TârgoviȘte

Capitolul I

 Așezare geografică și căi de acces

 Târgoviște este municipiul de reședință al județului Dâmbovița, Muntenia, România. Reprezintă
principalul centru economic, cultural, politic și administrativ al județului Dâmbovița. Împreună
cu acesta face parte din regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia. Este situat în partea central
sudică a României fiind poziționat la trecerea dintre Câmpia Română și dealurile Subcarpaților
ce continuă spre Munții Bucegi. Are o populaţie de aproximativ 80.000 de locuitori.
 Oraşul este situat pe o terasă înaltă de 260m, deasupra văii Ialomiţei, la limita dintre regiunea
deluroasă subcarpatică şi Câmpia Înaltă a Târgoviştei, care cuprinde interfluviul dintre râul
Dâmboviţa şi râul Ialomiţa până la contactul cu „câmpia de divagare”, joasă şi monotonă, fiind
o prelungire a câmpiilor subcolinare
 Reşedinţă domnească şi capitală între 1396 şi 1714, oraşul a deţinut mai bine de trei secole statutul de
cel mai important centru economic, politico-militar şi cultural-artistic al Ţării Româneşti.
 Suprafața: are o suprafață de peste 35 km pătrați (3.500 ha). Conform datelor furnizate de catre Directia
de Urbanism din cadrul Primariei Municipiului Targoviste, la nivelul anului 2016, zona administrativă a
municipiului Targoviste ocupă 5.267 de hectare, dintre care 2.116 hectare reprezintă suprafața
intravilanului (aproximativ 40,17%). Extravilanul se întinde pe aproximativ 3.151 hectare, reprezentând
59,83% din suprafața Municipiului Targoviste.

Oraşul este împărţit în următoarele cartiere:

1. Mircea cel Bătrân 9. Aleea Trandafirilor
2. Matei Basarab 10. CFR
3. Radu cel Mare 11. Suseni
4. Constantin Brâncoveanu 12. Sârbi
5. Tudor Vladimirescu 13. Prepeleac
6. Mihai Viteazul 14. Sagricom
7. Vlad Țepeș 15. Romlux
8. Petru Cercel 16. Priseaca
 Orașul este situat în partea central sudică a României și este străbătut de paralela 44°55'27"N și
meridianul 25°27'24"E, fiind poziționat la trecerea dintre Câmpia Română și dealurile
Subcarpaților ce continuă spre Munții Bucegi.
 Târgoviște se află la o distanță de 80 km de București, Capitala României.
 Situat în partea centrala a județului, municipiul Targoviste beneficiază de o poziție
geografică favorabilă, cu posibilități de comunicare cu centre economice importante. Aflat la
încrucişarea unor vechi drumuri comerciale (Buzău, Brăila, Giurgiu, Braşov,
Câmpulung),municipiul reprezintă un nod al căilor de comunicaţii rutiere, găsindu-se la numai 78 km
de Bucureşti, la 48 km de Ploieşti şi la 110 km de Braşov.
 Orașul este înconjurat de o serie de comune precum: Com. Aninoasa la nord, Com Răzvad și Ulmi
la est, Com Viișoara la sud și Com. Dragomirești la vest.
 Căi de acces
 Accesul în acest oraș se poate face prin numeroase căi de acces. Dar cel mai folosit mijloc de transport este mașina personală.
 Căi de acces rutiere: Accesul în municipiul Targoviste se face cu autoturismul, pe urmatoarele cai rutiere:
• DN 71: Târgoviste - Sinaia;
• DN 72: Gaesti -Târgoviste - Ploiesti;
• DN 72A: Târgoviste - Câmpulung Muscel
 Căi de acces feroviare: În paralel, se poate ajunge si pe calea ferata, pe magistrala 900 Bucuresti - Rosiori - Craiova - Filiasi -
Caransebes – Timisoara. Linia de cale ferată Titu - Târgoviște - Pietroșița este o cale ferată secundară din România,
neelectrificată, dublă pe distanța Titu - Teiș Hm., simplă pe distanța Teiș Hm. - Pietroșița. Linia a fost inaugurată în mai multe
etape, astfel: la 2 ianuarie 1884 segmentul Titu - Târgoviște, la 27 mai 1894 segmentul Târgoviște - Pucioasa și la 12
noiembrie 1912 segmentul Pucioasa - Pietroșița. În data de 15 mai 2013, segmentul Târgoviște - Pietroșița a fost închis
traficului de călători datorită nerentabilității acestuia. La data de 1 octombrie 2015, CFR Călători a reluat cursele de pasageri
pe segmentul Târgoviște - Pietroșița. La data de 15 octombrie 2015, operatorul feroviar privat Transferoviar Călători a
introdus de asemenea curse pe segmentul respectiv.
 Transportul public – sistemul de autobuze

