoia si este difuzat Hn Hntreaga tarI pIna la * iuniea fiecIrui an. ( Parcul national 34es 5crins ', amenajat Hn zona sud-vestica a -lpilor, este delimitat prin benzi tricolore. 8e traseele de acces dinspre Frenoble, >rian^on, /ount4auphin, 2mbrun, 7horges, Fap, 7orps etc. exista panouri semnalizatoare, panouri cu conditiile de vizitare a parcului, planul acestuia etc. 8arcul propriu-zis are amenajatI o retea larga de poteci marcate, o retea de $" refugii cu o capacitate de +,, locuri deschise vara, partial iama si primavara, ca si locuri special amenajate pentru odihna &banci, mese, pubele'.7irculatia Hn parcul propm-zis se face numai cu ghizi. Hn preparc existI "! unitati de cazare &hoteluri, campinguri, pensiuni' cu o capacitate de $", locuri, deschise permanent, pIrtii pentru practicarea schiului, locuri de pescuit etc. -ctivitItile turistice predominante sunt drumetiile de durata diferitI, circuitele tematice, schiul de fond, alpinismul,, pescuitul &Hn preparc' si echitatia, pentru practicarea careia exista dotari corespunzItoare. /aterialul documentarprivindparcul este deosebit de amplu, el constInddin carti stiintifHce &prezentarea parcului', ghiduri ale muntilor -lpi si ale parcului, ale circuitelor, potecilor etc., difuzate la toate librIriile din preparc si Hmprejurimi. ( Parcul national Cevennes ocupI un teritoriu de circI $)! mii ha din muntii 7evennes &<ranta'. Hn parc sunt delimitate doua regiuni distincte: 9 Lona centrala sau 8arcul propriu-zis, cu o suprafata de 6 " + ha, cuprinde *) comune, M catune si ferme. 2a face obiectul unor reglementari strict urmarite Hndeaproape de catre un corp important de Nmonitori-paznici..Hn aceasta zona pot fi gazduite circa *, persoane, Hn *" locuinte rurale amenajate pentru a primi turisti, facilitInd un contact direct Hntre acestia si locuitorii zonei. Tot Hn aceastI zona exista si $ hanuri. 7amparea si caravaniiigul, sub toate formele lor sunt permise numai Hn imediata apropiere a locuintelor si numai cu autorizatia proprietarilor lor. 2ste strict obligatorie respectarea celorlalte restrictii vizInd protectia faunei si florei, interzicerea focului etc. Hn zona este amenajat un ecomuzeu, alcItuit dintr-un corp central - N7asa /ounthozere., cu sediul Hn comuna 8ont-de-/ontrer si diverse obiective Hn ansamblul masivului, ferme, cItune, constructii uzuale - moara, fIntIni, brutarie, biserica etc. -ceste obiective pot fi vizitate Hn cadrul unor circuite plItite, conduse de ghizi; - 7ea de-a doua zona, periferica, se Hntinde pe o suprafatI de )$M mii ha, cuprinzInd M comune, ",,, catune si ferme si circa "! mii locuitori. Lona beneficiaza de un program de amenajare destinat asigurarii desfIsurarii activitatilor economice locale si protectiei mediului HnconjurItor. Hn aceasta zona sunt construite numeroase hoteluri, centre de vacanta, terenuri de camping administrate de sindicate; circulatia este reglementatI, un numar important de drumuri rurale si forestiere fiind interzise pentru anumite mijloace de locomotie. 8arcul national 7evennes HncurajeazI activitatile pedestre prin: amenajarea a )$ poteci de promenadI, marcate pentru plimbari simple de scurta durata &)-" ore', fara ghid Hnsotitor;

amenajarea de poteci numite Nsinteza ecologicI., care pot fi parcurse Hntr-o singura zi, cu participarea gratuita a Nmonitorilor-paznici.; organizarea de trasee pe poteci ale marilor circuite ale <rantei &F< M Koages-8Grenees, Fr + si +, AhIne-7evennes etc.'; organizarea unor circuite de mai mica Hntindere din initiativa asociatiilor locale. -rtizanatul este bine reprezentat Hn toata zona periferica a parcului, Hn toate asezIrile din zona HntIlnindu-se magazine specializate pe acest profil, sau desfasurIndu-se spectacole de amploare mai mare Hn zilele de sIrbatoare. 4e asemenea, sunt marcate numeroase piste ecvestre si organizate circuite si sejururi cu plecare din zona periferica. Hn aceasta zonI se pot practica, de asemenea, sporturi nautice &caiac-canoe', speoturismul si schi-fondul. Hn perioada estivala sunt organizate seri de veghe m padure, proiectii, conferinte, expozitii, concerte. 7onducerea parcului este instalataHn localitatea <lorac, situata Hn zona sa centrala. -ici se afla si serviciul de mformare a parcului, care are * centre subordonate, cu activitate sezoniera, Hn localitatile din zona periferica. 7entrele de informare ale parcului, sindicatel: de initiativa, librariile si depozitele de presa difuzeazI documentatiile publicate despre 8arc, revista N7eveimes., ghiduri, carti, afise specializate. 8arcul national din 7evennes este condus de un 7onsiliu de administratie cuprinzInd reprezentanti ai populatiei locale si nationale. Hn intervalul dintre reuniunile consiliului, , dintre membrii sai, desemnati de catre conducere, constituie o comisie permanenta care ia deciziile curente. 7onsiliul de administratie este asistat de un comitet stiintific si de comisii specializate: agricolI, de arhitecturI, cinegetica, piscicola, de turism si de actiune educativa. 4irectorul parcului este asistat de un director adjunct care conduce o echipa, compusa dm +, membri, cuprinzInd personalul de teren &monitori paznici si sefi de sector', serviciile specializate &biologic, stiinte umane, arhitectura, infonnare, actiuni aducative' si serviciile administrative. Aesursele fHnanciare provin Hn special de la stat, din fondurile %ecretariatului de %tat pentru /ediul Hnconjurator si 7alitatea Kietii, 4irectia protectiei naturii. 8rogramul de amenajare al zonei periferice este aprobat de o comisie consultativI inter-departamentalI compusa din M, membri. <ondurile provin din diverse surse ministeriale, dar si cu concursul populatiei locale permanente privind gazduirea turistilor, ameliorarea cadmhn si protectia naturii. 2l beneficiaza si de serviciile ministerelor de arhitectura. ( Parcul national ,,Port Cros ' este situat Hn arhipelagul 5Geres, dm /area /editeranI. Hn parc este cuprinsa insula 8ort 7ros, cu suprafata de !,, ha domeniu marin si +6" ha uscat si insula 8orOuerolles cu o suprafatI de )*, ha. #nsula 8ort 7ros constituie un parc national marin, iar insula 8orOuerolles un parc domenial forestier cu multe elemente botanice protejate. -ccesul Hn insula dinspre continent este asigurat de vase rapide. Hn interioi3ul insulelor sunt amenajate poteci care permit observarea vegetatiei si faunei ocrotitoare, precum si accesul la unnumar de )! porturi si baterii militare din sec. P#K-P#P, ce constituie un patrimoniu istoric de mare valoare. -mbele insule au amenajate mici porturi cu echipamente traditionale, cu retea electrificata, canalizare, retea de teledistributie, constmctii modeme etc. 7azarea turistilor se face la localnici &Hn ferme modeme'sau Hn pensiuni. #nsulele pot fi vizitate tot timpul anuhu farI acordul prealabil al conducerii parcului sau al personalului de teren. Kara, turistii au la dispozitie: m 8ort 7ros, un centru de primire si informare &cu sediul m port', unde se elibereaza si documentele necesare sederii Hn parc si desfasurarii activitatilor dorite; o expozitie privind domeniul marin &acvariu si proiectii de diapozitive'; poteci tematice &botanice, istorice, submarine';

Hn 8orOuerolles, o expozitie consacrata istoricului insulei; un centru de prezentare a 7onservatomlui botanic &muzeu'. Frupurile organizate pot realiza, pe cele doua insule, activitIti educative, cercetIri botanice, omitologice si marine. Hn acest caz este necesara aprobarea prealabila a conducerii parcului. 7irculatia pe insule este liberI, pazmcii-monitori &$, Hn insula 8ort 7ros' urmarind numai respectarea de catre turisti a reglementarilor parcului. ( Parcul natural 2ercors protejeaza bogatiile naturale si culturale de pe o suprafata de $* mii ha, delimitata Hn sud-estul -lpilor. Hn acest teritoriu se cuprind *, comune populate de )+ mii locuitori. 8arcul ofera multiple posibilitIti de practicare a turismului: circuite pedestre, ecvestre si cu bicicleta, poteci tematice, vizitari de pesteri si monuments de arhitectura, escaladari de stInci, schi alpin si de fond, sejururi climatice, activitati Hn aer liber m sate &ferme' si statiuni, pescuit si vInItoare, vizite si activitIti m ateliere de artizanat sau arta populara, activitati artistice &cercuri de sculptura m lemn, pictura pe matase, arta populara etc.', activitIti Hn aer liber &sport, tenis, deltaplan etc.'. -ceste activitIti sunt posibile datorita existentei de amenajIri adecvate: ,, Bm de poteci parcate, piste de ciclism, )* locuri pentru picnic, copertine de trasee, teremm de sport, piscine, locuri de pescuit, centre de echitatie &8oimeG 7lub', muzee &/uzeul locurilor preistorice, Q /uzeul rezistentei', pesteri amenajate, platforme de priveliste, centrpolivalent, chibDi &7asa speologilor, clubul tinerilor etc.', de o sustinutI animatie locala, care vizeaza astfel primirea si informarea turistilor, vizitarea parcuhii, orgamzarea de expozitii, proiectii, activitati culturale, animatie scolarI, activitati sportive, concursuri etc. 7azarea turistilor serealizeazIHn spatii particulare &la fenne sau case particulare, Hn toate localitatile din parc' si Hn unitItile special construite, dispersate pe tot cuprinsul parcului &hotel, campinguri cu circa +,, locuri, 6 refugii pIzite, ! refugii semipazite, )+ refugii si adIposturi nepazite, terenuri pentro caravaamnguri si corturi'. , dezvoltare importanta o are comertul cu produse artizanale si alimentare specifice parcului, desfacute prin -sociatia pentru promovarea agriculturii parcului sau prin particulari. 4eosebit de apreciate sunt produsele lactate, mai ales brInzeturile, fructele &nucile sunt renumite', mierea, uleiul de nuca, sucurile de mere, vinurile locale, patiseria, uleiurile de lavandI, iai dintre cele artizanale, articolele din lenm sculptat sau realizat la strung, tesIturile, obiectele din lInI, feroneria, ceramica etc. 8arcul a fost creat Hn 6M,, prin 4ecret #ntemational, scopul sIu fiind acela de a contribui la dezvoltarea, amenajarea si animarea zonei, de a informa si a primi vizitatorii si de a proteja bogItiile naturale si culturale locale. 2l este fHnantat de *M membri, organele sale de decizie cuprinzInd reprezentanti ai acestora. , echipa administrativa si de animatie este HnsIrcinatI cu activitItile parcului. ( Parcul natural regional 6orvan este amenajat Hn centml regmnii >ourgogne, la ) ore departare de 8aris si LGon, Hn masivul granitic al /orvanului. 8arcul are o Hntindere de M +M+ ha si cuprinde +" comune. 2l a fost creat Hn 6M, m vederea revitalizIrii economiei acestei regiuni, dezvoltarii activitatilor Hn aer liber si a celor culturale, protejIrii locurilor si peisajelor, favorizIrii turismului. Hn acest scop, cu ajutorul organelor locale si altor organisme centrale au fost organizate si realizate: 7entre de informare, hoteluri &peste ,,

unitati cu *-), locuri sau $,-", locuri', * cabane refugii &cu ),-$, locuri Hn dormitoare comune, loc de pregatirea mIncIrii, grupuri sanitare', peste M, case particulare Hn localitatile mrale &cu o ca-pacitate de circa $*, locuri', terenuri de campare, locuri pentru picnic, tarcuri de animale, amenajarea malurilor rIurilor pentru practicarea sporturil;or nautice &caiaccanoe' si pescuitului sportiv, poteci pedestre si ecvestre, poteci ecologice etc. 8arcul beneficiazI si de existenta a doua statmni balneare &7hIteau-7hinon si %aint-5onore-des>ains' si numeroase locuri arheologice, monumente istorice si de arhitecturI cu o bogata traditie etnofolclorica.4e asemenea, au fost amenajate , centre de echitatie, care oferIplimbIri ecvestre, circuite calare, initierea Hn cresterea cailor, echitatie de agrement si sportiva, formare de cIlareti si instructori de calIrie, echitatie pentru copii, dresuri de cai, participare la concursuri hipice etc. 8entru o buna cunoastere a parcului, conducerea lui pune la dispozitia turistilor un amplu material documentar &7artea 8arcului, brosuri, ghiduri ale traseelor turistice, parcarilor, harti', un ziar local cu informatii de ultima ora. ( Parcul natural regional Camargue, cu o suprafatI de !* mii ha, cuorinde o insulI si zone Hnconjuratoare din sudul deltei Ahonului.4in 6M" este considerat rezervatie a biosferei. si acest parc, pe lInga scopul de a proteja ecosistemul deltaic al zonei, urmareste crearea de conditii de relaxare si instruire a localnicilor Hntr-un mediu natural cu valente reconfortante si elemente inedite. -ctivitItile turistice proprii acestui parc sunt: vizitarea lui pe itinerare tematice, practicarea pescuitului si vInatoarei, sporturile pe apa, odihna, toate Hhsa Hn limitele unor restrictii. 4esfasurarea acestor activitIti este favorizata de amenajarile cu caracter turistic existente &puncte de vizitare a pasIrilor, trasee marcate, pensiuni etc.'. !.).). A28;>L#7- 725R s# %L0K-7R ( Parcul national din *atra a fost Hnfiintat la !. ). 6"! Hn cadrul caruia s-a urmIrit, Hn primul rInd, cercetarea stiintifica si controlul dezvoltIrii naturii m zonele montane, pastrarea caracterului estetic al regiunii Hn concordanta cu utilizarea ei pentru recreerea oamenilor. Hnvederea asigurarii acestor sarcini importante, m anul 6*$ a fost creata -dministratia 8arcului 1ational Tatra &T-1-8', ca organ executiv pentru ocrotirea naturii pe acest teritoriu. -dministratiei i s-a Hncredintat gospodarirea padurilor, inclusiv a dreptului la vInatoare, grija pentru marcarea drumurilor de acces si administrarea taberelor si a campingurilor cu caracter public. HncepInd de la .,". 6!M, Hn teritoriul parcului national s-a inclus si o parte dm zona muntilor Tatra de Kest, ceea ce reprezinta Hndeplinirea unei cererijustificate pentru gospodarirea primara si ocrotirea naturii spatiului dintre zona Tatra de Kest si Tatra -lba. Lona Tatra Hnalta 9 Tatra -lbI si Tatra de Kest are o suprafata de M*6 Bmp, dar teritoriul ocrotit de catre -dmmistratia 8arcului 1ational Tatra mai cuprinde Hnca o suprafata de **6 Bmp, pe care o formeazI Tatra de Kest, partea Aohac din 0ravice si poalele muntilor Tatra de la 8odbansBG, LiptovsBG 5rad, 8oprad si %pissBa >ela, pIna la Lanoaga Tatra. Hn anul 6*! si rezervatia de stat 8ieninsBa a fost alipita la -dministratie. 8ienin, prin hotIrIrea 7onsiliuhii 1ational %lovac &>uletinul 0ficial nr. *E+M', face parte din 8arcul 1ational, pe care o admmistreaza T-1-8. 4e la ., . 6*M, avInd Hn vedere conditiile specifHce existente Hn zona Tatra HnaltI, din punct de vedere organizatoric, aceasta a fost mclusa Hn cadrul -dministratiei T-1-8, respectiv la %erviciul alpin T-1-8.

