Mreti este un ora din judeul Vrancea, Moldova, Romnia, cu o populaie de 11.777 locuitori.[2] Mreti este un ora istoric.

Coninutul bugetului de venituri i cheltuieli ntocmit la nivelul primriei reflect totalitatea veniturilor ncasate nscrise n buget, n valoare de 58.703.800 lei (bugetul unitii administrativ-teritoriale ntocmit pe anul 2004), totalitatea cheltuielilor efectuate (58.703.800 lei), precum i excedentul sau deficitul rezultat la ncheierea anului bugetar. Populatie Populatia oraului Mreti este de 13.069 locuitori, aa cum a fost stabilit la recensmntul populaiei i locuinelor din 2002 i se dispune astfel:

Mreti - 11.122 locuitori ; Sat Modruzeni - 54 locuitori ; Sat Haret - 594 locuitori ; Sat Pdureni - 567 locuitori ; Sat Climneti - 522 locuitori ; Tisita (Doaga blocuri) 210 locuitori ;

Populaia este, n cea mai mare parte, de religie cretin-ortodox, ns exist i alte religii n rndul cetenilor (conform datelor existente), care sunt reprezentate conform tabelului urmtor:

Ortodox 12515 locuitori Penticostal 144 locuitori Romano-catolic 29 locuitori Baptist 19 locuitori Evanghelist - 183 locuitori Altele 8 locuitori

Populaia majoritar actual a oraului este de etnie romn. Aici triesc, de asemenea, i locuitori de etnie rrom, precum i unguri i evrei, ns numrul acestora este mic n comparaie cu populaia majoritar. Tabelul de mai jos este realizat conform datelor furnizate de autoritile locale, dar exist informaii n rndul populaiei i al oficialilor despre populaia de etnie rrom ca numrnd n jur de 3.000 de locuitori. Totui, o mare parte a cetenilor au preferat s se declare de naionalitate romn, de teama de a nu fi discriminai; aceast tendin s-a nregistrat i n alte localiti din ar. Romni 12585 locuitori ; Rromi 264 locuitori; Alii 49 locuitori

Economia oraului
Activitile economice specifice oraului Mreti sunt:

Complexul C.F.R. Mreti compus din remiza de locomotive, regulator de circulaie, revizie de vagoane are o reea de ci ferate de 20 km, pe raza oraului Mreti i staii C.F.R., respectiv: Mreti, Pdureni, doaga i halta Climneti; Producerea i valorificarea betoanelor n cadrul S.C. SOMACO S.A. Doaga; Producerea i valorificarea prefabricatelor n cadrul S.C. M.B.M. Construct 95 S.R.L. AGROINDUSTRIALA S.A. Mreti; Morrit i panificaie prin S.C. MARBO COMPROD S.R.L. Goleti; Alimentarea cu ap potabil, salubrizarea oraului prin S.C. I.L.G.O. S.A. Mreti; Contractarea, derularea i comercializarea mrfurilor alimentare i nealimentare se face prin magazinele societilor comerciale cu profil organizate potrivit legii; Producerea de confecii n cadrul unor societi comerciale de profil organizate potrivit legislaiei n vigoare; Activiti financiar-bancare n cadrul filialei C.E.C. i Cooperativei de Credit.
Poziia geografic

Coordonate: Coordonate:

455248N 271348E455248N 271348E

ar Jude 174922

Romnia Vrancea

SIRUTA

Localiti componente

[ ascundere ] List

Guvernare - Primar Suprafa - Total Populaie (2011)[1] - Total - Densitate 9.440 locuitori 102,61 loc./km 92 km Valeric-Dorel Chitic (USL, ales 2012)

Orasul Marasesti se afla situat pe malul drept al raului Siret, aproape de confluenta ca

