TOACT – Curs 3

Tehnici de organizare, animaţie şi comunicare în turism

Curs 3

Animaţia destinaţiilor turistice. Creativitate. Turismul creativ

1. Turismul creativ
Prentice R şi Andersen V (2007) folosesc un termen cu rezonanţă şi noutate în industria
turismului, şi anume turismul creativ. Autorii afirmă faptul că „în turismul creativ cheia este
recunoaşterea faptului că turiştii îşi aduc contribuţia la definirea produsului turistic prin
indermediul capitalului cultural, expertizei, experienţei sau emoţiilor” (p. 91). Produsele sunt
astfel individualizate, venind în contradicţie cu turismul standardizat al pachetelor de vacanţă.
Tot ceea ce pot face furnizorii este să faciliteze experienţe pentru turişti, să sugereze
semnificaţii: acestea nu sunt produse tangibile. Autorii numesc acest proces co-producţie
creativă.

Facilitare
- producţie iniţială Cheie
-
-
Procesele
Mediere specifice
-transformare în bunuri furnizorului
-strategie Revizuire
-marketing -monitorizare
Procesele
-
specifice
consumatorului
Consum iniţial:
„co-produse”
producţie comună =
experiențele turiștilor

Consumul de semnificații
-realizare personală

Co-producţie în furnizarea de servicii-produse turistice

(Prentice R. şi Andersen V., 2007, p. 91)

1
 TOACT – Curs 3

În lumina acestei perspective, furnizorii de produse turistice trebuie să aibă în vedere

avantajele (utilitatea), experienţele şi simbolurile care orientează oferta turistică spre consum.
Acestea sunt cele trei nivele de consum care definesc beneficiile turismului.

Plecând de la modelul de brand al Scoţiei, care în esenţă urmăreşte să răspundă la patru

întrebări, şi anume,

 Ce face produsul turistic pentru mine?

 Cum mă face brand-ul să mă simt?
 Cum mă face brand-ul să arăt?
 Ce beneficii emoţionale obţin?,

Prentice R şi Andersen V (2007) subliniază faptul că „acest model de branding este mai
degrabă un model de poziţionare a destinaţiei decât un model interpretativ de poziţionare –
atragere” (p. 92). Prin urmare, pentru cele trei nivele de consum autorii propun o
sistematizare pe care o schematizăm după cum urmează:

 Intermedierea (vânzarea) avantajelor

 Intermedierea (vânzarea) experienţelor
 Intermedierea (vânzarea) simbolurilor

Astfel, dezvoltarea culturală a destinaţiilor nu este suficientă. Accentul pe experienţe şi

emoţii este esenţial, ceea ce conduce spre un turism creativ. Figura de mai jos ilustrează
importanţa introducerii aspectului emoţional în dezvoltarea a ceea ce Prentice R. şi Andersen
V. numesc „destinaţii turistice creative şi tematice”.

Autorii prezintă evoluţia şi nevoia de schimbare a instrumentelor de dezvoltare şi promovare a

punctelor de atracţie turistică. De exemplu, turismul de patrimoniu a vizat prezentarea
muzeelor, centrelor de patrimoniu, monumentelor; turismul cultural a urmărit integrarea
teatrelor, a artelor publice, etc; turismul cotidian, orientat spre stil de viaţă a pus accent pe
festivaluri, cafenele, magazine. Pe lângă extinderea ofertei turistice, instrumentele de
promovare şi-au schimbat orientarea de la încurajarea învăţării formale spre încurajarea
învăţării informale, şi mai mult, spre încurajarea jocului şi clasificării personale.

2
 TOACT – Curs 3

Comunităţi
Experţi pentru diferite
resurse:
 Istorici
 Arheologi
 Muzeografi Mediatori Proces
 Naturalişti etc  Punere în valoare interpretativ:
 Animaţie Marketing Servicii
 Design media şi puncte de
Marketingul destinaţiei: atracţie
 Creare de imagine
 Planificare strategică
 Strategie interpretativă
regională Ştiinţa interpretativă
(care să explice „locul”)
Cercetători
Specialişti cu pregătire academică
Specialişti în comportamentul
consumatorilor

Structura ideală pentru a dezvolta destinaţii culturale creative

(Prentice R. şi Andersen V., 2007)

Astfel, autorii anticipează era turismului creativ participativ (interactiv) şi regăsesc

izvoarele acestui tip de turism în Franţa, odată cu programul francez de punere în valoare a
patrimoniului cultural „Villes et pays d’art et d’histoire”. Pe scurt, obiectivele acestui program
sunt după cum urmează:

 Valorificarea şi prezentarea patrimoniului cu toate componentele sale; promovarea

elementelor de arhitectură ale unui punct de atracţie din aria patrimoniului culttural;
crarea unui centru interpretativ (Centru de interpretare arhitecturală şi de patrimoniu).
 Sensibilizarea populaţiei locale faţă de mediul urban în care trăiesc, faţă de arhitectura
locală şi faţă de elementele de peisaj prin intermediul a diverse activităţi precum tururi
tematice, marcaje scrise, ateliere şi conferinţe.
 Iniţierea tinerilor în domeniul arhitecturii, urbanismului şi patrimoniului cultural prin
organizarea unui atelier de lucru.
 Oferirea de tururi ghidate turiştilor, atât tururi generale cât şi tematice.

3
 TOACT – Curs 3

 Facilitarea comunicării şi promovării arhitecturii şi patrimoniului cultural către diverse

grupuri ţintă folosind logo-ul programului; publicaţii, afişe şi pagini pe internet.
 Angajarea de personal calificat, în principal animator de patrimoniu, dar şi ghizi
specializaţi.
 Dezvoltarea de programe de pregătire pentru angajaţii din sectorul public precum şi
pentru interpreţii din domeniul turismului, servicii sociale şi asociaţii. (Prentice R. şi
Andersen V., 2007, p. 91).

Animaţia a fost privită ca un element central în programul francez. Literal, animaţie

înseamnă să faci ca ceva să prindă viaţă şi în mod tradiţional a fost asociată cu termenul de
animator care antrenează copiii într-o tabără de vacanţă.

În programul conceput de francezi, după cum subliniază autorii, animatorul de patrimoniu

lucrează, colaborează cu toate departamentele de servicii locale, precum departamentul de
cultură, de organizare a timpului liber, departamente având ca obiect de lucru serviciile
sociale, proiecte ale comunităţii, educaţie, construcţii, conservare. Deoarece animatorul are
nevoie de resursele altora, reţelele de decizie devin importante.

În plus, animaţia este un instrument cu importanţă în activităţile gestionate de comunităţile

locale în rândul grupurilor sociale defavorizate. De asemenea, animaţia socio-culturală se
traduce prin conştientizarea comunităţilor cu privire la drepturile pe care le au, animatorii
având rolul de mediatori în acest context.

Punerea în valoare este elementul principal care defineşte în esenţă activitatea animatorilor,
fiind descrisă ca un proces de conştientizare şi angajare în mediul local şi în patrimoniul
cultural asociat acestuia.

Dezbatere: După părerea voastră, ce înseamnă a pune în valoare un monument de

patrimoniu? Ce tehnici aţi folosi?

(patrimoniul construit; patrimoniul arheologic; patrimoniul cultural mobil; patrimoniul

cultural imaterial

Prentice R şi Andersen V (2007) au prezis dezvoltarea turismului creativ participativ

interactiv- (termen în limba engleză engaged creative tourism) prin accentul pe emoţii şi
experienţe şi ne-au oferit exemplul Franţei. Acest exemplu poate reprezenta o sursă de

4
 TOACT – Curs 3

inspiraţie pentru dezvoltarea turismului creativ punând accentul pe dorinţa de participare,

de implicare a turiştilor în construirea experienţei turistice.

Propunem încadrarea demersurilor de animaţie în turism în paradigma participativă care

redefineşte perspectiva asupra locului şi spaţiului geographic, paradigmă pe care o vom
dezvolta în cursul dedicat locurilor şi spaţiilor turistice.
Cercetătorul american Richard Florida (2012) defineşte noua Clasă creativă drept forţa
mobilizatoare care marchează schimbări economice, sociale şi culturale, care modifică
tiparele, ritmul, dorinţele, aşteptările care ne structurează viaţa.
Performanţele creativităţii se regăsesc foarte mult în turismul rural şi în crearea de noi zone de
turism în oraşe. Profesioniștii din turism își dezvoltă noi competențe privind:
 Amenajarea teritoriului;
 Ameliorarea habitatului;
 Dinamizarea unui teritoriu (oraş, regiune, aria de muncă);
 Creşterea atractivităţii unei zone;
 Dezvoltarea potenţialului creativ al unei zone;
 Găsirea de noi utilizări pentru clădiri vechi sau spaţii abandonate;
 Organizarea de activităţi, manifestări pentru a creşte fluxul de turişti.

