Grupa 329, seria A

Valorificarea
potentialului turistic al
judetului Bihor
 CUPRINS

CAP. I - Localizarea și caracterizarea zonei

1.1 Așezare geografică
1.2 Căi de acces
1.3 Nivelul de dezvoltare economico-socială
CAP. II - Prezentarea potențialului turistic al zonei
2.1 - Atracţii naturale
2.2 - Atracţii antropice
CAP. III - Analiza echipamentelor existente
CAP. IV - Analiza circulației turistice și previziunea evoluției viitoare în
dinamică şi în structură pe tipul de turişti (români şi străini)
4.1 - Număr sosiri/turiști
4.2 - Număr înnoptări
4.3 - Durata medie a sejurului
CAP. V - Preocupări/eforturi de dezvoltare locală a turismului
CAP. VI - Analiza SWOT a judeţului
CAP. VII - Soluții/propuneri de valorificare a potențialului turistic al
judeţului Bihor
 CAPITOLUL I - LOCALIZAREA ȘI
CARACTERIZAREA ZONEI

1.1 Așezare geografică

Județul Bihor este așezat în partea nord-vestică a României, pe cursurile Crișului

Repede și Crișului Negru, mărginit la est de Munții Apuseni, iar la vest de Câmpia Tisei și are
ca vecini: la est-Cluj, Alba, Salaj; la nord-Satu Mare; la sud-Arad; la vest-Ungaria. Județul are
o suprafață de 7,544 km², fiind întins între 46°23'48" și 47°35'21" latitudine nordică și între
21°26'06" și 22°48'39" longitudine estică. Teritoriul judeţului Bihor, format în decursul
timpurilor, aparţine la trei unităţi structurale distincte: Munţii Apuseni, bazinele neogene
marginale şi Depresiunea Panonică.

1.2 Căi de acces

Principalele căi de acces ale județului sunt drumul european E671 care traversează
județul dinspre nord-vest către sud-vest, drumul european E60, ce traversează județul de la vest
către est (trecând prin localiteatea Bucea) și drumul european E79, care face legătura cu
Ungaria, traversând Bihorul din vest către centrul țării (sud-est). Totodată există și drumurile
naționale: DN1, DN19, DN76, DN76 (toate acestea trecând prin Oradea). Accesul se poate face
și pe căi feroviere și aeriene. 467 km cai ferate; 2549 km drumuri publice (din care 546 km
modernizate).

1.3 Nivel de dezvoltare economico-socială

Aspecte sociale ale vieţii din judeţul Bihor

Populaţia judeţului Bihor, la fel ca şi populaţia întregii ţări, se găseşte într-un proces de
tranziţie demografică. Tranziţia demografică presupune libertatea individuală şi capacitatea
oamenilor de a-şi schimba situaţia economică şi socială. Foarte afectat în ultima perioadă de
timp este palierul familial, unde, datorită nivelului scăzut al veniturilor, cheltuielile sunt
modeste atât în valoare absolută, cât şi ca pondere în bugetul familial.

Aspecte ale dezvoltării economice actuale ale judeţului Bihor

Judeţul Bihor face parte din judeţele mai dezvoltate din România, fiind întrecut doar de
Timiş, Cluj, Prahova, Constanţa, Braşov, Argeş. Se situează ca urmare pe locul 7 între judeţele
ţării, respectiv 8 dacă se ia în considerare şi capitala Bucureşti (Bucureştiul este cel mai
dezvoltat teritoriu al ţării). În judeţul Bihor conform Oficiului Naţional al Registrului
Comerţului numărul total al operaţiunilor în Registrul Comerţului pentru ultimul an a depășit
de 50.000 operaţiuni, din care operaţiuni de înmatriculare (persoane fizice, societăți comerciale
cu capital privat și regii autonome), operaţiuni de radiere şi menţiuni.
Cifra de afaceri realizată de unităţile cu activitate principală de industrie se află în
scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Chiar dacă valoarea cifrei de afaceri este
exprimată în preţuri curente din perioadele respective şi nu pot fi comparate direct în dinamică,
contracţia economică din industrie este evidentă.
 CAPITOLUL II - PREZENTAREA POTENȚIALULUI
TURISTIC AL ZONEI

Potențialul turistic al zonei este unul ridicat, județul Bihor beneficiind atât de resurse
naturale bogate și deosebite, cât și de resurse antropice variate, speciale și conservate de către
localnici.

