Atestat

POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI HARGHITA – LUCRARE

DE SPECIALITATE
 Cuprins

INTRODUCERE ................................................................................................................................................... 3

Capitolul 1: Localizarea si Caracterizarea Zonei ....................................................................... 5

Capitolul 2: Studiu de caz: Caracterizarea Potenţialului Turistic al Judetului Harghita ................................... 7

Capitolul 3: Principalele Atractii Turistice ........................................................................................................... 8

3.1. Dscrierea atractiilor turistice specifice zonei de interes ......................................................................................................8
3.2. Relieful Judetului Harghita ...................................................................................................................................................... 21
3.3 Climă 23
3.4. Floră și faună ............................................................................................................................................................................... 23

Capitolul 4: Accesibilitatea rutieră de la reședința de județ Miercurea Ciuc spre municipiile și orașele din
județul Harghita ....................................................................................................................................... 24

Capitolul 5 Evoluția principalilor indicatori demografici .................................................................................. 26

5.1. Agricultura ................................................................................................................................................................................... 27
5.2. Industria ........................................................................................................................................................................................ 28
5.3. Evoluția principalilor indicatori ai activității turistice ...................................................................................................... 29
5.4. Turiști străini ............................................................................................................................................................................... 32
5.5. Analiza SWOT............................................................................................................................................................................ 32

Concluzii si propuneri ......................................................................................................................................... 39

Bibliografie .......................................................................................................................................................... 20

2
 INTRODUCERE

Am ales ca temă pentru lucrarea mea de atestat “Potenţialul turistic al judeţului Harghita”
motivată de cele mai frumoase momente ale copilăriei mele care sunt legate de minunatele
meleaguri harghitene, situat aproximativ în inima României într-o zonă care dispune de un
potenţial turistic deosebit, de localităţi turistice şi zone de agrement renumite atât în ţară cât şi
peste hotare, despre care voi aminti în detaliu pe tot parcursul acestei lucrări de atestat: Băile
Tuşnad, Borsec, Lacu Roşu, Izvorul Mureşului sau monumente ale naturii cum sunt Cheile
Bicazului şi Poiana Narciselor. Un alt motiv îl constituie faptul că atracţia turistică a judeţului
este completată de existenţa singurului lac situat într-un crater vulcanic din Europa – Lacul Sf.
Ana, a celui mai mare baraj natural din ţară – Lacul Roşu, precum şi de cea a lacului situat la cea
mai înaltă altitudine, 1.750 m, la poalele vârfului Rechitiş – Lacul Iezer.
Surpinzător este faptul că oriunde mergem pe teritoriul judeţului Harghita, întâlnim la tot
pasul izvoare de apă minerală. Geologii au catalogat peste 2000 de astfel de surse de apă. Multe
dintre ele au fost îmbuteliate de-a lungul timpurilor, unele dintre ele au fost cunoscute în toată
Europa chiar cu 150 de ani în urmă.
Deasemenea, o zonă aparte o constituie cursul superior al Râului Trotuş, unde trăieşte o
populaţie (care se întinde şi pe teritoriul judeţului Bacău), numită ceangăi. Fiind de religie
catolică, vorbind limba maghiară şi sărbătorind în costume româneşti de o rară autenticitate,
această populaţie crează multe dispute privind originea şi perioada apariţiei ei.

Importanta serviciilor turistice

In primul rand serviciile turistice pun in valoare resursele naturale si antropie ale unei
zone sau statiuni facandu-le mai cunoscute si mai accesibile turistilor. Prin originalitatea si
creativitatea cu care serviciile turistice sunt combinate intre ele si cu celelalte elemente ale
produsului turistic se poate asigura cresterea atractivitatii zonei sau statiunii si mai ales
individualizarea serviciilor turistice.

Resursele (naturale si antropice) vor lua forma produsului turistic numai prin intermediul
prestarilor de servicii specifice( transport, cazare, alimentatie, agrement). Existenta unor resurse
naturale si antropice valoroase nu este suficienta pentru a asigura dezvoltarea turismului. In
absenta serviciilor care le pun in valoare, resurse de exceptie pot ramane in afara circuitului
economic adica neexploatate.

Dezvoltarea impetuoasa a turismului in ultimele decenii, ampla lui extindere pe plan

national si international, avantul continuu al miscarii turistice, care cuprinde azi categorii tot mai
largi de oameni de varste, pregatire si profesiuni diferite, au determinat ca turismul sa repezinte
un fenomen extrem de important al lumii contemporane, cu adanci implicatii economice, sociale,
politice si culturale.

In prezent, analizarea si discutarea turismului nu se mai pot face limitadu-ne numai la

ideea ca turismul se circumscrie doar la deplasarea turistilor in diferite scopuri: agrement,
recreative, cultural-educative, tratament etc. in ultima vreme notiunea de turism si-a extins aria,
ea cuprinzand si deplasarile efectuate in vederea participarii la diferite reuniuni internationale –
congrese, reuniuni, simpozioane, manifestari sportive, afaceri – incluzand, intr-un cuvant,
calatoriile in general. S-a motivat includerea acestor deplasari in sfera turismului prin faptul ca
3
cel ce merge intr-o alta localitate sau intr-o alta tara, indiferent de cauzele calatoriei, isi consacra
o parte insemnata a timpului sau liber destinderii, informatiei si cunoasterii. Desi este
incontestabil faptul ca turismul ramane o modalitate placuta de petrecere a timpului liber, cei ce
iau in consideratie numia aceasta fateta a activitatii turistice ignora componentele economice si
sociale ale turismului.

Extraordinara dezvoltare a turismului a dus, in mod inevitabil, la cresterea permanenta a

cererii unei game sporite de servicii si bunuri de consum, ceea ce a stimulat sectoarele productive
si prestatoare de servicii sa faca fata unui tot mai mare volum de consum turistic generat atat de
deplasarile populatiei spre anumite zone si localitati de interes si de traditionala sau mai recenta
atractie turistica, cat si de sporirea numarului de vizitatori veniti de peste hotare.

Astfel, buna desfasurare a activitatii de turism a impus crearea unor institutii specializate si
pregatirea unui personal calificat, capabile sa asigure toate serviciile necesare calatoriei si anume:
informatiile generale cu privire la preturi si tarife, la modalitatile de ajungere la locul de
destinatie, cat si referitoare la ceea ce ofera acesta; alimentatia; asigurarea agrementului,
divertismentului, actiunilor cu caracter cultural-educativ, tratamentul balnear si inca multe altele.
De asemenea, pe masura dezvoltarii industriei turistice au aparut profesiuni turistice noi, definite
ca profesiuni exercitate de grupe de personae incadrate intr-una din subunitatile turistice, bazate
pe cunostinte bine definite, care s-au format in functie de necesitatile tot mai diverse ale acestei
industrii.

Toate aceste activitati si servicii, pentru a fi indeplinite la un nivel competitive si

corespunzator cerintei turistilor, necesita structuri organizatorice adecvate, creeaza relatii de
interdependenta cu alte unitati prestatoare de servicii.

Turismul este un domeniu complex si sensibil deoarece necesita prezenta continua a omului nu
numai in forma de turist cat si in forma de prestator de servicii; dar desi este in acest fel el are o
mare cautare in randul oamenilor astfel fiind important pentru noi.

4
 Capitolul 1
Localizarea si Caracterizarea Zonei

Judeţul Harghita este situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, acolo unde lanţul
vulcanic Căliman-Harghita este despărţit de semeţele culmii împădurite ale munţilor Giurgeu,
Hăşmaş şi Ciuc, prin bogatele depresiuni intramontane străbătute de apele Mureşului şi Oltului.
Din punct de vedere al suprafeţei, judeţul Harghita este considerat un judeţ de mărime mijlocie.
Cu o suprafaţă de 6639 km2, este al treisprezecelea judeţ din România în funcţie de mărimea
suprafeţei.

