a.

Alimentare cu energie electric: cu excepia a 21 de sate, toate localitile sunt

conectate la sistemul de alimentare cu energie electric, n unele dintre acestea
existnd gospodrii care urmeaz a fi conectate (2.414 gospodrii).
b. Infrastructura rutier
Reeaua de drumuri i cale ferat n judeul Harghita este cuantificat cu ajutorul
indicatorului activ "Lungimea reelei de ci ferate i drumuri", dup cum
urmeaz: lungimea total a reelei de drumuri din judeul Harghita (exceptnd
drumurile forestiere, vecinale i strzile din localiti) este de 1.827,856 km,
fiind compus din drumuri europene, drumuri naionale, drumuri judeene i
drumuri comunale. Reeaua drumurilor din jude: E 578 - 126,985 km; DN -
317,776 km; DJ - 848,665 km; DC - 534,43 km.


c. Reeaua de cale ferat
Judeul Harghita dispune de o reea de cale ferat n lungime total de 209 km,
din care 174 km (83,2 %) este electrificat. Pe teritoriul judeului nostru se
situeaz nodul de cale ferat Ciceu, care asigur legtura cu zona de est, nord-est
i sud-est a Romniei.

LUNGIMEA CILOR FERATE-TOTAL 209 km
LINIE NORMAL 209 km
DIN LINIE NORMAL: CU O CALE 207 km
DIN TOTAL CI FERATE: ELECTRIFICATE 174 km


Industria


Structura industriei este dominata de industria usoara, alimentara si forestiera
traditionala. Activitatea industriala se concentreaza n cele doua municipii mai
importante ale judetului, Miercurea-Ciuc si Odorheiu Secuiesc. Activitatile
industriale s-au dezvoltat pentru exploatarea si industrializarea (prelucrarea)
lemnului, industria alimentara(prelucrarea laptelui si carnii), textila, tricotaje si
confectii. n economia judetului, de-a lungul anilor trecuti industria a evoluat
ascendent, astfel ca n prezent pe lnga principalele ramuri industriale nemijlocit
legate de resursele naturale care se gasesc n sol si subsol, activitatea industriala
este prezenta prin mai toate ramurile sale. De remarcat este faptul ca n ultima
perioada a crescut considerabil valoarea productiei lemnului prelucrat, mobilierul si
produsele similare ocupnd de departe primul loc si n exportul judetului. Industria
textila este bine reprezentata n judet, materialele textile si articolele de
mbracaminte favoriznd semnificativ balanta comerciala.


Industria usoara si agricultura ocupa aproximativ jumatate din forta de munca,
ponderea turismului fiind nesemnificativa datorita slabei dezvoltari a infrastructurii,
a comunicatiilor si telecomunicatiilor.


Agricultura


Desi numarul populatiei ocupate n agricultura este redus, aceasta are un rol
important pentru populatie din punct de vedere existential. Terenurile agricole n
proportie de 80% sunt de clase inferioare, productia fiind orientata
n marea majoritate spre aprovizionare sau schimburi locale.


Datele statistice ne arata ca la 31 decembrie 2006 suprafata totala a judetului era de
663.890 ha, mpartita pe urmatoarele categorii de terenuri:


Agricol 395.602 ha, din care:
Arabil 91.724 ha
Pasuni 146.483 ha
Fnete 156.598 ha
Vii 35 ha
Livezi 762 ha



Neagricol 268.288 ha, din care:
Paduri 237.681 ha
Ape si balti 4.252 ha
Teren neproductiv 8.461 ha
Curti si constructii 9.740 ha
Drumuri si cai
ferate
8.154 ha



Sectorul vegetal


Suprafata care detine cea mai mare pondere din terenul arabil de 91.724 ha este
cultivata cu plantele furajere perene, cu un procent de 35,6%, si anume 32.639 ha.
Raportat la suprafata totala agricola, suprafata ocupata de cereale este situata la un
procent de 31%, care este n continua scadere fata de anii trecuti. Suprafata ocupata
cu cartofi a fost de 14.491 ha, ceea ce reprezinta 16% din totalul suprafetei arabile.
Se constata o scadere a suprafetelor cultivate cu sfecla de zahar cu 23%, ca urmare
a lipsei cererii pe piata a culturii. Pentru mbunatatirea structurii culturilor ar trebui
extinse suprafetele cultivate cu plante energetice si industriale, ca rapita, inul
pentru fibra, care ncep sa se extinda pe arii ct mai mari de suprafete agricole n
UE. Analiznd productiile medii obtinute fata de anul precedent, se constata o
scadere pronuntata a productiei la toate cerealele paioase, cauza principala fiind
seceta excesiva. La productia de cartofi se observa o crestere de 25% fata de anul
trecut, adica 220.292 tone n 2007, fata de 175.169 tone n 2006, cultura nefiind
afectata de seceta ntr-o masura semnificativa.