2.1 – Atracţii naturale

Clima continental-moderată se află sub influența maselor de aer vestice, mai umede si
mai racoroase. Temperatura medie anuală variază între 6° și 10,5°C, iar cantitățile precipitațiilor
căzute cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 și 1.200mm.
Judeţul Bihor deţine 64 de arii naturale protejate, cu o suprafaţa totală de 30.867 ha
din care 30.545 ha aparţin Parcului Natural Apuseni. Lista completă a acestora este atașată la
secțiunea "ANEXE". Altitudine maximă: vf. Bihorul (Cucurbata Mare) 1849 m, vf. Budeasa
1790 m, vf. Cârligați 1693 m. Rezervația Padiș se află în Munții Apuseni și este formată din
bazinul închis Cetățile Ponorului cu o suprafață de 36 km pătrați care include Cheile Galbenei
și Poiana Florilor și Cheile Someșului Cald. Alte rezervații: Poiana cu narcise sălbatice (în
apropiere de Goronești), Dealul Somleu - la 8 km de Băile 1 Mai, în apropiere de Beltia, punct
fosilifer.
Rețeaua hidrografică, formată de Crișul Repede, Crișul Negru, Barcău și afluenții lor,
prezintă mari variații de nivel, fapt ce a impus regularizarea cursurilor. Lacurile naturale : Langa
Salonta se află Lacul Șerpilor și Lacul cu Stuf lângă Oradea, Lacul Peta cu apa termala(carstic
și de baraj antropic), iar in M-ții Bihor, Lacul Taul Mare. Lacuri artificiale : Lacul Lesu pe valea
Iedei cu un volum de 28,3 mil m3 și o suprafață de 1,48 mil m2 la nivelul normal de retenție.
Complexul de heleștee și bazine de iernat peste la Cefa și complexele piscicole de la Inand,
Madaras, Homorag și Tamasda. Totodată aici se pot întâlni izvoare termale, lângă municipiul
Oradea, în stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai, ,Madaras, Răbăgani și Tămașeu și ape minerale
(Tinca și Stâna de Vale).
Relieful este variat, fiind dispus în trepte ce coboară de la est la vest, dinspre culmile
Munților Apuseni spre Câmpia de Vest. În est, pe teritoriul județului, se găsesc culmile înalte
vestice ale Munților Bihorului ce saltă peste 1.800 m și masivele Codru-Moma, Pădurea-
Craiului și Plopis (șes) - de înălțimi mai mici (500-1.000 m) – ce completează ca o treptă mult
mai joasă silueta înaltă a Bihorului. Aceste culmi mai coborâte, ce pătrund ca niște tentacule
spre vest, sunt despărțite între ele de depresiunile Beiușului, pe Crișul Negru, și Vad-Borod, pe
Crișul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joasă, spre Câmpia de
Vest.
În ceea ce privește relieful carstic, M.Bleahu şi I. Povară (1976), care introduc pentru
prima dată clasificarea zecimală în evidenţa cavităţilor subterane din ţara noastră, înregistrează
pentru Munţii Pădurea Craiului un număr de 211 peşteri şi avene. În 1981, C. Goran întocmeşte
primul catalog sistematic al peşterilor din România în care Munţii Pădurea Craiului figurează
cu 678 goluri carstice (peşteri şi avene), 567 de peşteri sunt cotate ca peşteri şi 111 ca avene.
Dacă în Munţii Bihorului se află cele mai grandioase şi mai deosebite forme carstice (Cetăţile
Ponorului, Avenul Negru, Avenul Gemănata, reţeaua carstică din Groapa de la Barsa, Avenul
din Şesuri, Gheţarul de la Scărişoara, Peştera Pojarul Poliţei). În Munţii Pădurea Craiului se
găsesc câteva goluri carstice; este vorba despre Peştera Vântului, Peştera Ciur-Ponor (13.675
m lungime totală), Peştera Meziadului (4.750 m ), Peştera Săncuta (4.250 m ), Peştera Ponoraş,
Peştera Osoi, Peştera de la Gălăşeni (2,357 m ). Munţii Pădurea Craiului deţin recordul de
adâncime (-339 m), care a fost atins prin intermediul Avenului din Stanul Foncii.
Bogățiile naturale ale subsolului sunt reprezentate prin resursele de lignit (Popești,
Borumlaca, Varzari Suplacu de Barcău, Odorhei), bauxită (Munții Pădurea Craiului), nisipuri
bituminoase (Derna, Tataruș), petrol (Suplacu de Barcau), argile refractare (Balnaca, Suncuius),
marmura (Baița, Chișcău), bentonita (Vadu Crișului), precum și prin izvoare cu ape geotermale
(lângă Oradea - Băile Felix și Băile 1 Mai, Madaras, Rabagani și Tamaseu) și ape minerale
(Tinca și Stâna de Vale). Resursele solului le formează întinsele suprafețe ocupate de păduri
(cer, gorun, garnită, fag, brad, molid), pășuni și fânețe naturale. Etajarea climatului şi a solurilor
în funcţie de relief impune şi o etajare a vegetaţiei care se succede din câmpie până pe creștele
Carpaţilor, de la silvostepă la cea a domeniului forestier şi apoi la vegetaţia subalpină.