În judeţul Harghita sunt nouă oraşe din care patru municipii, 58 de comune şi 235 de sate.
Călătorul care vrea să viziteze aceste meleaguri ajunge în judeţ prin calea ferată sau pe şoseaua
naţională în multiple puncte de acces, judeţul fiind accesibil direct din Sfântu Gheorghe, Baraolt,
Sighişoara, Sovata, Deda, Piatra-Neamţ, Comăneşti sau Târgu Secuiesc aproape la fel de uşor,
dar în mod sigur parcurgând trasee care prin pitorescul lor reprezintă delectare pentru ochiul şi
sufletul călătorului.
Căile de acces principale - şosele şi căi ferate - sunt în valea Oltului si Trotuşului. Dinspre
nord trece linia ferată Braşov-Deda şi drumul naţional care urmăreşte valea Oltului. Din nord-
nord-est, prin valea Trotuşului calea principală de acces este drumul naţional care leagă
Miercurea-Ciuc de Oneşti. În zona Ciucului de Jos între Cozmeni şi Târgu Secuiesc trece drumul
prin pasul Niergeş şi Casin. Dinspre Moldova, judeţul se poate vizita prin drumul naţional
Moineşti-Comăneşti.
Căile ferate sunt paralele cu şoselele naţionale din zonă. Calea ferată Braşov-Ciceu-Deda
urmăreşte văile Oltului şi Mureşului, având un rol important în accesarea porţiunii nordice si
centrale ale judeţului. Calea ferată Ciceu-Adjud urcă pe versantul sudic al muntelui Cad spre
Livezi, apoi coboară prin valea pârâului Gârbea spre Lunca de Sus. De aici urmăreşte valea
Trotuşului.
Cele mai apropiate aeroporturi internaţionale se află la Târgu-Mureş, Cluj-Napoca şi la
Bucureşti.
5
 Principalele distanţe cu marile oraşe din România sunt: între Miercurea-Ciuc şi Bucureşti
270 km, între Târgu-Mureş şi Miercurea Ciuc 160 km, iar între Miercurea-Ciuc şi Braşov 100
km.
Reşedinţa de judeţ este Miercurea-Ciuc cu o populaţie stabilă de 42.029 locuitori.
Judeţul se învecinează cu Suceava la Nord, Neamţ şi Bacău la Est, Covasna şi Braşov la Sud şi
Mureş la Vest.
Conform recensământului din anul 2002, populaţia judeţului Harghita era de 326222
locuitori, cu o densitate de 49,1 locuitori pe km2.
Populaţia totală pe judeţ la 1 iulie 2008 fost de 325089 persoane, dintre care 142498
persoane în mediul urban şi 182591 persoane în mediul rural.
Populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale la sfârşitul anului 2008 pe total judeţ
a fost de 134,0 mii persoane.

6
 Capitolul 2: Studiu de caz:
Caracterizarea Potenţialului Turistic al Judetului Harghita

Principala caracteristică a reliefului judeţului Harghita constă în predominarea ţinuturilor

muntoase, acestea ocupând peste 60% din teritoriul judeţului. Între diferitele zone de locuit ale
judeţului există o diferenţă de altitudine de peste 400 de metri.
Relieful judeţului cuprinde o bună parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, un mic sector
din latura întinsă a Carpaţilor de Curbură, precum şi extremitatea sud-estică a Subcarpaţilor
Transilvăneni. Astfel relieful este dominat de cele două lanţuri muntoase orientate pe direcţia
nord-est–sud-vest, între care se intercalează şi câteva depresiuni intramontane (Giurgeu,Ciuc,
Gheorghieni, Bilbor, Borsec). La sud-vest se întinde zona dealurilor subcarpatice, intens
fragmentate de reţeaua de ape a celor două Târnave.
Incadrandu-se armonios in regiunile Carpatilor Orientali, unde se practica tot anul
turismul sub forma de cura de aer si bai de ape minerale, sporturi de iarna, Judetul Harghita
dispune de un potential turistic deosebit, de localitati turistice si zone de agrement, renumite in
tara si peste hotare, printre care amintim statiunile balneoclimaterice Baile Tusnad, Borsec, Lacu
Rosu, Izvorul Muresului sau monumente ale naturii cum sunt Lacul Sfanta Ana, Cheile Bicazului,
Poiana Narciselor si altele.
De asemenea judetul detine numerose monumente istorice de interes turistic cum sunt:
Manastirea franciscana si biserica romano-catolica din Sumuleu reconstruit in anul 1804 in stil
baroc, care detine una din cele mai mari instalatii de orga din Ardeal, cetatea Mikó din Miercurea
Ciuc care dateaza din 1611 si care gazduieste Muzeul Etnografic al judetului, Manastirea Sfantul
Ilie din Toplita construita in 1910, castelul si complexul muzeistic din Lazarea construit pe la
mijlocul secolului al XVI-lea, Biserica din lemn din Tulghes construita in anul 1813, Forja din
Vlahita (1860).
Potentialul turistic natural, deosebit de valoros, include cca. 2000 de izvoare de ape
minerale, mofete, namoluri si turba, saline, aer puternic ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni
negativi, cadru natural deosebit de pitoresc, rezervatii naturale, etc.

7
 Capitolul 3
Principalele Atractii Turistice
3.1. Dscrierea atractiilor turistice specifice zonei de interes

1. Lacul Sfanta Ana

Lacul Sfanta Ana este singurul lac vulcanic pastrat intreg in sud-estul Europei. S-a format intr-
unul din craterele geamane ale Ciomadului Mare care este membru al grupului de munti Ciomad,
si se afla la o altitudine de 950 metrii deasupra nivelului marii.

Lacul cu o forma de cerc aproape perfecta are o suprafata de 22 de hectare, o circumscriptie de

1737 metrii si a adancime generala de 4 metrii. Lacul nu are izvor, adaosul de apa al lacului este
obtinut din zapezile muntilor din imprejur care se topesc primavara. Lacul este separat de mlastina
de turba numai de o coama ingusta.

Fauna si flora lacului este saraca din cauza faptului ca continutul de sare este foarte joasa. Pe
malul de nord, nord-vest lacul a inceput sa se umple, fundul lacului este acoperic de un strat gros
de namol.

Langa lac se afla capela Sfanta Ana unde in fiecare un pelerinaj este organizat pe ziua Sfantei
Ana cu participarea a mii de Catolici religiosi.

8
 2. Baile Borsec

Statiune turistica de interes local.

Amplasare: este situata la o distanta de 26 km de orasul Toplita, pe drumul national Toplita-

Piatra Neamt, in depresiunea Borsec, din nord-vestul judetului Harghita la o altitudine de 900 m
fata de nivelul marii.

Climat: montan, cu aer ozonat, incarcat cu ioni negativi. Temperatura medie anuala este de 6C°.

Factori naturali de cura: izvoare de ape minerale carbogazoase, magneziene, hipotone, calcice,
neferuginoase.

Indicatii terapeutice: afectiuni ale aparatului digestiv, rinichilor si ale vezicii si cailor urinare,
precum si ale sistemului circulator.

Tipuri de proceduri: mofete, bai cu plante asociate cu masaj, bai galvanice, impachetari cu
parafina, bai de lumina, fizioterapie, hidroterapie.

Atractii turistice: Sapte Izvoare, Poiana Zorilor, Grota ursilor, Pestera de Gheata, Izvorul
Stravechi (Mofeta), Izvoare Pierre Curie, Cetatea Bufnitelor.

9
 3. Baile Homorod

Statiune turistica de interes local.

Amplasare: este situata in partea sud-vestica a Muntilor Harghita, la o altitudine de 756 m, pe

valea Homorodului Mare, la 18 km de Odorheiu Secuiesc, 34 km de Miercurea Ciuc si 6 km de
Vlahita.

Climat: este tipic subalpin, ferita de vanturi.

Factori naturali de cura: 6 izvoare de apa minerala: Homorod, Clotilda, Lobogo (cu un debit
de 20 l/min), Maria (cu un debit de 4 l/m), Ilona, Csorgo.

Indicatii terapeutice: afectiuni cardiovasculare, in tratarea hipertensiunii arteriale si in afectiun

i ale tubului digestive.

Atractii turistice: Ruinele Földvár.

10
 4. Baile Pucioasa

Caracteristici: resort balneologic de interes local (clima subalpina).

Utilizare: in cazul afectiunilor reumatice, probleme cu inima sau circulatia, inflamatii cronice,
hipertensiune. In aceste cazuri gazele cu dioxid de carbon si sulfur care se revarsa pe suprafata
cu presiune mare si izvoarele de ape minerale de obicei rezulta intr-o insanatosire rapida. In cursul
curelor de mofeta radonul care ajunge in organism imbunatateste metabolismul organismului, si
fortifica functionarea organelor. Gazele cu compozitii specifice reguleaza intr-un mod deosebit
si functionarea sistemului nervos central. Exista doar un singur izvor in sat, care se foloseste si
ca apa de baut.

11
 5. Baile Tusnad

Statiune turistica de interes national

Amplasare: se gaseste in partea sudica a depresiunii Ciucului, la o altitudine de 650 m, intre

Muntii Harghita si Bodoc, in Defileul Oltului.

Climat: subalpin; inconjurata de brazi, statiunea de aer curat, ozonat, bogat in aerosoli si ioni
negativi.

Factori naturali de cura: ape minerale carbogazoase, clorurosodice, bicarbonatate, mofete;

bioclimat de tip subalpi, stimulant, tonifiant; izvorul Stanescu: apa naturala carbogazoasa,
bicarbonatata sodica, calcica, magneziana, hipotona; izvorul Apor: apa naturala carbogazoasa,
usor feruginoasa, clorurata, bicarbonatata, sodica , hipotona.

Indicatii terapeutice: afectiuni cardiovasculare, afectiuni ale sistemului nervos, afectiuni

digestive, afectiuni endocrine.

Tipuri de proceduri: bai cu bioxid de carbon, mofete, bai galvanice, masaj, impachetari cu
parafina, bai de plante, masaj, magnetodiaflux, ionizari, cultura fizica medicala, cultura interna
cu ape minerale, masaj manual reflex, magnetoterapie, cultura fizica medicala, masaj, cura de
teren.

