UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

PROGRAM DE
VALORIFICARE A
POTENŢIALULUI
TURISTIC A ORAŞULUI
SIGHIŞOARA

PROFESOR: DRĂGHILĂ MARCELA

STUDENT: VELCIU CRISTINA

GRUPA 21
 SIGHIŞOARA

1. LOCALIZARE SI CARACTERIZARE
1.1. SCURT ISTORIC
Sighișoara (în dialectul săsesc Schäsbrich, Šesburχ, în germană Schäßburg, în
maghiară Segesvár, în latină Saxoburgum / Castrum Sex) este un oraș situat în
județul Mureș, Transilvania, România. Municipiul are o populație de 32.304
locuitori (2002).

Undeva lângă Sighișoara se găsea cetatea dacică Sandava, iar mai târziu o fortificație puternic
întărită la Podmoale constituia Castrum Stenarum (sau Capistenarum) unde au fost
descoperite cărămizi cu ștampila Legiunii a XIII-a Gemina, 26 de monede romane emise între
108- 248, opaițe romane, inele de aur cu filigran etc. [2]

Localitatea a fost întemeiată de coloniști germani (de fapt franconi din regiunea Rinului de
nord), care fuseseră invitați să se așeze în Transilvania de către regele Ungariei Geza al II-lea
pentru a apăra granițele de est. În această periodă istorică oamenii de etnie germană au fost
denumți saxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca "sașii din Transilvania", nu au
nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acești coloniști primesc în
folosință fundus regius (pământ crăiesc) și se bucură de drepturi și privilegii deosebite. [3]

Cronicarul sighișorean Georg Krauss (sau Georgius Krauss, sau Georg Kraus) (1607-1679)
menționează că în anul 1191 locul unde acum se află Sighișoara era locuit[4], dar prima
atestare documentară a așezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298
este menționată denumirea germană Schespurch (mai târziu "Schäßburg"). Localitatea este
menționată în anul 1367 ca "civitas" (oraș). Numele românesc al orașului este atestat în scris
din anul 1435. Forma "Sighișoara" a pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a
numelui "Segesvár" ("cetatea Segheș").

În decursul anilor cetatea Sighișoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima fiind marea
năvălire tătară din 1241, pe când cetatea încă nu era fortificată. Construcția zidului cetății,
care are o lungime de 950 m, a început în 1350. Înălțimea inițială a fost de 4 m, dar în sec. 15
a fost înălțat cu încă 3-4 m. A avut 14 turnuri (care aparțineau fiecare câte unei bresle) și 4
bastioane. Actualmente (2009) mai există 9 turnuri și trei bastioane.

Între anii 1431 și 1435 Vlad al II-lea Dracul a stat la Sighișoara, așteptând momentul prielnic
de a urca pe tronul Țării Românești. Totodată stăpânea aceste regiuni în numele lui Sigismund
de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare că în această perioadă (în 1431) s-a născut la
Sighișoara Vlad Țepeș.
În anul 1514, când războiul țărănesc a lui Gheorghe Doja se răspândește în aproape întreaga
Transilvanie, țăranii din jurul Sighișoarei se strâng în jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume
românizat) (conform unor surse ar fi fost chiar fratele lui Gheorghe Doja) și îl omoară pe
primarul Anton Polner și pe soția acestuia.[5]

Sighişoara în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

În anul 1601 cetatea este atacată și prădată de trupele conduse de generalul Basta, dar oamenii
scapă cu viață din cauza plății unei răscumpărări de 50.000 de florini, "bani împrumutați",
cum menționează cronicarul Krauss.

În anul 1603 2.000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar în 1709 numărul victimelor este de
4.000.[6]

Între 1703-1711 are loc mișcarea anti-habsburgică din Ungaria și Transilvania. Curuții (anti-
habsburgicii) - conduși în regiunea Târnavelor de Vasile Neagu și Bucur Câmpeanu - au
atacat cetatea Sighișoara care era văzută ca fiind de partea lobonților (apărătorii imperiului
habsburgic). După lupte grele, curuții își dau seama că nu pot ocupa cetatea, și se retrag.

Prin bătălia între trupele țariste intervenționiste și armata revoluționară ungară de pe câmpia
dintre Sighișoara și Albești din 19/31 iulie 1849, Sighișoara a intrat în istoria luptelor
revoluționare din sec. al XIX-lea. În această bătălie a murit, printre alții, poetul ungur Sándor
Petőfi.

În perioada interbelică a fost reședința județului Târnava Mare.

1.2. AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Municipiul Sighisoara este situat la extremitatea sudica a judetului Mures, in Podisul
Tarnavelor (zona raului Tarnava Mare) si se intinde de o parte si de alta a Tarnavei Mari,
situat la 123 de km de la izvoarele raului in zona de varsare a paraului Saes.

Din punct de vedere matematic, Sighisoara este situata intre urmatoarele coordonate:
2446'40", longitudine estica si 4612'38", latitudine nordica. xg937v3525sggl

Sighisoara este al doilea oras ca marime si importanta (istorica, economica, politica,

geografica) din judetul Mures, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16 februarie 1968 si
avand in subordine administrativa sase localitati componente (Angofa, Aurel Vlaicu, Rora,
Soromiclea, Venchi, Catunul Viilor) si un sat Hetiur.

Municipiul beneficiaza de o avantajoasa pozitie geografica, in partea centrala a tarii, pe

traseul unor insemnate artere de comunicatii feroviare (magistrala Bucuresti - Brasov - Teius,
cu derivatii spre Arad si Cluj – Oradea) si rutiere (DN Brasov – Targu Mures, care este in
acelati timp un tronson din drumul european E60, DN Sibiu – Sighisoara). Datorita acestei
pozitii, distantele pana la principalele localitati de interes economic, administrativ, cultural si
turistic nu sunt prea mari: 297 km pana la Bucuresti, 120 km la Brasov, 156 km pana la Cluj
Napoca, 90 km – Sibiu, 54 km -Targu Mures.

Sub raport topografic, Sighisoara este asezat intr-un punct al Vaii Tarnavei Mari unde aceasta
prezinta o ingustare cu aspect de defileu taiat intr-un sistem de terase, de diferite nivele,
modelate in substraturi dure de gresii pontiene. Aceasta micro-morfologie ii confera orasului
Sighisoara un rol de pozitie cheie in culoarul raului Tarnava Mare, rol manifestat si in trecutul
istoric al localitatii.

Municipiul coboara din Dealul Cetatii (425 m), deal incoronat de cetatea medievala si intins
dinspre NV spre SE, in mijlocul unei imens amfiteatru natural, marginit la N de Dealul
Stejaris (524 m) si Hula Danesului, la S de Lunca Postei care urca spre Dealul de Mijloc (511
- 603 m), iar spre E de Dealul Bradet (524 m). Diferenta de inaltime este de 110 m, astfel ca
Dealul Cetatii domina intreaga vale din amonte a Tarnavei Mari, altitudinea maxima fiind de
430 de m la S, iar cea minima de 350 m in V.

1.3.CĂI DE ACCES
Situandu-se in partea centrala a tarii, distantele pana la principalele localitati de
interes economic, administrativ, cultural si turistic nu sunt prea mari: 297 km
Bucuresti, 120 km Brasov, 156 km Cluj, 54 km Târgu Mures, 40 km Odorheiu
Secuiesc, 90 km Sibiu. Pe directia vest-est Sighisoara este strabatuta de calea
ferata electrificata Bucuresti-Brasov-Cluj-Oradea, precum si de soseaua
internationala (E60) Bucuresti-Brasov-Tirgu Mures-Cluj-Oradea-Budapesta. Spre
nord-est o cale ferata si o sosea leaga Sighisoara de Odorheiu Secuiesc, iar spre
sud o alta sosea asigura legatura cu Agnita si de aici cu Fagarasul si Sibiul.

Rutiere:
E60 - Oradea - Cluj-Napoca - Tîrgu-Mures - Sighisoara - Brasov - Bucuresti -
 Constanta.
DN15 - Tîrgu-Mures - Reghin - Toplita - Borsec - Piatra Neamt - Buhusi -
Bacau.
Municipiul Tîrgu-Mures beneficiaza de curse regulate de autobuz ce leaga
municipiul de celelalte orase din judet: Sighisoara, Sovata, Reghin, Tîrnaveni,
Ludus, Iernut, dar si de alte orase ale tarii, precum si de unele orase din Ungaria
si Germania.

Feroviare:
Linia 405 Razboieni - Tîrgu-Mures - Deda, cu legaturi directe din Razboieni
(magistrala 300) catre Oradea, Huedin, Cluj-Napoca, Teius, Medias, Sighisoara,
Brasov, Ploiesti, Bucuresti si din Deda (magistrala 400) la Satu-Mare, Baia
Mare, Dej, Toplita, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Brasov,
Ploiesti, Bucuresti.