2.2 - Resurse antropice

La toate aceste frumuseți, alcătuite mai mult de natură, ar trebui să amintim și
frumusețile dăltuite de mână și priceperea omului. În acest sens, merită ca drumețul să
poposească și să viziteze bisericile de lemn de la Rieni, Bradet, Copaceni (de pe șoseaua
Vașcău – Oradea) sau cea de la Gheghie. Cetatea Biharea, amplasată la 13 km de Oradea,
datează din secolul al X-lea și a fost reședința voievodului Menumorut. Alte cetăți: ruinele
cetății Oradea (1114 - 1131), ruinele cetații Pomezeu (lângă Beiuș, datând din secolul al XIII-
lea). Biserici: Catedrala Romano-Catolică (Oradea, 1752 - 1780), construită din marmura de
Carrara și Vașcău, este cea mai mare biserică în stil baroc din România. Biserica ortodoxă "Cu
Luna"(Oradea, 1784 - 1790) combină stilul baroc cu elemente neoclasice. Ceasul din turnul
bisericii funcționează pe baza unui mecanism original, care indică fazele lunii.
Pe teritoriul județului s-au făcut importante descoperiri arheologice. La otomani (în
comuna Salacea) s-a descoperit o așezare fortificată din epoca bronzului. Din aceeași perioadă
datează și cetății de la Sălacea.
În universul de referinte cosmice, sociale, biologice, istorice ale taranului din
depresiunea Beiusului, pentru țăranul român în general, portul popular constituia o marcă a
identității sale. Mutații importante în acest port popular cu fundament arhaic, specific acestei
zone, s-au produs fie prin influențe străine, mai accentuate odată cu începutul epocii moderne,
fie prin preluarea unor modele sau materiale din comerț, proces accentuat pe la începutul sec.
XX. Oricum, costumul tradițional românesc al zonei, în componențele sale esențiale este parte
a unui întreg, fiind unitar ca morfologie, funcționalitate și exprimări stilistice cu costumul
național românesc în general.
În ceea ce privește gastronomia locală, bihorenii au cațiva ași ascunși în mâneca
precum: gulașul de bihor, sărmaluțe umplute cu carne tocată și mălai, plăcinte cu cartofi sau cu
varză, turta dulce după o reţetă tradiţională central-europeană decorată cu spumă de albuş de
ou sau papricas de pui cu galuște și multe altele.
Totodată, au parte și de meșteșuguri tradiționale precum: arta textilelor practicată mai
mult în zonele montane, greu accesibile (crearea de ţesături din bumbac, in sau lână pentru uz
gospodăresc sau realizarea hainelor, precum şi decorarea acestora cu motive interesante
specifice fiecărei zone) , olaritul (în zona Vadu Crişului (ceramica albă -unica în Europa) - doar
3 familii care mai practică acest meșteșug şi în satul Leheceni (ceramică roşie), arta lemnului
(lădăritul, scărăritul şi, mai ales în rândul populaţiei rrome, realizarea lingurilor, căucelor şi
coveţilor din lemn), împletituri din panuși, papură, paie, stuf și nuiele (frecvențe la câmpie valea
Ierului şi Barcăului şi în satele maghiare, Câmpia Crişurilor, zona Beiuşului), podoabe din
margele (zgărdanele cu mărgele roşii, albe, negre şi verzi, cu motive geometrice), încondeiat
de ouă ( arta în zona Crișului Negru), pictură de icoane pe sticlă și lemn, realizarea de
instrumente muzicale (vioara cu goarnã, fluierul din lemn, naiul, toba din piele, drambă, titieră,
tulnicul motesc etc.)
Alte resurse antropice:
 Centrul folcloric de la Capâlna - manifestare culturală, aici se află renumita echipă
feminină de dansuri populare Fetele de la Capâlna
 Centrul folcloric de la Boianu Mare - aici au loc manifestări populare tradiționale
legate de anumite perioade și date calendaristice, de anumite momente din viața
omului.
 Muzeul Etnografic din Beiuș deschis într-o primă formă în anul 1958, a fost organizat
într-o conceptie științifică adecvată în cladirea ce a aparținut doctorului Ioan Ciordas.
Muzeul prezintă mărturii ale culturii populare deosebit de valoroase, provenite din
satele depresiunii.
 Centrul etnografic din Boianu Mare - Arhitectura și tehnica populară, arhitectura
populară: case țărănești tradiționale - construcție de suprafață cu un singur nivel;
mobilier tradițional cu lazi de zestre, scaune al căror spătare sunt reprezentări
antropomorfe și lavițe migălos dăltuite.
 Centrul etnografic din Budureasa - Tehnica populară: vestite lăzi de zestre
ornamentate cu semicercuri, linii întretaiate și câteva motive fitomorfe stilizate
(bradul, spicul), unice în tara nu numai prin ornamentație cât mai ales datorită tehnicii
de afumare a scândurilor de brad înainte de confecționare.
 Centrul etnografic din Derna unde se pastrează instalații tehnice de la vechile
exploatări de bitum și nisipuri bituminoase (datând din sec. XIX și începutul sec. XX)
și numeroase pivnite de vin, constituind un complex etnografic original.
 Centrul etnografic din Pietroasa - arta populară - sculpturi în lemn, mobilier țărănesc,
rotărit, țesături și costume populare.
 Centrul enografic din Salacea - artă populară: centru de împletituri din papură.
 Centrul etnografic din Vadu Crisului - artă populară: singurul centru de ceramică albă
din Europa. Olarii din Vadu Crișului sunt pomeniți în documentele medievale. Vasele
tradiționale erau nesmălțuite; dupa ardere ele capată culoarea albă datorită faptului că
din argilă lipsesc oxizii de fier.
 Centrul etnografic din Valea de Jos - artă populară: centru de pielărie și cojocărit și de
ceramică populară albă și roșie.
 Stațiunea montană Stâna de Vale reprezintă un mic bazinet situat în jurul altitudinii de
1100 m, fiind drenat axial de izvoarele Văii Iadului. Ea este de fapt o frumoasă poiană
cu molizi răzleți, înconjurată de munți cu păduri de molid si fag.
 Băile Felix - 1 Mai - Stațiune balneoclimaterică de interes general, cu funcționare
permanentă. Este situată în NV-ul țării, la o altitudine de 140 m. Clima continentală
moderată, cu slabe influențe oceanice dinspre vest, cu veri racoroase și ierni blânde.
 Tinca- Stațiune balneoclimaterică de interes general, cu funcționare permanentă, cu
climat moderat de câmpie, influențat ușor de circulația maselor de aer oceanice, mai
umede din vest.
 Marghita - Stațiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local, cu izvoare de ape
minerale bicarbonatate, clorurate, hipertermale (64(C) indicate în tratarea unor
deficiente ale aparatului locomotor și a unor tulburări funcționale genitale la femei.
CAP. III - ANALIZA ECHIPAMENTELOR EXISTENTE