Sectorul zootehnic


Ads by Media PlayerAd Options
Sectorul de crestere a animalelor a nregistrat o diminuare destul de semnificativa a
efectivelor de animale. Numarul bovinelor a scazut cu 2.129 capete fata de anul
precedent, dar scaderi ale efectivelor se nregistreaza si la celelalte specii de
animale. O crestere semnificativa se evidentieaza la ovine si caprine, cu 8.842
capete mai mult dect n anul 2006, la iepuri - cu 1.957 capete, la familiile de
albine cresterea fiind de 1.000 de familii.


Comertul, serviciile si turismul


Bogatiile naturale ale acestor zone, n special padurile de fag si brad, au permis ca
valorificarea produselor lemnoase sa fie o sursa importanta de venituri pentru
populatie si locuitorii judetului au avut dintotdeauna legaturi comerciale cu
tinuturile vecine.


Orasele si comunele judetului, n special pe vaile Muresului si Oltului au constituit
o buna piata pentru gru, porumb, fructe, zarzavaturi si vinuri aduse din judetele
nvecinate, din Moldova, Tara Brsei si Vaile Trnavelor. Din produsele specifice
trgurilor si pietelor cele mai semnificative sunt ceramica populara din Corund si
Danesti, unelte din lemn, ciubere, tesaturi din cnepa si in, diverse produse
alimentare. n prezent, n judetul Harghita societatile comerciale care desfasoara
activitati de comert continua sa se mentina n numar ridicat si aproape n ntregime
aceastea sunt societati private.


Valoarea totala a exporturilor efectuate n anul 2007 a crescut cu 106,6% fata de
2006, importurile sporind - de asemenea - cu 142,5%. Procentul mult mai mare de
crestere al importurilor n perioada de referinta comparativ cu cel al cresterii
exporturilor, a condus la sporirea deficitului balantei comerciale fata de cel din anul
anterior cu 131,87 procente.


Balanta comerciala este prezentata mai jos:


An
2006
(mii
EURO)
2007
(mii
EURO)
Import 231.979 330.672
Export 165.445 176.398
Deficit -66.534 -154.274


Ads by Media PlayerAd Options
Cifrele prezentate reflecta cresterea superioara a exporturilor, n detrimentul
importurilor n 2007, fiind n procent mai ridicat comparativ cu anii anteriori, ceea
ce genereaza un deficit comercial sporit. Ponderea nsemnata n activitatea de
export n perioada de referinta o detin urmatoarele produse: mobila, mbracaminte,
textile, ziare si produse imprimate, cazane, turbine, motoare, ncaltaminte,
materiale plastice.


Importurile cele mai mari, realizate n anul 2007, se nregistreaza, n aceasta ordine,
la cazane, masini si dispozitive mecanice, automobile, tractoare, biciclete, alte
vehicule, accesorii si la materiale plastice si articole din materiale plastice, hrtie,
carton, textile.


Principalele activitati de prestari servicii sunt: transporturile cu 29,7%, hoteluri si
restaurante 18%, servicii financiare 10%, telecomunicatii 9,3%, tranzactii
imobiliare 7,3%, reparatii autovehicule 6,1%, etc.


Turismul. Relieful variat deosebit de generos asigura un potential turistic de
invidiat, care nsa nu este valorificat dect n mica masura.


Unitatile de primire turistice clasificate n judetul Harghita pna la 31.12.2007 sunt
n numar de 572, structurate dupa cum urmeaza: 441 pensiuni agroturistice, 47
pensiuni urbane, 37 pensiuni turistice, 20 hoteluri, 8 moteluri, 6 cabane, 4 vile, 3
hoteluri pentru tineret, 2 campinguri, 2 hosteluri, 1 han si 1 apartament pentru
nchiriat.


Din clasificarea acestor structuri turistice dupa categorie, rezulta 60 de unitati cu 1
floare, 364 cu 2 flori, 34 cu 3 flori, 1 cu 4 flori, 11 unitati cu 1 stea, 67 cu 2 stele,
33 cu 3 stele si 2 unitati turistice de cazare cu 4 stele.


