UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI

TEHNOLOGIE GEORGE EMIL PALADE DIN TÂRGU MUREȘ

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT
SPECIALIZAREA: MASTERAT ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ SI POLITICI
EUROPENE

ANALIZĂ COMPARATIVĂ ÎNTRE SITE-UL

PRIMĂRIEI ȘELIMBĂR
ȘI CEL AL
PRIMĂRIEI SADU

Profesor coordonator:
Prof. Univ. Dr. Dogaru Lucreția

Masterand:
Vodă Bianca-Nicoleta

Târgu-Mureș
2021

1
 I. PRIMĂRIA ȘELIMBĂR – INFORMAȚII GENERALE

Comuna Şelimbăr este o comună cu un trecut istoric bogat, poziţia ei în apropiere de Sibiu
(Hermannstadt), determinând-o să aibă, de multe ori, un rol de seamă în diferitele evenimente
din istoria Transilvaniei. Cel mai vestit reper istoric fiind cu siguranţă Bătălia de la Şelimbăr.

În decursul istoriei comuna Şelimbăr şi satele aparţinătoare au parcurs diferite stadii de

dezvoltare şi ocupaţie, fapt evident şi în evoluţia numelor localităţiilor:
• Şelimbăr,Sellenberg,Schellenberg;
• Bungard,Bongard,Baumgarten;
• Mohu,Moh,Moichen;
• Veştem, Veszteny, Westen.

Izvoare istorice

Existenţa unei localităţi şi a populaţiei aferente premergătoare pe spaţiul actualei

comune Şelimbăr este documentată încă din perioada antică de vestigii neolitice care au fost
scoase la lumină în Cristian; fără să se fi organizat cercetări sistematice pe teritoriul comunei,
obiectele descoperite în arealul localităţii şi în vecinătate, permit reconstruirea istoriei umane
de pe aceste meleaguri.
Din mileniul III, î.e.n. este datat un răzuitor de piatră descoperit în pădurea “Valea
Sălcii” (Schleifengraben – Distelseifen); răzuitorul a fost încadrat în cultura Coţofeni
începutul epocii bronzului perioadă în care se presupune că ar fi existat o aşezare în
perimetrul comunei. Din sec.II. e.n., după cucerirea Daciei de către romani, sunt datate urmele
unor construcţii romane care au fost descoperite la est de sat, pe malul Cibinului; în două
locuri s-au descoperit fragmente de cărămizi şi de ceramică. Dintre acestea se observă
cărămizi în formă de opt (8) folosite la mozaic şi la pavimente. Alte mozaicuri au forma unui
triunghi. Aceste urme au fost descoperite de către medicul Steinburg şi predate Muzeului
Brukenthal din Sibiu.
În urma săpăturilor şi a cercetărilor făcute pe teritoriul comunei Şelimbăr s-a
descoperit un depozit de unelte de fier datând din secolul XIII. Depozitul conținea mai multe
unelte agricole si de fierărie, indicând existența unui atelier de fierărie pe locul descoperirii.
Tot din această perioadă provine și numele localităţii Veștem, care îşi are originea la “Vesta“,
zeiţa romană a focului domestic şi a altarului, pe care vestele întreţineau focul sacru. Altarular
fi fost în mijlocul satului, între șosea și Cibin, unde s-au descoperit prin săpături, ziduri groase