În ceea ce privește partea echipamentelor existente în județ, acesta dispune de baze de

agrement și tratament (în stațiunile balneoclimaterice menționate mai sus), de posibilitatea de
a practica speoturism (locuri special amenajate pentru cățărări), de teleschi (având în vedere
stațiunile montane special amenajate pentru schi precum Vîrtop sau Stâna de Vale), dar şi de
multe altele.
În privința unităților de cazare, am luat drept indicatori numărul acestora, numărul
locurilor de cazare și gradul de ocupare al locurilor de cazare. În urma prelucrării datelor in
Excel, am ajuns la rezultatele pe care urmează să le înșiruim, graficele aferente regăsindu-se în
Anexe, din acestea vîzandu-se și procentajele factorilor analizați.
Așadar, în privința numărului locurilor de cazare, predomină pensiunile agroturistice (al
caror număr s-a dublat din 2011 până în 2015) și hotelurile (al căror număr a crescut și el, de la
43 la 48 în cei 5 ani), acestea fiind urmate de vilele turistice (al căror număr a scazut de la 21,
în anul 2011, la 20, în anul 2015). Locurile de cazare, însă, sunt în numărul cel mai mare la
hoteluri, acestea crescând de la 7256 în anul 2011, cu 600 de locuri pentru anul 2015. Ele sunt
urmate de pensiunile agroturistice, al căror număr pare să se fi dublat din 2011 până în 2015, și
de campinguri, care au scăzut de la 688 până la circa 632 în cei 5 ani. Cel din urmă factor
analizat aici este gradul de ocupare. În fruntea clasamentului se află și aici hotelurile, al căror
grad de ocupare a crescut pe perioada analizei, urmate de pensiunile agroturistice și de hosteluri.
 CAP. IV - ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE ȘI
PREVIZIUNEA EVOLUȚIEI VIITOARE

Reprezentările grafice ale acestui capitol se vor găsi la secțiunea Anexe a proiectului.

4.1 - Număr sosiri turiști

Având în vedere numărul turiștilor cazați în județul Bihor, pe parcursul celor 5 ani
aceștia au atins 1.391.117. Din total, 1.157.770 au fost turiștii români, rămânând ca restul de
aproximativ 233.347 să fie turiștii străini ce au decis să-și facă vacanțele în acest județ.
Procentual, în anii 2011 si 2015, dintr-un total de 100%, doar 22% a fost reprezentat de turiștii
străini, restul de 78% fiind turisti români. Așadar, ponderea turiștilor străini a rămas constantă.
În ceea ce privește previziunea evoluției numărului de turiști pe următorii 3 ani, aceasta
arată în felul următor:
Previziunea folosind sporul mediu

Ani WL (yi) ti Ỹi=y1+∆*ti (yi-Ỹi)^2

2011 228356 0 228356 0
2012 268382 1 257281,8 123215550,1
2013 252045 2 286207,5 1167076406
2014 298275 3 315133,3 284200593,1
2015 344059 4 344059 0
∑ 1391117,0 1574492549