Principiile circulatiei vizitatorilor 7n Parcul /ational *atra sunt urmItoarele: . 7irculatiavizitatorilor este permisa numai pe traseele marcate. 4aca semnele turistice sunt sub liziera padurii, acoperite cu zIpada, drumul nu se considera a fi marcat. ). 8arasirea drumurilor marcate este permisa numai alpinistilor organizati, cu autorizatie si numai Hn terenul cu stInci, Hn scopul de a ajunge sau de a se Hntoarce din traseele alpine. $. Toata natura din zona parcului national este ocrotita. Auperea de crengi, smulgerea tufHsurilor, adunarea de seminte, radacini, fmcte de pIdure si a altor elemente din naturI este interzisa. ". 8rinderea sau tulburarea ammalelor &Hn orice mod', prin strigIte, fotografii, aruncarea cu pietre si altele, este interzisa. *. /urdarirea terenului sau poluarea apelor prin lasarea unor gunoaie, spalarea masinilor, aprinderea focului, precum si alte manifestari gIlagioase, care tulbura linistea naturii Hn cadrul parcului national sunt interzise. +. /utarea materialului natural, adunarea de pietre si formarea unor stInci dm pietre adunate, construirea unor ziduri, aprinderea focurilor, aranjarea unor adaposturi sau corturi sunt interzise. M. -sezarea corturilor si parcarea sunt permise numai Hn locurile special destinate acestor scopuri. Hnnoptarea Hn natura sau Hn masini, Hn locurile de parcare, este interzisa. !. <iecare vizitator are obligatia de a respecta regulamentul -dministratiei 8arcului 1ational Tatra si de a da ascultare si membrilor serviciului alpin din cadml parcului national. 8roblema cea mai importanta Hn cadrul parcului o constituie transportul datorita implicatiilor sale asupra mediului Hnconjurator. 7ele mai multe contradictii apar Hn zona Tatra Hnalta, Hntre interesele de a folosi acest spatiu Hn scopuri turistice &organizate si neorganizate' sau pentru sport, cu posibilitItile utilizarii lui m alte scopuri. 2fortul pentru reglementarea si dirijarea vizitatorilor m cadrul 8arcului 1ational Hn prima perioada s-a concretizat prin preluarea retelei de dmmuri existente Hn -dministratia 8arcului 1ational Tatra, care a realizat o marcare a retelei de noi dnmniri turistice, precum si a Hntregii retele de orientare. 4e asemenea, -dministratia 8arcului 1ational Tatra a Hnceput modificarea, constructia si reconstructia potecilor Hn vederea HmbunatItirii lor calitative. 8rin aceastI actiune s-a urmIrit ca vizitatorii sa foloseasca mai bine reteaua de poteci pe teritoriul 8arcului 1ational si, ca urmare, sI nu murdareascI si sa nu strice mediul natural.

7heltuielile pentru Hntretinerea, constmctia si reconstructia drumurilor turistice au atins, anual, +.*)" mil. coroane. 4in anul 6*" si pIna acum, pe teritoriul 8arcuhu 1ational s-aa construit, s-au reconstruit si s-au pavat cca. M, Bm de drumuri. -nual se realizeazI Hntretinerea a mai mult de ,, Bm din lungimea totala de *,",) Bm trasee turistice. Aeteaua actuala a traseelor turistice este suficienta, vizitatorii 8arcului 1ational avInd posibilitatea de a admira cele mai interesante zone fIra a se abate de la traseele turistice stabilite. Hn scopul pIstrarii valorilor naturale pentru generatiile viitoare, face ca, Hn pennanentI, -dministratia sa faca o apreciere a retelei de trasee turistice existente din perspectiva influentei asupra mediului natural al 8arcului 1ational si sa adopte masuri care limiteazI Hn timp accesul vizitatorilor Hn anumite zone. 8e teritoriul 8arcului 1ational, Hn zonele cele mai des vizitate &de la %trbsBe 8leso la 8odbamsBe 8leso catre KelBe 5incovo 8leso si de la %BalnatG 8leso la 5rebenoB' au fost organizate trasee turistice. Hn vederea ocrotirii suprafetei parcului, -dministratia T-1-8 Hnchide m fHecare an, de la noiembrie la $, iunie, o mare parte din zona de Hnaltime montana, inclusiv trecItorile din zona de platou. Hn prima perioadI, -dministratia T-1-8, Hn scopul de a concentra si a directiona vizitatorii, a organizat noua tabere de acces public, una dintre ele chiar pe 7alea %loboda &Libertatii'. -cestea au fost amplasate treptat la nivelul caii %loboda si pe caile de acces. 8roblemele care apar prin cresterea permanenta a numarului de vizitatori pe teritoriul 8arcului 1ational au impus si o revalorificare a serviciilor oferite: s-a ajuns Hn mod unitar la parerea ca este necesar sa se desfiinteze toate taberele existente si, de asemenea, sa se faca o reamplasare a noilor campinguri Hn locurile de acces Hnparcul national. Hn afara celor stabilite, s-a hotIrIt ca, din motivele mai sus mentionate, sa iie desfiintate taberele publice din Kalea /engusovsBa, din TatransBe /atliarG, din 8odbansBe si din 1izBe 5agG. 4ezvoltarea alpinismului a determinat cresterea interesului pentru amenajarea unor tabere pentru alpinisti pe teritoriul 8arcului 1ational. 4in cele cinci tabere de alpinisti, care existau initial, avInd Hn vedere necesarul de apa potabilI, Hn prezent au rImas doua tabere si anume Hn Kalea >ielovodsBa, sub KGsoBa si la JamnicBe 8leso. 8rin cresterea numamlui de vizitatori, m primul rInd Hn spatiile de platou ale 8arcului 1ational, Hn *, de ani de $, de ori &Hn unele localitati de ,, de ori', au crescut si problemele privind poluarea mediului natural si devastarea sa, precum si amenintarea conditiilor de existenta ale unor specii importante de fauna si flora. -dministratia acorda o atentie deosebita: zonelor cu specii mai importante de vegetatie, zone cu numar mare de vizitatori. Hn acest sens, o problema aparte o constituie ocrotirea zonei Hn fata avalansei de vizitatori. 7onform unor estimIri, fiecare al treilea vizitator al parcului urca si Hn zona de platou. Hn sezonul turistic de vara, zilnic, acest spatiu este vizitat de ).,,,)*.,,, de persoane. 7a urmare, a fost necesar ca Hn localitItile cu un grad mare de atractivitate numarul de vizitatori sa fHe redus cu ",-*,=. %erviciul de ocrotire Hn teren se asigura de cItre peste *, de membri ai pazei pIdurii care, anual, Hn cca M,, de cazuri, trebuie sa Hncaseze amenzi pentm HncIlcarea principiilor de ocrotire a naturii &prezentate anterior', amenzi care ajung pInI la suma de )*.,,, coroane. %unt HnsI, anual, si ),-$, de cazuri de HncIlcare a regulamentului, care trebuie sI fHe rezolvate de catre politie, respectiv de cItre 7onsiliul 8opular al regiunii. ;n moment important Hn ocrotirea florei este propunerea de a Hnfiinta Hnca $M de noi rezervatii naturale de stat si a trei zone ocrotite.

4e asemenea, Hn legislatia T-1-8 existI o reglementare speciala a vInatoarei, care mentioneaza ca, pe teritoriul 8arcului 1ational Tatra, vInatoarea este interzisI. ;nele specii s-au Hnmultit foarte mult si de aceea -dministratia T-1-8 a intervenit pentru reglementarea situatiei, m vederea aducerii acestor specii la starea initiala. 7u toata grija care li se acorda, sunt Hnsa unele specii al caror numar s-a redus simtitor. -stfel, de la sfIrsitul anilor 3+,, s-a ajuns la o reducere anumarului imtial de capre negre, marmote, ulii de stIncI. 8e baza activitItii de cercetare s-a constatat cI unul din factorii care au cauzat aceasta scIdere a efectivului, Hl constituie cresterea permanenta a numamlui de vizitatori pe platoul nnmtos. 8rin mIsurile luate pentru interzicerea accesului vizitatorilor Hn aceastI parte a teritoriului, precum si prin Hnchiderea sezonierI a celei mai mari parti din mediul alpin, s-a reusit sa se stabilizeze numarul initial al acestor specii de animale. ;nele specii &caprioare, cocosul de numte si altele' au marcat Hn ultima perioada o reducere sensibila, Hn primul rInd prin actiunea productiei agricole, prin chimizarea ei, prin ameliorari, recultivari, prin folosirea intensiva a pajistilor. %ituatia unor specii de animale de valoare, Hn afara vidrei de rIu, este stationara. Hn ultima perioada a crescut foarte mult numarul lupilor. La ursi a Hnceput sa se manifeste tendinta de a consuma resturile menajere din jurul localitItilor urbane si al traseelor turistice cu frecventI mare, de multe ori aceste deprinderi fHind sustinute m mod intentionat de catre turisti. , problema o constituie culegerea intensivI a fructelor de padure, ceea ce duce la limitareaposibilitItilor de hrana a animalelor Hn perioada de iamI. !.).$. 7A0-S#( Parcul national Plitvice este cel mai vechi si cel mai bine amenajat dintre parcurile nationale din 7roatia. Teritoriul, Hn suprafata totala de 6. M) ha &care a fost declarat parc national', cuprinde zona de obIrsie a rIului Torana dintre masivele /ala Tapela & )!, m' si LieBa 8ljesivica'. 8arcul este situat Hn partea de vest a 7roatiei, fHind strabatut de traseele de mare circulatie turistica Lagreb-AijeBa &via %enj' si Lagreb-%plit &via Tariobag', distantele fiind de circa " Bm pIna la Lagreb, sau +$ Bm pIna la AijeBa. 8rincipalele caracteristici ale parcului national sunt frumusetea exceptionala a ninneroaselor lacuri si a cascadelor dintre ele, bogatia padurilor si a poienilor Hnflorite, varietatea coloritului, Hn special toamna si, Hn mod deosebit, formarea liberI a tufului Hntr-un proces biodinamic, pe o suprafata vasta. Lacurile, cu suprafata totala de 6) ha, cea mai mare parte apartinInd celor + lacuri mari, se desfasoara Hntre cota +$6 m si "!$ m, diferenta de nivel de *+ m fHind parcursa de apa Hn cascade succesive. Hn lacul cel mai dejos se prabuseste, dintr-o vale laterala, rIul 8litvice, Hntr-o cascada de aproape M, m. 8adurile ocupa o suprafata de $.$), ha si sunt alcatuite din diferite esente, Hntre care predomina fagul, iar Hn zonele de altitudine mai mica, stejarul. Tuful se formeazI prin depunerea partiala a carbonatului de calciu, ca urmare a unor schimbari de temperatura, de presiune, a altor factori, precum si ca unnare a actiunii anumitor specii de plante &muschii 7ratoneuron, >rGum', care provoaca precipitatia fHtogenI a carbonatilor. Hn zona lacurilor 8litvice, depozitele de carbonat de calciu prezinta Hntotdeauna forme caracteristice, care depind de plantele ce cresc Hn locul depozitului. 4intre diferitele forme de tuf existente aici, prof. dr. 8evaleB, evidentiazaperdelele, care ajung pIna la , m HnIltime, formele tubulare, barierele &care creeaza, de fapt, lacurile', cataractele etc. Toate acestea sunt caracteristice lacurilor superioare ale parcului. Lacurile inferioare sunt instalate Hntr-un canion calcaros, care aduce parcului un nou element peisagistic. 8e teritoriul parcului pot fi vizitate, de asemenea, $+ pesteri, dintre care ), se gasescHn imediata apropiere a aleii de circulatie din lungul lacurilor. 8rin aceste elemente de aractie caracteristice, parcul national 8litvice, destinatpetrecerii timpului liber si odihnei, precum si cercetIrilor stimtifice, si oferind vizitatorilor conditii de