Punere în valuare
proces de conştientizare şi angajare în mediul local şi în patrimoniul cultural asociat acestuia

Calitatea mediului
Mediere
Păstrarea monumentelor de Ataşarea de semnificaţii
patrimoniu Explicare şi educaţie

Conservare
Restaurare Prezentări Animaţie
Planificare urbană
Nu presupun Acţiuni specifice
Colecţii prezenţa intermediate de
persoanelor persoane
Crearea de
colecţii Spectacole
Expoziţii Concerte
„Memorii” Filme Evenimente
5
Fotografii Panouri de Tururi ghidate
informare Ateliere, conferinţe
Case de patrimoniu
 TOACT – Curs 3

Punere în valoare şi animaţie în proiectul francez Villes et Pays d’Art et d’Histoire

2.Viitori manageri în turism. Creativitate, cuvânt cheie

Un studiu al Şcolii hoteliere din Lausanne ridică întrebarea:

Cum trebuie să fie viitorii manageri din industria turismului şi ospitalităţii? Empatici sau
eficienţi?

Un lucru este cert. Succesul în industria turismului şi ospitalităţii este marcat de patru cuvinte
cheie - CUNOAŞTERE, ABILITĂŢI, CREATIVITATE, INOVARE, precum şi de
colaborarea între institute de cercetare din diferite domenii şi integrarea disciplinelor privite
ca fiind distincte până acum.

Specialiştii de la Lausanne prezintă două scenarii.

Scenariul A pune accent pe inteligenţa emoţională şi socială: Empatia este cea mai
importantă abilitate – OSPITUDINE:

Ce va avea ospitalitatea de oferit în viitor?

Ce aşteptări vor avea oaspeţii?

Care va fi noul rol al specialiştilor din turism?

Care sunt abilităţile necesare pentru ospitudine?

Cum putem face tangibile elementele care determină succesul hotelierilor-companiilor din
turism?

Scenariul B pune accent pe inovare, interacţiune, imersiune şi atinge următoarele puncte:

 Eficienţa este motorul oricărei afaceri.

 Digitizarea este esenţială – sunt create platforme digitale de recrutare.
 Abilităţile IT sunt cruciale, un motiv fiind presiunea costurilor.

Procesul de învăţare se desfăşoară prin colaborare, co-creare, co-inovare – realitate virtuală

Industria turismului este împrospătată datorită:

• Schimbărilor din domeniul ospitalităţii la nivel cultural, social

6
 TOACT – Curs 3

• Progresului ştiinţei, ingineriei, automatizării

• Digitizării cunoaşterii şi educaţiei

Prin urmare, cele două scenarii,

ABILITĂŢILE ŞI ATITUDINEA – reflectate de abilităţi holistice pentru a îndeplini cerinţele

oaspeţilor pentru experienţe încărcate de emoţii, pe de o parte,

şi

INGINERIA ŞI AUTOMATIZAREA – reflectate de cunoştinţe tehnice pentru adaptarea la

noile tehnologii, pe de altă parte,

se vor întrepătrunde odată cu schimbarea industriei ospitalităţii.

Câteva dintre abilităţile interdisciplinare din industria turismului pe care trebuie să le

dezvoltaţi pe parcursul anilor de studii sunt următoarele:

• Inginerie (pentru a ţine pasul cu automatizarea)

• Analiza datelor (statistică)

• Managementul relaţiilor

• Inteligenţă emoţională

• Abilităţi de comunicare

Managerul din industria ospitalităţii păstrează un echilibru între empatie şi eficienţă, echilibru
manifestat în:

• Abilitatea de a lucra în echipe eterogene;

• Abilitatea de a înţelege şi de a crea experienţe şi emoţii;

• Abilităţi tehnice;

• Abilitatea de a lucra la nivel global, în diferite medii culturale;

• Personalitate flexibilă, mobilă, agilă;

• Capacitatea de a învăţa de-a lungul vieţii;

• Creativitate, inovare, spirit antreprenorial;

• Adaptabilitate de a crea scenarii şi de a reacţiona rapid.

7
 TOACT – Curs 3

Pe scurt, managerii care lucrează eficient şi reuşesc în acelaşi timp să includă empatia şi
emoţiile în procesele de lucru vor fi jucătorii viitorului.

2. Vă invit să citiţi lucrările următorilor autori

1. Florida, R., 2012. The Rise of the Creative Class. New York: Basic Books.

2. Richards, G., 2011. „Creativity and Tourism. The State of the Art”, în Annals of
Tourism Research. Vol. 38/4, pag. 1225-1253.

3. Richards, G., Wilson, J. (Eds.), 2007. Tourism, Creativity and Development. London,
Routledge.
4. EHL Ecole hôtelière de Lausanne-Ehl.edu, 2020. Must future talents be empathic or
efficient? Disponibil pe URL https://blog.ehl.edu/lausanne-report-shaping-the-
future-of-hospitality-6 [accesat în data de 11 februarie 2020].