 Serviciul de transport public din Municipiul Targoviste se asigură

cu autobuze si microbuze, respectiv de companiile private de
taximetrie. Municipiul nu deține un sistem de transport urban
informatizat și nici un parc de autobuze propriu.
 In prezent, operatorul principal al activităţilor de transport public
local în municipiul Târgovişte este SC Asociația Investitorilor
Transport Târgoviște SRL (SC AITT SRL).
 Transportul public în comun din Municipiul Targoviste este
organizat pe 24 trasee de transport public local, cu 155 de staţii şi
dispune de un parc auto format din: 28 autobuze si 13 microbuze
Transportul în regim de taxi

 Conform Legii nr. 38/2003, privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere, pe raza
Municipiului Targoviste, la nivelul anului 2016, sunt eliberate 400 autorizatii de taxi.
 Municipiul Târgoviște dispune de următoarele firme de taximetrie
• Kiss Taxi Târgoviște
• Han Taxi
• Blue Taxi
• Dinamic Taxi
Distanțele față de principalele orașele ale
României și față de pricipalele orașe din Europa:
 Târgovişte - București: 80km în 1h 21min
 Târgovişte – Brașov 112km în 2h 12min
 Târgovişte - Constanța: 313km în 3h 38min
 Târgovişte - Cluj Napoca: 415km în 5h 58min
 Târgovişte – Sibiu 239km în 3h 40min
 Târgovişte – Timișoara 508km 6h 35min
 Târgovişte – Varna 349km 4h 49min
 Târgovişte – Budapesta 783km în 9h 06min
 Capitolul II
 Scurt istoric al orașului din punct de vedere teritorial (Planul Urbanistic General)
Prevederi generale
ARTICOLUL 1 Definiţie şi scop
1. Regulamentul Local de Urbanism se constituie în ansamblul general de reglementări, la nivelul unităţii
teritorial administrative, având menirea de a realiza aplicarea principiilor directoare în materia
urbanismului, a conduce la dezvoltarea complexă, strategică a localităţii, în acord cu potenţialul localităţii
şi în interesul general, urmărind utilizarea terenurilor în mod raţional, echilibrat şi în acord cu funcţiunile
urbanistice adecvate.
2. Regulamentul Local de Urbanism pentru întregul municipiu Târgoviște, aferent Planului Urbanistic
General Târgoviște, cuprinde şi detaliază prevederile Planului Urbanistic General referitoare la modul
concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite,
amenajărilor şi plantaţiilor. Autorităţile publice locale au datoria de a aplica sistematic şi permanent
dispoziţiile Regulamentului Local de Urbanism, în scopul asigurării calităţii cadrului construit, amenajat şi
plantat, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi dezvoltarea echilibrată a localităţii şi pentru respectarea
interesului general al tuturor membrilor comunităţii locale.
 In istoria românilor, Târgovişte are un loc aparte pe care şi l-a câştigat
începând cu cele trei veacuri în care a deţinut rolul de reşedinţă domnească
şi capitală a Ţării Româneşti, principal centru economic, politic-militar şi
cultural-religios al ţării, păstrând amintirea numeroaselor personalităţi şi
evenimente care au contribuit la conturarea şi menţinerea fiinţei naţionale a
românilor
Lista monumentelor municipiului Târgovişte este foarte bogată şi
variată, fiind alcătuită dintr-un număr de 40 mănăstiri şi biserici, fiecare
reprezentând ctitoria unui domnitor şi purtând încărcătura sa istorică:
 Ansamblul Monumental Curtea Domneasca
 Biserica Mitropoliei
 Mânăstirea Dealu
 Mânăstirea Stelea
 Alături de aceste ctitorii ale municipiului se regăseşte o întreagă pleiadă de clădiri, ele însele