2
de piatră și oseminte omenești.
Începând din secolul al XII-lea, a început venirea primilor colonişti germani; acestia
au preluat teritoriul de la secui, care aşezaţi cu puţin timp înainte de către statul feudal
maghiar, au fost deplasaţi în loculire din judeţele Harghita şi Covasna, unde şi actual se
regăsesc urmaşii lor. Coloniştii germani şi secui au avut sarcina apărării graniţelor
Transilvaniei. Trebuie menţionat că aceste teritorii – deşi erau locuite de populaţia autohtonă
– până la venirea coloniştilor nu erau organizate din punct de vedere administrativ şi politic.
Cnezatele şi voievodatele româneşti existente erau ancorate în activitatea strict administrativ
gospodarească ocupându-se de agricultură şi creşterea animalelor, fară să existe o preocupare
pentru o administrare globală a teritoriului. Coloniştii au găsit în Transilvania o veche
populaţie românească fapt atestat şi în denumirile de munţi şi izvoare, ca: Paltinişul,
Crăciuneasa, Beşinău, Vadu Surdului, Surdu, Valari etc.
Familiile de greavi Hezo din Şelimbăr şi Herbord, Solomon şi Henze din Cristian sunt
menţionate în secolul al XIV-lea alături de Gobel din Şura Mare, Nicolaus din Turnişor şi
Daniel din Casolt, toate având importante funcţii politice în comunităţile săseşti; “din rândul
greavilor a luat naștere, spre sfârşitul perioadei menţionate, pătura nobiliară şi a patricienilor
cu titluri nobiliare din orașele săseşti, asimilată cu clasa dominantă a saşilor şi românilor de pe
pământul colonizat” (“Fundus regius”). În sec. XIV-lea, “unele commune româneşti au intrat
sub dependenţa celor săseşti sub pretextul drepturilor posesorale. De pildă, administraţia din
Cisnădie impusese numeroase obligaţii locuitorilor din Sadu, iar comuna Cristian celor din
Gura Râului. Apoldu de Sus şi-a impus autoritatea asupra celor din Rod. Comuna Slimnic
primeşte o donaţie în Loamneş de la Vladislav al II-lea, în 1503. În 1510, Ioan Barlabassy,
voievodul Transilvaniei, ordonă oficialității Sibiului ca dijmele din Loamneș să fie ridicate de
comuna Slimnic”.
În 1493, o oaste turcească trecând munţii, probabil în zona Sălişte, a atacat, jefuit şi
incendiat comunele Cisnădie, Turnişor, Cristian, Ocna Sibiului, Rusciori şi Şura Mică. În
retragere, prin defileul Oltului, turcii sunt ajunşi de cetele înarmate ale românilor din satele
mărginene, la care s-au adăugat şi saşii din cetatea Sibiului sub comanda lui Georg Hecht,
find nimiciţi la Boiţa, iar prăzile restituite păgubaşilor. În cronica murală a bisericii
evanghelice din Sibiu este consemnat: “1493. Turcii sunt bătuţi la Turnu Rosu de păstori”.
În 1599, la 28 octombrie are loc bătălia de la Şelimbăr, în care Mihai Viteazu reuşeşte să
zdrobească oştirea transilvăneană şi să-şi deschidă drumul spre cetatea Alba Iulia, înfăptuind
prima unire a Transilvaniei cu Ţara Românească; se spune că Mihai Viteazu a trecut prin
Cristian după bătălia de la Şelimbăr în drum spre Alba Iulia. Bătrânii satului Cristian spun că

3
domnitorul ar fi poposit în Cristian o noapte, într-o casă care a fost demolată, pe str. X la nr.
48. Este de notat că pe acea vreme drumul principal spre Alba Iulia trecea prin Cristian, Orlat
şi Sălişte.
Bătălia de la Șelimbăr (germană Schellenberg) a avut loc pe 28 octombrie 1599 și s-a
dat între oastea Țării Românești condusă de Mihai Viteazul și oastea Transilvaniei condusă de
Andrei Báthory. Bătălia s-a terminat cu victoria clară a armatei condusă de Mihai Viteazul
care astfel şi-a deschis drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a înfăptuit prima unire a
Transilvaniei cu Țara Românească.
Chiar dacă alianţa încheiată în 27 mai 1595 de voievodul Mihai cu Sigismund Bathory
era clară, acestuia din urmă dăruindui-se, la 6 ianuarie 1597, castelul şi domeniul Buia, format
din 14 comune toate în judeţul Sibiu, domeniul Sona în județul Alba şi dreptul de a construi în
Alba Iulia (Balgrad), lângă cetate, o mănăstire, care a fost ridicată în acelaşi an, între cei doi
relaţiile s-au deteriorat an de an. În 1597 se produseră schimbări însemnate în Transilvania.
Sigismund Bathory a facut o vizită împăratului Rudolf II, la Praga, în urma acestei vizite
încheindu-se un tratat bilateral prin care Sigismund ceda imperiul Transilvania, în schimbul
ducatelor Oppeln şi Ratibor din Silezia. Schimbul dădea posibilitatea Austriei să-şi extindă
influenţa asupra creştinilor din Imperiul Otoman. Situaţia l-a determinat pe Mihai Viteazul,
domnitorul Tării Româneşti, să reflecteze la alianţa cu Sigismund Bathory şi s-ă încheie la
rândul său un tratat cu împăratul Germaniei mult mai favorabil, la Mănăstirea Dealu, în 9
iunie 1598. Preambulul tratatului spune că Mihai Viteazul recunoaşte suzeranitatea
Habsburgilor asupra Ţării Româneşti, împăratul obligându-se să vină pe socoteala lui, cu
leafa, 500 de mercenari, pe lângă Mihai, acesta rămânând domn pe viaţă şi cu drept de
moştenire în familia lui. Obiceiurile şi autonomia ţării vor rămâne neschimbate, nu se va plăti
nici un tribut iar solii români vor fi primiţi la împărat cu deosebită cinste. Sigismund Bathory,
un om schimbător şi nehotărât, realizează că ducatele sale din Silezia nu fac cât Transilvania
şi în august 1598 se intoarce la vechea lui stăpânire, alungând dregătorii împăratului. La
venirea lui în Ardeal, el îl cheamă, din Polonia, pe vărul său Andrei Bathory, cardinalul,
cedându-i acestuia tronul principatului. Cardinalul Andrei Bathory, este recunoscut ca
principe de dieta Transilvaniei în aprilie 1599.
Schimbarea lui Sigismund Bathory îi era cu totul defavorabilă lui Mihai, Andrei
Bathory fiind duşmanul lui Rudolf al II-lea (care a fost înlăturat astfel din Transilvania) şi
aliat cu turcii pentru a ţine piept Austriei. Mihai era prins în două flancuri: la sud turcii, iar la
nord, aliatul lor – Andrei Bathory. Mihai a luat a hotărît – fără o pregătire minuţioasă –
năvălirea Ardealului, pentru a surprinde duşmanii nepregătiţi. Mihai face cunoscut planul său