Aeriene:
Tîrgu-Mures (Vidrasau) - Bucuresti (Baneasa);
Bucuresti (Baneasa) - Tîrgu-Mures (Vidrasau);
Tîrgu-Mures (Vidrasau) - Budapesta;
Budapesta - Tîrgu-Mures (Vidrasau)

1.4. NIVELUL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALA

În comparatie cu alte centre urbane medievale, centrul istorical Sighisoarei detine
caracteristici planimetrice si arhitecturale proprii si o extraordinara valoare istorica si artistica.
Dezvoltarea economica lenta a localitatii, comparativ cu a altor centre, explica numarul scazut
de modificari urbanistice recente, motiv pentru care centrul istoric a fost conservat în conditii
foarte bune. Structura retelei de strazi si textura pavajului reflecta cu fidelitate evolutia
istorica. Incastratiile din secolul al XIX-lea sunt izolate si integrate în aspectul
arhitectonic si stilistic al cladirilor orasului, cu o singura exceptie: cladirea actuala a primariei.
În zona propusa, interventiile din secolul al XX-lea sunt minore, exceptând strada Morii din
„Orasul de Jos", a carei fatada sudica a fost demolata în întregime în favoarea unor constructii
noi, partial ridicate, prevazute pentru viitorul apropiat (în zona-tampon).
Aproape toate orasele medievale ale Transilvaniei s-au dezvoltat în zonele joase, de
relief - câmpii si albii ale râurilor - care au permis o crestere radiala. Adaptarea Sighisoarei la
configuratia specifica a reliefului a dus la o varietate de planuri, de structuri ale spatiilor
urbane si de constructii (Piata Hermann Oberth).

Specificitatea structurala consta în marcarea limpede a axelor principale si în echilibrul

proportiilor. Expresivitatea aparte a structurii urbanistice deriva din combinarea a doua
caracteristici. Cu exceptia structurii originare (trama stradala, parcelarea), constructiile
medievale s-au pastrat intacte în centrul istoric al Sighisoarei: complexele de locuinte,
datorate perioadelor istorice ale secolelor XV-XIX, cladirile publice reprezentative si incinta
– ziduri si turnuri.
Fortificatiile s-au pastrat în proportie de 90%, comparativ cu alte centre urbane
transilvanene: Sibiu, Brasov, Cluj – care pastreaza doar în parte structura fortificatiilor
medievale originale (Sibiu aproape 30%, Brasov 45%, Cluj 15%).
Toate aceste caracteristici definesc valoarea particulara intrinseca a centrului istoric al
Sighisoarei, fapt care transforma Sighisoara în primul centru istoric al României caruia i-au
fost dedicate studiile necesare întocmirii planului urbanistic al zonei istorice rezervate. În
prezent, acesta beneficiaza de un regulament de interventie diferentiat dupa elementele
distinctive ale subzonelor din aria protejata – componenta a patrimoniului arhitectural si urban
al Sighisoarei.

Strategia de dezvoltare economico-socială a municipiului Sighişoara este o continuare

a obiectivelor prevăzute în “Agenda Locală 21” şi “URBACT”. Scopul proiectului a fost
creşterea capacităţii administraţiei publice locale din Sighişoara în gestionarea problemelor
comunităţii.

Deoarece obiectivele Societăţii Apă Termic Transport S.A. - modernizarea

transportului local de persoane şi reducerea surselor de poluare - s-au încadrat în tematica
abordată de strategia de dezvoltare durabilă a Sighişoarei, societatea a fost invitată de către
primăria municipiului, să participe la întâlnirile cu actorii locali. Reprezentanţii societăţii au
făcut parte din echipa operaţională.

În cadrul şedinţelor de lucru privind dezvoltarea serviciilor publice, S.C. ATT S.A. a
prezentat planul de dezvoltare, modernizare şi îmbunătăţire a activităţii de transport public şi
a participat activ la discuţiile în care s-au conturat direcţiile de dezvoltare ale municipiului
Sighişoara.

2. PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC

2.1.RESURSE TURISTICE NATURALE
  RELIEF

Din punct de vedere al reliefului, municipiul Sighişoara este situat într-o zonă colinară În
cadrul Podişului Târnavelor. Micromorfologia îi conferă rolul de poziţie cheie pe valea
Târnavei Mari. Pe o suprafaţă neomogenă topografic, se ridică Dealul Cetăţii (475 m)de pe
care “coboară” oraşul, întinzându-se dinspre NVspre S-E. Dealul Cetăţii, pe care se află
cetatea medievală, este înconjurat de alte dealuri mai înalte, aşezate ca un imens amfiteatru
natural: spre Nord Dealul Gării (528m), spre Vest Dealul Stejăriş (524 m), spre Sud Dealul
din Mijloc (511 – 603 m), iar spre Est Dealul Brădet(524 m).
Dispoziţia vetrei oraşului se face pe câteva nivele de altitudine – între 350 m pe lunca
Târnavei Mari şi 475m pe Dealul din Mijloc.
Diferenţa de înălţime în zona oraşului de la nivelul Târnavei este de aproximativ 125 m, astfel
că Dealul Cetăţii domină întreaga vale din amonte a Târnavei Mari.

 CLIMA

Sighişoara, prin poziţia sa, se încadrează în sectorul de climă temperat–continentală moderată,

prezentând câteva particularităţi, în funcţie de aspectul deluros al regiunii şi de culoarul mai
coborât al Târnavei Mari, care influenţează asupra regimului termic şi al precipitaţiilor,
conducând la inversiuni de temperatură,frecvenţa ceţurilor şi a curenţilor pe culoar.
Temperatura medie anuală este de 8,2º C,amplitudinea medie termică este de 22º - 23º C.
Temperatura maximă absolută a fost de 38,1º C, iar minima absolută de 32,2º C. Precipitaţiile
medii anuale se înscriu între 650 – 700mm. Umezeala atmosferică este destul de mare (78%
anual). Ploile torenţiale nu au un caracter accentuat,inversiunile termice fiind destul de
frecvente în perimetrul oraşului, deşi valea Târnavei Mari atenuează din intensitatea acestora.
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din sectorul NV, favorizate de orientarea generală a
reliefului şi în special a culoarului Târnavei Mari.

 VEGETATIA

În jurul oraşului sunt cca. 3.460 ha de pădure, 1.311ha de terenuri agricole, 1.828 ha păşuni şi
1.321 ha de fânaţe. Din punct de vedere floristic Sighişoara şi zonele învecinate se încadrează
în Regiunea Central Europeană şi anume partea vestică a Districtului de vegetaţie al podişului
din sud–estul Transilvaniei. Au fost identificate cca. 1.200 de specii de plante (inclusiv
lemnoase). Arealul bazinului Târnavei Mari se caracterizează prin prezenţa terenurilor
agricole situate pe locul fostelor pădurilor de stejar şi gorun şi a pajiştilor stepizate secundare
cu Agrostis enuis,Fesuca sulcata, F. pseudovina şi diverse ierburi mezoxerofile.
Se remarcă prezenţa asociaţiilor vegetale reprezentate prin:
Păduri de deal – ce ocupă versanţii şi culmile dealurilor din zonă, desfăşurându–se între 300
– 500 m alcătuite din sejar, fag şi altele.
Păduri de luncă – ce ocupă în special părţile mai joase, din apropierea luncii Târnavei Mari,
formate din sălcii, plopi şi altele.
Fâneţe de luncă – cu ierburi mezofile (pe terenuri mai uscate) şi higrofile (pe terenuri mai
umede). Întreaga luncă are un aspect tipic de stepă cu plante cu spini(mărăcini) –caracteristice
regiunilor mereu însorite.Vegetaţia naturală primară a fost puternic modificată datorită
activităţilor umane, terenurile fiind în prezent utilizate pentru creşterea animalelor, cultura
plantelor,exploatări forestiere, activităţi meşteşugăreşti,industriale şi spaţii de locuit.
  FLORA