monumente istorice şi de arhitectură, menite să dezvăluie atât localnicilor cât şi turiştilor trecători prin
vechea capitală, momentele de glorie şi de intensă activitate creatoare pe care le-a cunoscut oraşul
Târgovişte. Această bogată zestre a istoriei oraşului se află astăzi în grija Complexului Naţional Muzeal
„Curtea Domnească” şi este completat de grupul de muzee alcătuit din
 Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni, aflat în casa lui I. Al. Brătescu-Voineşti
 Muzeul de arta situat pe Calea Domnească în imediata vecinătate a Muzeului de Istorie şi a Curţii
Domneşti
 Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic este primul de acest fel din România și din
Europa Centrală și de Sud-Est
 Muzeul Tiparului şi Cărţii Vechi Româneşti, instalat în incinta Curţii Domneşti, fiind găzduit de Casa
Aramă
 Târgovişte este cunoscută ca fiind și „Cetatea celor 33 de voievozi”, dar istoric, numărul lor real
este de 40. Primul domnitor de la Târgovişte a fost Mircea cel Bătrân (1386-1418), chiar dacă el nu
a stat în Târgovişte, fiind domnul Ţării Româneşti (Maior Valachia). I-a urmat fiul său, Mihail
(1409-1420), care îi era şi asociat la domnie lui Mircea cel Bătrân. Ultima domnie, dar una
frumoasă, în care Târgovişte a înflorit cultural şi nu numai, a fost cea a lui Constantin Brâncoveanu,
care a refăcut Curtea Domnească în totalitatea sa.
 Pentru informarea turiștilor, la intrarea în Cetatea Curții Domnești din Târgoviște există o placă de
marmură pe care sunt trecuți „Cei 33 de voievozi” ce își leagă numele de această cetate, dar… ei nu
sunt de fapt doar 33, ci mai mulți (40)
 În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, orașul a devenit principala reședință domnească a Țării
Românești. Tot în timpul acestui domnitor a fost refăcută Curtea Domnească, ale cărei ruine
împrejmuiesc astăzi Turnul Chindiei. Târgoviştea a rămas singura reşedinţă domnească a Ţării
Româneşti de la 1431 până la 1465, apoi a împărţit rolul de capitală cu Bucureştii până la 1714. În
secolele XV - XVII, oraşul a fost principalul centru economic, politic, administrativ, militar şi
cultural al Ţării Româneşti şi chiar al orientului ortodox
 Capitolul III
 Situație demografică
 Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Târgoviște se ridică la
79.610 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
89.930 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,01%), cu o minoritate de
romi (3,36%). Pentru 7,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,77%). Pentru 7,6%
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională
 Natalitate, mortalitate, spor natural
 Natalitatea, prima componentă a mişcării
populaţiei, a înregistrat în anul 2016 o scădere
atât faţă de anul precedent, cât şi faţă de anul
2013. În condiţiile în care, pe termen scurt şi
mediu, nu se poate aştepta ca mortalitatea să
contribuie semnificativ la reducerea scăderii
demografice din judeţul Dâmboviţa, natalitatea
rămâne singura componentă asupra căreia se
poate acţiona cu rezultate eficiente. Creşterea
natalităţii poate avea efecte pozitive şi de lungă
durată. În anul 2016 numărul de născuţi-vii a
scăzut cu 358 faţă de anul 2013 Mortalitatea, cea
de a doua componentă a mişcării populaţiei, a
rămas relativ ridicată în judeţul Dâmboviţa. În
anul 2016 s-au înregistrat 6320 decese, cu 29
mai puţine decât în anul 2013.
Capitolul IV