12
Atractii turistice: Lacul Sf. Ana; Miercurea Ciuc: Cetatea Miko, muzeul etnografic, Biserica
Franciscana din Sumuleu; Lacul Rosu; Defileul raului Olt, Stanca soimilor.

6. Castelul Lázár

Este asezata la 6 km nord de Gheorgheni, pe partea sudica a muntelui Szármány. Intemeierea

localitatii este intre secolele XII-XIII.Denumirea si-a capatat probabil din numele original al
muntelui: Szár (=Tar) hegy.

Existenta localitatii este in stransa legatura cu istoria familiei Lázár. Una dintre atractiile satului
este castelul Lázár, a carei constructie a inceput in secolul al XV-lea. Castelul a insemnat un loc
important in relatiile dintre Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca. Aici a crescut Bethlen
Gábor, mai tarziu principe al Transilvaniei.

Castelul a fost ars in repetate randuri si s-a ruinat in 1842 tot din cauza unui incendiu. Restaurarea
se desfasoara si astazi. Obiectivul final este redarea splendorii de odinioara a cladirii, deoarece
acesta este una dintre cele mai importante constructii in stil renascentist al Transilvaniei.

Pasind in curtea interioara apare in fata ochilor renovata sala a cavalerilor si casa Doamnelor.
Cladirea dreptunghiulara din mijlocul curtii a fost temnita castelului. In sala de la etaj putem
admira o expozitie de arta plastica.

13
 7. Centrul de Olarit din Ciucul de Sus

Localitatea este centrul ceramicii in zona de sus a Bazinului Ciucului,locuitorii satului

pregatesc ceramica rosie si neagra fara maz si de mai bine de 150 ani de specialitate. Specialitatea
ceramicii negre este ca in timpul arderii fumul este inchis deci coloreaza ceramica. Secuii au o
zicala care spune ca ceramica neagra are culoarea respectiva pentru ca este facuta noaltea

8. Corund

Este una din cele mai mari comune ale judetului Harghita, cea mai renumita asezare a
Tinutului Sarii. Numele de Corund e inseparabil de ceramica populara, fiind unul din centrele
olaritului popular din Transilvania.

14
 Locuitorii comunei au indeletniciri variate. Pe langa traditionalul olarit ei se ocupa si de
prelucrarea lemnului, de produsele din iasca si de comert ambulant (pe vremuri cu carute, astazi
cu automobile). Materia prima pentru olarit, lutul de buna calitate, se extrage de langa paraul
Sacadat, care curge pe partea vestica a satului. Satul a avut candva si mina de aragonit (azi zona
protejata) si un strand cu apa minerala (in zilele noastre aici au loc traditionalele targuri de
ceramica).

Izvoarele de apa minerala au un rol important in viata satului. Izvorul 'Diómáli' se afla la
iesirea estica a satului, langa drumul 13A. Apa minerala bogata in fier atinge debitul de 10.000
litri pe zi; este recomandata pentru bolnavii de afectiuni gastro-intestinale, precum si celor care
sufera de anemie. Izvorul 'Szõlõmáli' izvoraste in hotarul estic al satului. Apa este bogata in
bicarbonati, clor, magneziu si calciu. Izvoarele 'Cseredombi' si 'Erzsébet' izvorasc la est de mina
de aragonit, la 800 de metri de drumul national, avand apa sarata si bogata in fier.

9. Expozitia cu vanzare de langa drumul principal

Marfurile artizanale expuse in fata caselor atrag turistii care trec prin satul Corund. Ei pot
alege din frumoasele obiecte din ceramica, pai sau rogojina, articole din lana, iasca sau lemn.

10. Harghita Bai

Statiune turistica de interes local.

Amplasare: este situata la o altitudine de aproximativ 1350 m, la 21 km de Miercurea Ciuc si 45

km de Odorheiu Secuiesc, in Muntii Harghitei sub varful Harghita Ciceu.

Climat: montan, cu aer ozonat, incarcat cu ioni negativi. Temperatura medie anuala este de 6˚C.

Factori naturali de cura: izvoare de ape minerale, a mofetelor.

15
Atractii turistice: partii de schi si snowboard.

11. Izvorul Muresului

Statiune turistica de interes local.

Amplasare: este situata la o altitudine de circa 900 m, la poalele Muntilor Hasmas.

Climat: montan, cu aer ozonat, incarcat cu ioni negativi. Temperatura medie anuala este de 6 ˚C.

Atractii turistice: partie de schi, drumetii si trasee montane: Muntele Negru, Hasmasu Mare,
Piatra Singuratica, Suhardul Mare, Lacu Rosu, Cheile Bicazului, o parte din manastirile
Moldovei, mai ales din zona Bicaz, Piatra Neamt, Targu Neamt.

12. Lacul Rosu

16
Statiune turistica de interes local.

Amplasare: este situata in partea de Est a Transilvaniei, in Carpatii Orientali (980 m alt.).

Climat: subalpin, temperatura medie anuala este 8°C.

Factori naturali de cura: aer curat, bogat in radiatii ultraviolete, puternic ozonat, cu ionizare
accentuala a atmosferei, lipsa prafului si a factorilor alergeni.

Indicatii terapeutice: nevroze astenice, stari de debilitate, surmenaj de fizic si intelectual, boli
ale aparatului respirator, afectiuni digestive si endocrine.

Atractii turistice: drumetii, alpinism, sporturi de iarna, se pot organiza excursii la monumentele
istorice si de arta din Targu Neamt si Piatra Neamt (Muzeul de istorie, Curtea Domneasca, cetatea
dacica de la Batca doamnei, Biserica Sfantul Ioan Domnesc, Biserica Sfantul Ioan Domnesc
datand de la sfarsitului anilor 1400); manastirile Agapia, Neamt, Secu, Bistrita, Varatec, Durau,
etc.

13. Lacul de Baraj Zetea

Localitatea se afla la 12 km de Zetea, unde pe varful Desag (818 m), aflat pe dealul stang al raului
Tarnava Mare, se poate vedea si astazi fundatia unei cetati foarte vechi. Dupa drumul care duce
pe muntele Harghita Madaras se afla lacul de acumulare Subcetate.

17
Frumusetea tinutului este fructificat prin constructia vilelor de odihna. Cu constructia barajului
de la Subcetate s-a format o suprafata de apa de 140 de ha, care iarna atrage iubitorii patinajului,
iar vara pe excursionisti si pe cei care doresc sa faca baie.

14. Lupeni (Casa natala lui Tamási Áron)

Prima atestare documentara a localitatii este din 1566, actualmente comuna centrala a noua sate.

Principala atractie este faptul ca aici s-a nascut cel mai mare scriitor secui, Tamási Áron. Casa in
care s-a nascut a fost declarata casa memoriala, se afla putin departe de sosea, dupa testament a
fost inmormantat langa biserica sub cei doi copaci, aici langa sosea se afla monumentul funerar
si columna sculptata in piatra.

In imprejurimea bisericii sunt asezati vanzatorii din Corund care ofera obiecte de arta populara
spre vanzare, una mai frumoasa decat cealalta.

15. Muntii Ceahlaului

18
Bazinul Transilvaniei spre est este marginit de lantul Carpatilor Orientali, ai carui munte este C
eahlaul, numit si bijuteria Moldovei.

Muntii Ceahlau poate conta pe interesul turistilor din Transilvania, mai ales ca se afla in apropie
rea unor atractii turistice ca: Lacu Rosu, Cheile Bicaz, Lacul Bicaz, trecatoarea Tulghes si Bors
ec.

La poalele vestice a Muntiilor Ceahlau s-a intins asa numita 'granita milenara',
ale carei urme arhitecturale sunt garnizoanele de graniceri de odinioara existente si azi la Tulgh
es, Bicazu Ardelean si in Zona Ghimesului.

Cel mai inalt varf al Muntii Ceahlau este Toka (1900m),de pe care
se deschide o panorama minunata. Muntele spre nord este despartit de Mtii Bistritei de Kis-
Beszterce, spre est este despartit de Mtii Esztena de lacul de acumulare Bicaz, spre sud este des
partit de Mtii Tarcau si de valea Bicaz.

16. Odorheiu Secuiesc

Odorheiu Secuiesc, orasul mic cu o istorie de 660 de ani, se afla la marginea de sud, sud-
est al depresiunii Ardealului, pe marginea de est al regiunii colinare al Tarnavei, pe partea
superioara a raului Tarnava Mare. Depresiunea si-a luat numele de la orasul Odorheiu Secuiesc,
acest oras fiind cel mai mare din valea superioara a raului Tarnava Mare. Are o asezare geografica
foarte avantajoasa care este definita de intalnirea a doua elemente de peisaj: marginea depresiunii
de sud-vest al muntilor vulcanici Harghita si dealurile mai joase a regiunii colinare dealungul
raului Tarnava.