Flora lemnoasă
Masa lemnoasă creşte cu 6 m³/hectar/an din care se recoltează 3m³/hectar/an. În pădurile din
zona oraşului nu se execută defrişări, doar tăieri de regenerare. În jurul oraşului se află cca.
1.200 hectare (apr. 35 %) de pădure cu rol de protecţie. Aici se execută doar tăieri speciale de
regenerare pe suprafeţe mici. Dăunătoarele nevertebrate nu au efecte dezastruoase. De
asemenea, efectul poluării de la Copşa Mică nu este semnificativă. În flora spontană din
Sighişoara s-au identificat 70 specii, 6 subspecii, varietăţi şi forme şi 1 hibrid. Pădurile din
zona Sighişoara sunt în cea mai mare parte de gorun şi stejar, al căror însoţitor principal este
carpenul. Suprafeţe mai mici, îndeosebi pe versanţii umbriţi şi în văile întunecoase sunt
ocupate de făgete colinare, mai ales de fag. Printre speciile lemnoase predomină elemente
floristice europene şi central– europene. În alcătuirea pădurilor intră şi cîteva specii
mediteraneene – submediteraneene, ca: dârmoz, iederă etc. Dintre speciile higrofile trebuie
remarcată Salix rosmarinifolia din mlaştinile de la Şaeş. Esenţele sunt folosite la reîmpăduriri
(14 specii). Adesea sunt folosite esenţe care în mod natural nu cresc în zona de dealuri, uneori
chiar specii exotice. Aceste elemente îmbogăţesc zestrea dendrofloristică a zonei şi aspectul
estetic al peisajului. În unele cazuri, se observă sălbăticirea speciilor introduse. dintre care 57
specii indigene şi introduse care merită să fie protejate. La propunerea pentru conservare s-au
luat în considerare următoarele criterii: raritate, monumentalitate şi valoare decorativă.
O inventariere sumară pe platoul Breite efectuată de Fundaţia “Sighişoara Durabilă” a relevat
500exemplare de stejar, din care 400 au peste 400 de ani, unele având 700 – 800 de ani.
Configuraţia terenuluişi structura geologică fac din stejarii (gorunii) de pe Breite unicate.

Flora erbacee spontană

În flora spontană există specii de plante erbacee(ex.Trollius europaeus), care apar pe Lista
Roşie a plantelor din România. În zona oraşului au fost identificate mai multe specii din
familia Orhideaceae(în flora României există aproximativ 50 de specii) ca:
Cephalantera longifolia (Apold), Epipactis palustris(Sub Cetate – Sighişoara, zona mlaştinii
de la Şaeş),Orchis morio, Epipactis helleborine, Listera ovata(platoul Breite) etc. Alte plante,
rare pe plan european,precum crinul de pădure (Lilium martagon) şi subarbustul “lemnul
cucului” sunt abundente local.Putem conclude că zona oraşului este foarte interesantă din
punct de vedere floristic.

 FAUNA
Fauna tipică zonei este bine reprezentată şi se încadrează în:
• domeniul faunei pădurilor de foioase
• domeniul faunei luncilor
• domeniul faunei acvatice

Şighişoara deţine arii naturale deosebit de valoroase,aici întâlnindu–se specii de animale cu

rol bioindicator,multe dintre ele fiind abundente local, deşi sunt în declin pe plan european.
În zona oraşului se găsesc 18 specii de odonate şi 80specii de fluturi. În ambele grupuri se află
specii reprezentative ecologic, care indică prezenţa altor specii de plante şi animale. Speciile
de fluturi s-au identificat pe platoul Breite, iar speciile de odonate în lacul Şercheş.
În Târnava Mare se întâlnesc 13 specii de peşti, dintre care 9 specii autohtone semnalate în
1964(Bănărescu, P., Osteichtyes. Ed. Acad. R.P.R). De asemenea, sunt 4 specii care au apărut
după anii ’60.În bălţile din jurul oraşului se întâlnesc 10 specii de peşti, dintre care 4 specii
sunt introduse (Asia şi America de Nord.) Amfibienii sunt reprezentaţi de 12 specii (în
România există 19 specii) dintre care majoritatea au un statut protejat. Menţionăm două bălţi
cu rol important în menţinerea populaţiilor acestor specii: lacul Şercheş şi lacul Rusu, ambele
fiind în apropierea unor păduri. Amintim broasca de mlaştină (lacul Şercheş) care este
în declin. Izvoraşul cu burta galbenă este abundent în bălţile din pădurea de pe Dealul Gării
(peste 300exemplare) şi în pădurea din zona campingului Vila Franca. Aici se află cea mai
mare populaţie din această specie de broască, specie ocrotită în România, conform Ordonanţei
de Urgenţă nr.236/2000. Dintre cele 7 specii de reptile menţionăm ţestoasa de mlaştină, care
se întâlneşte în ambele bălţi (Şercheş, Rusu), şi şarpele de pădure care se întâlneşte rar în
pădurile din sudul oraşului. Păsărilesunt reprezentate de aproximativ 107 specii, fiind un
element important în ecoturism. Amintim zona lacului Şercheş, unde se reproduc mai multe
specii acvatice.
Dintre mamifere, liliecii sunt reprezentaţi de un număr de 12 specii (în România trăiesc 30).
Între acestea se găsesc specii foarte rare ca Nyctalus lasiopterus, N. leisleri, Eptesicus
nilsonnii. În România toate speciile de lilieci sunt ocrotite de lege.

2.2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE

 TURNUL
TÃBÃCARILOR - este
unul dintre cele mai vechi
turnuri,o prisma patrata de
dimensiuni mici având
acoperisul într-o singura
apa cu înclinarea spre interiorul cetatii. Acestui turn îi fusese alipit în anul 1631 noul turn al
barbierilor distrus mai târziu,ale carui urme se mai pot vedea pe tencuiala zidurilor învecinate.
Este construit în plan patrat, cu baza de dimensiuni reduse si acoperisul este într-o singura
apa. Plasat în partea de S-E avea drept scop mai ales apararea curtii interioare a Turnului cu
Ceas

TURNUL COSITORARILOR - una dintre cele mai ciudate constructii, puternica din
punct de vedere al înfatisarii fiind mereu adaptata la tehnica de lupta a trecerii timpului. Pe o
baza dreptunghiulara se ridica un trunchi pentagonal, deasupra caruia se largeste, sustinut pe
console robuste, între care se deschid guri de aruncare-un etaj octagonal prevazut cu metereze
pentru pusti, întreaga constructie fiind încununata de un acoperis hexagonal cu laturi inegale.
Toate aceste schimbari de volume,la care se adauga tencuielile ciuruite de gloante contribuie
la expresia de trecere a timpului si de stranie putere în fata acestuia, pe care batrânul turn o
poarta cu mândrie. Datele istorice în legatura cu aceasta constructie sunt destul de sarace, se
stie doar ca în anul 1583 i s-au facut însemnate reparatii. Prin pozitia sa exceptionala, cu larga
vedere asupra împrejurimilor, acest bastion,între timp umplut cu pamânt este astazi un
admirabil loc de popas pentru calatorul pornit sa descifreze istoria trecutului Sighisoarei.

Turnul Cositorarilor a suferit o serie de reparatii de-a lungul timpului.În anul 1523 el este
reconstruit Situat lânga Turnul cu Ceas, domina partea de jos a orasului. Acest turn a fost
construit odata cu Turnul Croitorilor si zidul cetatii. Din punct de vedere strategic el are un rol
important datorita controlului conferit de ferestrele de tragere pe toata portiunea de sud-est a
zidului cetatii. Chiar si azi se pot observa urmele ghiulelelor pe zidul lui. Tot de turn apartine
si Galeria Puscasilor, un element unic în arhitectura cetatiiAcest turn este un unicat în
arhitectura medievala, fundatia fiind solida pe baza patrata, continuând cu partea mediana de
forma pentagonala ce sustine partea superioara octogonala, având un acoperis hexagonal.

TURNUL GIUVAERGIILOR sau AURARILOR - este primul turn mentionat

documentar în anul 1511. Construit în punctul cel mai înalt al întregii cetati,în extremitatea de
sud-vest a platoului superior,acest turn a fost înconjurat de cele mai multe legende ,locul sau
în istoria defensiva a Sighisoarei fiind dintre cele mai importante. În anul 1603 turnul e
renovat si întarit cu un sant si un val de pamant.În urma unei explozii care a aruncat în aer
zidul de legatura dintre turnul aurarilor si turnul frânghierilor, soarta acestui turn care detinuse
vreme îndelungata o pozitie cheie în sistemul de aparare al cetatii sighisorene,a fost tot mai
tragica. În 1809 un trasnet îi distruge acoperisul si etajul superior iar în 1863 batrâna zidire e
transformata în sala de gimnastica a scolii din deal,fiind si printre primele din Transilvania, ca
apoi si aceasta sa fie transformata în anul 1935 în capela mortuara.

TURNUL FRÂNGHERILOR - acesta apara coltul de nord-vest al platoului de sus,având un

plan patrat,suprapus peste un zid mai vechi al cetatii, pentru ca, cu ocazia cercetarilor din
1935, în subsolul sau au fost descoperite urmele unor creneluri astupate. Reparat în anul
1630,el a fost ulterior transformat în locuinta pentru paznicul cimitirului

Sectiunea urmatoare a zidului de incinta, cuprinsa între turnul frânghierilor si turnul

macelarilor, are o deosebita valoare documentara, întrucât s-a pastrat pe toata înaltimea,
lasând sa se citeasca cu claritate fiecare faza de constructie din diferitele etape ale dezvoltarii
cetatii.