recreere si de HmbogItire a culturii generale, este o institutie culturalI si stiintificI, un Nmuzeu. si un Nlaborator. natural, functiunea sa turisticI fiind aceea de a oferi vizite si sejunm recreative si culturale. #ntrarea Hn parc se face prin patm puncte de control, iar vizitarea este organizatIpe trasse obligatorii, pe aleile si puntile de lenm amenajate Hn acest scop. /area majoritate a vizitatorilor vin Hn hmile mai-octombrie, vIrfurile fiind Hn lunile iulie si august, cInd s-au Hnregistrat &Hn unele zile' peste , mii de vizitatori. 4intre vizitatorii parcului, ),-$,= solicita cazare. >aza materialI pentru tirsm cuprinde, Hn principal: 5otelul NJezero., construit Hn 6M &* stele', de un nivel foarte ridicat, ",, locuri cazare, restaurant cu *,, locuri, sala de mic dejun cu )*, locuri, bamri de zi, bar de noapte, piscina acoperitI, cu apa calda, salI de conferinte sau cinematograf cu ",, locuri, numeroase saloane, coafura, magazine pentru ammtiri etc. 5otelul N8litvice., construit Hn 6*! &$ stele', "M locuri cazare, saloane, baruri etc. 5otelul N>ellevue., construit Hn 6+$ &) stele', *, locuri cazare. 5otelul ,,Jezero. este deschis tot timpul anului, realizInd circa ", de zile de ocupare completa pe an. %ejurul mediu este de ,* zile. La acest hotel tarifele sunt diferentiate pe trei perioade, astfel: #. ianuarie-)* martie, noiembrie, decembrie; ##. )* martie-iunie, octombrie; ###. iulie-septembrie. Hn perioada ###, de vIrf de sezon, tarifele sunt mai mari cu circa *,= decIt cele din perioada #. 4e asemenea, Hn baza materialI destinata turismului, mai sunt incluse: un teren pentru camping, pentru circa *,, corturi, cu piscina Hn aer liber; restaurante clasice, restaurant cu specific, magazine alimentare, chioscuri pentru comertul turistic specific, un centru sportiv care cuprinde terenuri de tenis, volei, handbal, baschet, fotbal, tenis de masa, minigolf, boDling si altele; se poate practica pe lacul T-ozjaB canotajul, iar Hn alte trei lacuri si Hn rIurile /atica si 7ema AijeBa pescuitul sportiv. -ici se poate practica si dclismul, cu biciclete Hnchiriate, se pot face plimbIri Hn trasuri romantice, se pot face plimbari cu barca cu motor &electric' pe lacul TozjaB sau plimbari pe sosea cu vehicule panoramice. >iroul de informatii turistice, precum si receptiile unitItilor de cazare dau turistilor informatii cu privire la posibilitatea de utilizare a tuturor nujloacelor de agrement, sport etc., inclusiv tarifele respective. Hntreaga activitate economicI de pe teritoriul parcului national este organizatI si controlatI din anul 6M, de 4irectia generala a parcului national 8litvice, Hntreprindere economicI, care

se ocupI de: protectia naturii, protectia surselor de apa, constmirea de poteci si poduri, alimentari cu apa, canalizare etc.; constmirea si administrarea birourilor de informatii turistice; construirea si administrarea hotelurilor, restaurantelor, chioscurilor comerciale etc.; propagandI, controlul proprietItilor particulare Hn suprafata de *++" ha, aflate Hn interiorul parcului &Hn special comuna 8litvicBi LjesBovac' si reducerea progresiva a acestora. 8rmtre mijloacele de propagandI si publicitate speciale utilizate, se remarca: organizarea unui birou de informatii turistice la Lagreb; realizarea seriei de filme NUinetou., a caror acthme se desfIsoara partial pe teritoriul parcului; reahzarea, de catre un reputat cineast german, a unui film documentar cu durata de o ora, care a fost transmis la televiziunea dm Fermania; organizarea, Hn fiecare an, a unei sarbatori a casItoriei, cu care ocazie, , perechi de tineri sunt cIsatoriti festiv, sub cascade. 8erechile se aleg prin concursuri internationale si beneficiazI de un sejur gratuit &inclusiv transportul' de ,- + zile m parcul national si Hn alte localitati din 7roatia.
$.%.&. 'A(ADA

8rimul parc national a fost construit Hn 7anada Hn !!*, pentru a proteja recent descoperitele &pe atunci' izvoare fierbinti de la >anff. Hn prezent, sistemul de parcuri nationale din 7anada acopera ,$= din suprafata uscatului tarii, incluzInd suprafete Hn aproape fiecare provincie si teritoriu. 7ele )6 de parcuri nationale existente reprezmta ! dm cele $6 de regiuni naturale terestre. 0biectivul sistemului de parcuri nationale din 7anada este de a avea cel putin un parc Hn fHecare regiune naturalI, pentru a proteja astfel fondul diversitatii naturale. <unctionarea fiecarui parc national se face pe baza unui plan de amenajare. 8lanul de amenajare a unui parc national este, Hn general, o combinatie de propuneri rezultate dintr-un numar de planuri alternative, fiecare plan cuprinzInd directiile de conservare, folosire si amenajare a parcului pentru o perioada de * ani. 8lanul este supus aprobarii /inisterului /ediului #nconjurator. 0data planui aprobat, directorul parcului national este responsabil cu aplicarea lui. 8lanul este revizuit odatI la * ani, pentru a se verifica daca aplicarea lui este corespunzatoare si daca anumite schimbIri de circumstanta nu necesita o modificare a lui. Lonarea este una dintre cele mai importante instnmiente, pentru planificarea, dezvoltarea si amenajarea parcurilor nationale. %istemul de zonare este instrumentul care asigura ca majoritatea terenurilor sau parcurilor nationale si resursele lor de viata sa fie protejate Hn stare de salbaticie, cu minimum de efort al mIinii omului. Lonarea permite concentrarea vizitatorilor si respectiv a serviciilor specifice pe o portiune a parcurilor nationale. 8lanul de zonare este o parte obligatorie a fiecarui parc national. %istemul de zonare cuprinde urmatoarele cinci zone: (Lonal -rezervatiispeciale; l inaccesibile vizitatorilor

( Lona ## 9 stare naturalI virginI; '

( Lona ### 9 mediu natural &accesul traversarii vizitatorilor, Hn general nemotorizati'; ( Lona #K - recreativa &cu amenajari pentru vizitatori'; ( Lona K - servicii ale parcului &orase sau centre de vizitare special amenajate pentru vizitatori si pentm administratie'. Hnfiintat Hn anul 6,M, Parcul nationa7 8asper, cu o suprafata de ,!M!,, ha, cuprinde cursul superior al fluviului -thabasBa, unul din marile fluvii canadiene. 2ste situat m muntii %tIncosi la circa $M* Bm de 2dmonton, capitala statului -lberta si cca "*, Bm de 7algarG. -ltitudinal se Hntinde Hntre ,,* m si $M!$ m &muntele 7olumbia'. /untii sunt alcatuiti din roci sedimentare, calcare, gresii, mame modelate atIt de apele curgatoare, cIt, mai ales, de ghetari, care au dat nastere miui aspect aparte,, constInd din abrupturi, scurgeri de grohotis, morene, lacuri glaciare, canioane, cascade. , notI originalI o dau ghetarii existenti, din care unul amenajat special pentm vizitare. -ccesul Hn zonI se face pe calea ferata, terminatI Hn 6M*, cu care ocazie a luat fiintI oraselul Jasper, singura localitate dm actualul parc national unde se afla si administratia parcului. 0raselul are cca ",,, locuitori permanenti, fHind cotat cu cele mai importante amenajari necesare pentru turism. 1umIrul de vizitatori este de cca ) milioane. -ccesul acestora se asigurI pe calea ferata transcanadiana, care traverseaza parcul si pe soseaua care vine de la 2dmonton sau 7algarG. -dministratia parcului Hntretine cca $,, Bm drum public Hn tot timpul anului si cca ,,, Bm poteci de munte. 8rintre zonele turistice existente Hn parc se mentioneazI: Fhetarul -thabasBa, /untele 2dith 7abell, /untele Uhistlers dotat cu telecabma, canionul si lacul de pe Kalea /aligne, lacurile dinjurul oraselului Jasper, izvoarele fierbinti /iette, zona de schi /armot >azin. 8rintre activitatile de agrement oferite vizitatorilor se numara: plimbarile cu autocarul, plimbIrile cu bicicleta, piBnic-urile, terenurile pentru camping, excursiile combinate, schhil, plimbari pe apa cu ambarcatiuni din cauciuc, studiul naturii etc. Toate aceste activitIti, organizate de catre administratia parcului, constituie o sursa continua de benefHcii. 5otelurile, restaurantele si magazinele simt concesionate particularilor, cu taxe de concesionare ce se ridica pIna la ),= din beneficii. -dministratia parcului controleaza activitatea acestor unitIti concesionate si verificI Hn acelasi timp preturile. 7apacitatea celor hoteluri din orasel este de cca 6!, camere. 8ersonalul permanent al administratiei parcului este de cca ),, persoane, din care cca *, cu studii superioare. 4in acest personal o mare parte o reprezintI personalul de paza, care controleaza tot cantonul parcului, de obicei calare, pentru paza contra braconajului. Hn timpul verii apar si sezonieri, de obicei studenti, pentru favorizarea m special a turismului, Hn numar de cca ),,. -u fost amintite pIna acum doar douI din cele mai importante metode de armonizare functionala a parcului: limitarea accesului si amenajarilor pentru vizitatori la Nun procent redus din suprafata parcului, precum si paza severI a parcului si organizarea tuturor activitItilor legate de vizitatori. , ultima metoda de mare importanta este Ninterpretarea.. 2a reprezintaun vast program educational, bazat pe informatii corecte si cercetari, menit sa

Hncurajeze Hntelegerea, aprecierea si satisfactia publicului Hn fata realitatii parcului vizitat, asigurInd Hn acest fel protectia valorilor naturale si culturale ale lui. 1umeroase centre de informare si interpretare, cu material grafic, proiectii, personal special format, urmaresc asiduu acest scop. -cest program de interpretare se canalizeaza Hn special spre doua aspecte: Hntelegerea aspectului ecologic si Hntelegerea aspectului de evolutie. 8rimul reprezinta interrelatiile dintre climat, topografie, animale si om, plante, care contureaza ambianta actuala, cel de al doilea prezinta parcul ca pe un domeniu al schimbIrilor, Hn care ceea ce se vede azi reprezintI doar o faza Hn evolutia procesului. %e explica schimbarile m climat si peisaj de-a lungul timpului. #nfluenta omului Hn acest mediu formeaza o parte vitala a acestei Hntelegeri. 8entru Hntregirea imagimi parcului national Jasper, este necesar a aminti si existenta unui centru national de instruire a personalului din parcurile canadiene, centrul N8alisades.. La cca ) Bm de orIsehil Jasper, Hntr-o rariste de pIdure, deosebit de cochet, cu donnitoare, cantina, sala de conferinte, club, acest centru de instruire contribuie la rIspIndirea si unifonnizarea conceptiei de organizare si administrare a parcurilor nationale canadiene. !.).*. ! te parcuri nationale si naturale pe *5&&! Hn majoritatea tarilor, parcurile nationale sunt create, Hn principal, Hn scop stiintific, educativ si turistic, fIra a urmIri Hn mod deosebit benefHcii fHnanciare. 4ar, Hn masura m care sunt utilizate preponderent pentm turism ele prezinta si un interes economic imediat. 2xperienta realizatI, Hn acest sens, de catre unele tari, confirma acest lucru, rezultatele obtinute fiind satisfacatoare, o exploatare turistica rationala a acestor parcuri putInd deveni o importanta sursa de venituri. Hn ceea ce priveste veniturile care se pot realiza prin exploatarea turistica a parcurilor nationale, ele provin din taxele de intrare Hn parc, din taxele de parcare, de intrare pe terenuri sportive, pentru a vizita unele obiective, muzee etc., la care se adauga Hncasarile provenite din utilizarea bazelor de cazare, alimentatie, comert specific, mijloace mecanice de transport etc. E^E 4ar, pentru ca parcurile nationale sa-si atingI scopurile propuse, trebuie ca ele, pe lInga elementele de ordin material, sa benefHcieze si de un personal de servire suficient de specializat functiunilor parcului, cu o HnaltI pregatire profesionala. 4e felul cum este organizata vizitarea Hn parcuri, de informatiile care se comunicI, de competenta ghizilor, depinde Hn mare parte succesul actiunilor turistice Hn parcurile nationale. -cestora li se adauga calitatea echipamentului pus la dispozitia turistilor si a masurilor de propaganda si popularizare a lor Hn tara si Hn strIinItate. 8e lInga avantajele pe care parcurile nationale le oferI turistilor, amenajarea lor turistica constituie o sursa de venit si pentru populatia dm asezarile apropiate, care Hsi gaseste aici locuri de muncI sau poate confectiona obiecte de arta populara si amintiri, pe care le pot desface Hn magazinele pentru comert specifHc din aceste parcuri. 4in punct de vedere organizatoric, parcurile nationale si naturale ridica numeroase probleme legate de organismele responsabile Hn crearea, amenajarea, gestionarea, exploatarea si conservarea lor, probleme a caror rezolvare este foarte diferita de la o tarI la alta, functie de legislatia specifica fiecareia dintre ele. %e considera HnsI ca, solutia cea mai armonioasa, favorabilI unei dezvoltIri a parcurilor nationale si naturale este datI de stabilirea acestor responsabilitIti unei administratii unice, care sa poatI coordona imitar

Hntreaga functionalitate a parcurilor, asigurInd o gospodarire echilibrata, cu un maxim de eficientI generala care se va reflecta Hn ultima mstantI si Hn calitatea serviciilor oferite turistilor.
)*.&. Agroturism. +ate turistice

Hn contextul identifHcarii si nominalizarii conceptelor operante &miscarea de persoane, fenomenul turistic, categoria de turism, faptul turistic, piata turistica si categoriile acesteia -cererea si oferta, atitudinea si motivatia specifice, comportamentul turistic, statutul turistic, formele de turism, agrementul turistic, loisirul turistic', categoria de agroturism se defineste ca o formI de turism rezultatI atIt din actiuni ale indivizilor ce vizeaza o deplasare Hntr-un spatiu definit, cIt si din consecintele activitatilor trecute si prezente ale societatii, constituite Hntr-un cadru adecvat desfIsurIrii actiimilor turistice. -stfel, Hn exercitarea faptului turistic, actiunea umana este conditionatI de existenta unei structuri antropice si a infrastructurii socio-culturale adecvate, prezente Hntr-un mediu natural nepoluat si atragItor 9 Hn cazul nostru, zona montana a >ucovinei. -groturismul reprezinta & ' actiunea de deplasare a unei persoane Hntr-o localitate rurala nepoluata, pitoreasca, avInd un specific agrar, fianlizata prin &)' sederea &sejurul' pentru o durata de cel putin )" de ore Hntr-o gospodarie taraneascI, &$' consumul de produse locale alimentare si nealimentare si &"' coabitarea, observatia, asistenta si coparticiparea Hn comunitatea sociala locala, prin respectarea normelor ce fac posibila Hntreaga actiune. Hn esenta, agroturismul montan presupune o valorificare superioarI a valentelor economice, naturale si antropice ale zonei montane si prin turism, punIndu-se accentul pe o interconditionare a laturii traditionale cu cerintele turismuluimodem, competitiv, coparticiparea si coabitarea reciproca fiind elemente definitorii. -groturismul trebuie Hnteles ca un pachet de servicii socio-culturale, sportive si activitati specifice mediului geografic, puse la dispozitia turistului, avInd Hn vedere ca acestea sa se desfasoare Hn conditiile unor investitii mdividuale si de conservare a naturii. 7limatul si peisajele, etnografia si folclorul, ceramica, artizanatul, fondul cinegetic si piscicol, fondul viticol, pomicol etc. existente Hn mediul rural fac ca AomInia sa dispuna de multiple posibilitIti pentru dezvoltarea agroturismului.
)*.&.). ,biective strategice-.