19
 Odorheiu Secuiesc este fostul centru al regiunii Odorhei, care mai tarziu a devenit comitatul
Odorhely. Astazi este al doilea oras din judetul Harghita din punct de vedere al numarului
populatiei. Din anul 1968, anul reorganizarii in judete pana in 27 iulie 1979 a fost singurul
municipiu al judetului Harghita. Este un centru important de drumuri, dar calea ferata se termina
aici. Urbanitatea ei este si azi secreta. Are o pozitie avantajoasa din punct de vedere al drumurilor,
al transporturilor. Este un oras la poalele muntelui Tolvajos, si este si un oras la marginea
depresiunii ceea ce a ajutat orasul sa devina unul din centrele economice si culturale ale
Teritoriului Secuiesc. Astazi este centrul zonei Odorhei continand treimea din vest al Harghitei,
unul din centrele spirituale ale ungurilor din Ardeal. Orasul ofera multe atractii turistice
vizitatorilor.

17. Monumentul din Coama Nierghes

Monumentul din coama comemoreaza acei soldati condusi de locotenent-colonel Janos

Tuzson care au participat in bataliile din 1848-1849. Pe 1 august 1849, 200 de soldati au
participat intr-o batalie pe viata si moarte contra armatelor rusesti si austriece. Mica trupa darza
si loiala a putut fi invinsa numai prin tradare (au fost inconjurati din directia paraului Ugros).

Astazi in coama dintre Cozmeni si Casinul Nou, in Coama Nierghes (la o altitudine de
878 m) se afla monumentul pe un piedestal de 1,60 x 1,60: o coloana si o cruce cu o inaltime de
5,40 m. Monumentul a fost realizat de artistul de origine italiana care a trait in Jigodin, Janos
Pulini (Poulini) si a fost inaugurat pe 8 august 1897, cu participarea a 5000 de oameni. La
ceremonia de inaugurare a participat chiar si locotenent-colonelul Janos Tuzson. In fiecare an se
organizeaza doua ceremonii de comemorare: una pe 15 martie iar cealalta pe 1 august. Locul de
inmormantare al eroilor (groapa comuna) se afla fata in fata cu monumentul, la o distanta de
aproximativ 100 m, in padurea de brazi cu mai multe semne de mormant.

20
 18. Salina de la Praid

Statiune turistica de interes local.

Amplasare: este situata in partea centrala a tarii pe valea raului Tarnava Mica, in
depresiunea Praid - Sovata (580 m alt.) in partea de sud - vest a Muntilor Gurghiu, la 10 km de
statiunea Sovata.
Climat: specific depresiunii montane, cu veri racoroase si ierni friguroase. Temperatura
medie anuala este de 7,6°C, cantitatea anuala a precipitatiilor atinge circa 750 mm.
Factori naturali de cura: climat stimulativ, puternic ozonat, salina de adancime cu
microclimat specific.
Indicatii terapeutice: astm, bronsite, rinite cronice, sinuzite cronice, enfizem pulmonar,
silicoze, afectiuni respiratorii.
Tipuri de proceduri: 16-18 zile de procedura in salina, cate 4-6 ore/zi anual, sau din doi
in doi ani, in functie de gravitatea bolii.

3.2. Relieful Judetului Harghita

a) Zona de munte
Sectorul vestic :
• Munții Călimani situați în nordul defileului Mureșului cu altitudini mari, unele
peste 2.000 m. (Vârful Pietrosu 2.102 m).
• Munții Gurghiu dispuși între defileul Mureșului la nord, pasul Sicaș la sud,
Depresiunea Giurgeului la est iar la vest dealurile Mureșului și Subcarpații Târnavelor.
• Munții Harghitei formează un lanț lung de 70 km. și lat de circa 25 km. cu vârfurile
Harghita Racu de 1.757 m, Harghita Ciceu de 1.759 m. și Harghita Mădăraș de 1.800 m. Ei se
delimitează de pasul Sicaș și obârșia Târnavei Mari la nord, de linia localităților Feliceni, Văleni,

21
Merești și Mărtiniș spre vest, iar spre sud de Depresiunea și Munții Baraolt pe linia localităților
Herculian și Filia. În est limita trece pe la baza conului vulcanic Pietrosu și Depresiunea Ciucului.
Sectorul estic :
• Munții Budacului se află în sud-estul Munților Bistriței între râurile Neagra
Broștenilor, Borca și Bistricioara.
• Munții Giurgeului se prezintă sub forma unei culmi prelungi între Munții Călimani
la nord, depresiunile Borsec și Bilbor în est și nord-est, Munții Hășmaș în sud și depresiunea cu
același nume la vest.
• Munții Hășmaș dispuși între apele Bistricioarei și pârâul Lavardi.
• Munții Ciucului situați la limita estică a Depresiunii Ciucului între obârșiile
Oltului, Trotușului și Uzului.
• Munții Perșani pătrund în județul Harghita prin culmile nordice situate pe valea
pârâului Vârghiș.
b) Zona de deal
• Dealurile Târnavei Mici se întind de la valea Nirajului până la pârâul Nicou Alb.
• Dealurile Odorheiului având culmile Tăietrua, Cetatea Bădeni și Rez, dominante
în partea vestică.
c) Zona depresionară
• Depresiunea Giurgeului pe valea superioară a Mureșului cu o lungime de 40 km.
și o lățime maximă de 25 km.
• Depresiunea Ciucului este situată în partea centrală a Carpaților Orientali, drenată
de cursul superior al Oltului și afluenții săi și se întinde pe o lungime de peste 50 km. și o lățime
de 10 km.
• Depresiunea Cașin se află în vestul Munților Ciuc, la limita cu Munții Bodoc și
are o lungime de aproximativ 20 km.
Hidrografie
a) Râuri
 Oltul curge spre sud colectând o serie de afluenți cu debit mic: Pârâu Mare, Lunca
Mare, Mădărașu Mare, Cozmeni, Frumoasa, Tușnad, Delnița.
 Mureșul cu direcția nord și colectează pârâurile: Toplița, Jolotca, Călimănel,
Borzont, Ditrău, Șumuleul Mare, Gălăuțaș.
 Râul Târnava Mică având afluenții Creanga Mare și Corund.
 Râul Trotuș
 Râul Uz
 Râul Vârghiș
 Râul Homorod
 Râul Cașin
22
  Râul Bicaz
b) Lacuri
 Lacul Sfânta Ana format în craterul unui fost vulcan.
 Lacul Roșu, lac de baraj natural format în urma prăbușirii unui vârf de munte ce a
blocat cursul unui râu.

3.3 Climă

Clima prezintă diferențieri importante în funcție de înălțime, vale, depresiune, curenți, dar ,
în principal se remarcă două tipuri:
 climă continental moderată în dealurile subcarpatice, unde verile sunt calde și bogate în
precipitații, iar iernile friguroase și uneori viscole. Temperatura medie vara, luna iulie este
de 18 grade iar a iernii, luna ianuarie este de -5,5 grade Celsius.
 climă montană specifică zonelor înalte în care verile sunt scurte, răcoroase și bogate în
precipitații, iar iernile geroase, viscolite și cu un strat de zăpadă gros și stabil o perioadă
îndelugată. Media temperaturilor este de 10 grade vara și -8 grade Celsius iarna.
Depresiunea Ciuc și Gheorgheni se individualizează din punct de vedere climateric datorită
faptului că aici se constată un topoclimat specific, caracterizat prin frecvențe mari și persistențe
îndelungate ale inversiunilor termice nocturne și de iarnă. Urmare a acestor fenomene,
depresiunile respective se situează printre regiunile cele mai reci din țară, atât în perioada verii
cât și a iernii.

3.4. Floră și faună

Flora în zona dealurilor bogată în specii de foioase: fag, carpenul, gorunul; pe culmile
montane pe areale întinse și compacte se dezvoltă molidul, socul roșu, paltinul, coacăzul,
scorușul; în depresiuni vegetație specifică formată din plante mezohigrofile și higrofile precum
salcia, răchita, arinul, trestia, rogozul, coada calului etc.
Fauna foarte bogată și variată aici trăind: căprioara, lupul, vulpea, mistrețul, veverița,
iepurele, dihorul, râsul, jderul, ursul, cerbul carpatin, acvila de munte, pițigoiul, mierla etc.
a.Accesibilitate rutieră
 Distanța dintre Miercurea Ciuc și București : 262 km
 Distanța dintre Miercurea Ciuc și orașele vecine de importanță regională sau națională:
o Miercurea Ciuc – Târgu Mureș (nord-vest): 155 km
o Miercurea Ciuc – Piatra Neamț (nord-est): 138 km
o Miercurea Ciuc – Bacău (est): 139 km
o Miercurea Ciuc – Sibiu (sud-vest): 195 km
o Miercurea Ciuc – Sfântu Gheorghe: 67 km
o Miercurea Ciuc – Brașov (sud - est): 97 km

23
Capitolul 4 Accesibilitatea rutieră de la reședința de județ Miercurea Ciuc
spre municipiile și orașele din județul Harghita
(viteza medie de deplasare: 55 km/h)