TURNUL MÃCELARILOR se ridica cu cinci laturi în

afara zidului de incinta a sasea constituind-o însusi zidul.
Construit probabil în secolul al XV -lea,reconstruit în secolul
al XVI lea, documentele îl amintesc pentru prima data abia
în anul 1680. Pozitia sa la poalele celei mai abrupte portiuni
ale dealului ce coboara de pe platoul superior spre platoul
inferior explica importanta strategica a acestui post de
aparare . Continuându-ne drumul dupa câtiva pasi zidul e
strapuns de un chochet arc de poarta numita de localnici
''torle''. Aceasta denumire se crede ca provine de la cuvântul romînesc tîrla, referindu-se la o
portita prin care se ajungea la tîrla cu oi a locuitorilor din cel mai vechi cartier românesc al
orasului, Cornesti, situat în apropierea portii.

TURNUL CROITORILOR - ajungem la

cea de-a doua poarta de acces a cetatii,prima
''Poarta din fata'' fiind strajuita de turnul cu ceas .
Datând probabil din secolul al XIV lea turnul
croitorilor se înfatiseaza cu o arhitectura de o
nobila simplitate, cu un puternic acoperis,de plan
dreptunghiular,el este strapuns în fata inferioara
de doua ganguri boltite în cruce,odinioara
prevazute cu porti în ambele extremitati.
Deasupra portilor turnul creste cu înca doua etaje
prevazute cu ferestre de tragere. Pe lânga
ferestrele de tragere cu care este prevazut fiecare
nivel,cel superior are pe laturile lungi câte trei
guri de pacura. Incendiul din Aprilie 1676 în urma caruia au ars în 6 ore trei sferturi din
oras,i-a cazut victima si turnul croitorilor,din cauza focului a explodat rezerva de pulbere care
era depozitata în turn,distrugând nivelele superioare si un mare numar de arme precum si
rezervele de grâu. Turnul a fost în întregime reconstruit în anul 1679, când a fost dotat si cu
armamentul necesar.Cu acest prilej gangul de nord-vest a fost închis,fiind transformat în
depozit de pulbere pâna în 1935,când a fost restaurat,revenindu-se la forma initiala

TURNUL CIZMARILOR - la aproximativ 180 metri de-a lungul zidului refacut

ulterior,ne întampina turnul cizmarilor pe care documentele îl amintesc pentru prima data în
anul 1594. În forma actuala este unul dintre turnurile recente,fiind reconstruit în anul 1650.
Relativ scund el se prezinta ca o prizma hexagonala cu laturi inegale,încununat cu un prelung
coif de tigla,din masa careia se desprinde spre sud [spre interiorul cetatii],un mic turnulet de
observare,ceea ce-i ofera turnului un pitoresc aparte.

În secolul al XIX lea partea de vest a sistemului defensif a suferit cele mai multe
transformari. O furie distructiva s-a abatut parca asupra cetatii, privându-ne astazi de
posibilitatea de a admira monumente cu arhitectura impresionanta. Timp de 50 de ani au fost
darâmate: TURNUL LÃCÃTUsILOR la 1894 si manastirea franciscanilor, pentru a creea
spatiu necesar actualei biserici catolice; în 1886 a fost demolat TURNUL DOGARILOR pe
locul caruia a fost ridicat palatul administrativ. Din informatiile pastrate,se poate afirma ca
TURNUL DOGARILOR era unul dintre cele mai vechi turnuri. Pe locul vechiului TURN al
BÃRBIERILOR darâmat din ordinul primarului Martin Eisenburger, în anul 1631 a fost
construit TURNUL FIERARILOR

TURNUL FIERARILOR - este adosat zidului de incinta,datorita adosarii,turnul pare

mult mai înalt vazut de la exteriorul cetatii,latura lui rasariteana fiind cu adevarat
impozanta.Sub acoperisul abrupt în patru ape fatadela celor doua nivele sunt prevazute cu
ferestre de tragere,cu goluri de tragere si guri de pacura,creând astazi un efect decorativ
deosebit. De aici ajungem din nou la ''Poarta din fata'',intrarea principala în superbul paradis
al unei lumi pierdute,unde înca astazi vegheaza falnic si brav în fata tuturor timpurilor,cel mai
de seama turn TURNUL CU CEAS.

TURNUL CU CEAS - La intrarea în cetate te întampina Turnul cu Ceas (denumit si

Turnul Portii) ce reprezinta unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura
medievala ale Sighisoarei. Sub turn înca se mai vad urmele a trei porti ce odata au fost
impunatoare.Marele orologiu se afla sub acoperisul tuguiat, în turnul principal, flancat de
patru turnuri de colt ce marcau autonomia juridictionala a orasului si dreptul de a pronunta
pedeapsa capitala.

Turnul numit „turnul portii”, este cunoscut de la începutul secolului al XVIII lea sub
denumirea de turnul cu ceas. .La 1604 turnul a fost dotat cu orologiu al carui mecanism era
din lemn,iar în 1648 ceasornicarii sighisoreni,în frunte cu Jhonn Krischel,au înlocuit vechiul

mecanism de lemn cu unul din metal.. De atunci limbile ceasului indica si

minutele. Sistemul de semnalizare sonora,care anunta si astazi

scurgerea orelor,a fost si el perfectionat, batând si sferturile de ora

Lânga cele doua cadrane ale orologiului,unul e orientat

spre Orasul de Jos, iar celalalt spre Cetate, Jhonn Kirschel a
montat doua a grupuri de statuete sculptate în lemn, actionate de
mecanismul ceasului la anumite ore. Lânga cadranul din cetate ele
sunt dispuse în trei registre. Construit cu siguranta înca în a doua
jumatate a secolului al XIV lea,turnul cu ceas ,un urias
paralelipiped vertical a dobândit actuala înfatisare a partii zidite la sfarsitul secolului al XVI
lea. Acoperisul turnului,clopotele,statuetele si mecanismul ceasului,unic pe atunci în
Transilvania,au cazut prada în timpul groaznicului incendiu din anul 1676.Importanta
deosebita a ''Portii Principale'',a impus refacerea grabnica a partii arse, cea ce s-a si petrecut
un an mai târziu cu acoperisul turnului.

În registrul al doilea sunt doua nise mici, prin cea stânga,iesa o figurina la orele 6
dimineata,marcând începutul zilei de lucru a mestesugarilor; la orele 16 prima figurina se
retrage si din nisa dreapta iese alta figurina,având în mîna doua lumânari;ea anunta încetarea
lucrului si totodata sosirea serii.

DIANA MARTE M E R C UR J U P I T ER VENERA SATURN S O A RELE

În al treilea registru se afla un caldar care marca,prin batai în caldarea pe care o are în
fata,scurgerea orelor.Lânga el o alta figurina reprezinta pacea. În partea dreapta a cadranului
dinspre Orasul de Jos, statuetele sunt dispuse în doua registre. În primul registru, sapte
figurine asezate pe un disc reprezinta zeii patronimici ai zilelor saptamânii: d i a n a [luni] , m
a r t e [marti] , m e r c u r [miercuri] , j u p i t e r [joi] , v e n e r a [vineri] , s a t u r n
[sâmbãtã] , si s o a r e l e [duminicã]

Ca si acoperisul,vechile figurine înlocuite si ele dupa incendiu ne amintesc ca la acea

data stilul baroc era raspândit în Transilvania. La 1755,într-o plina perioada de refacere si
modernizare a cetatii au fost reparate învelitoarea de tabla,globul si cocosul din vârful
turnului.Înaltimea actuala o are din anul 1804 si masoara 39,5 metri. Din anul 1894,acoperisul
turnului cu ceas straluceste mai vesel datorita tiglelor multicolore care au înlocuit vechea
învelitoare de tabla.
 Ferestrele mici,golurile de tragere si gurile de pacura ce strapung fatadele turnului cu
ceas,serveau celor 29 de aparatori ai acestui post.Acesti aparatori aveau în paza lor nu numai
barbacaua si turnul, în care se aflau depozitele de munitii, arhiva si trezoreria orasului,dar si
pe ''parintii orasului''(sfatul orasului),care pâna în 1556 au avut sediul la primul etaj al
turnului.

Scarile înguste din stejar,care asigura circulatia între cele patru etaje,usile joase ale încaperilor
vorbesc parca de scopul turnului-apararea cetatii.

Din anul 1899 încaperile turnului cu ceas au fost destinate muzeului de istorie al
orasului, fiind unicul muzeu din tara care reda evolutia mestesugarilor din Sighisoara si
implicit din întreaga Transilvanie.