paraul Susita, fiind primul nod feroviar ce marcheaza bifurcarea cailor de acces catre nordul Moldovei, de o parte si de alta a Siretului. Geografic se afla situat la o distanta de 20 km nord de municipiul Focsani, resedinta judetului Vrancea, 27 km sud de municipiul Adjud, 18 km est de municipiul Tecuci, judetul Galati, 18 km vest de orasul Panciu. In componenta orasului, pe langa orasul propriu-zis, intra localitatile : Doaga, Modruzeni, Haret, Padureni si Calimanesti. Cartierul Doaga apartine orasului numai cu locuintele si exploatatiile industriale, feroviare si de turism, aflate pe malul stang al paraului Susita, fiind individualizat de Doaga sat, care apartine de comuna Garoafa. Acest cartier se situeaza la o distanta de 7 km in sud-estul orasului. Satul Modruzeni se afla in nord-estul orasului la o distanta de 3 km, intre calea ferata si raul Siret. Satul Haret se afla la nord de orasul Marasesti, la o distanta de 3 km de D.N. E-85. Satul Padureni se afla la nord-est de orasul Marasesti, la o distanta de 5 km, de o parte si de alta a caii ferate si canalului de irigatii Siret-Baragan. Satul Calimanesti se afla la nord-nord-est de orasul Marasesti, de o parte si alta a caii ferate si D.N. E-85, la vest de raul Siret. Orasul Marasesti este situat pe teren in general plan, marginindu-se in partea de vest cu colinele subcarpatice. Altitudinea este de 100 m fata de nivelul marii.

1. Numele localitatii De-a lungul anilor, in desele incercari de a se realiza monografia Marasestiului, se gaseste si cea din anul 1957 din care aflam : Povestesc batranii ca pe timpul boierului Iorgu Catargiu, care isi avea palatul pe locul unde se afla astazi Parcul Public si unde se gaseste palatul in ruina, proprietate Negropontes, in apropiere de locul numit Silistea, se aflau niste asezari omenesti. Revarsarile de apa peste masura, din pricina ploilor neobisnuite inunda Silistea pe drumul care ducea la Drumul Sarii la Tg.Ocna si Braila, inundatii care ii obliga pe localnici sa se mute pe mosia boierului Catargiu, pe cele doua drumuri principale dintre care unul facea legatura intre Bucuresti si Iasi. Pe acest drum trecea diligenta lui Cuza Voda si unde de multe ori facea popas la boierul Catargiu si de la care i-a ramas numele strazii. Taranii erau condusi de un anume Marasescu, de unde se pare ca vine si numele localitatii Marasesti.

Relief Marasesti este asezat pe partea dreapta a raului Siret, aproape de confluenta cu paraul Susita. Este asezat intr-o zona plana, marginita in vest de colinele subcarpatice, la o

altitudine de 100 m deasupra nivelului marii. Cele mai importante rauri sunt Siretul, Susita si Zabrautiul. Clima Este un climat temperat. Perioada cu cantitatea cea mai mare de precipitatii este maiiunie, iar anotimpul mai uscat in decembrie-februarie, cu prelungiri pana in luna martie.

Asezarea geografica:

Activitati specifice zonei:

Activitati economice principale: Obiective

Localitatea Mreti, alctuit din oraul n sine precum i din setele Haret, Pdureni, Climneti, Moderuzeni, cartierele Tiia i Doaga (locuinele i zonele turistice), este situat n nordul Cmpiei Siretului Inferior, treapta de relief cea mai joas de pe teritoriul judeului Vrancea n partea vestic, cmpia se ntinde pn la Glacisul Subcarpatic (altitudine 70-80 m), iar n partea estic, pn la zona de cmpie joas (altitudine 35-50m) Situat la 25 de km deprtare de Adjud pe calea ferat i osea, la 20 de km de Focani pe calea ferat, la 18 de km de Panciu pe calea ferat (16 km pe osea) i 16 km pe calea ferat de Tecuci (24 de km osea), oraul Mreti continu s fie un important nod de cale ferat i rutier pe rutele Bucureti-Suceava i Bucureti-Iai, cu ramificaii spre Galai-Brila i Panciu-Soveja (cu ramificaie i spre Transilvania pe calea Lepa-Tg. Secuiesc) Oraul se afl, de asemenea, la 70 km deprtare de aeroportul Bacu Agricultura Industria extractiv Industria prelucrtoare Reea electric, nclzire, gaz Construcii Comer Transport pot i comunicaii Activiti financiare i de asigurri Administraie public Educaie Sntate i asisten social Prelucrarea lemnului Viticultura Agricultura Prelucrarea lemnului Producerea de confecii Producerea i valorificarea betoanelor Morrit i panificaie Viticultur Agricultur Mausoleul de la Mreti