Sursa: Institutul Național de Statistică

a. Distanța de la Miercurea Ciuc la cele mai apropiate aeroporturi

o Miercurea Ciuc – Aeroportul Internațional Târgu Mureș : 169 km
o Miercurea Ciuc-- Aeroportul Internațional Cluj Napoca: 243 km

b. Căi rutiere de transport

 Drumuri de importanță europeană:
- E578 (DN12): cale secundară a transporturilor rutiere din Europa, aflată în totalitate pe
teritoriul România, asigurând legătura dintre drumurile europene: E58, E60 și E574. Sectorul
de drum european din județul Harghita asigură legătura între orașele: Reghin, Gheorgheni,
Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe.
 Drumuri de importanță națională și județeană
- DN11B: drum național secundar, pornește din localitatea Cozmeni, asigurând
legătura județului Harghita (partea de sud-est) cu localități din nordul județului
Covasna, ajungând până în Târgu Secuiesc
- DN12: drum național ce traversează județele Harghita și Covasna pe direcția nord-
sud, pornind de la Toplița și trecând prin Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Sfântu
Gheorghe și terminându-se la Chichiș (în DN11), la 23 km de municipiul Brașov
- DN13A: drum național ce leagă municipiul Sfântu Gheorghe și orașul Odorheiu
Secuiesc de județul Harghita: municipiul Târgu Mureș și localitatea Sovata
24
 - DN13B: drum național secundar ce leagă orașul Gheorgheni de localitatea Praid
(stațiune balneoclimaterică), asigurând prin DN13A legătura cu Sovata
- DN15: asigură legătura județului Harghita și județul Neamț prin traseul Toplița –
Poiana Teiului – Bicaz facilitând traseul spre obiectivele turistice, culturale și
ecumenice din nordul Moldova - Drumuri județene care asigură legătura cu
obiective turistice importante: DJ138A (Harghita Băi, prin Pasul Vlăhița)

c. Căi feroviare de transport

 Magistrale feroviare de importanță națională - magistrala 400 (București – Brașov - Sfântu

Gheorghe – Miercurea Ciuc – Ciceu – Deda – Dej – Baia Mare – Satu Mare – Halmeu)
 Căi feroviare de importanță județeană și locală - Odorheiu Secuiesc – Vânători (lângă
Sighișoara, jud. Mureș) - Praid – Sovata (jud. Mureș) - Miercurea Ciuc – Moinești (jud.
Bacău)

25
 Capitolul 5
Evoluția principalilor indicatori demografici

Cu o populație totală de 325 mii locuitori în 2010, județul Harghita se situează pe poziția
32 în rândul celor 41 județe ale României.
Densitatea populației este scăzută (48,9 locuitori/kmp), sub cea înregistrată la nivel
național sau regional. În ultimii 20 ani, populația județului s-a redus cu 10,2%, înregistrând un
ritm relativ accentuat de declin, iar până în anul 2050, potrivit prognozelor demografilor, județul
Harghita ar mai putea pierde alte 29% din populația actuală.
Evoluția structurii pe grupe de vârstă pune în evidență un accentuat proces de îmbătrânire
demografică, ponderea vârstnicilor mărindu-se de la 10,3% în 1990 la 14,4% în anul 2010,
prognoza pentru 2050 fiind de 32,2%.

Sursa: Institutul Național de Statistică

26
 Sursa: Institutul Național de Statistică

La baza acestei evoluții au stat atât scăderea natalității (de la 13,7‰ în 1990 la 11,2‰ în
2009) cât și un intens proces migrațional. Ca urmare a sporului natural negativ, populația
județului Harghita a scăzut cu 1000 persoane, partea cea mai mare a declinului datorându-se însă
soldului puternic negativ al migrației interne și externe.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Sursa: Institutul Național de Statistică

5.1. Agricultura

Din cauza reliefului predominant muntos, județul Harghita dispune de un potențial agricol
limitat. Terenurile arabile însumează aproape 92 mii hectare, pășunile aproximativ 147 mii
hectare, peste 157 mii hectare, iar livezile 765 hectare.
Terenurile arabile sunt localizate cu precădere în luncile Oltului, Mureșului și Târnavei
Mari. Solurile se încadrează în clasa de 16 fertilitate medie și redusă, iar condițiile de climă permit
cultivarea majorității cerealelor, furajelor, legumelor și plantelor tehnice. Județul Harghita se
numără printre cei mai importanți producători de cartofi la nivel național, cultura acestei plante
27
având aici condiții ideale de dezvoltare. Suprafața ocupată de livezi s-a redus la jumătate în ultimii
15 ani, în prezent fiind de 765 hectare.

5.2. Industria

Principalele resurse energetice ale județului Harghita sunt biomasa și hidroenergia.

Potențialul energetic al râurilor din județul Harghita este doar parțial valorificat prin câteva
microhidrocentrale amplasate pe mai multe cursuri de apă din județ, rămânând totuși un important
potențial hidro nevalorificat.
Potențialul biomasei, reprezentat de cantitatea mare de deșeuri forestiere (generate de
existența a numeroase firme care exploatează lemnul) și de plantele energetice și reziduurile
agricole valorificabile în scopuri energetice este o altă resursă de energie importantă a județului.
Potrivit unui studiu realizat de ICEMENERG SA potențialul energetic al biomasei la nivelul
județului Harghita s-ar ridica la circa 207 Terajouli.
Potrivit studiului mai sus amintit, județul Harghita dispune și de un potențial apreciabil
de producere a energiei din surse geotermale. Extracția gazului metan din domurile gazeifere din
sud-vestul județului are o tradiție de aproape 100 ani. Producția de gaze naturale s-a ridicat în
anul 2017 la 170932 mii mc, completând tabloul resurselor energetice ale județului Harghita.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Industria județului Harghita se caracterizează prin predominanța întreprinderilor mici și

mijlocii si printr-un grad mai redus de diversificare. Industria textilă și a confecțiilor textile este
o activitate de tradiție în zonă, atingând un înalt nivel de competitivitate.
Firmele ce activează în industria ușoară întrebuințează o mare parte din forța de muncă și
realizează peste 40% din exporturile județului. Industria alimentară și a băuturilor (îndeosebi cea
a îmbutelierii apelor minerale) și industria de prelucrare a lemnului sunt alte ramuri industriale
ce valorifică materiile prime locale. Alte industrii reprezentative sunt industria tipăriturilor și
industria mobilei, metalurgia, ramuri ce au reușit să-și mențină continuitatea în economia
județului.

28
 5.3. Evoluția principalilor indicatori ai activității turistice

Turismul beneficiază în județul Harghita de un potențial important, reprezentat de cadrul

natural pitoresc, de apele minerale folosite în scop terapeutic și de obiectivele sale culturale de
certă valoare.
Calitatea deosebită a apelor sale minerale și factorii climatici au favorizat apariția în
secolul 19 a formelor incipiente de turism balnear în județul Harghita, care s-au dezvoltat apoi în
stațiuni precum Băile Tușnad, Borsec, Harghita Băi sau Băile Homorod. Stațiunea Băile Tușnad
este una din cele mai importante stațiuni balneare din România fiind recomandată pentru tratarea
afecțiunilor digestive, endocrine, cardiovasculare, urinare, ale sistemului nervos, ale aparatului
locomotor etc. Alături de aceasta, stațiunea Borsec este una din primele stațiuni balneare din țară,
cu o veche faimă internațională.
Datorită folosirii calităților curative ale sării, Praidul a devenit în ultimul timp o stațiune
tot mai căutată. Pe teritoriul județului Harghita se află și alte stațiuni climaterice de interes local
precum Lacul Roșu și Izvorul Mureșului. Zona montană a județului Harghita cuprinde o serie de
areale protejate și rezervații naturale. De cel mai mare interes turistic sunt Lacul Sfânta Ana –
singurul lac format într-un crater vulcanic din estul Europei și Lacul Roșu, format prin bararea
naturală a cursului unui râu.
Lacul este situat în arealul protejat al Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, care mai
cuprinde o largă varietate de elemente interesante din punct de vedere geologic, paleontologic,
floristic și peisagistic. Pe teritoriul județului Harghita se află parțial alte două zone deosebite
protejate prin lege : Parcul Național Căliman și Parcul Natural Defileul Mureșului Superior.
Dezvoltarea turismului cultural se bazează pe valorificarea în scop turistic a unor obiective
cultural – istorice de valoare, situate cu precădere în municipiile Miercurea Ciuc (cetatea Miko,
azi Muzeul Secuiesc al Ciucului), Odorheiu Secuiesc și Gheorgheni, dar și în localități rurale
precum Lăzarea (castel datând din perioada Renașterii), Dârju (biserică fortificată, inclusă în
patrimoniul UNESCO), Corund (important centru al ceramicii tradiționale).