De asemenea, pna la sfrsitul anului 2006 au fost omologate 16 prtii de schi la
nivelul judetului Harghita.



Tendinte (prioritati)


Judetul Harghita se afla ntr-un proces continuu de evaluare si cautare a surselor si
resurselor social-economice competitive att pe plan regional, national ct si
european.


Perioada de tranzitie pe care a parcurs-o scoate n evidenta faptul ca att la nivelul
autoritatilor locale ct si al cetateanului de rnd se contureaza o noua mentalitate.
Aceasta este reflectata de ideea potrivit careia pentru a fi competitiv la nivelul
standardelor impuse de UE este necesara o evaluare profunda a resurselor de care
dispune fiecare comunitate/zona si gasirea modalitatilor eficiente de exploatare a
acestora, n sensul cresterii gradului de dezvoltare att a regiunii ct si a
standardelor de viata ale comunitatilor implicate n acest proces.


n Harghita acest proces a demarat relativ lent, fapt demonstrat de numarul restrns
al societatilor de exploatare a resurselor solului si subsolului, exceptie facnd nsa
exploatarea si prelucrarea lemnului. Pe aceeasi panta de dezvoltare lenta se situeaza
si activitatile din domeniul turistic, care cunosc pe de o parte o dinamica redusa n
ceea ce priveste mbunatatirea si modernizarea calitatii serviciilor din vechile
statiuni balneo-climaterice, n timp ce n paralel se constata o crestere a dinamicii
turismului rural.


Din analiza atenta a potentialului uman si a resurselor naturale de care se bucura
judetul Harghita reiese faptul ca domeniile n care se pot dezvolta afaceri de succes
sunt:


Ads by Media PlayerAd Options
a. Turismul
Turismul rural si agroturismul datorita cadrului natural unic: (Lacu Rosu, Lacu
Sf. Ana, Cheile Bicazului), aerului puternic ozonat, drumetiilor montane,
rezervatiilor naturale: Tinovul Mohos, Tinovul Luci, Pietrele Rosii, etc.;
Turismul cultural si religios se leaga de existenta monumentelor arhitectonice
unice, monumentelor istorice, bisericilor, manastirilor si muzeelor;
Turismul balnear ofera posibilitatea tratarii a numeroase boli ca urmare a
factorilor balneari existenti n judet (mofete, bai, sulfatare, namoluri si turba
terapeutica) si apelor minerale curative;
Turismul sportiv dispune de conditii favorabile practicarii alpinismului,
sporturilor de iarna si pescuitului sportiv;
Turismul activ si aventurier ofera posibilitati pentru practicarea ciclismului
montan, pentru calarie, speologie, drumetii.
ferme zootehnice;
exploatarea si valorificarea culturii cartofului, sfeclei rosii;
exploatarea si valorificarea fructelor de padure;
societati care presteaza activitati de colectare a gunoiului menajer;
firme de salubritate;
amenajari urbanistice.
nemetalifera
metalifera
constructii de masini agricole;
confectii, tricotaje;
alimentara (lapte, carne, oua);
prelucrarea si exploatarea lemnului;
ncaltaminte;
de prelucratoare si exploatare a lnii;


b. Industria


c. Agricultura


d. Gospodarirea comunala
e. Judeul Harghita are n componen 67 de localiti, din care 4 municipii, 5
orae i 58 de comune.
f.

g. Municipiul-reedin de jude este Miercurea-Ciuc, localitate cu o populaie
de 41.971 locuitori (date disponibile la 1 iulie 2007).
h.

i. Celelalte trei municipii sunt: Odorheiu Secuiesc cu o populaie de 36.320
locuitori, Gheorgheni cu populaia de 19.705 locuitori i Toplia cu o
populaie de 15.770 locuitori (date disponibile la 1 iulie 2007).
j.

k. Oraele sunt: Cristuru Secuiesc cu 10.365 locuitori, Blan cu 7.899 locuitori,
Vlhia cu 7.014 locuitori, Borsec cu 2.795 locuitori i Bile Tunad cu
1.678 locuitori (date disponibile la 1 iulie 2007).
l.