𝑦𝑛−𝑦1 344059−228356
∆= = = 28925,75
n−1 4

Ῡ=278223,4

∑(𝑦𝑖−Ỹ𝑖)^2 1574492549
𝜎=√ =√ =17745,38
𝑛 5

𝜎 17745,38
V=Ῡ *100= 278223,4*100 = 6,37%

Previziunea folosind indecele mediu

Anii Nr. turisti ti Ῡ=y1*Ῑ^ti (yi-Ῡi)^2
2011 228356 0 228356 0
2012 268382 1 252998,2697 236659157,5
2013 252045 2 280299,7271 798329602,7
2014 298275 3 310547,3294 150610069,049
2015 344059,0 4 344059 0,0
1391117,0 1185598829

𝑛−1 𝑦𝑛 4 344059
Ῑ= √𝑦1 = √49944,6228356 = 1,1079

∑(𝑦𝑖−Ỹ𝑖)^2 1185598829
𝜎=√ =√ 15398,69
𝑛 5

𝜎 15398,69
V=Ῡ *100= 278223,4*100 = 5,53%

Previziunea folosind trendul liniar

Anii Nr. turisti ti ti^2 yi*ti Ῡi=a+bti (yi-Ῡi)^2
2011 228356 -2 4 -456712 225963,6 5723577,76
2012 268382 -1 1 -268382 252093,5 265315232,2
2013 252045 0 0 0 278223,4 685308626,6
2014 298275 1 1 298275 304353,3 36945730,89
2015 344059,0 2 4 688118 330483,2 184302345,6
1391117,0 10 261299 1177595513

a=media = 278223,4

∑ 𝑦𝑖∗𝑡𝑖 261299
b= ∑ 𝑡𝑖^2 = = 26129,9
10

Ỹ= 278223,4+26129,9*ti

∑(𝑦𝑖−Ỹ𝑖)^2 1177595513
𝜎=√ =√ =15346,63
𝑛 5

𝜎 15346,63
V=Ῡ *100= 278223,4*100 = 5,51%

Potrivit coeficientului de variatie V, cea mai potrivită metodă pentru a efectua

previziunea este aceea in care folosim trendul liniar.

TABEL PREVIZIUNE
 Ani Ti WL Ỹi=a+b*ti
2016 3 278223,4+26129,9*3 356613
2017 4 278223,4+26129,9*4 382743
2018 5 278223,4+26129,9*5 408873

4.2 - Număr înnoptări

În timp ce în 2011, 10,30% dintre înnoptări erau reprezentate de cele ale turiștilor străini,
5 ani mai târziu, procentajul a crescut la 10,34%. În 2015 a fost atinsă valoarea maximă a
numărului de înnoptări ale turiștilor români în cei 5 ani de studiu, ajungandu-se la peste
1.030.000, în timp ce cea mai mică valoare a fost înregistrată în 2013, cu aproximativ 860.000.
Nu poate fi spus același lucru și despre turiștii străini, numărul maxim de înnoptări al acestora
fiind atins in 2015, cu aproape 106.000, iar cel minim în 2014, cu 85.500.
Previziunea evoluției numărului de înnoptări pe urmatorii 3 ani este reprezentată în
tabelul de mai jos:
Previziunea folosind trendul liniar
Anii Nr. turisti ti ti^2 yi*ti Ῡi=a+bti (yi-Ῡi)^2
2011 1004366 -2 4 -2008732 977338,2 730501972,8
2012 1029224 -1 1 -1029224 1006755,3 504842479,7
2013 952163 0 0 0 1036172,4 7057579288
2014 1058091 1 1 1058091 1065589,5 56227502,25
2015 1137018,0 2 4 2274036 1095006,6 1764957730
5180862,0 3 10 294171 1124423,7 10114108973
4 1153840,8

a=media = 1036172,4

∑ 𝑦𝑖∗𝑡𝑖 294171
b= ∑ = = 29417,1
𝑡𝑖^2 10

Ỹ= 1036172,4+29417,1*ti

∑(𝑦𝑖−Ỹ𝑖)^2 10114108973
𝜎=√ =√ =44975,79
𝑛 5

𝜎 44975,79
V= Ῡ *100= 1036172,4*100 = 4,34%
 Potrivit coeficientului de variatie V, cea mai potrivită metodă pentru a efectua
previziunea este aceea in care folosim trendul liniar.

TABEL PREVIZIUNE

Ani Ti WL Ỹi=a+b*ti
2016 3 1036172,4+29417,1*3 1124424
2017 4 1036172,4+29417,1*4 1153841
2018 5 1036172,4+29417,1*5 1193258

4.3 - Durata medie a sejurului

Aceasta se calculează conform formulei:

𝑵𝒓.𝒊𝒏𝒏𝒐𝒑𝒕𝒂𝒓𝒊
Sj =
𝑵𝒓.𝒔𝒐𝒔𝒊𝒓𝒊

După cum se va putea observa în tabelul următor, durata medie a sejurului este în
continuă scădere, aceasta ajungând de la aproximativ 4,4% până la aproximativ 3,3% pentru
prezent și 2,5% pentru anii ce vor urma, ceea ce reprezintă un lucru negativ pentru județul
Bihor.