U.M 2000 2005 2010 2015

Capacitatea de primire existenta locuri 9399 7256 7644 6428
Capacitate de primire in Mii locuri- 1326,8 1509,6 1130,8 863,1
functiune zile
Numar sosiri mii 142,2 87,5 86,2 69,4
Numar innoptari mii 514,5 359,1 212,3 206,9
Sursa: Institutul Național de Statistică

29
 Evolutia capacitatii de cazare si a fluxului turistic
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Capacitatea de Capacitate de Numar sosiri Numar innoptari
primire existenta primire in functiune

2005 2010 2015

Sursa: Institutul Național de Statistică

Fig. Numărul turiștilor, care au petrecut cel puțin o noapte într-o unitate de cazare în județul Harghita, între anii
2011-2013 (- persoană -; - % -)

Sursa: Institutul Național de Statistică

După cum se vede din schemă, nu numai efectivul de turist a crescut, ci din totalitatea turiștilor
vizitatori în județul Harghita, reprezintă din ce în ce mai mare proporție turiștii străini.

30
Fig. Divizarea pe luni a turiștilor vizitatori în județul Harghita

Sursa: Institutul Național de Statistică

Numărul turiștilor din țară Turiștii care vizitează județul Harghita și care petrec aici cel
puțin o noapte, sunt în cea mai mare parte din țară. Între anii 2011-2013, numărul turiștilor din
țară arată o creștere ușoară, cu un număr de 2000 persoane.
În proporție însă se află în scădere, fiindcă în timp ce în anul 2011 din totalul turiștilor care
au vizitat județul Harghita, 80% erau turiști din țară, iar în anul 2013 numai 76%. Sezonalitatea
pare să se modereze. Din ce în ce mai mult crește numărul turiștilor din lunile de iarnă, în timp
ce în luna august erau cu 20% mai puțini turiști în 2013, decât în anul 2011, în județul Harghita.
Împărțirea pe luni este cuprinsă în schema de mai jos nr. 2, pe cele trei ani.
În ceea ce privește turiștii autohtoni, județul Harghita ocupă locul al 20-lea cu un număr de
80.657 persoane, ce înseamnă o cotă parte de 1,39% pe plan național. Totodată rămâne mult în
urmă față de mediul altor județe, adică față de 138.006 de persoane.
Pe locul I. stă județul Constanța, unde numărul turiștilor din țară este de zece ori mai mare,
decât în județul Harghita, adică mai mult de 801 de mii de persoane. Județul Harghita însă dispune
de o considerabilă rezervă în privința turismului intern.
În afară de prezentarea caracteristicilor regiunii turiștilor străini, trebuie luat în considerare
și posibilitățile locale. Publicul țintă cel mai ușor accesibil este cel local, care deja a dovedit că
există exigența la servicii turistice de calitate.
Un bun exemplu este Baia Termală şi Centru Wellness Băile Tuşnad, care a avut 21.345 de
oaspeți în primele trei luni după deschidere. Cel mai mare parte a oaspeților vin din județul
Harghita, Covasna și Brașov.
Cu prilejul sărbătorilor și vacanțelor primesc oaspeți și din alte județe ale țării. Numărul
turiștilor străini în centru alcătuiește numai 0,6% din totalitatea turiștilor. Este întemeiată
popularizarea pe piețele internaționale a Centrului Wellness din Băile Tușnad, ca și a altor
unități de cazare și turism din județ și din Ținutul Secuiesc, însă trebuie acordat turismului
autohton.
31
 Pachetele promoționale de întreagă zi, de weekend pentru familii ar ajuta satisfacerea
exigențelor turiștilor din țară, astfel alegerea destinațiilor locale față de cele străini.

5.4. Turiști străini

În cazul turiștilor străini sezonalitatea este mai mult evidențiată. Graficul culminează în
lunile de vară, în cele trei ani.

Fig. Împărțirea pe luni a turiștilor străini vizitatori în județul Harghita

După cum se vede și pe schemă, punctul culminant este luna august, în cele trei ani. În anii 2012
și 2013, în luna mai este o mică creștere, datorită pelerinajului din Șumuleu Ciuc.

5.5. Analiza SWOT

Analiza SWOT este o sinteză a analizei situatiei curente a turismului din judetul Harghita,
folosindu-se la evidentierea principalelor probleme cu care se confruntă turismul din judet,
pornind de la conditiile dezvoltării acestuia – abilitatea şi capacitatea de primire turistică, care
până în prezent prezintă atât aspecte pozitive, cât şi negative.