m. Cele 58 de comune ale judeului sunt: Atid, Avrmeti, Bilbor, Brdeti,
Cplnia, Ciceu, Ciucsngeorgiu, Ciumani, Cra, Corbu, Corund, Cozmeni,
Dneti, Dealu, Ditru ,Drjiu, Feliceni, Frumoasa, Glua, Joseni,
Lzarea, Leliceni, Lueta, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Lupeni, Mdra,
Mrtini, Mereti, Mihileni, Mugeni, Ocland, Puleni-Ciuc, Plieii de Jos,
Porumbeni, Praid, Racu, Remetea, Satu Mare, Scel, Srma, Secuieni,
Siculeni, Sncrieni, Sntimbru, Sndominic, Snmartin, Snsimion,
Subcetate, Suseni, imoneti, Tometi, Tulghe, Tunad, Ulie, Vrag,
Volbeni i Zetea. n componena comunelor din jude intr 235 de sate.
n.

o. Din populaia total a judeului, la 1 iulie 2007 143.517 (44,07%) locuitori
triau n mediul urban i 182.094 (55,93%) n mediul rural. La aceeai dat,
structura populaiei pe sexe era urmtoarea: 164.366 (50,48 %) persoane de
sex feminin i 161.245 (49,52 %) persoane de sex masculin.
p.

q. Structura populaiei dup etnie[1]: romni 45.870, magiari 27.6038, rromi
3.835, germani 140, etnie nedeclarata 131, ceangi 68, alt etnie 45,
ucraineni 29, rui, lipoveni 14, evrei 13, slovaci 6, italieni 6, bulgari 5,
armeni 5, turci 4, srbi 4, polonezi 4, greci 3, ttari 1, cehi 1.
r.

s. Structura populaiei dup religie[2]: 212.937 romano-catolici, 43.277
ortodoci, 41.269 reformai, 23.220 unitarieni, 1.910 persoane de alt religie,
582 baptiti, 578 persoane fr religie, 525 greco-catolici, 498 adventiti de
ziua a 7-a, 355 penticostali, 214 persoane de religie nedeclarat, 186 cretini
dup evanghelie, 168 evanghelici luterani sinodo-presbiterieni, 71
evanghelici de confesiune augustan, 56 atei, 28 evanghelici, 25 cretini de
rit vechi, 13 mozaici i 10 musulmani.
t. In jude s-au dezvoltat n decursul vremii unele centre de ceramic cu un
specific recunoscut pe plan naional i chiar internaional, cacel de la
Corund. n gospodriile rneti se confecionau i continu s se lucreze
fote, bundie, covoare, esturi, broderii, cu o gam variat de ornamente
specifice zonelor. O afirmare a literaturii culte n judeul Harghita se leag
de nfiinarea tiparului de ctre Ioan Cianu, n anul 1669, la Colegiul
franciscan din umuleu, de apariia unei pleiade de intelectuali dornici de a
rspndi literatura cult i pe aceste meleaguri. Locuri i oameni harghiteni
au inspirat i numeroi scriitori romni. Cunoscute sunt povestirile lui Mihail
Sadoveanu: "Lacul Rou", "Modoros", "Cheile Bicazului" - din volumul
"Vechime". Aciunea din piesa lui Mihail Sebastian "Jocul de-a vacana" se
desfoar la Lacu Rou.
u. Teritoriul judeului Harghita a fost locuit nc din perioada paleoliticului,
urme sporadice de locuire fiind descoperite la Toplia, Brdeti sau Cheile
Vrghiului. n neolitic apar primele aezri ale purttorilor diferitelor
culturi, iar epoca bronzului i a fierului sunt prezente prin aezrile
descoperite, multe dintre acestea fortificate, tezaurul dacic de la Sncrieni -
un bogat material arheologic.
v.

w. Dup cucerirea roman (106 d.Chr.) teritoriul judeului a intrat parial n
componena provinciei romane Dacia, prin zona Odorheiului trecnd limesul
(grania) Imperiului Roman iar dup retragerea roman, teritoriul judeului
Harghita a intrat n stpnirea diferitelor popoare migratoare: goii, hunii,
gepizii, avarii, iar mai apoi slavii, perioad n care n zon se dezvolt
agricultura.
x.