Anii Nr. turisti ti ti^2 yi*ti Ῡi=a+bti (yi-Ῡi)^2

2011 4,3982 -2 4 -8,7965 4,2675 0,0171
2012 3,8349 -1 1 -3,8349 4,0201 0,0343
2013 3,7778 0 0 0,0000 3,7726 0,0000
2014 3,5474 1 1 3,5474 3,5251 0,0005
2015 3,3047 2 4 6,6094 3,2777 0,0007
18,8630 3 10 -2,4746 3,0302 0,0526
4 2,7828

a=media = 3,7726

∑ 𝑦𝑖∗𝑡𝑖 −2,4746
b= ∑ = = -0,2474
𝑡𝑖^2 10

Ỹ= 3,7726-0,2474*ti
 ∑(𝑦𝑖−Ỹ𝑖)^2 0,0526
𝜎=√ =√ =0,1026
𝑛 5

𝜎 0,1026
V= *100= *100 = 2,71%
Ῡ 3,7726

Potrivit coeficientului de variatie V, cea mai potrivită metodă pentru a efectua

previziunea este aceea in care folosim trendul liniar.

TABEL PREVIZIUNE

Ani Ti WL Ỹi=a+b*ti
2016 3 3,7726-0,2475*3 3,0304
2017 4 3,7726-0,2475*4 2,7830
2018 5 3,7726-0,2475*5 2,5356
 CAP. V – PREOCUPĂRI, EFORTURI DE
DEZVOLTARE LOCALĂ A TURISMULUI

Judeţul Bihor deţine un potenţial turistic extraordinar. Frumuseţea şi bogăţia carstică şi

de biodiversitate a Munţilor Apuseni, resursele balneare exploatate la Băile Felix şi 1 Mai şi nu
numai, patrimoniul construit al Oradei şi diversitatea tradiţiilor şi manifestărilor culturale
permit un panou variat de activităţi turistice. Infrastructura şi serviciile turistice sunt însă
insuficient dezvoltate pentru a susţine o ofertă care să poată, pe de o parte, valorifica potenţialul
judeţului, şi pe de altă parte să genereze venituri şi activitate economică din turism.
O provocare importantă pentru Consiliul Judeţean Bihor ţine de conceperea şi
promovarea, într-o manieră integrată, a principalelor areale de interes turistic din judeţ. A fost
remarcată o insuficientă coordonare şi experienţă de lucru în parteneriat atât la nivel de sector,
din partea agenţilor economici cât şi în ceea ce priveşte implicarea şi colaborarea între/cu
autorităţile locale.
Accesibilitatea la principalele areale de interes turistic s-a îmbunătăţit pe parcursul
ultimilor ani, un exemplu notabil constând în modernizarea drumului de acces către Platoul
Padiş. Există încă o mare nevoie de investiţii atât în infrastructura majoră pentru a extinde
bazinul de atracţie al turiştilor (spre exemplu prin modernizarea aeroportului pentru a putea
accesa pieţe străine sau reabilitarea DN76 pentru a facilita accesul turiştilor din centrul ţării)
cât şi pentru a îmbogăţi experienţa acestora în arealul vizitat (drumuri şi poteci de acces locale,
noi trasee, marcaje şi panouri de informare etc.).
S-a manifestat un interes important în investiţii în infrastructură şi servicii turistice, fapt
deopotrivă necesar pentru a susţine un aflux mai mare de turişti pe viitor, cât şi binevenit, având
în vedere volumul modest al acestor infrastructuri.
Unele dintre cele mai acţiuni derulate în vederea dezvoltării locale a turismului sunt:
 În Oradea, municipalitatea a accesat finanţări pe proiecte europene pentru reabiltatea
patrimoniului construit, existând lucrări finalizate la Palatul Vulturul Negru şi în curs de
finalizare la Cetatea Oradei
 Judeţul Bihor a fost prima zonă în promovarea practicării de sporturi nautice pe ape de
munte în România, prin proiectul de evaluare a potenţialului de WW sports pe cursurile
montane din România derulat în 2004 de Asociaţia Salvatorilor Montani Bihor, proiect
finalizat prin identificarea a 24 de parcursuri WW localizate în Carpaţii Româneşti.
 În prezent, există un amplu proiect al Preşedintelui Consiliului Judeţean, domnul Cornel
Popa, care încearcă să revigoreze tradiţia meşteşugurilor din judeţul Bihor. Proiectul are
obiective ambiţioase, atât de revigorare a practicilor de meşteşugărit, cât şi de a oferi soluţii
de ocupare pentru populaţia care a lucrat în trecut în minerit, din zona de Sud - Est a
judeţului, în fostele zone miniere.