O galerie de lemn înconjoara turnul la nivelul ultimului etaj. De aici, rasunau în zilele
de sarbatoare melodii intonate de orchestra orasului.Tot de aici,paznicul turnului repeta prin
batai de toba numarul orelor scurse,anuntate mai întâi de orologiu,dovedind astfel ca este
treaz si vegheaza. Acum ,de la acest nivel se întinde în fata vizitatorului o priveliste ce va
ramâne pentru totdeauna întiparita în minte ca o imagine feerica

Turnul cu Ceas este un unicat în România, purtând numele ceasului (care are rol de
poarta) cu figurine.

• Forma actuala dateaza din 1677.

• Înaltimea Turnului este de 64 de metri ,în 1899 este transformat în muzeu, care
cuprinde
• muzeul armelor
• muzeul vechi
• camera de tortura

Folosind turul panoramic virtual, veti putea avea o priveliste completa a Sighisoarei asa
cum este vazuta din Turn, având la dispozitie peste 10 unghiuri.. Turul panoramic se va
deschide într-o fereastra separata pe care o puteti închide oricând apasând pe semnul 'x' din
coltul din dreapta al acelei ferestre

Ca si mecanismul Turnului Central din Praga, actualul mecanism al orologiului a fost

construit în Elvetia la începutul secolului nostru. La baza turnului, cu patrundere în subsol, se
afla o sala unde pe vremuri erau torturati condamnatii.
În turn la etajele superioare a fost amenajat un Muzeu de Istorie împartit în diferite sectoare
care reflecta cele mai reprezentative momente din istoria Sighisoarei.

În mijlocul cetatii medievale se afla

BISERICA DIN DEAL, purtând hramul Sf. Nicolae
si reprezentând cel mai valoros monument
arhitectonic al cetatii. Biserica vadeste un amestec de
stiluri arhitectonice, în ansamblu însa pastrându-l pe
cel gotic. Constructia ei începe în anul 1345
continuând cu intermitente pâna în anul 1525 fiind
partial pictata în exterior si integral în interior si
însumând doua constructii mai vechi o capela
româna si un donjon patrulater.

În interiorul bisericii se gasesc piese rare de

sculptura si mai ales de pictura religioasa: amvonul (sculptat in 1480), tabernacolul gotic si
din sec. XV un vechi aghiazmatar de piatra.

Dedesubtul corului se afla singura cripta cunoscuta din Transilvania si morminte

datând din secolele XVI-XVIII. Dupa ce s-a decis sa se distruga pictura veche în 1776 s-au
realizat copii pe pergament, care au disparut.

în biserica se mai gasesc datând din sec. XV altarul poliptic al Sf. Martin si stranele din lemn
sculptate de J. Reychmut. De la bisericile din Saes si Cund au mai fost aduse altarele.

Câteva trepte mascate duc în subteran care, se pare erau legate cu drumuri ce duceau
odinioara într-o padure în afara cetatii.

Înfatisarea de astazi a bisericii a fost redata în urma restaurarii dintre anii 1991-1999 realizata
de o fundatie germana.

CASA VLAD DRACUL - fosta casa Paulini

pare sa fie cea mai veche constructie civila de
piatra din cetate, judecând dupa bolta
semicilindrica din piatra de râu de la parterul cladirii. Astazi, Casa "Vlad Dracul" adaposteste
un rafinat restaurant în stil medieval care satisface pretentiile turistilor de pretutindeni.

TEMPLUL EVREIESC DIN SIGHIsOARA

Înainte ca sa fi existat acest oras, exista deja o cultura care dupa calendarul propriu se
afla actualmente în anul 5763, cultura si etnia evreiasca.

În antichitate poporul evreiesc era numit "poporul cartii", deoarece tinerii erau obligati
sa învete si sa citeasca din tora (biblia evreilor) deja din copilarie. Tocmai din acest motiv se
poate spune ca acest popor nu a cunoscut si nu cunoaste analfabetismul.

În Sighisoara, comunitatea evreiasca nu a fost atât de mare cum era în alte orase din
Europa de est, însa poate acest lucru a fost si un avantaj pentru etnia evreiasca de aici,
deoarece de aici nu au fost deportati evrei în lagare de concentrare în perioada ´39 -´45.

În ultima perioada (pâna în anii ´50) în Sighisoara au trait aproximativ 180 de suflete din
etnia evreiasca. Între ei se numerau 3 avocati, 1 dentist, si diferiti mestesugari.

Templul evreiesc din Sighisoara consta în mare parte din 2 sali, din care una este mai
mica si era folosita pentru slujbe religioase în numar restrâns (10 barbati - numarul minim
care era necesar pentru a practica slujbe religioase), iar cea mare era folosita, când
comunitatea se aduna în întregime sau la festivitati.

Totodata sala mica a fost folosita în anii ´50 pentru a educa elevi în domeniul
agriculturii, care urmau sa emigreze în Israel.

Sala mare, impresioneaza prin atmosfera ei deosebita, în tavanul salii este pictat un cer
albastru cu stele aurii care provoaca impresia de noapte clara cu stele sclipitoare.

În dreapta si în stânga salii sunt aliniate banci sau mai bine spus locuri bine definite,
care au fost executate cu o mare îndemânare mestesugareasca. Aceste locuri erau cumparate
de familiile evreiesti, si se mosteneau din tata în fiu.

În mijlocul salii este un podest mai ridicat ca restul salii în mijlocul careia se afla un pult
acoperit cu o fata de purpur. Pe acest pult, era desfasurata tora în timpul slujbelor, ea fiind din
pergament, ca un sul de hârtie,si foarte valoroasa.
 În frontul salii mari se afla un scrin care este construit ca un fel de altar. În el se pastra
tora. Din pacate, tora din Sighisoara a fost dusa la Bucuresti, ea reprezentând o valoare foarte
mare. În fata acestui scrin, se afla un pult special, care era folosit de rabin (popa înalt
evreiesc) când acesta tinea slujbele.

De constatat este, ca întregul templu este asa construit, pentru ca în timpul slujbelor, fata
credinciosilor sa fie îndreptata spre est. Tot asa pe latura frontala a templului (aratând spre
est) se afla locuri de rugaciune speciale, rugaciuni care erau practicate în picioare si cu fata
spre est. În perete sunt dispozitive pentru a fixa cartea de rugaciuni.

Femeile nu stateau împreuna cu barbatii în timpul slujbelor, ei având un loc special

amenajat la etajul 2 (un fel de balcoane din care putea fi vazuta întreaga slujba).

Sighisoara are si un cimitir evreiesc, care se afla pe asa spusul "chip". Putem constata si
aici sarcasmul istorieim, în acelasi loc, despartit doar de un gard subtire de sârma, se afla si
mormântul unui pasa turcesc, care dupa legenda este înmormântat împreuna cu elefantul sau
aici. Daca în alte locuri musulmanii si evreii se ocolesc, atunci aici istoria nu a tinut cont de
diferente .Pe mormintele evreiesti, se pot gasi îngravate profesia care raposatii au practicat-o
în timpul vietii.

De exemplu doua mâini apropiate, formând în mijloc un simbol asemanator literei A,

însemna, ca raposatul respectiv, a fost preot înalt în timpul vietii.

Tot asa, în cimitirul evreiesc se afla un monument, care aminteste de victimele

holocaustului, care au fost transformate în sapun...

CASA CU CERB

Casa cu Cerb este situata în centrul Cetatii medievale Sighisoara. Este monument istoric
catalogat. Denumirea se datoreaza picturii murale exterioare, reprezentând un cerb în marime
naturala, cu capul si trofeul montate pe zid.
Casa cu Cerb este una dintre cele mai vechi cladiri din Cetate si cea mai interesanta
din punct de vedere arhitectonic. În decursul timpului a suferit numeroase si profunde
schimbari, de la locuinta rudimentara din lemn (sec. XIII) la forma complexa definitivata în
sec XVII si pastrata pâna astazi. În tot acest timp, Casa cu Cerb a avut destinatia de locuinta.
A fost locuita de persoane cu înalte functii administrative, judecatoresti sau
clerical/bisericesti. Între anii 1997-2001 Casa cu Cerb a fost restaurata complet si competent
prin grija fundatiei Messerschmitt din München, primind destinatia de centru cultural româno-
german.Acest centru este specializat în restaurare-conservare de monumente istorice si
culturale.