y. Ads by Media PlayerAd Options
z. La sfritul secolului al XIX-lea oraele Odorheiu Secuiesc i Miercurea-
Ciuc au nceput un proces de modernizare, aici concentrndu-se cele mai
importante instituii, aprnd primele stabilimente industriale. Au fost
introduse electricitatea, pota, telegraful, a nceput viaa cultural (biblioteci,
ziare, tipografii, asociaii culturale, sportive, comerciale) iar n anul 1897 la
Miercurea-Ciuc s-a inaugurat calea ferat. Dup construirea cii
ferate, economia a cunoscut o tendin de dezvoltare, n primul rnd n
domeniul industriei lemnului, dei este de remarcat c zona a fost destul de
napoiat din punct de vedere socio-economic fa de alte regiuni ale
Monarhiei Austro-Ungare.
aa.

bb. Dup primul rzboi mondial, Transilvania s-a unit cu Romnia, iar n
perioada interbelic viaa economic i cultural a judeului a cunoscut
progrese semnificative.
cc.

dd. Dup al doilea rzboi mondial, n perioada regimului comunist (1947-1989),
vechea ordine economico-social a fost schimbat complet prin
naionalizarea, colectivizarea i industrializarea forat.
ee.


ff. Miercurea-Ciuc a devenit municipiu-reedin de jude din 1968, iar
imaginea oraelor din jude a fost schimbat profund prin construirea de
cartiere de blocuri i amplasarea unor zone industriale fr tradiie n zon
(fabrica de tractoare din Miercurea-Ciuc, fabrica de mobil din Miercurea-
Ciuc i Odorheiu Secuiesc, Intreprinderea de Oeluri Speciale Forjate din
Cristuru Secuiesc, ntreprinderea Mecanic din Gheorgheni).
gg.

hh. Creterea animalelor, prelucrarea lemnului i mbutelierea apei
minerale continu s fie preocupri de baz ale populaiei judeului.
Potenialul turistic ofer numeroase perspective de dezvoltare, judeul
Harghita fiind una din cele mai bogate zone n monumente ale naturii din
ar (Lacu Rou, Cheile Bicazului, Lacu Sf. Ana).


Judeul Harghita este situat n partea central a Carpailor Orientali, acolo
unde lanul vulcanic Climani-Gurghiu-Harghita este desprit de marile
depresiuni intramontane, udate de apele Mureului i Oltului ce-i au aici
izvoarele, unde strjuie culmile mpdurite ale Munilor Giurgeului,
Hmaului i Ciucului, n partea estic a podiului Transilvaniei. Fiind al
treisprezecelea din Romnia ca mrime, judeul se ntinde pe o suprafa
de 6638,9 km, reprezentnd 2,8% din teritoriul rii. Judeul Harghita este
aezat n partea central a rii i se nvecineaz cu judeele Neam i
Bacu la Est, Covasna i Braov la Sud; Mure la Vest i Suceava la Nord.

Clima este caracteristic zonelor intramontane, cu ierni geroase, de durat
mai lung i veri relativ calde. Datorit frecventelor temperaturi minime
nregistrate n perioada anului n localitile Miercurea-Ciuc, Gheorgheni,
Toplia i mai ales Joseni (-38C n 1963), judeul Harghita este supranumit
"Polul romnesc al frigului". Numrul zilelor de nghe ajunge, n
medie anual, la 160. Sunt frecvente ngheurile trzii de primvar (uneori
chiar i n lunile mai-iunie) i cele timpurii de toamn, ncepnd chiar din
septembrie.

Principala caracteristic a reliefului const n predominarea inuturilor
muntoase, acestea ocupnd peste 60% din teritoriul judeului. Se disting
3uniti principale de relief: muni cu altitudine pn la 2000 m, dealuri cu
altitudini medii de circa 800 m i depresiuni intramontane i intercolinare cu
altitudini ntre 400 i 800 m. Relieful muntos se grupeaz n dou lanuri
paralele pe direcia NV - SE. n partea central sunt situate lanurile
vulcanice ale munilor Gurghiului (cu vrful Prisca, 1777 m), munii Harghita
Centrali (cu vrful Harghita Mdra1801 m) i munii Harghita de Sud (cu
vrful Cucu 1558 m).