Puncte forte Puncte slabe

Resurse turistice
- existenta câtorva obiective turistice naturale şi
culturale exceptionale (Lacul Roşu şi Cheile
Bicazului, Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş,
Cheile Vârghişului, complexul lacustru de la
Sânpaul, salina Praid, centrul de ceramică Corund,
biserica fortificată de la Dârjiu, patrimoniu
UNESCO, complexul de monumente religioase şi
pelerinajul de Rusalii la Şumuleu-Ciuc etc.)
- peisaj natural şi calitatea mediului relativ bună,
32
Resurse turistice
- conditii climatice aspre în zonele montane
- riscuri climatice pentru circulatie şi pentru
programele turistice: frecventa cetii în depresiunile
intramontane, ploile şi nebulozitatea ridicată în
sezonul de vârf
- riscul întârzierii ninsorilor şi a oscilatiilor mari
de temperatură, cauzând în sezonul hivernal
deteriorarea stratului de zăpadă în domeniile
schiabile
apropiată de natură, relief predominat muntos,
climat temperat pe timp de vară, vegetatie
abundentă
- populatia bogată a unor specii de animale de
interes cinegetic, ihtiofauna specifică pâraielor de
munte (păstrăv)
- prezenta unui strat de zăpadă favorabil
sporturilor de iarnă
- bogatia de ape minerale şi a emanatiilor
mofetice
- elemente de plante endemice şi relicte,
ecosisteme specifice, multitudinea rezervatiilor
naturale
- patrimoniu cultural relativ bogat, atât în privinta
elementelor tangibile – construite, cât şi
intangibile – spirituale (autenticitatea moştenirii
etnografice)
- prezenta majoritară a populatiei secuieşti – fortă
atractivă pentru piata turistică din Ungaria,
importanta turismului etnic şi de VFR (vizitarea
rudelor şi prietenilor), legăturile multiple dintre
comunitatile din judetul Harghita şi comunitatile
maghiare din Ungaria şi alte tări apropiate
(Slovacia, Ucraina, Serbia, Croatia şi Austria),
33
- deteriorarea calitatii esteticii peisajului şi a
biodiversitatii din cauza unor exploatări abuzive a
pădurii, constructii necontrolate, abandonarea
culturilor agricole de tip fâneată şi păşune,
neîntretinerea peisajului cultural
- poluarea apelor şi a solului cu deşeuri menajere
în perimetrul aşezărilor omeneşti şi mai ales în
arealele turistice, asociate şi cu poluarea fonică
- aparitia pagubelor cauzate de animalele sălbatice
(din cauza reducerii suprafetei necesare
populatiilor respective)
- probleme de reabilitare ale unor monumente
istorice, clădiri şi ansambluri cu valoare de
peisagistică urbană, în unele cazuri din cauza
regimului juridic neclar sau din cauza lipsei
surselor financiare
- lucrări constructive, de modernizare neadecvate
în cazul unor clădiri monument sau cu valoare de
patrimoniu (lipsa controlului şi a interventiei
timpurii a autoritatilor competente)
Infrastructura de bază
- poluarea aerului cu gaze de eşapament şi praf în
oraşe din cauza traficului precum şi din cauza
salubrizării neadecvate, a deficientelor privind
aşezări şi judete înfratite
- unele zone forestiere au un caracter natural,
intact, fără influentă antropică umană, vizibilă
- identitatea natională-regională a secuilor-
maghiari, element al marketingului destinatiei
- prezenta elementelor culturale româneşti, ca
factor de diversificare a ofertei regionale, element
de atractivitate pentru piata internă, dar şi pentru
piaŃa maghiară ca specificitate
Infrastructura de bază
- unele axe de circulatie rutieră din judet, drumuri
nationale şi judetene importante din punctul de
vedere al accesibilitatii unor microregiuni sau
obiective turistice au fost reabilitate recent
- programe de modernizare a infrastructurii
edilitare, apă-canalizare
- creşterea conştiintei ecologice la nivelul
factorilor de decizii publice, pregătirea pentru
gestiunea durabilă a deşeurilor
- dezvoltarea reŃelelor de telecomunicatii, mai ales
telefonia mobilă, penetrarea internetului şi în zona
rurală
Infrastructura turistică
- investitii private în structurile de cazare,
creşterea ponderii structurilor de 3 stele, mai ales
pensiuni urbane şi rurale
- aparitia serviciilor de wellness în câteva unitati
hoteliere
- aparitia unor unitati de alimentatie selecte în
unele oraşe
- interesul crescut faŃă de reabilitarea traseelor
turistice montane marcate, initiative din partea
ONG-urilor şi a autoritatilor publice locale (APL)
- existenta unor centre de echitatie
- amenajarea unor noi domenii schiabile (pârtii şi
instalatii de transport pe cablu)
Promovare, informare, cercetare
- initiative de înfiintare a unor centre sau birouri
de informare turistică
- participarea la unele expozitii şi târguri turistice
din tară şi din străinătate (mai ales în Ungaria)
- aparitia unor firme de consultantă în afaceri şi
prezenta unor institutii de cercetare în domenii
socio-economice, inclusiv turismul, aferente
institutiilor de învatământ superior
Resurse umane
- existenŃa diferitelor niveluri şi profiluri de
învăŃământ turistic, atât în sistemul de învăŃământ
gimnazial, cât şi superior
- organizarea din când în când a unor cursuri de
perfecŃionare în diferite meserii turistice şi de
ospitalitate de către firme specializate şi acreditate
- interesul relativ crescut pentru învăŃământul
turistic în rândul tinerilor, iar în cazul
perfecŃionării adulŃilor mai ales în rândul femeilor
34
amenajarea şi protejarea zonelor verzi şi curăŃirea
întârziată a străzilor de reziduurile materialelor
antiderapante utilizate în timpul iernii
- prezenŃa frecventă a câinilor vagabonzi – lipsa
unor plasamente specializate, adăposturi cel puŃin
temporare
- deficienŃe în reŃelele de electricitate, cauzând
câteodată întreruperi în furnizarea energiei electrice
- insuficienŃa reŃelelor de apă-canalizare,
problemă acută în cazul staŃiunilor balneoturistice
de interes local
- deficienŃe grave în starea unor drumuri
naŃionale, drumuri şi străzi din oraşe şi staŃiuni
turistice
- majoritatea drumurilor forestiere nu sunt în stare
de funcŃionare
- lipsa parcărilor, mai ales în oraşe şi în staŃiuni,
deficienŃe în organizarea traficului, lipsa traseelor
de ocolire
- lipsa aleilor pietonale, a trotuarelor în numeroase
aşezări de-a lungul drumurilor principale, lipsa
sau insuficienŃa parcurilor şi scuarurilor în
numeroase aşezări de interes turistic
Infrastructura turistică
- ponderea scăzută a hotelurilor în infrastructura
de cazare, predominanŃa unităŃilor de cazare de
capacitate redusă
- nivelul calitativ scăzut al unor hoteluri existente
în unele staŃiuni, starea de degradare accentuată a
bazelor de cazare, de tratament şi de agrement în
unele staŃiuni, lipsa capitalului
- lipsa unor complexe balneare cu ofertă
diversificată de servicii de agrement funcŃionabile
tot timpul anului
- oferta unilaterală a serviciilor de alimentaŃie,
lipsa sau numărul redus al restaurantelor cu specific
local, naŃional, vânătoresc sau pescăresc, cu
programe artistice etc.
- capacitatea redusă a domeniului schiabil, lipsa
instalaŃiilor de transport pe cablu utilizabile şi în
sezonul estival (telecabină, telegondolă), lipsa
caracterului de reŃea sau sistem al domeniului
schiabil, pârtiile fiind scurte, insuficient de
diversificate
- starea nesatisfăcătoare a reŃelelor de trasee
turistice marcate în zona montană
- lipsa traseelor de cicloturism din oraşe, staŃiuni,
şi din zonele extravilane (excepŃie zona Ciucului
inferior)
Promovare, informare, cercetare
- lipsa sau insuficienŃa centrelor de informare
turistice în oraşe, staŃiuni şi alte localităŃi de
interes turistic
- materiale de promovare uneori foarte
35
Organizare
- interesul APL-urilor pentru integrarea
turismului în strategiile de dezvoltare locale
- angajarea în unele locuri de referenti pentru
turism sau stabilirea relatiilor cu consultanti în
teme turistice
- crearea unor asocieri microregionale, asociatii
de dezvoltare intercomunitare, cunoaşterea şi
interesul pentru programele de finantare
guvernamentale şi/sau europene (din Fondurile
Structurale)
- existenta unor cooperări informale sau formale
între întreprinzători, în unele cazuri şi între
întreprinzătorii locali din turism
- activitatea unor ONG-uri pentru promovarea
formelor de turismul activ (drumeŃie, sporturi de
iarnă), cultural şi ecoturism
36
neatractive şi depăşite moral şi informational,
despre judet şi unele localitati
- lipsa unor centre de vizitare pentru ariile
protejate
- lipsa distributiei organizate şi coordonate din
punct de vedere profesional al materialelor
informative ale întreprinderilor turistice, ale
localităŃilor şi zonelor turistice, şi mai ales ale
obiectivelor turistice
- lipsa strategiei şi a programului anual de
marketing al zonelor judetului (potentiale
destinatii turistice), inclusiv raportarea publică de
monitorizare a activitatii în acest sens
- lipsa unui program judetean/regional de
cercetare a pietei turistice şi a evolutiei ofertelor şi
a trendurilor cererii
- slaba cooperare între institutiile /firmele/ de
cercetare şi agentii economici, respectiv autoritati,
lipsa diseminării informatiilor referitoare la
politica turismului şi a modelelor de bune practici
Resurse umane
- lipsa sau insuficienta caracterului practic al
învatământului turistic (inclusiv în privinta
învatământului limbilor străine), slaba cooperare
între institutii de învatământ şi agentii economici
- prestigiul scăzut al ocupatiilor turistice şi de
ospitalitate, salarii şi conditii de muncă
neatractive, perceptia perspectivei de carieră
profesională ca fiind limitată
- deficiente ale culturii antreprenoriale în privinta
managementului resurselor umane
- profesionalismul scăzut al lucrătorilor în sectorul
ospitalitatii, atitudini şi comportament greoaie,
lipsa sau insuficienta sensibilitatii fată de nevoile
şi exigentele oaspetilor
- nivelul redus al conştiintei turistice ale
populatiei, implicit al conştiintei de mediu, al
exigentelor fată de starea spatiilor publice sau
private (fată de situatia optimală pentru o
destinatie competitivă)
Organizare
- lipsa sau insuficienŃa specialiştilor de turism în
APL-uri şi în unele institutii publice cu profil
cultural sau de protectia mediului (administratia
ariilor protejate)
- slaba cooperare cu organizatii nationale şi sau
internationale pe teme turistice
- slaba cooperare între APL-uri şi întreprinderi
turistice, de ex. pentru programe de marketingul
destinatiei, planificare turistică, programe de
asigurarea calitatii, promovarea investitiilor,
coordonare între institutii de învatământ şi piata
fortei de muncă
- slaba cooperare între ONG-uri respectiv între
ONG-uri şi APL-uri

Oportunitati
Mediul de piată (micromediul turistic)
- interesul crescând fată de diferite forme de
turism activ: drumetie, cicloturism, turism
ecvestru, alpinism, sporturi de iarnă
- interes crescând fată de turismul cultural şi de
patrimoniu
- interes crescând fată de ecoturism bazat pe
cunoaştere şi pe conştiintă de consum ecologic
- interesul crescând fată de turismul de incentive
în cadrul turismului de afaceri/profesional
- interesul locuitorilor din marile oraşe fată de
liniştea şi autenticitatea spatiului rural, pentru
stiluri de viaŃă traditionale şi alimente naturale
(mişcarea slow-food)
- creşterea interesului pentru activitati de relaxare,
de păstrarea şi refacerea sănătatii, pentru servicii
de tip wellness
- dezvoltarea unor produse turistice inovative,
adaptabile şi în zona noastră
- introducerea tichetelor de călătorie sau de
vacantă în România
Mediul socio-cultural
- creşterea relativă a nivelului de culturalizare a
populatiei cu implicatii asupra motivatiilor de
călătorie
- creşterea relativă a timpului liber şi a veniturilor
discretionale
- îmbătrânirea populatiei europene, creşterea
ponderii vârstnicilor activi
- presiunea cotidiană psihică şi spirituală a
lucrătorilor din sectorul tertiar creează impulsuri
pentru participarea în activitati de timp liber prin
călătorie şi programe distractive, şi recreative în
mediu natural
- globalizarea culturală creşte interesul fată de
specificitati, de valori autentice în privinta
modurilor de viată, a creatiilor şi a gastronomiei
- descreşterea prejudecatilor interetnice
Mediul economic
- creşterea economică mai rapidă în România fată
de tendintele generale din alte tări, concentrarea
dezvoltării în marile centre urbane ale tării
favorizează formarea unei cereri turistice interne
crescute
- deschiderea tării fată de investitorii străini
- dezvoltarea sectorului financiar-bancar
facilitează creditele investitionale şi de consum
turistic
37
- lipsa, insuficienta produselor turistice complexe,
a pachetelor bine organizate
Amenintări
Mediul de piată (micromediul turistic)
- distanta mare fată de pietele turistice
- întârzierea investitiilor publice sau private în
infrastructura balneară şi de agrement
- intensificarea competitiei turistice internationale
şi descreşterea competitivitatii ofertei locale,
regionale
- conservarea unor atitudini, comportamente şi
practici nefavorabile din sectorul ospitalier din
diferite întreprinderi turistice sau zone ale
judetului prejudiciază atractivitatea judetului
- lipsa de adaptabilitate la noile tendinte ale cererii
turistice
- ineficienta eforturilor de promovare
- asemănarea, lipsa de diferentiere între ofertele
turistice locale, formate uneori fără personalitate
şi fără creativitate
- efectele negative ale turismului de masă
- unele probleme aparente descurajatoare pentru
turismul activ, în legătură cu produsele turistice
existente (deplasări motorizate – ATV-uri,
snowmobiluri) sau cu ocupatiile traditionale (câinii
ciobanilor)
Mediul socio-cultural
- mentinerea competentelor lingvistice reduse atât
în privinta limbilor străine de circulatie
internatională, cât şi a limbii oficiale ale statului
(totodată a pietei turistice interne)
- mentinerea prestigiului redus al locurilor de
muncă din turism şi industria ospitalitatii, migratia
continuă a fortei de muncă în alte tari
Mediul economic
- creşterea incertitudinii locului de muncă pe
pietele emitente contribuie la scăderea sosirilor de
turişti din acele zone
- recesiunea economică sau crizele de scurtă
durată afectează nivelul fluxului de turişti, creând
greutati pentru afacerile turistice locale şi pentru
locurile de muncă din turismul judetean
- deziluzionarea actorilor locali fată de
profitabilitatea activitatii turistice şi renuntarea la
afacerile de primire a oaspetilor ducând la
reducerea capacitatilor de primire şi disparitia
unor locuri de muncă din turism
Mediul politic
- întârzierea clarificării situatiei dreptului de
proprietate a terenurilor şi a clădirilor
- întârzierea reformelor din administratia publică
 Mediul politic - crearea unui mediu fiscal nestimulativ pentru