BISERICA MANASTIRII

Edificiul, monument de arhitectura in stil gotic, se afla in imediata vecinatate a Turnului

cu ceas.Între Biserica manpstirii si actuala Biserica Romano-Catolica din strada Bastionului
exista, inca din secolul al 14-lea, un comlex manastiresc al calugarilor dominicani si al
calugaritelor franciscane. Manastirea, ridicata initial la poala dealului, in stanga scarilor
acoperite, este atestata inca din 1298 intr-un document prin care papa Bonifaciu al 8-lea
acorda indulgente celor care o viziteaza. Dupa reforma, in 1556, averile manastiresti sunt
secularizate, iar calugarii alungati din cetate (sub presiunea autoritatilor habsburgice, in 1723,
franciscanii revin in cetate), cladirea devenind sediu al administratiei publice. În secolul trecut
cladirile manastiresti au fost demolate in locul lor ridicandu-se edificiul Consiliului
municipal, iar pe locul vechii capele a maicilor franciscane s-a cladit actuala biserica romano-
catolica din strada Bastionului.
Din vechea biserica s-au pastrat partial numai zidurile extinse cu ocazia recladirii din anii
1484-1510. Din fosta manastire se mai conserva doar un coridor pe latura nordica; forma
actuala dateaza din 1677. Lacasul, construit in sistemul bisericilor-hala, reprezentativ pentru
stilul gotic, are corpul principal alcatuit din trei nave de inaltimi egale; dimensiunile bisericii
ating 44,5 m lungime si 12,6 m latime; in arhitectura monumentului sunt evidente si elemente
ale barocului praghez, raspandit in adoua jumatate a secolului al 17-lea in Europa Centrala.
Dintre obiectele de valoare artistica si istorica retine atentia o cristelnita din bronz cu o
inscriptie in limba latina care atesta ca aceasta lucrare s-a savarsit prin mainile lui Iacob,
turnatorul de clopote, in anii domnului 1440; decorata cu motive mitologice, biblice si flori de
crin, cristelnita este un exemplar de frunte al stilului gotic transilvanean.

Un toc de usa din piatra, decorat cu motive florale zidit in peretele din nord, realizat de
sculptorul pietrar Toma din Sibiu, in anul 1570, este tipic stilului renascentist.Tot intr-un
amestec de stil renascentist si baroc este realizat si altarul, bogat ornamentat, una din cele mai
frumoase lucrari plastice din Transilvania, construit in anul 1680 de sculptorul Johann West si
pictorul Jeremias Stranovius, mesteri breslasi calatori; tot ei sunt creatorii actualei orgi a
bisericii.
 Dupa ce Transilvania devine principat autonom, ca urmare a dezvoltarii comertului cu
Orientul, seniorii cetatii si breslele mai bogate se mandreau si considerau o datorie de onoare
sa-si impodobeasca stranele cu covoare orientale.35 de asemenea covoare de mare valoare
artistica din secolele 16 si 17 formeaza zestrea sim podoaba bisericii.

CASA MEMORIALA N.D.COCEA

Pe strada Cuza Voda, numarul 10, si-a gasit adapost dupa primul razboi mondial scriitorul si
publicistul N.D.Cocea, luptator neobosit pentru idealurile de libertate si progres ale poporului.
A reusit sa activeze organismele locale ale proletariatului si sa tina consfatuiri restranse, in
care isi expunea comentariile asupra evenimentelor politice
CLADIREA VECHII SCOLI DIN DEAL(HALTRICH)
Construita intre anii 1607-1608, a fost supraetajata in 1901. Pe inscriptia aflata pe
anexa cladirii principale se gasesc cuvintele: Schola Seminarium Republicae(Scoala-Seminar
a Republicii), datand din 1619 si indicand un tip de scoala de grad secundar, cu limba latina
ca limba de predare. In 1790 incepe construirea actualului liceu, compusa numai din parter si
primul etaj.
CASA MEMORIALA CHENDI
Ilarie Chendi a locuit in 1890 pe strada N.Balcescu la numarul3. A fost unul din
colaboratorii activi a revistei Semanatorul, ce aparea la Bucuresti. Criticul judicios si incisiv a
terminat liceul german din Sighisoara si localnicii l-au imortalizat printr-un bust si o placa
comemorativa asezata pe casa in care a locuit.
CASA MEMORIALA BOIU
Zaharia Boiu a fost primul absolvent roman al liceului german din oras. Orator de
seama, om de larga cultura, a dat mare atentie scolii. Casa memoriala se afla langa Spitalul
Municipal.

CULTURE PUB
Pe strada Bastionului, un interes deosebit il prezinta casa de la numarul 4, tipica pentru
sistemul de construire a unor locuinte din Evul Mediu. Renovarea i-a lasat forma initiala,
acoperisul iesit in afara servind atat la urcarea recoltei direct in pod, cat si ca mijloc de
aparare.

În municipiul Sighisoara se opresc anual un mare numar de turisti care viziteaza în

special cetatea. Din pacate, nu exista suficiente modalitati de informare pentru turistii care nu
vin în grup organizat cu ghid. Muzeul ofera informatii sub forma de pliante asupra a ceea ce
se poate vizita, precum si circuitul în cetate cu ghizi, dar numai la solicitarea celor care doresc
acest lucru. Ar fi necesara realizarea unor harti cu traseele de vizitat din cetate si a unui punct
de informare a turistilor: locuri de cazare, obiective de vizitat, unde se poate servi masa, ce se
poate vizita în afara orasului Sighisoara etc.

Ţinând cont de amplasamentul orasului, de existenta cetatii medievale, ca si a teraselor

care ofera petrecerea unor ore unice într-un mediu deosebit de pitoresc, credem ca viitorul
orasului Sighisoara depinde de o dezvoltare mai mare a ofertei turistice. Legatura cu agentiile
de turism, conducerea eficienta de catre ghizi profesionisti si crearea unor trasee în zonele
limitrofe Sighisoarei (cetatile fortificate Apold, Saschiz, Biertan, Castelul Cris, Dumbraveni,
Viscri, Malâncrav, etc.) vor fi punctele de referinta în dezvoltarea turistica si a orasului. În
acest sens trebuie avuta în vedere curatenia zonei si cresterea calitatii la deservirea din
magazinele cetatii si a orasului de jos. Ar fi de interes si dezvoltarea mestesugurilor
(împletitul din materiale vegetale, olaritul, produse din lemn) caracteristice zonei si nu
împrumutate sau aduse din alte tari. Se impune ca actualul Birou de patrimoniu sa lucreze cât
mai eficient pentru pastrarea aspectului medieval al cetatii si evitarea modificarilor moderne
la exteriorul cladirilor, care ar schimba caracteristica de cetate unicat în tara noastra.

 PRINCIPALELE TRASEE TURISTICE

Trasee turistice care includ mun sighisoara :

1. Brasov - Fagaras - Sibiu - Saliste - Sebes - Alba-Iulia - Blaj - Medias - Sighisoara - Prejmer
- Brasov

2. Cluj Napoca - Gherla - Reghin - Targu Mures - Sovata - Odorheiu Secuiesc - Sighisoara -
Medias - Turda - Cluj Napoca
3.Oradea – Alesd – Huedin – Cluj-Napoca – Turda – Aiud – Alba-Iulia - Sebes – Sibiu –
Fagaras – 4. Codlea – Brasov– Rupea – Sighisoara – Mures – Ludus – Turda – Cluj-Napoca –
Huedin - Alesd – Oradea

5. Sighisoara - Saes - Apold - Bradeni - Netus - Agnita

Trasee turistice in judetul Mures si Mun Sighisoara :

Excursii de o zi:

La munte:

• Scaunul Domnului (Muntii Calimani, 1.380 m), din satul Bistra Muresului, pe valea
paraului Bistra, în directia nord;
• Vf. Fancelu (Muntii Ghurghiului, 1.684 m), din satul Stanceni spre sud, sau din satul
Salard, pe valea Salardului, spre nord-est;
• Vf. Saca Mare (Muntii Gurghiului, 1.777 m), din satul Iliesi (langa Sovata), în directia
nord-est;
• Pasul Bucin (1.287 m), între Sovata si Gheorgheni;

City break:

• Sighisoara, cu Cetatea Medievala, Turnul cu Ceas, Biserica din Deal, Biserica fostei
manastiri dominicane, Casa "Vlad Dracul";
• Statiuni balneare, rezervatii, helestee;
• Sovata (pe drumul E60 si DN13), cu Lacul Ursu (adanc de 18,4 m), lacurile Alunis,
Verde, Negru, Rosu, Mierlei si Serpilor, cu ape clorurate si sodice;
• Sangeorgiu de Mures (pe drumul DN15), cu baile sarate avand cel mai bogat continut
de iod din Europa;
• Zau de Campie, pe soseaua dintre Ludus si Beclean, cu rezervatia de bujor de stepa si
helestee;
• Padurea Mociar, rezervatie forestiera aflata pe versantul stang al Vaii Gurghiului, la
confluenta acestuia cu raul Muresul;
• Toplita (pe drumul DN15), cu bai termale;

Excursii de doua zile:

 • Baile Tusnad (181 km pe drumul E60, DN13 si DN12), cu Lacul Sfanta Ana;
• Lacul Rosu si Cheile Bicazului (153 km pe drumul R60, DN13, DN13A, DN13B si
DN13C);
• Muntii Hasmasu Mare (1.792 m) – Piatra Singuratica (peste 1.500 m);
• Muntii Ceahlaului (1.907 m), 172 km pe drumul DN15, în directia nord din orasul
Bicaz.