- stoparea migratiei populatiei dm mediul rural sau cel urban si stimularea revenirii, cel putin partial, a populatiei din zone urbane care este originarI din cele mrale; - asigurarea conditiilor de trai si de civilizatie Hn mediul rural, stimulInd stabilitatea populatiei active Hn mediul rural; - conservarea si protectia mediului rural, factori de atractie a populatiei autohtone si a strainilor spre mediul rural. Turismul Hn zone rurale, complementar altor forme de turism, contribuie la sustmerea acestuia, oferindu-i conditiile necesare transformIrii turismului de circuit Hn turism de sejur.

-ceastI zona poate si trebuie sa devina zona turistica de sejur, o destinatie pentru petrecerea concediului tot timpul anului, caci ea raspunde, nu numai motivatiei turismului cultural si de cunoastere, ci si altei cerinte modeme: aceea de petrecere a timpului liber m natura, de peisaj, fapt de altfel constatat si Hn alte tari: anchetele fIcute printre vizitatorii monumentelor istorice demonstreaza ca atentia se Hndreapta nu numai asupra monumentelor, ci si asupra mediului lor Hnconjurator . -ceasta motivatie este exprimata cIt se poate de convingItor Hntr-o declaratie a dr. -ndre LDoff9 laureat al premiului 1obel: N7Ind esti un european trait Hn mediul gIlagios al metropolelor continentale, deslusesti ca acolo, Hn Tara de %us, dupa cum o numiti dvs., cei din AomInia, cunosti si traiesti Hmplinirea sentimentului linistii... <rumuseteamInastirilorvizitate si ambianta, linistea climatului, iata de ce m-a batut gIndul sI ma stabilesc acolo.. 0ptiimea acestei personalitati de renume mondial este cu totuljustificatI, HntrucIt satul romInesc nu se prezintI ca un produs turistic de serie, ci poarta amprenta originalului, ineditului si surprizei, el constituie Hn momentul de fata una dintre cele mai bogate surse de satisfacere a trebuintelor, deci, si a motivatiei. 8rincipala caracteristicI cu care se impune acest produs turistic Hn fata consumatorilor este cadrul de compensare, fizic9 si spiritual9 a deficientelor ce Hnsotesc, Hn majoritatea situatiilor, viata din colectivitatile urbane. /otivatiile specifice turismului rural sunt urmItoarele: 9 re7ntoarcerea la natura nemodificat9, motivatie valabila pentru toate categoriile de vIrsta, sex, socio-profesionale, statut social, rezultat al trebuintei de conservare, sanatate, confort fizic si spiritual, ce demonstreaza ca, omul modern nu se poate rupe de cadrul originar de viatI, iar contactul lui cu mediul rustic are ecouri largi Hn mecanismul echilibrului functional; 9 cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenent9 specifice zonelor rurale, dintre care se desprind familia de tip patriarhal, comunitateatea locativa, gmpul de munca, grupul folcloric. Hn acest cadru, turistul Hsi recapatI conditia de membru al comunitatii, reputatia, prestigiul, consideratia celorlalti, precum si posibilitatea de a participa la actiimi comune creatoare; 9 cunoasterea, 7ntelegerea, inventarea si elaborarea contactului nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare transforma vacantele rustice Hntr-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte si de dobIndire a unor deprinderi ce dau turistilor satisfactii personale si sentimentul utilitItii. Hn acelasi timp, prin initierea Hn mestesugun si ocupatii traditionale locale, turistii Hsi pot manifesta din plin aptitudinile creative personale, iesind dm monotonia si rutina activitatilor cotidiene; 9 motivatii estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturalete, ce Hndeamna pe majoritatea turistilor sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul si farmecul lor; 9 curiozitatea, satisfacuta prin informatii asupra ospitalitatii populare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului si ritualurilor sItesti;

9 odihna, cura de aer si de fructe, consumul de alimente proaspete si terapia ocupational9$ : sportul, v9natoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile, care capata o notI autentica, lasInd loc suficient initiativei, imaginatiei si Hnclinatiilor individuale. 4e-a lungul anilor, asa cum era de asteptat, elementele folclorice si etnografice, prin originalitatea si varietatea lor, au trezit un interes deosebit turistilor straini. %e remarca, de asemenea, numarul mare al celor ce doresc sa cunoascamai Hndeaproape viata satului romInesc.
)*... Amenajarea satelor turistice

8reocuparea pentru gIsirea unor noi formule de vacanta, m care sI se reflecte cIt mai fHdel posibil preferintele turistilor si care sa satisfaca cerintele unui turism ce tinde sa devinI un fenomen de masa, s-a bucurat si se bucura de atentia cuvenita din partea organizatorilor de turism din tarI si de peste hotare. -laturi de vacantele combinate 9 mare-munte, munte-mare, tratament-excursii etc. -, Hn ultimul timp s-au impus, ca noi formule de concediu, satele de vacanta, sejurul Hn mediul rural, sejur la ferme, dar mai ales satele turistice, atIt ca necesitate, cIt si ca Nmoda turisticI.. 7e sunt satele turisticeV , definitie acceptata si Hn alte tIri contureazI satele turistice drept asez9ri rurale pitoresti bine constituite, situate 7ntr-un mediu nepoluat, p9stratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric care, 7n afara functiilor politico-admin7strative, sociale, economice si culturale proprii, 7ndeplinesc, sezonier sau 7n tot cursul anului, si functie de primire si g9zduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedefinit9" 7e conditii mmime trebuie sa HndeplineascI o localitate pentru a deveni sat turisticV -mplasate Hntr-un cadru natural atragator, farI surse de poluare, accesibilitate, existenta unor resurse turistice bogate si posibil a fH valorificate prin desfIsurarea unor activitati de vacantI cIt mai variate: odihna, plimbIri Hn aer liber, aer nepoluat, Hnot si sporturi nautice, excursii usoare, ascensiuni, activitIti culturale sau participarea la actiuni culturale ce se desfasoara Hn sat etc. 4e asemenea, este necesar un minim de confort, rezolvat cu mijloace locale, simple &U7 de tip uscat, apa curentI, canalizare, baie etc.'. -lIturi de acestea, la sporirea valorii unui sat turistic mai pot contribm si urmItoarele: existenta unei traditii Hn ce priveste activitatea turistica; aportul unor eventuali factori curativi balneoclimatici &izvoare de ape minerale, termale, namoluri terapeutice, mofete, lacuri sIrate, litoral-maritim etc.'; existenta unor valoroase vestigii arheologice, monumente istorice, de arta si arhitectura; prezenta unor dotari social-culturale, sportive, comerciale etc. 4ezechilibrat, uneori marginalizat,spatiul rural romInesc a pastrat, Hn ciuda vicisitudinilor vremii, traditiile culturale, datinile strabune si, mai ales, ospitalitatea specifHca acestei tari. 1e aflIm Hntr-o societate urbanizata, care nu viseaza decIt la petrecerea concediului la tara. 4upa decembrie 6!6, Hn AomInia a aparut un nou concept de turism mai apropiat omului turismul mral ecologic. 8rimele gospodarii Hnscrise Hn reteaua turismului rural au fost cele dm zona Aucar, /oeciu->ran. -poi, Hntr-un ritm mai rapid decIt se prevedea, peste ),, de

gospodarii raspIndite pe meleagurile >Irsei, 4omelor, /aramuresului, /untilor -puseni, Hmprejurimile %ibiului, 7lujului etc., si-au deschis portile pentru primirea turistilor. Turismul rural nu este un paleativ pentru cei saraci si nici o curiozitate, ci o altemativa, o posibilitate de recreere departe de orasele poluate si de aglomeratia marilor hoteluri. 8e de alta parte, este o sansI de cIstig pentm oamenii satelor. Hn raport cu varietatea si valoarea resurselor turistice, activitatea ce se desfIsoara Hntr-un sat turistic se caracterizeaza printr-o complexitate mai mare sau mai mica, dar cuprinde, Hn principal, urmItoarele componente: cazare, alimentatia publica, comert general, tratament, agrement, promovare si publicitate, organizare, dezvoltare si amenajare. Hn continuare, vom prezenta cIteva sugestii referitoare la organizarea acestora. ,.*. . Cazarea" Hn satele turistice se pot organiza si amenaja mai multe tipuri de cazare si aimme: - camere mobilate &pentru oaspeti', de categorii diferite, m locuintele gospodarilor, acestia locuind Hn aceeasi casa sau m apropiere; - casa de vacanta, alta decIt cea locuitI de gospodar, construita ad-hoc sau eliberata Hn sezonul turistic; - spatiu pentru amenajarea unui loc de campare &cu cort sau rulotI' Hn gradinI sau livada, gospodarul locuind Hn apropiere, spre a asigura securitatea turistilor; - spatii secundare m gospodaria sateasca &fInIrie, coliba'; - spatii cu destinatie speciala pentru turisti, construite de catre grupuri de locuitori, sau asociatia turistica sateasca &vile, cabane, minihoteluri'. Toate aceste spatii de cazare &maiputincele secundare'-KJor fi mobilate ca sI corespundI nonnelor de clasificare elaborate de /inisterul Turismului, care le va omologa , iar tarifele percepute se vor stabili Hn conformitate cu legislatia m vigoare, vor fi negociabile si nu vor depasi limitele maxime corespunzatoare categoriei de confort. 8roblemele de Hndrumare si de sprijin Hn omologarea spatiilor de cazare si de alimentatie publicI vor intra Hn competenta 7omisiei de Hndrumare si omologare. ,.*.). !limentafie public9" Hn satele turistice, servirea mesei pentru turisti se poate realiza Hn mai multe modalitIti: - pensiune completa la gospodarul-gazdI; - demipensiune; - mic dejun inclus Hn tariful de Hnchiriere a camerei &casei'; W pensiune completI sau demipensiune acordata de o familie imui grup mai mare de turisti, care locuiesc Hn gospodIrii diferite;

- pensiune completa sau demipensiune la o uuitate de alimentatie publica dm localitate &restaurant, pensiune etc.'; - pregatirea mesei de catre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia. Toate spatiile de alimentatie publicI vor fi omologate conform normelor /#msterului Turismului, iar tarifele vor fi stabilite si aplicate m baza normelor Hn vigoare. ,.*.$. Comertul general" Hn toate satele turistice se vor gasi produse agro-alimentare locale &lactate, came, legume, fructe etc.', care pot fi cumpIrate de catre turistii sositi pentru sejur sau cei aflati Hn tranzit prin localitate. TotodatI, dupI experienta altor tari cu o agriculturI avansatI, Hn unele sate turistice se pot amenaja si dezvolta si unele complexe industriale agro-alimentare, care sI comercializeze, m conditii de stricta securitate igienico-sanitarI, produsele proprii, lactate, de came, legume si fructe &inclusiv de pIdure', care sI se adreseze atIt turistilor si cetItenilor proprii, cIt si altor societIti comerciale, inclusiv turistice. Hn <ranta, 2lvetia si -ustria existI sate turi stice si asociatii turistice satesti cu firme de marca Hn producerea si comercializarea produselor agro-alimentare specifice. -proape toate satele montane au resurse mari Hn aceastI privinta si pot organiza atIt complexe agro-industriale locale, cIt si magazine pentru comercializarea produselor agroalimentare. 4esigur, aprovizionarea cuproduse agro-alimentare deficitare &fructe, cereale, legume 9 pentru satele de munte' se poate face prin cooperare cu alte sate producatoare &la schimb' sau prin agenti economici specializati. 4ar, Hntr-un sat cu activitate turisticI sunt necesare si alte magazine de interes general, dar si pentru satisfacerea unor necesitIti legate de turism &vederi, timbre, plicuri, artizanat, suveniruri, presa, cIrti etc.'. ,.*.". !grementul" -nimatia si agrementul au loc important Hn ocuparea timpului Hntr-un sejur turistic. Aesursele turistice variate ale unui sat turistic pot genera numeroase forme de petrecere a timpului, prin amenajarea sau organizarea a diverse dotIri si actium turistice corespunzatoare unora dintre cele mai diferite motivatii si segmente de clientela. )n zonele montane se pot amenaja, astfel, pIrtii de schi &alpin si fond' dotate cu mijloace de transport cu cablu &babG-schi, teleschi si chiar telescaune', terenuri de sport nniltifunctionale &tenis, volei', patinoar &teren de tenis adaptat pentru a fi utilizat ca patinoar pe timp de iama', lacuri pentru agrement nautic, plaja si Hnot, echitatie, popicarie. %ub acoperis, pentru iama si perioade umede si reci, se pot amenaja sIli de club &biliard, tenis de masa, popicarie, video, disco', biblioteci. -colo unde conditiile materiale pennit, se pot amenaja saune, piscine, terenuri de sport adiacente caselor de vacantI.