- retrocedarea unor terenuri şi clădiri preluate în afacerile turistice

mod abuziv favorizează investitiile Mediul tehnologic
- stabilitatea politică internă creşte încrederea - întârzierea adaptării inovatiilor tehnologice
investitorilor şi a turiştilor fată de destinatiile contribuie la scăderea competitivitatii
turistice din tară - întârzierea unor investitii publice în
- statutul de stat-membru al Uniunii Europene infrastructura de transport rutier şi feroviar
creşte încrederea investitorilor şi a turiştilor fată Mediul natural
de destinatiile turistice din tară, totodată permite - creşterea riscurilor climatice, lipsa sau
accesarea unor fonduri semnificative pentru insuficienta stratului de zăpadă în sezonul de
dezvoltarea infrastructurii de bază, a resurselor iarnă, temperaturi neobişnuite pentru anumite
umane, dar şi a infrastructurii şi serviciilor perioade ale anului
turistice, precum şi pentru finantarea activitatilor - deteriorarea continuă a peisajului natural şi
de marketing, mai ales promovare cultural reduce atractivitatea regiunii şi a zonelor
- Posibilitatea preluării modelelor de best practice în din judet (de ex. afişarea unor panouri de
elaborarea şi implementarea politicii de turism de publicitate pe unele portiuni de drumuri, ca de
la diferite organizatii internationale, la care pildă prin muntii Harghita, pasul Tolvajos).
România este parte
- Transferul de cunoştinte în domeniul cercetării
pieŃei turistice internationale, asigurarea calitatii
(standarde de calitate), dezvoltarea durabilă,
responsabilă şi universal accesibilă a turismului
- Creşterea eficienŃei eforturilor de marketing pe
pietele din afara Europei prin participarea
României în ETC – Comisia Europeană a
Călătoriilor
- Statutul de membru al judetului Harghita în
Adunarea Regiunilor Europene – transfer de
cunoştinte, lobby regional
Mediul tehnologic
- dezvoltarea unor tehnologii informationale şi
comunicationale cresc eficienta eforturilor de
promovare, facilitează transmiterea mai uşoară a
mesajelor de marketing către pietele-lintă,
facilitează sistemul rezervărilor, dar şi cercetarea
pietelor
- inovatiile în domeniul gestionării structurilor de
primire turistică facilitează reducerea presiunii
asupra mediului, consumul de materii prime şi
energie, permitând preluarea bunelor practice şi
prin aceasta creşterea competitivitatii afacerilor
turistice
- dezvoltarea serviciilor de transport aerian,
extinderea ofertelor de curse aeriene low-cost
Mediul natural
- prin dezvoltarea treptată a infrastructurii locale,
unele zone greu accesibile şi intacte se deschid
turismului, care – în cazul practicării unor forme
de ecoturism – pot deveni atractii semnificative
pentru turiştii din Occident. În caz contrar, în
acelaşi timp, acest lucru poate să însemne şi un
pericol

38
 Concluzii si propuneri

Județul Harghita dispune de o bogată moștenire naturală și culturală, care poate fi roditoare
și pe plan turistic. Trebuie folosite orice mijloace de a face cunoscut regiunea, atât pentru turiștii
locali, cât și pentru cele străini.

Aptitudinile trebuie valorificate, și este necesară oferirea de servicii de calitate, iar pentru
atingerea acestui scop este indispensabilă dezvoltarea infrastructurii.

Conform datelor statistice, numărul turiștilor în județ este în creștere, însă în turismul
județului este influențată puternic de fenomenul sezonalității. În perioada de mai-august sosește
66% al turiștilor străini și 46% din țară. În afară de programele de vară este foarte importantă și
oferirea programelor de iarnă turiștilor.

Celor care doresc de a odihni pot fi gândite programe de week-end sau de o întreagă zi,
care ar putea fi la fel de bogate în evenimente, independent de anotimp. Pe baza datelor se poate
afirma că turismul județului dezvoltă în direcția pozitivă, nu numai în lunile de vară, ci și de iarnă.
Însă este nevoie de eforturi, de programe de dezvoltare în pentru a realiza o creștere semnificativă
și permanentă, după cum subliniază și Programul de dezvoltare economică Împreună pentru un
viitor stabil.

Propunere pentru noi demersuri:

o Continuarea activităților în favoarea turismului care sunt enumerate în Programul

de dezvoltare economică Împreună pentru un viitor stabil.

o Promovarea pe plan internațional locurilor de cazare, serviciilor turistice, și pe

suprafețe on-line.

o Programe de promovare a turismului de 365 de zile, stimularea elaborării

pachetelor de weekend sau de o întreagă zi

o Armonizarea aplicării programelor și mijloacelor, care au ca scop dezvoltarea

turismului

o Realizarea altor investiții turistice, îmbunătățirea condițiilor de cazare, oferirea

serviciilor de înaltă calitate, totodată dezvoltarea acestor servicii, atât prin oferte
de vară, cât și iarnă
39
o Sporirea pregătirii profesionale din domeniu

o Elaborarea unei pagini de internet care prezintă unitar turismul județului Harghita

o Trebuie evidențiat ecoturismul județului, ca un puternic potențial turistic

o În interesul dezvoltării și îmbunătățirii calității serviciilor este necesară formarea

de noi trasee turistice.

40
 Bibliografie

Cărti, ghiduri turistice:

1) Ciangă Nicolae, România, Geografia Turismului (Partea Întâi), 2001, Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
2) Ciangă Nicolae, Turismul din Carpatii Orientali, 1998, Presa Universitară Clujeană,
ClujNapoca;
3) Ciangă Nicolae, 1998: Turismul în Carpatii Orientali, Institutul National de Statistică
a Judetului Harghita, 2005;
4) Cocean Pompei, Geografia Turismului, 1999, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca;
5) Cocean Pompei, Geografia Turismului Românesc, 1997, Editura Focul Viu, Cluj-
Napoca;
6) Cocean, P., Vlăsceanu, Gh., Negoescu, B., Geografia generală a turismului, (2002),
Editura Meteora Press, Bucureşti;

Documente, articole, lucrări utilizate:

1) Buletin statistic lunar judetean, Institutul National de Statistică, 2006-2008;
2) Fişa traseelor turistice din judetul Harghita, Servicul public Salvamont Harghita;
3) HG 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a statiunilor turistice,
Monitorul Oficial 379/19.05.2008
4) Master Planul pentru Turismul National al României, realizat de Organizatia Mondială a
Turismului, 2007;
5) România. Geografia turismului (Partea întâi), Presa Universitară Clujeană. Cluj-Napoca,
2001;

AutorităŃi care au furnizat date:

1) Agentia Judeteană de Ocupare a Fortei de Muncă, Judetul Harghita;
2) Asociatia de Turism Harghita
3) Directia Judeteană de Statistică Harghita, Miercurea Ciuc;
4) Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Harghita
5) Serviciul public de salvamont Harghita

Pagini web:
1) www.businfo.ro/static04/HR/index.html
2) www.cchr.ro/jud/turism/hun/ind.html.
3) www.cchr.ro/ghidinvestitor
4) www.e-calauza.ro
5) www.harghita.anofm.ro
6) www.infotravelromania.ro/cursuri_thrdetalii.html
7) www.insse.ro
8) http://isjhr.eduhr.ro
9) www.iturism.ro
10) www.mturism.ro
11) http://www.praid.ro/
12) www.prefecturaharghita.ro/prezentarehr.htm