FORME DE TURISM PRACTICATE

3. ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALE SI A OFERTEI DE SERVICII

UNITATI DE CAZARE

Capitolul III. Unitati hoteliere

Hotel Dracul
Sighisoara Tarife incepand de la: 90 RON
 Hotel Steaua
Sighisoara Tarife incepand de la: 20 EUR

Hotel Casa Wagner

Sighisoara Tarife incepand de la: 44 EUR

Hotel Korona
Sighisoara Tarife incepand de la: 43 EUR

Hotel Sighisoara
Sighisoara Tarife incepand de la: 37 EUR

Hotel Poenita
Sighisoara Tarife incepand de la: 87.2 RON

Hotel Denis
Sighisoara Tarife incepand de la: 90 RON

Pensiunea Casa Saseasca

Sighisoara Tarife incepand de la: 40 EUR
 Pensiunea Casa Legenda
Sighisoara Tarife incepand de la: 25 EUR

Pensiunea Casa cu Cerb

Sighisoara Tarife incepand de la: 25 EUR

Pensiunea Casa Epoca

Sighisoara Tarife incepand de la: 41 EUR

Pensiunea Raluca Ioana

Sighisoara Tarife incepand de la: 35 EUR

Pensiunea Joker
Sighisoara Tarife incepand de la: 100 RON

Pensiunea Citadela
Sighisoara Tarife incepand de la: 26 EUR

Tabel 1. Dimensiunile capacitatii de cazare in Sighisoara

Tipuri de unitati / Numar Anii

2005 2004 2002
Hoteluri 12 12 11
 Pensiuni 19 11 11
Hanuri 1 1 -
Hoteluri Pentru Tineret (Hoastel) 1 1 1
Camping 2 1 -
Total 35 26 23

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Se observa o crestere usoara in ceea ce priveste construirea si amenajarea de noi sructuri de

primire turistica cu functiuni de cazare in Sighisoara insotita si de o crestere a numarului de
locuri disponibile. In anul 2002 numarul de locuri disponibile era relativ scazut o explicatie
poate fi aceea ca turistii frecventeaza si alte tipuri de unitatii de cazare cum ar fi fermele
agroturistice in detrimentul pensiunilor, locuinte secundare sau cazare la rude parinti ori
prieteni

Tabel 2. capacitatea de cazare turistica existenta

Tipuri de unitati / Numar locuri Anii

2005 2004 2002
Hoteluri 668 600 534
Pensiuni 313 250 220
Hanuri 22 20 -
Hoteluri Pentru Tineret (Hoastel) 8 8 8
Camping 300 300 -
Total 1311 1178 762

Unitati de alimentatie
Restaurant Joker
 Restaurantul Joker din Sighisoara este deschis zilnic intre orele 11:00 -
23:00 restaurantul nostru va ofera o gama larga de preparate culinare din
bucataria traditionala ardeleneasca si unele specialitati din bucataria
internationala.

Restaurant Europa 2000

Restaurant Europa 2000 din Sighisoara, va ofera atat meniuri traditionale romanesti cat si meniuri
internationale. Bucatarul sef pregateste fiecare meniu proaspat tinand cont de dorintele
dumneavoastra speciale.
Resturant Hotel Sighisoara

Situat in Sighisoara, ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau

pentru evenimente erganizate in grup restrins.

Restaurant Denis Danes

La restaurantul localului oaspetii pot savura specialitati culinare gatite dupa
retete alese, in compania vinurilor de vita nobila atent selectionate. In
restaurantul hotelului se pot servi cele mai variate creatii culinare.
Restaurantul va ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau
pentru evenimente de orice fel. Restaurantul Hotelului DENIS va asteapta!

Restaurant Casa Vlad Dracul, Restaurant Adrandi, Comprod Srl Restaurant

Geo Trans Srl Nextco Srl, Restaurantul Vila Franka, Restaurant Cooper Srl, Restaurant P&Y,
Restaurant Rex , Restaurant Rustic

Pizerii: Pizzerie “JO”, 4 Amici, Admil, Flamingo, Pizza Albatros, Pizza Italiana

Cafenele: Art Cafe,

Restaurant- Pizzerie Perla cetatii Ai gasit locul perfect din Sighisoara,
unde poti servi o masa gustoasa cu un vin rafinat, sa-ti comanzi o pizza sau pur
si simplu sa stai de povesti cu prietenii tai savurand o cafea, o bautura
racoritoare sau bautura alcoolica.

Baruri, puburi si terase: Bar Emma Srl, Music Pub, Culture Pub, Bar Studio
Unitati de agrement
Cluburi si discoteci: Discoteca Europa, Club Metropolis, Discoteca No Limits, Discoteca
Black Box, Discoteca Kramer Culture PUB, Club B

Piete: Piateta scolii De Muzica Piata Turnului Cizmarilor Piata Ratustelor Piata Cetatii Piata
Sigma

Teatre : Teatrul popular Sighisoara , Teatru National Targu Mures, Teatrul Ariel

Cinema: Tineretului

Unitati de tratament
Centrul De Recuperare Sovata aflat in zona turistica Sighisoara - Targu Mures

Statiunea Sangiorgiu de Mures

Capitolul IV. Analiza circulatiei turistice

Tabel 3.1. Capacitatea si activitatea turistica in Sighisoara

An Nr. Locuri Nr Locuri in Sosoiri (Mii) Innoptari (Mii)

Functiune (mii
locuri – zile)
2002 762 114.30 16.5 35.6

2004 1178 191.4 22.2 50.4

2005 1311 327.7 40.6 84.2

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Tabel 3.2. Capacitatea Si Activitatea Turistica in Sighisoara (romani, straini)

 Anul Nr Locuri In Sosiri Innoptari Indici De Utilizare
Functiune (Mii Romani Straini Romani Straini Neta A Capacitatii
Locuri Zile) In Functiune (%)
(mii) (mii) (mii) (mii)
2002 114.3 13.5 3.0 25.1 10.6 31.1

2004 191.4 17.7 4.4 35.5 14.9 26.5

2005 327.7 32.48 8.12 67.5 16.7 25.6

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Se poate observa clar o crestere in turism a capacitatii de cazare aflata in functiune in

Sighisoara, in aceasa perioada. Ponderea sosirilor in perioada 2002 – 2004 a avut o crestere ,
dar anul 2005 s-a inregistrat o cresterea sosirilor cu 83% mai mare fata de 2004 si cu 146%
fata de 2002, numarul turistilor inregistrand o crestere semnificativa.

Numarul de innoptari are de asemenea o evolutie pozitiva cu o crestere spectaculoasa in

anul 2005 cu 67% fata de 2004 si cu 136% fata de 2002. Din punct de vedere al structurii
turistilor sunt cu preponderenta turisti romani numarul turistilor straini fiind relativ mic si
inregistrand o scadere in anul 2004.

Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare in functiune scade in aceasta periada de

la 31.1% la 25.6% si deci si rentabilitatea spatiilor de cazare scade.

Sejurul mediu este de 2.16 zile in 2002, 2.27 zile in 2004 si 2.07 zile in 2005
inregistrand astfel o evolutie relativ constanta.

Densitatea circulatiei turistice a inregistrat un trend ascendent de la 0.51 tur/ loc la 1.18
tur/ loc. Circulatia turisticã a Sighisoarei a cunoscut, în perioada 2002-2005, o serie de
modificãri atât de ordin cantitativ, cât si de ordin structural, datoritã în special fenomenului de
tranzitie, a situatiei economice precare, dar si a interesului deosebit al turistilor pentru
petrecerea timpului in zone noi nepoluate.

Incasarile din turism. Sighisoara detine un valoraos potential natural si antropic, pe baza
conditiilor geografice climaice si istorice existente, in regiune exista posibilitatea de a face din
munca de turism un sector economic important cu efecte considerabile asupra veniturilor
incasate si a pietei fortei de munca.
 Tabel 4. Turisi Cazati In Unitatile De Cazare Din Sighisoara

Tipuri De Unitati/ Numar Sosiri Ani

2002 2004 2005
Hotel Romani 8.4 8.14 14.90
1.9 2.03 3.7
Straini
Pensiune Romani 4.92 5.13 9.40
1.03 1.3 2.34
Straini
Hotel Pentru Tineret(Hostel) Romani 0.3 0.2 0.32
0.07 0.07 0.1
Straini
Han Romani - 0.5 0.74
- 0.1 0.2
Straini
Camping Romani - 3.9 7.12
- 0.9 1.78
Straini
Total Romani 13.5 17.7 32.4
3 4.4 8.1
Straini

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Majoritatea turistilor ata romani cat si straini au preferat sa se cazeze in structuri de

primire turistica sub forma hotelurilor si a pensiunilor, o motivatie poate fi comfortul oferit de
aceste unitati, dotarile pe care le au, serviciile pe care le ofera dar si increderea alinierii acetor
structuri la cerintele impuse odata cu intrarea in comunitatea europeana.