-ctiunile turistice pot fi diverse, de la cele cultural-artistice, la cele ocupationale specifice satului sau excursii m Hmprejurimi. %e pot organiza programe pentru speoturism, alpinism, drumetie montana, turism de cunoastere si cu valente stiintifHce etc. Toate aceste posibilitati de agrement, actiuni si programe turistice presupun amenajIri cu investitii mici sau de mai mari proportii, realizarea unor programe de mare eficientI, dar si atractive, precum si o buna organizare. 4in oferta satelor turistice din -ustria, <ranta, 2lvetia etc. rezultI cI multe gospodIrii ce Hnchiriaza spatii pentru cazarea turistilor dispun de mijloace de agrement individuale &piscina, sauna, terenuri de sport etc.', altele de echitatie, iar Hn marea majoritate a satelor se afla un lac de agrement, o discoteca sau videoteca, magazine de Hnchiriat, cumparat sau reparat articole sportive &de pescuit, schi, biciclete'. 4otarile de agrement general se pot realiza de asociatia turistica locala, dar si de anumiti agenti-economici. Hn tarile cu traditie, agentii economici ce organizeaza sporturile de iamI, agrementul nautic, alte sporturi sau programe de speoturism sau alpinism, drumetii montane coopereaza cu detinatorii de bazI de cazare, formInd asociatii mixte ce pot suporta mai bine concurenta, contribuind, cu cote parti, la amenajarea unor dotIri Hn satul sau zona respectiva. Toate dotIrile de agrement, la nivel de gospodarie, sat turistic sau zona, precum si ocupatiile traditionale care pot atrage turistii, sunt trecute Hn oferta fiecarei locuinte ce se Hnsereaza Hn catalogul general de publicitate. Hn cadrul asociatiei turistice satesti se organizeaza un colectiv de animatori care se ocupa cu problemele de agrement si divertisment. -ccentul trebuie pus pe amenajarea unor pIrtii de schi dotate cu babG-schi-uri sau teleschmri, terenuri de sport &inclusiv patinoare pentru copii', locuri de picnic, amenajarea si marcarea unor poteci &sau remarcarea si Hntretinerea celor existente' pentru drumetia montana, realizarea unor programe culturale si excursii turistice din zona. 7a actiuni speciale, cu avizele necesare, se pot organiza programe de vInItoare si pescuit sportiv. -lte programe pot fH legate de principalele ocupatii ale localnicilor &zootehnice, pomicultura, artizanat', Hn initierea turistilor, Hn unul din domeniile respective. ,.*.*. *ratamentul balnear" %atele turistice beneficiare de factori naturali de cura &ape minerale, gaze si nImoluri sau lacuri terapeutice, bioclimat', se pot profila si pe turismul balnear, amenajarile respective fiind realizate de asociatia turistica locala sau de alti agenti economici m cooperare. La latitudmile medii la care se afla unele sate &propuse pentru a fH declarate Nturistice.', bioclimatul montan tonic-stimulent, dar si de adapost, sedativ, constituie un factor de cura importantHn dimato-terapia afectiunilornervoase usoare, metabolism si endocrine, de surmenaj fizic si intelectual etc., iar baile de soare si cura de aer &aerohelioterapie' sunt bine

venite Hn cura profilacticI pentru orice om sanatos. -menajarea unor platforme cu foisoare pentru o astfel de cura este des HntIlnita Hn satele turistice din 2uropa. ,.*.+. Promovare si publicitate" 8rin intermediul compartimentului &biroului' de promovare si publicitate din cadrul -sociatiei turistice satesti, se va face o inventariere a tuturor resurselor turistice din localitate si dm Hmprejurimi precum si a bazei materiale existente &cazare, -8, agrement etc.', dupa care se Hntocmesc programele ce pot fi lansate si promovate. Hn colaborare cu alti agenti econoimci, se va trece la promovarea si publicitatea satului turistic cu oferta sa - cazare, alimentatie publica, agrement, ocupatii traditionale, medii si preocupari ale gospodarilor. ,.*.M. 4ezvoltare si amenajare" Hn organizarea si desfIsurarea activitatii de turism, Hn satele turistice un loc important Hl ocupI abordarea acestei activitIti Hntr-un sistem de marBet-ingmix, pomind de la formarea Nprodusului turistic. pe componente si Hn ansamblu, pInI la stabilirea tarifelor, a canalelor de distributie si a cIilor si mijooacelor de promovare si publicitate. <ormarea Nprodusului turistic. implicI atIt analiza potentialului turistic &natural si culturalistoric, pozitia geograficI, forta de munca, trIsaturile psiho-sociale ale populatiei etc.', material, unam si financiar &surse si mijloace de finantare' cIt si a posibilitItii de valorificare si constituire Hntr-o oferta turistica competitiva. 8rin studii de conjuncturI se aleg pietele cele mai favorabile, caile si mijloacele de promovare si publicitate. 7omisia finan-ciara si pentru dezvoltare va avea tocmai aceste atributii si va colabora cu spedalistii din domeniile implicate. Trebuie sa se tina seama de: valoarea si varietatea resurselor turistice montane, ocupatiile agropastorale si traditiile etnofolclorice din zonI; pozitia favorabila pe o artera turistica importantI si Hn apropierea unor centre turistice si statiuni montane renumite; apropierea de masive montane de mare atractivitate si circulatie turisticI; dezvoltarea socio-econonucI ridicata a satelor care conduce la un nivel de trai confortabil al gospodarilor cu efecte benefice pentru primirea si gazduirea turistilor, mclusiv din strainItate; trIsaturile psihostructurale ale populatiei ce-i conferI un grad mare de ospitalitate, cinste si moralitate; gradul mai Hnalt de emancipare a locuitorilor dm sate &cunoscatori si de limbi strIine'. #nventarierea resurselor turistice naturale si socio-economice se continuI cu analiza detaliata privmd posibilitatile de valorificare si de construire a produsului turistic. 2ste vorba de: amenajIri pentru dezvoltarea infrastructurii generale &alimentare cu apa, Hncalzire, epurarea apelor uzate, reparare si modemizarea drumurilor de acces la obiective sau de legIturI cu magistralele rutiere'; ridicarea gradului de confort al gospodariilor primitoare de turisti; dotari tehnico-edilitare si comerciale; dotari pentru agrement sportiv &pIrtii de schi, transport cu cablu, terenuri de sport, poteci turistice, echitatie' etc. Toate aceste amenajIri si dotIri sunt necesare Hn toate satele branene amintite. ;rmeaza analiza tehnico-economica a fHecarui program Hn parte si solutionarea financiarI a propunerilor, urmarindu-se realizarea Hn etape si Hn functie de efHcienta economica a fiecarei investitii. -ici trebuie sa se faca apel la specialisti pentru a evalua exact efortul fmanciar si material dar si benefHciul estimat.

Aealizarea investitiilor, pe programe, se poate face cu forte proprii, prin credite de la bancI, prin asociere cu societIti comerciale romInesti sau strIine, fie prin sprijin financiar de la ammiite fimdatii din tarI sau strainItate sau de cItre anumiti agenti economici &mai ales dotIrile de agrement'. ,.*.!. ;rganizarea activitatii de turism 8entru sprijinirea populatiei locale Hn organizarea si functionarea satului turistic si Hn dezvoltarea agro-turismului se propun, pe anumite nivele, constituirea unor asociatii turistice nelucrative, alcItuite pe bazI de adeziune Hn rIndul gospodarilor care oferI servicii turistice si anume: - -sociatia TuristicI %IteascI &-T%'; - -sociatia JudeteanI a Turismului %atesc &-JT%'; - -sociatia 1ationala de Turism Aural, 2cologic si 7ultural. 8entru cuprinderea si rezolvarea optima a problemelor ce le implica activitatea satului turistic se propune si o anumitI structura organizatorica la nivelul -T%: - 7omitetul asociatiei, ca organ coordonator si reprezentanti ai asociatiei, condus de un presedinte; - 7omisia financiara, economica si de dezvoltare; - 7omisia de Hndrumare si de omologare a bazei materiale, de cazare si alimentatie publicI; - 7omisia de promovare, publicitate si agrement; - 7omisiajuridicI si de cenzori. -ceste organisme sunt elective din rIndul membrilor asociatiei, au implan de activitate propriu, care face parte integranta din planul general al asociatiei. 8rintre atributiile -T% am putea sugera: activitatea asociatiei se desfIsoarI m adunIri generale si pe comisii avInd urmatoarele atributii generale: . -lege anual comitetul asociatiei, pe presedintele acestuia, pe membrii comisiilor si pe responsabilii fHecareia; ). -proba primirea de noi membri, la propunerea comisiei de omologare; $. -proba tipul fundamental de sat turistic, serviciile turistice care urmeaza sa constituie Nspecialitatea satului. si formele prioritare de turism, la propunerea comisiei de promovare, publicitate si agrement;

". -proba limitele maxime ale tarifelor pentru serviciile de baza oferite turistilor, la propunerea comisiei financiare Hn concordanta cu normele Hn vigoare; *. -probI bugetul asociatiei - volumul, caile de formare a bugetului, cheltuielile de la biget, alte Hncasari si cheltuieli 9 la propunerea comisiei fmanciare; +. -probI functiile si sarcinile pentru activitati remunerate &permanent sau sezonier' din fondul asociatiei, cuantumul remuneratiei si persoanele propuse pentru a Hndeplini functiile respective, la recomandarea 7omitetului asociatiei; M. -proba statutul si regulamentul de functionare al asociatiei, lapropunerea 7omitetuhu asociatiei, elaborat pe baza statutului- cadm si regulamentului 9 care urmeazI a fH pus la punct de catre <ederatie, pe masura cristalizarii si verificarii Hn cadrul experimentului a acestei forme organizatorice; !. 2laboreaza politica de dezvoltare a turismului rural, de amenajare a spatiului si de realizare a investitiilor necesare; 6. 2laboreazI actiunile promotionale locale si editeaza prospecte, pliante, hIrti si calendare ale manifestIrilor sItesti traditionale; ,. 7ontracteaza Hmprumuturi bancare pentru investitii turistice la nivel de Nsat turistic. si sprijma contractarea unor Hmprumuturi cu aceleasi destinatii de catre membrii asociatiei. 7e este -1TA27V -X1XTXAX2X7 9 -sociatia1ationalI de Turism Aural, 2cologic si 7ultural dm AomInia, este o organizatie neguvemamentala, apolitica, non profit 9 membra a <ederatiei 2uropene de Turism Aural 2;A0F#T2% &cu sediul la %trasbourg'. -1TA27 a luat fiinta Hn 66" si are ca scop identifHcarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul satesc, formarea profesionala prin colocvii, seminarii, cursuri de scurta si lunga duratI, burse de specialitate, schimb de experienta, editarea de buletine infbrmatice, reviste, Hnfiintarea unei banci de date, cooperarea cu organizatii guvemamentale si neguvemamentale de specialitate din tara si din strIinatate, campanii de publicitate apensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizarea Hn presa, tIrguri si expozitii. /embrii -1TA27 sunt reprezentanti din majoritatea regiunilor tarii, care practicI deja turismul mral sau sunt domici sa o faca pe viitor. -1TA27 a luat fiinta cu avizul /inisterului Turismului, institutie care acordI o mare atentie si sprijin turismului rural. 7e-si propune -1TA27 pentru viitor: - <inalizarea actiunii de Hnfiintare a + filiale -1TA27 Hn Hntreaga tara. - 2ditarea, Hn colaborare cu /inisterul Turismului, a ghidului N8ensiuni si <erme -groturistice.. - 0mologarea gospodariilor ce vor Hndeplini criteriile de practicare a turismului.

- HnfHintarea 7entrului1ational de <ormare si %pecializare cu sediul la/oeciu &judetul >rasov'. - organizarea de expozitii pentru proiecte tip destinate construirii de pensiuni si ferme agroturistice. -ctiune ce poate fi materializata Hn cooperare cu studentii de la #nstitutul de -rhitectura si #nstitutul de 7onstructii. - Hn cadrul -nului 2uropean de 7onservare a 1aturii, Hn colaborare cu /inisterul -pelor, 8adurilor si 8rotectiei /ediului - A0/%#LK-, derularea proiectului de prezervarea naturii, intitulat N;n turist - ;n pom.. - Hn ideea reconversiei fortei de munca, realizarea Hn comun cu /inisterul Tineretului si %portului, /inisterului /uncii si 8rotectiei %ociale, a unor programe de instruire m meserii traditionale specifice satelor. - 8unerea Hn operI a 8rogramului 85-A2, destinat implementarii turismului rural, ecologic Hn AomIma &partener cu organisme similare din ;niunea 2uropeana'. ,.*.6. 1egislatie" N%atul turistic., odatI organizat, constituie ceva similarunei societati comerciale sau unui agent economic avInd activitati comerciale, productive. 8e de alta parte, nu orice sat poate fi si turistic, ci trebuie sa Hndeplineasca anumite criterii, sa fie reprezentativ pentru satul romInesc, fiind considerat prin circulatia turisticI viitoare, Nambasador al AomIniei. Hn strainatate. 4aca pentru omologarea gospodariilor ce vor gazdui turisti &sub denumirea de pensiuni', exista normative - 0rdinul /7T nr. + E 66 -, pentru omologarea, organizarea si functionarea satelor turistice, si dezvoltarea activitatii turistice Hn acestea, nu avem o legislatie. %-a Hncercat prin 7omisia Lonei /ontane sa se obtinI prin acte normative o serie de facilitati pentru dezvoltarea agriculturii si agroturismului Hn zona montana, dar, Hnca nu sa dat curs acestor demersuri. 7onsideram utila initierea unor hotIrIri guvemamentale sau alte acte normative privmd: - omologarea, organizarea si functionarea Nsatelor turistice.; - obtinerea de facilitati Hn acordarea unor credite bancare pentru populatia locala Hn vederea construirii sau ridicarii confortului gospodariilor ce vor fi Hnchiriate turistilor &dobInzi mai reduse si termene de rambursare mai largi'; - exonerarea de impozite Hn primii * ani, sau reducerea acestora cu peste M,= Hn cazul veniturilor realizate din turism, pornind de la ideea ca aceasta fbrma economicI este complementara de venituri si trebuie Hncurajata Hn vederea sporirii bunastarii populatiei dm mediul rural, montan, fiind totodatI, Hn unele zone, singura forma de valorificare eficienta a resurselor naturale si umane. ,.*. ,. Formarea cadrelor" %uccesul activitatii de turism constI nu numai Hn dotarile realizate, ci, mai ales, Hn calitatea serviciilor oferite de gospodari. -ceasta presupune profesionalism din partea locuitorilor, a celor care acorda servicii turistice. Hn acest sens,