Complex monumental Joffre Muzeul Veteranului Roman (singurul din Romnia) Monumentul Domnitorului Al. I. Cuza (prima ridicat n Romnia)Plaja de agrement Doaga Statuia Victoriei - Tiita Barajul de la Climneti Parcul oraului Ziua Principatelor Unite - 24 ianuarie Comemorarea morii actorului Emanoil Petru, nscut la Mreti - 15 februarie Balul Femeii - 8 martie Ziua Eroilor - 9 mai Participarea la trgul de carte pentru copii i tineret din Focani - 15 mai Ziua revistei "Liceul meu" - concurs local, Festivalul Mretiului Copiilor - 1 iunie Evenimente Ziua istoric a oraului, Srbtoarea Revistei "Clio", Concurs judeean locale: - 6 august Ziua Recoltei - 10 octombrie Patronul spiritual al oraului Arhangheliul Mihail - 8 noiembrie Salonul Scriitorilor Vrancei de pretutindeni - 8 noiembrie Ziua Romniei - 1 decembrie Spectacolul dedicat naterii Domnului i srbtorile de iarn - 20 decembrie Revelionul tineretului - 31 decembrie Moteniri istorice For de munc disponibil Posibiliti de dezvoltare de locuri de agrement: barajul de la Climneti, zona agrement Doaga Dezvoltarea industriei piscicole prin intermediul salbei de lacuri n zona Mreti Asociere ntre localiti Posibilitatea organizrii de competiii sportive n noua sal de sport i pe terenurile disponibile Facilitati oferite Dezvoltarea educaiei IT n rndul copiilor investitorilor: Poziionare bun fa de principalele orae ale judeului Agricultura prin micro-ferme Accesarea de Fonduri Structurale nfiinarea unui parc industrial Poziia geografic Programe naionale de dezvoltare Terenuri pentru diverse proiecte de investiii Ci de comunicaie (cale ferat + rutier E85) For de munc calificat i disponibil Modernizarea infrastructurii: strzi, iluminat public Proiecte de Construirea pieei agroalimentare investitii: turistice:

Reele ap-canalizare-salubrizare Gestionarea deeurilor Realizare de locuine sociale Amenajare spaii verzi i de joac Dezvoltarea i realizarea unui parc eolian

Reteaua hidrografica este reprezentata de Siret, care este raul cu cel mai mare bazin hidrografic al tarii, si de afluentii acestuia, Zabrauti si Susita.

CLIMA

Judetul Vrancea are o clima temperata, cu mari variatii, determinate de confluenta reliefului. In zonele de campie, temperatura medie anuala este de 9 C, in cele de deal intre 6 si 9, in cea montana este cuprinsa intre 2 si 6C , iar pe culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei -1, 2C. Precipitatiile atmosferice prezinta variatii importante de la un loc la altul, atat datorita altitudinii reliefului cat si a expozitei versantelor. Volumul precipitatiilor depaseste 400mm anual, lunile cele mai ploioase fiind mai-iunie, cele mai uscate decembrie-februarie, cu prelungiri pana in luna martie. Caderile de precipitatii in cantitati mari de 300mm in 24 de ore sunt frecvente pe intreg teritoriul judetului. Numarul zilelor cu ninsoare urca pana la 80 in zona de munte si numai pana la 20 in zona de campie. Vanturile dominante in toate anotimpurile bat dinspre nord-est. HIDROGRAFIA Reteaua hidrografica a judetului Vrancea apartine in totalitate raului Siret (706 km, din care 596 pe pamant romanesc) si afluentilor sai. El strabate teritoriul judetului pe o lungime de aproximativ 110 km, desfasurandu-se pe sectorul-aval Trotus confluenta cu Ramnicul, dea lungul judetului Galati, la iesirea din judet totalizand o suprafata de bazin de 37.061 kmp. Cursul sau este meandrat si insotit de o lunca larga. Afluentii mai importanti pe care il primeste pe dreapta sunt Trotusul, Zabrauti, Susita, Putna, Ramnicul Sarat, iar pe stanga Barladul, care apartine in totalitate altor judete. Dintre apele judetului, cea mai importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei si curge in directia nord-vest-sud-est pe 144 km, strabatand toate formele de relief. Bazinul ei hidrografic este de 2720 kmp.

MUNICIPII SI ORASE Reteaua de localitati cuprinde municipiile Focsani, Adjud si orasele Marasesti, Panciu, Odobesti si 59 de comune (331 de sate). Planurile de dezvoltare pe termen mediu si lung prevad ridicarea la rang de orase, intr-o prima etapa, a localitatilor Vidra si Gugesti, ca centre intercomunale, dupa care vor urma Soveja, Naruja, Dumitresti si Maicanesti, judetul organizandu-se astfel in opt sisteme zonale. Municipiul Focsani face parte din categoria oraselor mari, cu functii economico-sociale complexe si rol de coordonare si armonizare a dezvoltarii in teritoriu. Municipiul Adjud si orasul Marasesti se incadreaza in randul oraselor mijlocii, cu functii dominant industriale si de servire a localitatilor din nord-estul judetului, in timp ce Panciu si Odobesti sunt orase mici, cu functii industrial agrare, centre viticole la nivel national, cu functii de importanta locala.