În ultimii ani s-au înregistrat din ce în ce mai multe iniţiative de promovare a

potenţialului turistic al judeţului, desfăşurate atât de autorităţi, cât şi de agenţi economici privaţi.
Consiliul judeţean Bihor a desfăşurat în perioada 2011-2013 proiectul Călător prin Bihor, ce
a vizat promovarea a 22 dintre cele mai frumoase obiective turistice bihorene. Acestea au
cuprins peşteri amenajate, elemente de peisaj carstic, biserici de lemn şi zid şi elemente de artă
populară. În cadrul proiectului au fost generate materiale de promovare, o pagina web, precum
şi caravane de promovare a judeţului prin ţară.
Şi în alte localităţi au fost implementate proiecte de promovare turistică, implicând atât
realizarea de materiale de promovare cât şi dezvoltarea de puncte de informare. Dintre acestea
menţionăm proiectul „Pachet complex de promovare a turismului cultural: centrul istoric
Oradea – Arhitectură, cultură, legendă” implementat de Primăria Municipiului Oradea cu
finanţare POR, proiecte cu finanţare prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România
Ungaria de promovare a Siturilor Natura 2000 de o parte şi de alta a graniţei (inclusiv Parcul
Natural Cefa), proiectul Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munţilor Apuseni ce
vizează şi judeţul Bihor, implementat de Asociaţia Profesioniştilor din Turism din România cu
finanţare POR, ş.a.m.d.
 CAP. VI – ANALIZA SWOT A JUDEŢULUI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Poziţia favorabilă a judeţului Bihor, la  Conectivitate relativ redusă la piaţa

graniţa cu Ungaria, conferă judeţului un internă naţională, dată fiind poziţia în
rol de "judeţ-poartă" şi oportunităţi extremitatea de nord-vest a ţării (şi
pentru mobilitatea forţei de muncă şi implicit distanţele ridicate faţă de
accesarea pieţelor externe (central şi vest- celelalte regiuni) şi lipsa unei
europene); infrastructuri de tranzit rapid (ex.
 Potenţial de dezvoltare a turismului foarte autostrăzi, căi ferate modernizate, ş.a.);
ridicat date fiind numeroasele resurse  Insuficiente structuri de primire turistică
naturale şi de patrimoniu adecvate şi servicii conexe, ceea ce limitează
activităţilor turistice şi de agrement; turismul în special în zona montană;
 Posibilitatea de a corela mai multe tipuri  Coordonare redusă în ceea ce priveşte
de turism, bazat pe resurse variate, promovarea destinaţiilor de turism din
maximizând durata de şedere şi veniturile judeţ şi dezvoltarea unor pachete
ce ar putea fi generate din acestea. integrate pentru turişti;
 Existenţa resurselor bogate de ape termo-  Slaba dezvoltare de infrastructuri de uz
minerale; comun şi servicii turistice conexe, ceea ce
 Varietatea şi diversitatea habitatelor limitează calitatea şi veniturile generate
naturale (reprezentative la nivel naţional din turism în special în zona Băile Felix/1
şi european) şi a speciilor de floră şi fauna Mai;
protejate;  Soluţii de transport alternative limitate
 Bogăţia reliefului carstic, în toate formele (transport în comun, piste de biciclete,
sale; etc) ;
 Existenţa a numeroase organizaţii
neguvernamentale active în domeniul
mediului în judeţ;
 OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 Posibilităţi de finanţare pentru  Competiţie în creştere din partea altor

dezvoltarea infrastructurii judeţene prin zone cu potenţial turistic din România
instrumentele structurale; (ex. județele vecine, Munţii Banatului,
 Creşterea interesului, atât pe piaţa alte staţiuni balneare din vestul ţării, etc);
naţională cât şi pe cea europeană, pentru  Risc crescut de degradare a mediului
turism balnear, dar şi montan/de natural prin intensificarea fluxurilor de
aventură. turişti, în lipsa unor servicii edilitare şi a
 Existenţa unor proiecte de investiţii unei capacităţi sporite a organelor ce
anunţate în cadrul judeţului (ex. asigură prevenţie şi control;
exploatarea petrolului, continuarea  Manifestarea unor fenomene în contextul
investiţiilor în industria producătoare de schimbărilor climatice precum cel de
componente electronice, etc); deşertificare în partea de vest a judeţului.
 Adaptabilitatea reţelei de drumuri  Lipsa unor investiţii consistente în
forestiere şi de exploatare spre a putea fi infrastructură turistică în judeţ.
utilizate ca şi căi de acces şi drumuri
turistice, necesitând un efort investiţional
scăzut;
 Disponibilitatea de finanţări
nerambursabile pentru prezervarea şi
valorificarea resurselor de patrimoniu
natural şi construit şi extinderea
infrastructurii turistice;
 CAP. VII - SOLUŢII ŞI PROPUNERI DE
VALORIFICARE A POTENŢIALULUI TURISTIC AL
JUDEŢULUI BIHOR