 Mediul economic, social și forța de muncă

Economia Municipiului Târgoviște se încadrează în sistemul economic a județului
Dâmbovița. Analiza economiei județene este importantă pentru evaluarea perspectivelor
Municipiului Targoviște de a se transforma într-un pol de dezvoltare național, prin prisma
faptului că economia urbana este în strânsă legătură cu cea județeană, prin legăturile
economice ce se dezvoltă de-a lungul lanțurilor de producție regionale.
Desi in municipiul Targoviște activitatile agricole sunt slab dezvoltate, totusi la nivelul
judetului Dambovița agricultura reprezinta una din cele mai atractive oferte de investitii,
observandu-se o crestere remarcabila a interesului investitorilor straini fata de sectorul agricol.
Existenta materiilor prime necesare agriculturii, piata de desfacere semnificativa pe care o
detine, conditiile climatice favorabile si cresterea investitiilor straine
Angajaţi şi şomeri

 În vederea analizării datelor privind piața muncii de la nivel local au fost utilizate două
surse de date primare. Prima sursă provine de la Oficiul Registrului Comerțului unde sunt
informații financiare și cu privire la numărul de salariați la nivelul companiilor înscrise la
Registrul Comerțului. A doua sursă o reprezintă Institutul Național de Statistică unde sunt
informații cantitative referitoare la populația activă și numărul de șomeri.
 La nivelul anului 2015, Municipiul Târgoviște înregistra un număr aproximativ de 41.717 de salariați,
în scădere față de anul 2007 atunci când se înregistrau 46.429 de salariați. Această evoluție reflectă
scăderea activității economice din timpul crizei economice (2008- 2011), atunci când numărul
locurilor de muncă a ajuns la un minim istoric al ultimelor decenii (37.783), dar și revenirea
numărului de locuri de muncă după reluarea procesului de creștere economică începând cu anul 2012
 De asemenea, trendul liniar pe termen mediu și lung arată un proces de reducere a numărului de
salariați pe fondul restructurărilor ce au avut loc la nivelul marilor întreprinderi din Târgoviște, dar și
ca urmare a faptului că populația totală este în scădere, afectând dimensiunea populației active.
 Capitolul V
 Atracțiile turistice
1. Turnul Chindiei, cunoscut și ca Turnul Chindia, este un turn construit în
secolul al XV-lea, în Târgoviște, care face parte din ansamblul de monumente
Curtea Domnească. Turnul a fost construit de către domnitorul Vlad Țepeș, în
timpul celei de-a doua domnii, inițial pentru scopuri militare, clădirea servind
drept punct de pază, foișor de foc, dar și pentru stocarea tezaurului.
Actualmente, clădirea măsoară 27 de metri în înălțime și 9 metri în diametru.
Între anii 1847 și 1851, turnul a fost complet restaurat de către domnitorul
Gheorghe Bibescu, forma actuală datorându-se acestuia, inclusiv înălțarea sa
cu circa 5 metri față de construcția inițială.
Turnul Chindiei este cea mai importantă atracție turistică din oraș și totodată
simbolul orașului, elemente specifice edificiului fiind prezente pe stema
orașului, în partea de sus, dar și în partea de jos. Fiind un monument istoric,
clădirea găzduiește acum o expoziție de documente, arme și obiecte care au
aparținut lui Vlad Țepeș. Din punct de vedere administrativ, Turnul Chindiei se
află sub tutela Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște.[
 2. Mănăstirea Dealu este o mănăstire de maici situată pe un deal din apropierea orașului Târgoviște.
Drumul principal de acces este, pe ultimii 2 km până la mănăstire, o pantă cu înclinație mare ce
șerpuiește până în vârful dealului.
O așezare monahală este menționată documentar la 17 noiembrie 1431, așa cum reiese dintr-un
document prin care Alexandru I Aldea îi făcea danie mănăstirii două sate. Mănăstirea inițială fusese
probabil întemeiată de către Mircea cel Bătrân
Aici călugărul sârb Macarie a instalat prima tiparniță din țările române, din ale cărei teascuri a ieșit
în 1508 prima carte, un Liturghier
În 9 iunie 1598 Mihai Viteazul a depus în biserica mănăstirii jurământul de supunere față de
împăratul Rudolf al II-lea
 3. Muzeul de Artă, situat pe Calea Domnească în imediata vecinătate a Muzeului de Istorie și a
Curții Domnești, este unul dintre importantele monumente ale orașului de la sfârșitul secolului al
XIX-lea. Construită între 1892 - 1894 de antreprenorul italian Giovanni Baltasare Vignosa ca sediu
al Prefecturii județului Dâmbovița, clădirea prezintă o decorație clasică cu influențe baroce și o
impresionantă pictură interioară.
Expoziția Muzeului de Artă, modestă ca număr de exponate datorită spațiului restrâns, cuprinde la
parterul clădirii, artă veche românească, iar la etaj artă decorativă și pictură de șevalet începând din
prima jumătate a secolului al XIX-lea cu „primitivi” ai artei românești și sfârșind cu lucrări din
perioada interbelică. Arta veche românească este reprezentată în general de pictura cu subiect religios -
realizată pe diferite suporturi - ilustrată aici cu frescă din perioada brâncovenească, dar și cu icoane din
secolul al XVIII-lea și chiar mai târzii datate după 1800
 4. Parcul Chindia a fost amenajat in anul 1970, pe lunca raului Ialomita, pe locul fostei gradini
domnesti. In parc mai functioneaza gradina de vara, cu cinematograf si scena pentru spectacole cat si
lacul de agrement.
Gradina zoologica amplasata in parcul Chindia este amplasata pe locul unde in 1583, domnitorul Petru
Cercel a amenajat primul colt zoologic din tara. Pe o suprafata de 3 ha sunt gazduite peste 100 de
specii de animale de pe toate continentele
 Este un loc perfect pentru promenada, aflat chiar in spatele Curtii Domnesti. Este locul in care se afla
gradina Zoologica, asadar, dupa ce vizitezi animalutele te poti plimba linistit prin parc. De asemenea,
tot aici poti descoperi si Muzeul Politiei sau Muzeul Evolutiei Omului.