Judetul Harghita
PUNCTE TARIPUNCTE SLABENatur i mediu nconjurtor- Frumusei
naturale, muni, ape, aer curat;
- Staiuni balneoclimaterice;
- Suprafee mpdurite ntinse;
- Minereuri, ape minerale, salin;
- Flora i fauna bogat.- Scderea calitii apelor, creterea gradului de poluare;
- Distrugerea pdurilor;
- Eroziunea solului;
- Soluri agricole de slab calitate;
- Lipsa amenajrii i curirii cursului apelor;
- Slaba sensibilitate fa de problemele mediului nconjurtor;
- Lipsa depozitrii deeurilor menajere i a reciclrii lor;
- Nivelul sczut al proteciei naturii.Economie- Dezvoltarea ntreprinderilor,
iniiativ antreprenorial, numrul mare al ntreprinderilor particulare;
- For de lucru ieftin;
- Agricultur: suprafee mari de pduri, puni existente;
- Plante medicinale, fructe i alte produse de acest gen;
- Exploatarea i prelucrarea lemnului;
- Arta meteugreasc;
- Legturi economice cu state membre ale UE, n special Ungaria;
- Calitatea relativ bun a infrastructurii de sistem;
- Sprijin din partea Consiliului Judeean pentru proiecte (prin programele proprii de
finanare);
- mbutelierea i comercializarea apei minerale;
- Reea de telecomunicaii relativ dezvoltat;
- Concentrarea economiei n localiti dinamice;
- Industrie uoar;
- Industrie tipografic.- Scderea capacitilor industriale;
- Lips de capital;
- Pauperizare;
- Rmnerea n urm a unor zone;
- Structura localitilor este "mprtiat";
- Numr sczut de ntreprinderi particulare n zonele rmase n urm;
- Slab dezvoltare a serviciilor;
- Nivel sczut al urbanizrii;
- Necunoaterea posibilitilor tuturor zonelor;
- Decderea staiunilor de odihn i balneoclimaterice;
- Lipsa locurilor de munc, omaj;
- Subdezvoltarea reelei de osele;
- Subdezvoltarea reelelor de canalizare;
- Agricultur slab dezvoltat, monocultur (cartoful);
- Probleme n desfacerea pe pia a cartofului;
- Grad de prelucrare sczut la produsele animaliere, tehnologii perimate;
- Export exagerat de lemn, n defavoarea prelucrriii acestuia;
- Nivel sczut al marketingului de produse i al marketingului judeului;
- Lipsa unei reele de informaii;
- Lipsa siguranei pentruinvestiiile strine;
- Proasta exploatare a posibilitilor oferite de bogiile naturale i peisaj;
- Situaie neclarificat a proprietilor, privatizare lent i ineficient;
- Proprieti agricole frmiate;
- Dezvoltare economic gen mozaic, creterea dezechilibrului n interiorul judeului
(exemplu: agravarea situaiei economice a oraului Blan).Turism- Mediu natural
relativintact;
- Locuri de pelerinaj, evenimente religioase;
- Putere deosebit de atragere a turitilor, poziie geografic central;
- Monumente ale naturii;
- Tradiii istorice, culturale i etnografice bogate;
- Ospitalitate tradiional;
- Cretere cantitativ a turismului n ultimul deceniu.- Infrastructur detransport n
comun degradat;
- Privatizare trgnat, instabilitate legislativ;
- Turism cu pronunat caracter sezonal;
- Decderea staiunilor de odihn i balneoclimaterice;
- Nivelul sczut al calitii serviciilor turistice;
- Slab organizare, politic economic eronat;
- Lips de disponibilitate pentru cooperare a actorilor locali;
- Poluare vizual a mediului;
- Lipsa unei optici favorabile dezvoltrii turismului;
- Lipsa cererii de servicii turistice pe piaa intern.Cultur, societate, resurse
umane- Multe grupuri, asociaii, instituii care pstreaz motenirea cultural
multicolor;
- Activitatea de asisten social, spiritual i cultural a bisericilor istorice;
- Receptivitate la conceptele dezvoltrii durabile i la iniiativele inovative;
- Existena presei locale i subregionale;
- Relaii internaionale active ale liderilor locali i subregionali;
- Intelectualitate activ i bine pregtit;
- Tradiii bogate de art popular;
- Sprijin de la Consiliul Judeean Harghita pentru aciuni culturale i educative;
- colarizare peste medie;- Emigrarea tinerilor;
- Via cultural slab finanat;
- Nivel sczut al autoorganizrii;
- Nivel sczut al gndirii i planificrii strategice;
- Slab utilizare a potenialului universitar i de cercetare al judeului;
- Nivel sczut al managementului;
- Lipsa nvmntului de specialitate;
- Starea precar a cldirilor i instituiilor culturale;
- Scderea numrului populaiei;
- Instabilitate politic i legislativ;
- Lipsa nvmntului pentu aduli;
- Ofert local redus de studiu n nvmntul universitar.