II. Mausoleul a fost ridicat pe locul n care, n vara anului 1917, s-au desfurat luptele de la Mreti, soldate cu victoria trupelor romne. n confruntrile de la Mreti au pierit 480 de ofieri i 21.000 de soldai romni. Actualmente mausoleul adpostete 5073 de soldai i ofieri n 154 de cripte individuale i 9 cripte comune de pe 18 culoare. Monumentul, printre cele mai importante din Europa, a fost realizat dup planurile arhitecilor George Cristinel i Constantin Pomponiu (ctigtori ai concursului de proiecte i premiai cu 40.000 de lei aur) ntre anii 1923-1938 i a fost inaugurat n mod oficial oficial pe 18 septembrie 1938. Lucrrile au fost demarate la 28 septembrie 1924, n prezena Reginei Maria i a altor personaliti ale vremii, i s-au reluat dup 12 ani, n 1936. Basoreliefurile "Cupolei Gloriei" au fost realizate de ctre Cornel Medrea i Ion Jalea i ilustreaz diverse momente ale luptelor de la Mreti. Eduard Sulescu a executat pictura interioar. n anul 1938, cu prilejul inaugurrii, a fost emis o medalie jubiliar, cu diametrul de 60 mm, n trei variante: aur, argint i bronz. Pe aversul medaliei se aflau efigiile regilor Ferdinand I (n dreapta) i Carol al II-lea (n stnga), fa n fa, iar n mijloc, dedesubt, se afla stema Regatului Romniei. Pe revers, n mijloc, este nfiat Mausoleul Eroilor de la Mreti. ALTE ACTIVITI VINEREA: edinele Cenaclului Artelor DOR DE EMINESCU, n sala mic a Casei de Cultur; EXPOZIII PERIODICE: Pictur, desen copii, arte i meteuguri, fotografie artistic, caricatur, grefic cu poezie, etc; CONCURSURI: De creaie, de cultur general, de istorie local, etc; PREZENTRI I LANSRI DE CARTE; SIMPOZIOANE: ntlniri cu personaliti marcante din Vrancea i din ar; ACTIVITI DE CLUB: Clubul Tineretului, Clubul Femeii, Fan Club Steaua, Clubul Veteranilor de Rzboi, Clubul Pensionarilor; SRBTORIREA FESTIV A MAJORATULUI: Lunar elevii de la liceu care mplinesc 18 ani i srbtoresc majoratul n sala mic a Casei de Cultur, cu sprijinul Primriei oraului Mreti; MANIFESTRI comemorative i aniversative; SPECTACOLE DE DIVERTISMENT I OMAGIALE, cu trupele i formaiile proprii, lunar;

 MICROSPECTACOLE: organizate la diverse evenimente ale Casei de Cultur i ale oraului; DIALOGURI CU VETERANII DE RZBOI: momente artistice i mese festive de 5 ori pe an ; CONCURSURI DE PESCUIT SPORTIV; Dou pentru aduli n perioada mai august; i unul pentru grupa de copii n aprilie; CONCURSURI DE CROSS I TENIS DE MAS: Anual; SPECTACOLE DE DIVERTISMENT n deplasere; SPECTACOLE DE TEATRU n colaborare cu Teatrul Municipal Focani; CAFENEA TEATRAL: CLUB DE TEATRU I POEZIE n colaborare cu actori i poei vrnceni; CLUBUL LUDIC n colaborare cu Ateneul Popular Focani; COLABORARE prin contract ferm pe timp de un an de zile cu OTV i Radio Star Musik, precum i cu Raio Iai, n vederea transmiterii evenimentelor culturale din Mreti n sistem naional; TURISM CULTURAL; LECTURI PUBLICE: Patru ntlniri pe an cu scriitorii din Filiala Uniunii Scriitorilor Bacu i Galai; PRESELECII trimestriale ( spectacole ad-hoc) n vederea mbuntirii i rennoirii trupelor i formaiilor proprii; ACIUNI ECOLOGICE cu membri permaneni; VIZITE LA MUZEUL VETERANULUI ROMN; PARTICIPRI la manifestri i cenacluri din Vrancea i din ar;