formarea si specializarea fortei de munca, pe profesiunile de baza &receptie, bucatarie, patiserie, animatie, ghidaj etc.', trebuie sI constituie o preocupare importanta pentru -sociatia Turistica %ateascI. <ormarea a o parte din acesti specialisti sau mIcar acordarea unor notiuni de baza gospodarilor se poate face prin: - %ocietatile comerciale turistice locale &cursuri si lectii practice Hn unitatile acestora'; - ;nitatile de turism din zonele respective; - 7aminele culturale locale Hn cooperare cu specialistii din unitatile de alimentatie publicI din localitati. -nimatorii si ghizii se pot pregati, de asemenea, Hn agentiile turistice din tarI. Hntr-o etapa viitoare, -sociatia Hsi poate forma un corp de specialisti, pe compartimentele de baza, prin #nstitutul 1ational de <ormare si /anagement din Turism >ucuresti, sau alte scoli sau 7entre de formare a cadrelor Hn domeniu. ,.*. . ,tabilirea tipurilor de sate turistice" 7onstI Hn identifHcarea si relevarea specificului localitatilor si gruparea lor Hn cIteva tipuri fundamentale, Hn vederea promovIrii, Hn fiecare localitate, a celor mai adecvate forme de turism, Hn functie, atIt de principalele caracteristici geografHce, sociale si economice, cIt si de prmcipalele motivatii si opinii ale categoriilor de turisti care frecventeazI localitatea respectivI. -plicarea principiului specializarii Hn domeniul organizIrii si functionIrii satului turistic, este cu atIt mai necesarI cu cIt fiecare localitate rurala constituie o entitate cu particularitati proprii si activitati specifice, ce nu trebuie decIt sa fie identifHcate si valorificate cIt mai eficient posibil, din punct de vedere turistic. 4e asemenea, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie unmijloc de selectionare a turistilor, acestia grupIndu-se de la sine Hntr-un sat sau altul, Hn functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. -ceasta pennite o mai bunI cunoastere si functionare a mecanismului economic cerere-oferta, si, ca urmare, organizarea spatiilor de cazare si a celorlalte servicii, m functie de principalele caracteristici social-economice ale clientelei turistice. Hn sfIrsit, stabilirea tipurilor de sate turistice permite realizarea unei propagande, reclame si publicitati concrete si specifice, Hn functie de particularitItile fiecIrui tip de sat turistic. 4in punct de vedere teoretic, problema tipologiei satelor turistice poate fH abordata ca o chestiune de natura optionala, HnsI, decizia aplicarii ei Hn practica, determinarea tipului satului turistic este de natura obiectiva. 8entm aceasta, este necesar ca, alaturi de dorinta si intentia organizatorilor, satul turistic respectiv sa Hntruneasca un cuantum de conditii naturale si istorice, social-economice obiective, care sI fie definitorii si caracteristice pentru fiecare tip de sat turistic. HntrucIt caracteristicile care pot fi luate m considerare Hn tipologia satelor

turistice sunt numeroase si variate de la o zona geograficI la alta si chiar de la o localitate la alta, ne vom rezuma doar la prezentarea unei tipologii generale a satelor turistice. ,ate turistice etnografic-folclorice &>ogdan Koda, Kaideeni, Leresti, %ibiel'. Hn aceastI categorie se pot Hncadra satele Hn care portul traditional, arhitectura, mobilarea si decorarea interioarelor, Hn stil rustic, muzica si coregrafia popularI, predomma si se impun ca Hnsusiri esentiale ale satului respectiv. Hn aceste sate, pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masI Hn conditii autentice &mobilier, decor si echipament de pat Hn stil popular; meniuri traditionale servite Hn vesela si cu tacImuri specifHce - farfurii si strachini de ceramica, linguri de lemn etc., ceea ce nu exclude, desigur, posibilitatea utilizIrii, la cerere, si a tacImurilor modeme'. Hn aceste sate, se pot organiza expozitii artizanale permanente &cu vInzare', iar pentru turistii care nu ramIn Hn localitate, ci numai o viziteazI, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii, ca muzeu etnografic Hn aer liber. 4e asemenea, Hn aceste sate pot fi identificati si stimulati rapsozi populari &vocali si instrumentali', permanentizate horele duminicale si, la sarbItori, tIrgurile, alte obiceiuri si traditii locale, la care sI participe efectiv si turisti. 2ste stiut Hnsa, cI pastrarea si perpetuarea folclorului si, Hndeosebi, a etnografiei &portul, tehnicile de lucru, arhitectura, mobilarea si decorarea interioarelor etc.', m formele lor originale si traditionale, se afla Hntr-un declin, devenind puncte tot mai izolate pe harta etnofolcloricI a tIrii. <ormele si continutul modului de viata citadin au patruiis si contimiI sI patrunda impetuos si ireversibil si Hn mediul rural. -bordInd viitorul unor localitati rurale, din perspectivI turistica, si adaptIndu-le acestui scop, consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat &Hn forme adecvate'. Hn caz contrar, interesul actual al turistilor pentru satul romInesc, pentm mediul rustic, Hn general, va scadea treptat. 7u mai multa receptivitate si cu putin interes din partea organelor administrative si de specialitate, se poate perpetua, chiar si Hn conditiile civilizatiei contemporane, specificul etnografic si spiritual al unor sate romInesti. -cest deziderat trebuie urmarit cu atIt mai mult, cu cIt numerosi sateni din unele localitati manifesta vadit interes pentru mentinerea stilului lor traditional de viata, aceste localitati avInd sanse sa devinI baze turistice permanente, de popularitate mtemationala, deosebit de rentabile. ,ate turistice de creatie artistic9 si artizanal9 &Tismana, /arga etc.'. %unt cunoscute interesul numerosilor turisti pentru creatia artistica si artizanala, ca si dorinta lor pentru achizitionarea unor astfel de creatii direct de la sursI, de la producatorul Hnsusi. 8Ina Hn prezent, Hn acest localitIti se practica doar turismul de circulatie. Hn cel mai bun caz, unele dintre ele sunt incluse Hn itinerarele turistice ale unor fHrme de turism. -ceste sate oferI, Hnsa, posibilitatea practicarii unui turism de sejur, Hn cadrul caruia Hn atelierele special amenajate si sub Hndmmarea unor artisti si mesteri populari renumiti, turistii s-ar putea imtia Hn arta si tehnici arhaice populare: icoane pe sticla, pictura naivI, sculptura m lenrn si piatra, tesatorie populara, confectii si cusaturi populare, ceramicI, muzicI si dansuri populare etc.

-vem Hn vedere identificarea posibilitatilor de practicare a unora din aceste activitati chiar Hn cadrul gospodIriilor gazduitoare. 2xistI numeroase sate Hn care preocuparea de baza a gospodinelor este tesutul la razboaie taranesti, cusIturile sau broderiile populare, activitatile Hn care pot fi initiati turistii amatori. 8rin urmare, caracteristica esentiala a acestor sate, imaginea lor de marca, ar unna sa fte productia artistica si artizanala, valorificabilI turistic complex si eficient. ,ate turistice climaterice si peisagistice &<undata, >ran, simea'. 7aracteristica predominanta a acestor sate, adecvate turismului de sejur &pentru amatorii de liniste, de plimbari solitare, Hntr-un cadru natural pitoresc', este cadrul natural si pozitia geografica izolata de centrele aglomerate si de marile artere de circulatie. %atele de deal si munte, cu casele raspIndite pe vai si coline, la o oarecare distanta unele fata de altele, cu pajisti, fanete sau livezi, satisfac motivatia fundamentalI a numerosi turisti, NreHntoarcerea la natura.. ,atele turistice pescaresti si de interes v9n9toresc &satele de pe vaile Kiseului si >istritei, Furghiu si 4elta 4unIrii'. #n afara posibilitItilor de cazare, Hn aceste sate se pot oferi servicii culinar-gastronomice pescaresti si vInatoresti. 4e asemenea, populatia locala poate organiza, pentru turisti, unele forme de agrement specifice - pescIresti si vInatoresti. ,ate turistice viti-pomicole &Aecas, -gapia, KInatori-1eamt'. Hn sateleHn care predomina aceasta caracteristica &cultivarea pomilor fructiferi si a vitei de vie', activitatile turistice sunt posibile pe toata durata anului, atIt Hn perioada recoltarii, cIt si dupa aceea, prin oferirea fructelor, stmgurilor si a preparatelor pe baza lor. 4e asemenea, pot fH avute Hn vedere multe alte preparate culinare, comune sau dietetice, pe baza de fructe. Hn aceste sate, o atractie deosebita si, Hn acelasi timp, o sursI principala de venituri, poate s-o constituie bauturile racoritoare si reconfortante preparate din fructe. ,ate turistice pastorale &Kaideeni, Jina'. Hn aceasta gmpa pot fi incluse, Hn general, sate de munte, Hn care preocuparea de bazI a localnicilor este cresterea oilor si vitelor, si care pot sI atragI turistii, prin meTimri bazate pe produse lactate. -ceste meniuri pot fi completate cu ouI, came de pasare, de ovine si de bovine, iar pentru divertisment, pot fi organizate ospete ciobanesti &batal la protap, berbec haiducesc, balmus, urda si jIntitI', petreceri specifice si traditionale. ,ate turistice pentru practicarea sporturilor &<undata, %imea'. 1umeroase localitIti rurale prezinta excelente conditii pentru practicarea sporturilor de iarna &satele montane si de deal' si nautice pe rIurile interioare, lacuri de acumulare, fIra amenajari speciale si costisitoare. -cest tip de sat poate sI atragI douI categorii de turisti, Hn general din rIndul tineretului: sportivi amatori, initiati Hn practicarea sporturilor respective; turisti neinitiati sau mai putin inidati, dar domici sa se mitieze si sa le practice. 8entru aceasta din urmI categorie pot functiona instructori de schi, bob, Hnot etc., recrutati din rIndul populatiei locale. 4e asemenea, Hn aceste sate, pot functiona puncte de Hnchiriere a echipamentului sportiv. t 4ezvoltarea agroturismului antreneaza mutatii 7n structurile socio-economice din satele turistice

/utatiile rapide din sInul societatii regionale se datoreaza, Hn primul rInd, dezvoltarii spectaculoase a locurilor de munca din sectorul tertiar, ceea ce antreneazI reducerea sectorului primar. Trecerea de la o economie agropastorala la o economie dm ce Hn ce mai dominata de turism este HnsotitI de o adevIratI revolutie sociala pentru ca ea conduce Hn una-douI generatii la trecerea de la o societate de Nproducatori. la una de Nprestatori de servicii.. -ccesul la meseriile turistice antreneaza o ruptura cu functia sociala traditionalI a taranului, renuntarea la conditia libera si modul de viata independent al stramosilor pentm a se alatura multimii salariatilor. -ceasta detennina o bulversare a stilurilor de viata si o alterare sensibila a mentalitItilor. 4eoarece constituie o sursa majora de locuri de munca pentru femei, pentru cI nu exclude stralucite reusite feminine, si pentru cI se dezvolta rolul social al femeii casnice agroturismulpoatefi considerat ca un instrument depromovare afemeii" 2l este, de asemenea, un instrument de emancipare Hn mIsura Hn care el da femeii o mai mare independenta financiara si, mai ales, accelereaza evolutia mentalitatilor. -mplifHcarea activitatii turistice Hn satele montane, au influente si Hn domeniul demografiei, conducInd si la o crestere a populatiei rurale, Hn principal prin limitarea exodului spre orase. -ctivitatea turistica apare Hn satele montane si ca un mijloc de fHxare a femeii, Hn special a tinerelor fete care au fost Hn ultimii ani cele mai sensibile la solicitarile lumii urbane si mai tentante sa pIraseasca satele. -groturismul ridica probleme de o mare diversitate Hn fHecare zonI, Hn fimctie de componentele naturale, economice si umane ale acesteia. 4ezvoltarea turismului are incidente 7n si7uatia financiara a satelor turistice" Hn primul rInd el greveazI serios bugetul satelor care se afla Hn faza de implementare a echipamenteior turistice. 7u toate cI o mare parte a investitiilor turistice apartin mitiativei private &Hnmod deosebit sectorul capacitItilor de cazare' echipamentele mai costisitoate trebuie realizate cu contributia finantelor comunale sau sItesti. 8entru a putea beneficia de efectele turismului, primariile comunale vor trebui sa faca eforturi investitionale pentru o serie de amenajari care nu sunt Hntotdeauna rentabile &cum este exploatarea domeniului schiabil' dar care sunt indispensabile pentru atractivitatea produsului turistic. Hmprumuturile ocazionate de astfel de amenajIri, pot afecta bugetul comunal pe o perioadI de mai multi ani. /ai mult, colectivitatile locale trebuie sa faca fata si costului unor lucrari de mfrastructura generalI &drumuri, lucrari de captare, tratament si aductiune a apei, evacuarea si epurarea apelor uzate etc.'. Turismul reprezinta, Hn acelasi timp, o sursa apreciabila de cIstiguri pentru comune, Hn conditiile unei legislatii care sa permitI administratiilor comunale sa dispuna de veniturile din diverse taxe si impozite 9 ocazionate atIt de activitatea productiva a comunei cIt si de cea turisticI. -menajarea turisticI a satelor montane are influente si asupra conservarii mediului Hnconjurator.