După câteva investigații, putem spune că județul Bihor deține importante resurse
turistice, atât naturale cât și antropice. Cele naturale își fac simțită prezența prin multitudinea
de peșteri și chei existente, prin relieful montan, existența stațiunii Stâna de Vale-polul
zăpezilor în România și a izvoarelor cu ape termale și minerale, iar cele antropice prin vestigiile
culturale, numărul de mănăstiri, muzee, case memoriale și clădiri de o arhitectură deosebită.
Prin analiza echipamentelor de cazare a ofertei de servicii de care dispune acest judet,
am ajuns la concluzia că județul nu este valorificat la adevăratul său potențial, nu este pus în
valoare așa cum ar trebui.
Din punct de vedere al dezvoltării turistice există planuri ce au fost inițiate, dar nu au
fost puse în practică până în momentul de față. După părerea noastră formele de turism care se
pot practica în județ sunt următoarele: turismul curativ, pentru afaceri, ecoturismul, turismul
cultural și de patrimoniu, agroturismul, turismul pe bicicletă, pe apă, călare și cu atelaje,
speoturismul. Toate aceste forme de turism pot fi practicate deoarece există cadrul natural
propice practicării acestor forme de turism.
Planul de dezvoltare al unui județ din punct de vedere turistic analizează și propune
soluții pentru ficare tip de turism practicabil în parte însă, am ales să luăm în vedere și să
propunem soluții pentru stațiunile și orașele importante din punct de vedere turistic și ceea ce
s-ar putea face pentru a fi puse în valoare.

Soluţia de dezvoltare Zona vizată Responsabili Surse de finanţare

1. Modernizarea Zona Tileagd – Aleșd Consiliul Județean POR (Programul
infrastructurii de Zona Beiuş; Bihor Operaţional Regional)
transport rutier Zona Parcul Natural
Apuseni;
 Zona Municipiului
Oradea.
2. Modernizarea Zona Metropolitană Consiliul Județean POS Transport
infrastructurii de Oradea Bihor (Programul
transport aerian Operaţional Sectorial
Transport)
3. Dezvoltarea unui Parcul Natural Consiliul Județean Bugetul local
traseu turistic pentru Apuseni, Munţii Bihor
ciclişti Pădurea Craiului,
zonele de deal
(Dealurile de Vest).
4. Renovarea şi Zona Metropolitană Consiliul Județean Bugetul local
restaurarea cladirilor Oradea Bihor
5. Extinderea și Zona Parcului Natural Consiliul Județean PNDI (Programul
modernizarea Apuseni Bihor Naţional de Dezvoltare
rețelelor tehnico- a Infrastructurii)
edilitare din județ
6.Valorificarea Localitatea Săcueni Consiliul Județean FEDR (Fondul
resurselor Bihor European de
regenerabile din județ Dezvoltare Regională),
Fonduri proprii
7. Realizarea de Zona Metropolitană Consiliul Județean FSE (Fondul Social
activități de Oradea Bihor; Structuri European)
promovare și Asociative la Mediului
informare cu privire la de Afaceri.
oportunitățile de a
face afaceri
8. Dezvoltarea unei Zona Metropolitană Consiliul Județean Fonduri proprii
reţele de târguri cu Oradea Bihor;
participare naţională şi Consilii Locale;
internaţională Structuri Asociative ale
Mediului de Afaceri.
 9. Infiinţarea unor Staţiunea montană Consiliul Județean Bugetul local
pârtii noi şi a unui Stâna de Vale
telescaun
10. Amenajarea de Județul Bihor Consiliul Județean Bugetele Locale,
trasee pentru turism Bihor; Fonduri propri
de aventură (de tip via Consilii Locale;
ferata, canyoning, Serviciul Județean
escaladă ș.a.) Salvamont ;
Administrația Parcului
Natural Apuseni;
Centrul pentru Arii
Protejate şi Dezvoltare
Durabilă – Bihor
11. Modernizarea Județul Bihor Ministerul POS Transport
infrastructurii de Transporturilor - CFR (Programul
transport feroviar Operational Sectorial
Transport); Buget
național
12. Amenajarea Judeţul Bihor Consiliul Județean FEDR (Fondul
peşterilor și altor situri Bihor; European de
naturale cu potențial Consilii Locale; Dezvoltare Regionala),
turistic ridicat și Serviciul Județean Bugetele locale,
includerea acestora în Salvamont ; Fonduri proprii.
circuitul turistic Administrația Parcului
Natural Apuseni;
Centrul pentru Arii
Protejate şi Dezvoltare
Durabilă – Bihor.
13. Susținerea Județul Bihor Consiliul Județean FEDR (Fondul
comercializării Bihor; European de
produselor Parteneri potențiali: Dezvoltare Regionala),
tradiționale prin soluții Muzeul Țării Crișurilor; Bugetele locale,
online și prin Centru Județean Fonduri proprii.
promovarea târgurilor pentru Conservarea și
de meșteșugări Promovarea Culturii
Tradiționale;
 14. Susținerea Județul Bihor ONG-uri de profil; FSE(Fondul Social
centrelor de formare Consilii Locale; European), Fonduri
profesională care să Instituții de proprii.
ofere perfecționări Învățământ.
solicitate în turism, în
special în turismul
montan