Tabel 5. Numarul De Innoptari In Unitatile De Cazare Din Sighisoara

Tipuri De Unitati/ Numar innoptari Ani

2002 2004 2005
Hotel Romani 16.3 16.3 30.8
6.9 6.8 7.8
Straini
Pensiune Romani 7.3 10.3 19.5
3.2 4.4 4.8
Hotel Pentru Tineret(Hostel) Straini 1.5 0.4 1
Romani 0.5 0.15 0.2

Straini
Han Romani - 0.7 1.4
- 0.3 0.3
Straini
Camping Romani - 7.8 14.8
- 3.4 3.6
Straini
Total 25.1 35.5 67.5
Romani 10.6 14.9 16.7

Straini

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Previziunea circulatiei turistice pentru anii 2006-2008 realizata prin metoda sporului mediu

Unde Δ‾ = 8.03

nr crt anul nr de turisti (mii)

1 2002 16.5
2 2004 22.2
3 2005 40.6
4 2006 48.63
5 2007 56.6
6 2008 64.69

Economia turismului a cunoscut in ultimii ani un proces de revigorare lenta ceea ce se

coreleaza cu cresterea numarului de unitati de cazare si arata o tendinta de crestere a cererii
turistice

Propuneri de valorificare
 In vederea valorificarii superioare a potentialului turistic al municipiului sighisoara este
necesar luarea unor masuri concrete :

 Modernizarea si diversificarea produsului turistic cu accente pe elementele de

specificitate.

 Strategie initialã de marketing ar trebui sa includa un program agresiv de

publicitate, prin crearea unei baze de date continând agentii de turism din românia si prin
furnizarea continua de informatii – calendar al venimentelor, actualizarea produselor si alte
activitati similare, plasarea reclamelor în publicatiile de turism nationale si regionale si
participarea la târgurile de turism din românia.

 Studiile internationale arata ca ecoturismul si turismul cultural reprezinta nise de

piata în crestere, iar municipiul sighisoara cu proximitatile sale are un potential ridicat si este
bine pozitionat, astfel încât se poate începe capitalizarea acestor resurse si oportunitati.

 Modernizarea infrastructuirii turistice, a cailor de comunicatie a mijloacelo de

transport in comun, a retelei de telecomunicatii, a a unitatilor comerciale sanitare , de prestari
servicii, a echipmentelor tehnico edilitare.

 necesitatea înfiintarii unui oficiu de turism este justificata pe de o parte de

aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare durabila pe plan local în vederea
eficientizarii actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de alta parte de alta parte
obiectivele pe care un astfel de serviciu si le propune:

• promovarea sustinuta a “dezvoltarii turistice în scopul cresterii beneficiilor

obtinute de pe urma valorificarii resurselor turistice pentru comunitatea locala

• promovarea imaginii reale a municipiului Sighisoara în special si a judetului

Mures în general, atât pe plan national, cât si pe plan international;

• realizarea unor programe în parteneriat cu oficiile de turism de pe lânga

primariile oraselor înfratite cu municipiul Sighisoara;
 • abordarea sistematica a pietei si infrastructurii existente, care sa grupeze într-un
cadru coerent, pe o baza locala si zonala, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor
publici si privati implicati în turism;

• identificarea resurselor turistice antropice si naturale al caror grad de exploatare

este scazut si înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât mai rapide a acestora în
circulatia turistica;

• analizarea propunerilor venite din partea agentilor publici si economici de

asociere cu Primaria municipiului Sighisoara în vederea cresterii gradului de exploatare a
resurselor turistice locale si zonale;

• initierea unor investitii publice directe pentru restaurarea / ameliorarea

atractiilor turistice cu grad ridicat de importanta.

 Sustinerea investitiilor in agrementul turistic si prin atragherea investitorilor

straini

 Armonizarea legislatiei turistice actuale cu legislatia ue

 Organizarea unor tururi / circuite turistice – programe turistice pe circuite

tematice

(istorice, geografice, economice, complexe etc.)

 Organizarea unor evenimente / manifestãri cultural-artistice etc. (în parteneriat

public / privat), care atrag vizitatori autohtoni si straini si pot constitui prilejuri de promovare
si dinamizare a turismului local

 Editarea unor materiale promotionale de calitate, care sa proiecteze o imagine

pozitiva a turismului din municipiul sighisoara (reviste de profil, brosuri, pliante, harti si
ghiduri turistice, ilustrate etc.)

 Crearea si punerea la dispozitia turistilor si a factorilor interesati a unei baze de

date completã si operativã, privind oferta turistica din municipiu si proximitati:

• baza turistica: – locuri de cazare (hoteluri, pensiuni etc.);

 – restaurante, cluburi, puncte de agrement;

– agentii de turism si rent-a-car;

• puncte de atractie turistica (muzee, monumente, biserici si alte atractii

culturalistorice) ce sa fie incluse în diverse tururi ale orasului

• modalitati de petrecere a timpului liber (agrement);

• trasee si obiective turistice periurbane, cai de acces;

• servicii oferite, nivel de pret, orar etc.;

monitorizarea si evaluarea diferitilor indicatori cantitativi si calitativi – fluxul

turistic, cererea turistica, factorii motivationali etc.:

• numarul de turisti români si straini, ponderea cererii interne si externe în

totalul cererii turistice anuale;

• indicele modificarii în timp a cererii turistice interne si externe;

• repartitia pe zone de provenienta (tari) a cererii turistice externe si

provenienta regionala a cererii turistice interne;

 Integrarea tuturor factorilor (actorilor) implicaþi în dezvoltarea turismului pe

plan

Local (institutii publice locale si centrale, diferite organisme publice sau private – ant,

Antrec, ong-uri, agenti privati de turism – hoteluri, restaurante, agentii de turism etc.),
activarea parteneriatului public-privat într-un efort cumulat de relansare a turismului clujean,
explorarea posibilelor parteneriate regionale si a avantajelor colaborarii cu agentiile de
promovare din lte judete

 Organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea si strategia turismului local,

cu participarea organizatiilor profesionale, agentilor economici de profil, institutiilor de
învatamânt cu specific de turism si altor factori competenti (reprezentantii autoritatilor locale,
Consiliul Judetean si Prefectura Cluj, Agentia de Dezvoltare Nord Vest, reprezentantii
sectorului agroturistic etc.), având ca finalitate identificarea resurselor si a posibilitatilor de
finantare a unor proiecte, precum si elaborarea unor strategii si politici pe termen scurt, mediu

 Initierea unor programe de formare profesionala adecvate pentru lucratorii si

lung profesionistii din turism, realizarea unor materiale promotionale pentru pensiunile mici
etc.

Harta Municipiului Sighisoara

Harta Municipiului Sighisoara
 Concluzie

Un oras medieval care ofera turistilor prin unicitatea sa posibilitatea de a redescoperi

aerul plin de mister al istoriei.

Orasul Sighisoara pastrându-si aerul medieval cu ziduri somptuoase pline de mister

ofera turistilor posibilitatea sa descopere istoria si cultura unui mix de civilizatii de mult apuse
.Pastrându-si farmecul istoric de altadata, Sighisoara este în acelasi timp si un oras modern
datorita festivalurilor pe care le gazduieste si care atrag nummerosi turisti atât din tara cât si
din strainatate cat si a investitiilor facute in infrastructura.

Bibliografie
1. Camarda A., „Economia Turismului”, Ed. Omnia Uni S.A.S.T. Brasov 2005

2. Cucu V. „Orasele României”. Editura stiintifica Bucuresti

3. Dubowy E. „Sighisoara- un oras medieval” Editura Tehnica Bucuresti

4. Ioncicã, M. „Economia Serviciilor”, Bucuresti, Editura Uranus, 2000

5. Minciu R. „Economia Turismului” Bucuresti Ed. Uranus 2000

6. Nistoreanu P. „Economia Turismului- Teori Si Practica” Bucuresti Ed.ASE 2002

7. Sighisoara - mic îndreptar turistic

8. soneriu I. „Orasul Sighisoara” vol VIII

9. Vancea A. „Monografia judetului Târnava Mare- Sighisoara” editura

10. www. Sighisoara.com