Hn spatiul montan, unde ecosistemele sunt deosebit de fragile si imde actiunea nechibzuita a omului poate avea efecte dezastruoase, activitatea turistica este cea mai interesata m mentmerea unor peisaje atractive, care reprezinta Hnsasi cadml care Hi legitimeazI prezenta. 4elimitarea unor zone de protectie a peisajului este legata, desigur, de existenta unei zonIri turistice a Hntregului teritoriu. Hn aceste zone de protectie toate constructiile, drumurile si orice amenajari trebuie supuse unor aprobIri speciale. Lonarea turisticI trebuie sI cuprinda, m afara zonelor de protectie a peisajului,zone de odihna &Hn care trebuie pIstrata linistea' si zone de protectie a naturii &parcuri-rezervatii de diverse tipuri'. 8rotectia peisajelor include nu numai aspectele legate de sursele de poluare &fizice, chimice, biologice', ci si degradarea peisajelor pe plan estetic.
/lvetienii tin mai mult la confortul lor personal decat la romantismul unei nopti petrecute in bratele persoanei iubite. 0rin urmare, daca va place sa dormiti pe umarul cuiva, faceti bine si anuntati acest lucru atunci cand rezervati camera, pentru a nu avea surprize. 'a sa fiti bine intelesi, solicitati o camera cu pat frantuzesc sau matrimonial. Amenda cu banul jos1 2n /lvetia controalele prin radar sunt frecvente, iar amenzile exorbitante. Mai mult, strainii sunt obligati sa le plateasca pe loc, in numerar. 0ermisul de conducere poate fi retinut in cazul depasirii vitezei-limita cu %) !m3h in localitati, %4 !m3h in afara acestora si 5) !m3h pe autostrazi. 2n timpul iernii, utilizarea lanturilor antiderapante este recomandabila, daca nu chiar obligatorie. +arbatori pe alese

6ilele libere difera de la un canton la altul, fiecare regiune avand propriile sale sarbatori. 7ecordul in aceasta privinta il detine cantonul 8icino "). zile libere pe an#, pe cand in 9riburg oamenii sunt cei mai harnici "doar . zile de repaus#. 'ulmea ironiei 6iua Muncii se sarbatoreste in majoritatea cantoanelor, dar nu in toate. :astronomie 2mprumuturi gastronomice avantajoase

+e poate spune ca /lvetia este eclipsata de vecinii sai in materie de gastronomie, insa locuitorii cantoanelor au avut intelepciunea sa imprumute cunostinte pretioase in domeniu de la prietenii lor francezi, germani si italieni, adaptandu-le la propria lor bucatarie. 7ezultatul descentralizarii culturale specifice acestei tari consta intr-o diversitate alimentara unica in /uropa, fiecare regiune putandu-se lauda cu retete complet originale si cu variante optimizate ale celor traditionale. ;alul de imigranti inregistrat in /lvetia anilor $* si <* a avut ca urmare incetatenirea gastronomiei turcesti, arabe si, intr-o oarecare masura, asiatice. 0reparate internationale de tot felul se pot gasi la :eneva, 6 rich si chiar =erna. 2nsa, chiar si in restul tarii, localnicii au stiut sa imprumute din retetele altor popoare tot ce ar putea imbunatati mancarea de pe mesele lor zilnice. +lava ingredientelor naturale1

Desi nu exista o regula elvetiana batuta in cuie, ingredientele de baza utilizate in tara cantoanelor sunt produsele lactate "lapte, iaurt, unt si evident o mare varietate de branzeturi#, legumele "fasole, morcovi, conopida, cartofi si spanac# si carnea. Aceasta din urma "vitel, vita sau curcan# se gateste in toate felurile posibile. 0rintre preparatele elvetiene cele mai cunoscute se numara fondue "branza topita a carei savoare unica deriva din amestecarea mai multor sortimente de branza#, teig>aren "paste tricolore dupa drapelul italian, cu alb, rosu si verde se prepara din paste si legume# si raclette "preparata prin topirea intr-un aparat special a branzei cu acelasi nume, care se serveste apoi cu cartofi noi, muraturi si mirodenii#. ?n desert original este tortul "sau placinta# cu morcovi, decorat cu figurine din martipan. Mitul ciocolatei elvetiene

/lvetienii nu au inventat ciocolata, dar au adus-o la perfectiune. De la deschiderea primei fabrici de profil, in )$)<, ei au imbunatatit incontinuu reteta acesteia. Astfel, in )$@. ei au creat ciocolata cu lapte, iar in )$@< primul sortiment care se topeste in gura. 2n timp, producerea acestui desert a devenit o pasiune si o mandrie nationala pentru elvetieni. 'iocolata ideala, spun ei, trebuie sa aiba un aspect perfect neted, sa nu faca firimituri la rupere si sa aiba un miros aromat, diferit de cel al simplei pudre de cacao. Momentul adevarului se produce insa la degustare, cand ciocolata adevarata trebuie sa se topeasca pe limba precum untul, fara sa lase reziduuri in gura sau sa se lipeasca de palat. +ubunitati bilingve ?nitatea monetara locala este francul elvetian "'A9#, care se divide in )** de centime " rappen , in partea germana# . 2n circulatie se gasesc monede de ., )*, %* si .* de centime "rappen#, respectiv ), % si . franci. =ancnotele disponibile pe piata sunt cele de )*, %*, .*, )**, %** si ).*** de franci. =ancile sunt deschise de regula intre orele $B5*-)4B5* "in zilele lucratoare#, insa majoritatea se inchid pentru pauza de pranz. De aici se pot cumpara la cele mai bune rate francii elvetieni, in conditiile in care )** 'A9 valoreaza circa 45 /?7, respectiv @< ?+D. 'e culoare are vacaC ?nul dintre cele mai faimoase sortimente de ciocolata elvetiana este Mil!a, asociat in toata lumea cu vacuta mov de pe ambalajul sau. Dincolo de originalitatea acestei imagini, realitatea este hilara. Mai multi copii occidentali de varsta prescolara si scolara, crescuti in mediul urban, au fost supusi acum cativa ani unui sondaj, in cadrul caruia au fost intrebati inclusiv ce culoare are vaca. 7aspunsul a fost... mov. +cheme bugetare

/lvetia este recunoscuta pentru preturile sale mari, asa ca aveti grija cum si unde va cheltuiti banii. Astfel, o ceasca de cafea costa 5 'A9, o sticla de bere 5,. 'A9, un suc 5,. 'A9, o gustare )4 'A9, iar ) !m de drum parcurs cu taxiul 4 'A9 "chiar mai mult in orasele mari, cum ar fi :eneva, Dugano si 6rich#. =erna =erna un "prezentare oras generala# al armoniei

+ituata in cantonul cu acelasi nume, pe o meandra a raului Aare, =erna a fost infiintata in ))<), alaturandu-se 'onfederatiei Aelvetice in )5.5. A devenit capitala tarii abia in )$&$, desi zilele sale de glorie au inceput in secolul al E;-lea, atunci cand locuitorii sai au luptat impotriva burgunzilor, impiedicandu-i sa se extinda la vest de :eneva. Motivul pentru care oamenii vin sa viziteze orasul nu este insa masiva =undeshaus "'ladirea 0arlamentului#, ci frumusetea perfect conservata a arcadelor si fantanilor sale, amintind de armonia timpurilor medievale. Mostenirea culturala a =ernei este inclusa in patrimoniul ?(/+',, recunoscandu-i-se statutul de oras-muzeu. Atitudinea localnicilor nu a fost catusi de putin afectata de aceasta masura, toate manifestarile lor fiind o incununare a modestiei. Astfel, mascota orasului este un urs comun, targul local anual celebreaza virtutile cepei, iar personalitatile locale, fie ele implicate in politica sau in sho>biz, nu se jeneaza sa mearga cu tramvaiul, atunci cand au pofta sa o faca. , intoarcere in timp Aceasta ar fi senzatia lasata de o plimbare pe strazile =ernei, daca oamenii din jur nu ar fi imbracati dupa ultima moda, iar vitrinele magazinelor nu ar pline de articole de ultima generatie. 'uratenia este exemplara, iar armonia desavarsita. Aleile medievale ale orasului serpuiesc printre piete elegante sau strabat targurile unde fermierii isi comercializeaza produsele, fie ele legume sau flori. ,rasul intreg este presarat cu lauben "arcade#, iar la fiecare rascruce de drumuri se ridica un monument. 'etatea veche se gaseste in est, unde a fost ridicata in meandra raului Aare, o bucla asemanatoare cu un gat de lebada. ?lterior orasul s-a extins spre vest, etapele dezvoltarii sale fiind marcate de ridicarea a trei turnuriB 6eitgloc!enturm, Ffigturm si 'hristoffelturm. 0rintre cele mai frumoase strazi ale =ernei se numara +pitalgasse, Mar!tgasse si Framgasse. Mascote vii =erna nu poate fi disociata de ursi, care par sa faca parte din populatia orasului. +e spune ca fondatorul cetatii, ducele =erchtold al ;-lea von 6 hringen, ar fi numit-o dupa primul animal pe care l-

a vanat aici. Degenda a dainuit prin includerea falnicului urs in blazonul orasului, insa si prin prezenta acestor mascote vii pe strazile cetatii, incepand din secolul al E;-lea si pana astazi. 2mblanitii contemporani nu se jeneaza sa cerseasca mancare de la turisti, asa ca inarmati-va cu ceva curaj si o mana de morcovi atunci cand plecati la plimbare. Da vanatoare de suveniruri Magazinele sunt deschise in =erna de la $B5* pana la )$B5* in zilele lucratoare, cu o pauza "optionala# de circa o ora la pranz. ?nele isi pot trage obloanele lunea dimineata, insa sunt deschise sambata pana la )4B**-)@B**. Absolut toate magazinele sunt inchise duminica, cu exceptia unor centre comerciale speciale din zonele turistice, si aceasta doar in timpul sezonului. 'u tramvaiul prin =erna 8ransportul in comun este excelent in =erna, optiunile existente fiind autobuzul, troleibuzul si tramvaiul. 8arifele locale variaza de la ),. la %,& 'A9, insa abonamente zilnice pentru calatorii nelimitate se pot cumpara contra sumei de 4 'A9 de la oficiul turistic din Aauptbahnhof sau de la casa de bilete din =an!gsschen. =erna Mnster "obiective "'atedrala# turistice#

2nceputa in )&%) de catre Matth us /nsinger, catedrala a fost conceputa ca una din cele mai vaste din lume, constructia sa continuand secole la rand. 7eforma religioasa a gasit-o in stadiu de santier, transformarea lacasului de cult din catolic in protestant nereusind sa opreasca lucrarile. Daniel Aeinz s-a ocupat de edificiu intre ).@5 si ).<$, terminand naosul si turla. 'lopotnita, cea mai inalta din /lvetia, a fost adaugata abia in )$<5. , scara cu %.& de trepte duce in varful acesteia, de unde se poate admira panorama orasului. 0ortalul de la intrarea in biserica prezinta o magnifica ilustrare a Gudecatii de Apoi, realizata inainte de 7eforma, care contine %5& de figuri cioplite in piatra. 2n interior se disting vitraliile si stranele bogat sculptate, precum si fabuloasa orga cu ..&*& de tuburi, catedrala gazduind frecvent concerte. Funstmuseum "Muzeul de arta# 2nfiintat pentru a promova lucrarile artistilor elvetieni, acest muzeu expune cea mai vasta colectie din lume cuprinzand picturi semnate de 0aul Flee, aici putand fi admirate peste %.*** dintre operele acestuia. Funstmuseum se mai poate lauda cu o vasta serie de desene si tablouri realizate de simbolistul 9erdinand Aodler, considerat a fi cel mai important artist elvetian al secolului al E2E-lea. Danga fabuloasele alegorii "unele fiind uriase#, peisaje si portrete ale acestuia, sunt expuse lucrarilor altor nativi celebri, cum ar fi +tauffer, An!er sau = c!lin. :aleriile muzeului contin insa si opere ale unor monstri sacri precum 9ra Angelico, ' zanne, 7ouault si 0icasso. 6eitgloc!enturm Acest turn impunator, numit si al orologiului, a fost construit in ))<), ca poarta vestica a orasului vechi, care ocupa o arie restransa grupata in bucla raului. Astazi, 6eitgloc!enturm domina centrul vechi al cetatii gratie cupolei sale inalte din cupru si masivului orologiu astronomic, adaugat laturii sale estice in ).5*. 2ntre secolele al E;2-lea si al E2E-lea, toate ceasurile orasului au fost fixate in conformitate cu acesta. Astazi, principala sa menire este sa atraga turistii prin spectacolul oferit de marionetele sale activate mecanic cu cinci minute inainte de fiecare anuntare a orei exacte. ;arfuri artistice ?nul din cele mai originale muzee locale este +ch>eizerisches Alpines Museum "Muzeul Alpilor /lvetieni#, unde sunt expuse numeroase harti fizice si topografice ale masivilor invecinati, precum si dovezi ale cuceririi acestora de catre diversi exploratori. Alaturi de o minunata colectie de fotografii vechi poate fi admirata o superba pictura murala realizata de peisagistul 9erdinand Aodler, reproducand tragica ascensiune a varfului Matterhorn. 'ascade parfumate de culori 7osengarten, situata in dreapta meandrei raului Aare, este o splendida gradina de trandafiri, minunat amenajata si intretinuta. 2ntre aprilie si octombrie aceasta infloreste intr-o explozie de culori si parfumuri ametitoare. 0asionatii de horticultura pot identifica aici %@ de soiuri de rododendroni, %** de tipuri diferite de trandafiri si circa %** de varietati de irisi. 0entru noi, ceilalti, panorama superba a podurilor si caselor cu acoperisuri ale =ernei ramane principala atractie a parcului.

9ranturi

de

viata

sociala

=ern A!tuell, publicatie tiparita la fiecare doua saptamani, cuprinde informatii referitoare la evenimentele speciale si expozitiile extraordinare din perioada de pana la urmatoarea aparitie. 2n afara de concertele de orga sustinute in catedrala, puteti asculta exceptionala orchestra din =erna, ale carei spectacole sunt sustinute in cladirea 'azinoului. Da inceputul lui mai, orasul gazduieste un festival de jazz care dureaza . zile. 6rich 6rich "prezentare generala (oul obiective =erlin turistice#

6rich si-a inceput activitatea in anul ). 2.A. ca punct vamal roman, insa adevarata dezvoltare a cunoscut-o in secolul al E-lea D.A. ,ras liber in )554, centru al 7eformei religioase in ).)< si centru comercial esential la inceputul secolului al E2E-lea, 6 rich este astazi cel mai mare oras elvetian si capitala culturala si economica a acestei tari, bursa locala fiind a patra ca importanta din intreaga lume. 0rincipala atractie turistica a localitatii este Altstadt ",rasul ;echi#, grupat in jurul centrului medieval. Atmosfera este splendida, cu lebede argintii plutind pe apele raului Dimmat si zeci de cafenele raspandite pe malurile acestuia, intr-o atmosfera boema altminteri de neimaginat intr-o capitala financiara. :rossmnster "'atedrala# +imbol al reformei religioase, catedrala are o poveste extrem de interesanta. 2n secolul al 222-lea D.A., sfantul 9elix si sora sa au fost martirizati in preajma actualului 6 rich. Degenda spune ca, dupa ce au fost decapitati, cei doi au alergat pe dealuri tinandu-si capetele in maini, pana ce s-au prabusit in locul unde a fost ulterior ridicata aceasta biserica "in secolul al E2-lea#. 2n fata turnului sudic al 'atedralei se afla o statuie a lui 'arol de Mare "@4$-$)&#, al carui cal s-ar fi poticnit pe locul actualului lacas de cult. 2n secolul al E;2-lea, aici si-a tinut predicile terifiante pastorul reformat AuldrHch 6>ingli. +ch>eizerisches Dandesmuseum "Muzeul (ational al /lvetiei# :azduit intr-o imensa cladire in stil neo-gotic, acest muzeu poseda o impresionanta colectie de obiecte de la foarte vechi "datand din epoca de piatra# pana la moderne si contemporane. /xponatele sunt diverse, un deosebit succes inregistrand costumele si mobila de epoca, ceasurile vechi si obiectele de origine militara, ilustrand mai multe batalii celebre. Muzeul Funsthaus 'el mai bogat muzeu de arta din 6 rich, Funsthaus a acumulat in timp o valoroasa colectie de picturi medievale, impresioniste si apartinand barocului italian si olandez. /xcelent sunt reprezentati artistii locali, dintre care cel mai important este 9erdinand Aodler ")$.5-)<)$#. 2n galeriile muzeului mai sunt expuse lucrari ale multor pictori de geniu europeni, printre care se numara 0icasso, Flee, Degas, Matisse, Fandins!H, 'hagall si Munch. 0orecle din invidie =unastarea bancherilor elvetieni, devenita proverbiala in toata lumea, le-a atras acestora mai multe porecle rautacioase. ?na dintre acestea aminteste de povestea lui AarrH 0otter, finantistii din tara cantoanelor fiind supranumiti gnomi "spiridusi#, tot asa cum aceste fiinte fantastice pazeau averile vrajitorilor din cartea celebrei G.F. 7o>ling. 2zvorul dadaismului 0oetul francez de origine romana 8ristan 8zara, nascut la Moinesti, in )$<4, a intemeiat la 6 rich, in )<)4, curentul literar cunoscut sub numele de dadaism. Acesta s-a caracterizat prin ridicarea hazardului la rang de principiu de creatie, prin negarea oricarei legaturi intre gandire si expresie. 7eprezentative pentru dadaism sunt folosirea arbitrara si fara sens a cuvantului in literatura sau alaturarea incoerenta de linii si culori in artele plastice. 'urajul unor femei 2n piata Dindehhof, unde se gasesc ramasitele punctului vamal existent pe vremea romanilor, s-a construit mai tarziu o fantana ce comemoreaza ziua din )%<% cand femeile din 6 rich au salvat orasul de invazia Aabsburgilor. Degenda spune ca atunci cand cetatea era gata sa cada, fiicele si sotiile ostenilor sai s-au imbracat in armuri si au marsaluit spre aceasta piata. 6arindu-le, inamicul a crezut ca se confrunta cu o noua armata si a abandonat pozitiile cucerite, retragandu-se din oras.

:eneva :eneva

"prezentare

generala ;aticanul

obiective reformatilor

turistice#

:eneva este cel de-al treilea oras elvetian ca marime si are o populatie de doar )$*.*** de locuitori. 'u siguranta insa, nici o alta zona a tarii nu este mai cosmopolita decat vechea cetate de pe malul lacului cu acelasi nume, caci o treime dintre rezidentii sai provin din alte colturi ale lumii. Aici au fost infiintate organizatii internationale de prima marime precum 'rucea 7osie "in )$4&# si si-au stabilit sediul altele, deja existente, cum ar fi Diga (atiunilor "in )<)<#. Da :eneva si-au gasit refugiul promotorii reformei religioase 'alvin si Fnox, dar si nemuritorii =Hron, +helleH, Iagner sau Diszt. ,rasul este locul ideal in care sa fii ajuns din urma de o zi ploioasa, intrucat este ticsit de muzee si monumente, iar agenda sa culturala este extrem de bogata. 'atedrala +f. 0etru

'onstructia acestei catedrale a inceput in ))4* si a durat ).* de ani, timp in care structura sa initiala, in stil romanic, a capatat influente gotice. 9atada neo-clasica a fost adaugata abia in )@.*. Austeritatea naosului reflecta cel mai bine transformarea acestei catedrale catolice intr-o biserica protestanta, eveniment produs in ).54. 'alvin insusi a fost pastor aici intre aceasta data si ).4&. Din pacate, succesorii sai au distrus elementele statuare si frescele bisericii, o parte din acestea fiind restaurate mai tarziu. 0alais des (ations "0alatul (atiunilor#

0artea centrala a acestui complex monumental, cel mai mare centru diplomatic din intreaga lume, a fost construita in )<5* pentru a adaposti Diga (atiunilor, care ulterior a devenit ,rganizatia (atiunilor ?nite ",(?#. De altfel, chiar si astazi ,(? are aici unul dintre sedii "celalalt aflandu-se la (e> Jor!#, coridoarele sale purtand pasii celor mai importanti lideri ai lumii, dar si ai miilor de delegati internationali care participa la diverse conferinte sau vin sa militeze pentru chestiuni arzatoare ale societatii moderne, cum ar fi drepturile omului, protectia mediului sau dezarmarea nucleara. 'onventie legendara ,rasul reformatilor este locul unde s-a semnat celebra 'onventie de la :eneva. /venimentul s-a produs la %% august )$4&, la initiativa 'rucii 7osii, in sala Alabama a 0rimariei din :eneva. 0rin acest document s-au stabilit regulile esentiale referitoare la luarea prizonierilor si la conditiile acestora de detentie, precum si libertatile asumate de echipajele organizatiei in timpul conflictelor armate. +uccesiunea cultelor 'atedrala +f. 0etru pare sa se inalte pe un loc destinat din vremuri stravechi ritualurilor religioase. 2n )<@4, arheologii elvetieni au efectuat aici o serie de sapaturi, descoperind ramasitele a doua sanctuare crestine din secolul al 2;-lea, mai multe mozaicuri si o cripta datand din secolul al E2-lea. Musafiri de cinste 8ristan 8zara nu este singurul scriitor care a facut istorie in /lvetia. :ermanul Aermann Aesse ")$@@)<4%# s-a stabilit aici, ajungand sa iubeasca tara cantoanelor mai mult decat propria sa patrie. 2nspiratia l-a urmarit indeaproape si nu l-a mai parasit niciodata, romancierul castigand in )<&4 premiul (obel pentru literatura. Ducerna, Ducerna3Ducerne3Duzern Dugano

Ducerna este situata in mijlocul unei regiuni pe care multi o considera a fi adevarata /lvetie, cu peisaje montane ametitoare, lacuri de cristal, pasuni alpine rasunand de clopotele vacilor de lapte si pajisti smaltuite cu flori. ,rasul in sine este fermecator, construit la nord-vest de Dacul celor 0atru 'antoane, pe valea raului 7euss. 0e malul nordic al acestuia se intinde orasul vechi, imprejmuit de ziduri inalte de aparare si strajuit de sapte turnuri. 6ona este un labirint de cladiri datand din secolul al E;-lea, cu frumoase fatade pictate, grupate in jurul unei primarii renascentiste, construite in secolul al E;22-lea. (ota specifica orasului o dau insa podurile de peste 7euss, dintre care se distinge Fapellbr c!e, cel care traverseaza raul la varsarea sa in lac. Acesta a fost construit la inceputul secolului al E2;-lea, cu un frumos acoperis de lemn si un turn octogonal de apa, care gazduieste in prezent un magazin de

suveniruri. 2n partea de nord a orasului se gaseste fascinanta :letschergarten ":radina ghetarilor#, unde se poate vedea efectul actiunii ghetarilor asupra stancilor elvetiene, materializat sub forma unor puturi glaciare de diferite forme. 2nteresant de vazut este si Muzeul 8ransporturilor, unde sunt expuse mai multe tipuri de vagoane, locomotive, automobile si chiar avioane. Dugano +ituat in partea de sud a /lvetiei, langa granita italiana, Dugano este o asezare de o frumusete naturala deosebita. 2nfluenta statului vecin este evidenta aici atat la nivel arhitectural, cat si de atitudine. De altfel, localitatea este cea mai mare din cantonul 8icino, unde se vorbeste italiana si exista ). zile libere pe an. 7enumite in Dugano sunt parcurile sale inverzite, dintre care cel mai cunoscut este 0arco degli ?livi "0arcul maslinilor#, situat pe coastele domoale de la poalele culmii Monte =r, un teren salbatic, pe care cresc in voie maslinii argintii si florile de rozmarin. Doua biserici se disting in DuganoB 'atedrala +an Dorenzo, cu o frumoasa fatada renascentista, si biserica +anta Maria degli Angeli, construita in )&.. si impodobita cu fresce realizate de =ernardino Duini. Marul sperantei Despre Ducerna se spune ca este taramul pe care ar fi calcat odinioara eroul national elvetian Iilhelm 8ell, pomenit in opera cu acelasi nume de catre :ioacchino 7ossini. 8ell este cel care s-a revoltat in secolul al E2;-lea impotriva asupritorilor austrieci, fiind pedepsit de :essler, reprezentantul imparatului, sa doboare cu sageata un mar asezat pe crestetul propriului sau fiu. 2ncercarea a fost incununata de succes, iar restul e istorie... 9armecul diversitatii ;ariatiile de clima fac ca vegetatia sa fie extrem de diversa in /lvetia. Astfel, daca in cantonul 8icino se gasesc palmieri, in zonele muntoase cresc paduri de conifere si se intind pajisti alpine pline cu flori nemuritoare. 2n mod ironic, legislatia referitoare la mediu nu a reusit sa salveze pasarile care traiau pe vremuri in pace pe aceste meleaguri, $) de specii fiind in prezent pe cale de disparitie. 6ermatt, 6ermatt 'astelul 'hillon, Ascona, Dausanne

Aceasta luxoasa statiune turistica, un paradis al schiorilor si al iubitorilor muntelui, si-a obtinut prosperitatea gratie asezarii in apropierea varfului Matterhorn, cel mai inalt din tara. Amatorii de zapada beneficiaza aici de troiene aproape tot anul, sporturile de iarna fiind la mare trecere. 0ersoanele mai putin active au la dispozitie nenumarate trasee mai mult sau mai putin solicitante fizic. 0eisajele sunt exceptional de frumoase, insa muntele ascunde si secrete triste. , vizita in cimitirul orasului 6ermatt poate tempera elanul celor prea indrazneti, numele celor care nu s-au mai intors pe picioarele lor de pe Matterhorn si Monte 7osa fiind inscriptionate aici pe monumente de piatra. 'astelul 'hillon 'astelul 'hillon este probabil cel mai vizitat obiectiv turistic din /lvetia. Avand o locatie de exceptie, pe malul estic al lacului :eneva, fortareata a captat interesul public dupa ce Dord =Hron a scris povestea lui =onivard, un adept al 7eformei care a fost inlantuit si aruncat in temnita timp de patru ani, in decursul secolului al E;2-lea. =Hron insusi si-a gravat numele pe unul din stalpii inchisorii. 'astelul, ridicat in secolul al E2-lea, este excelent conservat, desi intre timp a suferit unele modificari. Ascona +ituat in cantonul 8icino, pe malul nordic al lacului Maggiore, satul Ascona este un important centru artistic, strazile sale adapostind nenumarate galerii de arta si magazine de artizanat. , vasta comunitate de artisti si intelectuali s-a adunat aici la inceputul secolului trecut, imbratisand o miscare pro-naturista foarte la moda in epoca. 2nsusi Denin, exilat pe vremea aceea, a poposit aici o scurta perioada. 0rincipala atractie a localitatii este Museo 'omunale D-Arte Moderna, care expune opere ale unor artisti precum 0aul Flee, Aans Arp, =en (icholson si Alexej Ga>lens!H. Dausanne ;eche asezare romana, Dausanne este in prezent cunoscut ca sediul 'omitetului 2nternational ,limpic "'2,#, fondat in )$<& de catre baronul 0ierre de 'oubertin. De altfel, localitatea gazduieste un muzeu olimpic, unde sunt expuse diverse obiecte referitoare la celebrele jocuri sportive. 8ot aici se gaseste o catedrala din secolul al E222-lea, considerata a fi cel mai frumos monument gotic din /lvetia.

Arme

cu

bataie

lunga

+inteza a virtuozitatii elvetiene, celebrele bricege cu multiple utilizari se gasesc de cumparat in mai toate magazinele confederatiei. Deosebit de eficace si de ergonomice, ele sunt disponibile in peste .** de modele, putand indeplini 55 de functii diferite. Minunate pentru desfacut conserve sau sticle sau doar pentru a va tine cheile in buzunar, bricegele sunt un excelent suvenir adus la intoarcerea din /lvetia. Arta si precizie elvetiana (imeni nu se poate compara cu producatorii elvetieni atunci cand e vorba de ceasuri. +inonime cu precizia la secunda, micile angrenaje de masurare a timpului au creat in tara cantoanelor marci recunoscute pe plan international precum 7olex, 0ate! 0hilippe sau Dongines. Mai nou, nonconformistele +>atch s-au impus pe piata ca o divizie mai accesibila de ceasuri elvetiene, sustinute de campanii publicitare deosebit de agresive. Dibido reformulat 'arl :ustav Gung ")$@.-)<4)# este cel mai celebru psiholog si psihiatru elvetian. 2nitial discipol al lui 9reud, Gung s-a indepartat ulterior de teoriile acestuia, inlocuind notiunea de libido cu aceea de inconstient ancestral. /lvetianul este cel care a deosebit tipurile introvertit si extravertit, utilizate astazi pe scara larga in psihologie

Alte informatii din /lvetia