4
Curţii de la Praga, plan prin care urma să se realizeze unificarea politică a Transilvaniei cu
Ţara Românească şi să se consolideze independenţa ţării împotriva turcilor. Patriciatul săsesc
se arăta bucuros de a îl sprijini pe domnul muntean şi comitele Albert Huet îi scria lui Mihai,
rugându-l să grăbească trecerea în Transilvania.

Fundaţia culturală ŞELIMBĂR 400

În luna octombrie 1599, a avut loc victoria lui Mihai Viteazul în bătălia de la
Șelimbăr. Aceasta victorie a deschis drumul spre unirea celor 3 țări românești realizată în
1600. De la această dată ideea de unitate națională a fost permanent în inima și sufletul
fiecărui român realizându-se deplin în anul 1918.
În anul 1999 s-au împlinit 4 secole de la această victorie istorică. În prezent, locul
bătăliei din 1599 dintre Mihai Viteazul și principele Transilvaniei este marcat printr-o troiță
amplasată pe o ridicare de pământ în formă de trunchi de piramidă. Troița a fost ridicată în
perioada interbelică. Se presupune ca tumulul de pământ adăpostește ramașițele ostașilor
căzuți în bătălie. Troița este accesibilă printr-un drum din DN1 cu o lungime de ca. 1,5 km.
Este, de asemenea, accesibilă dinspre cartierul Hipodrom al Sibiului printr-o cărare
perpendiculară pe drumul menționat.
În 1999, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la evenimentul care marchează începutul
procesului de unificare al celor trei țări române, s-a format Fundația Culturală “Șelimbăr 400”
ce are drept scop protejarea sitului precum şi a memoriei eroilor neamului.

5
 Aşezarea geografică

Comuna Şelimbăr se află în centrul depresiunii Sibiului fiind localizată pe cursul

mijlociu al râului Cibin la o altitudine de 450 m, cu satele Veştem 448 m, Mohu 455 m,
Bungard 460 m, Şelimbăr 440 m. Comuna aparţine din punct de vedere administrativ
judeţului Sibiu şi este amplasata la o distanţă de 5 km de oraşul reşedinţă de judeţ, avînd în
apartenenţa ei satele Şelimbăr, Veştem, Mohu şi Bungard. Alte centre urbane aflate în
apropiere sunt: Cisnădie, Tălmaciu, Avrig, Mediaş şi Agnita.

6
 II. DIGITALIZAREA COMUNEI ȘELIMBĂR – INFORMAȚII –
PREZENTARE SITE

Procesul de digitalizare al serviciilor din administrația locală din Șelimbăr a ajuns

subiect de știri la televiziunile naționale. Buletinul de știri al postului Kanal D a prezentat ă
știre legată de performanța de aici: s-au achitat mai multe taxe și impozite online decât la
ghișeu. Digitalizarea în această comună este o practică obișnuită, deși în multe orașe mari este
o practică greu de întâlnit. Oamenii au ajuns să plătească totul online și chiar au stabilit un
record al plăților. La Șelimbăr s-au achitat mai multe taxe și impozite pe internet mai mult
decât la ghișeu.

Online încă din 2016

Proiectul digitalizării primăriei Șelimbăr a fost inițiat de către primarul Marius Grecu
încă din anul 2016, în prezent toți locuitorii din Șelimbăr, Mohu, Bungard și Veștem putându-
și crea un cont de utilizator pe site-ul www.primariaselimbar.ro unde, ulterior, toate
operațiunile pot fi efectuate online. Fie că vorbim despre eliberarea unui certificat fiscal sau
despre efectuarea altor declarații, locuitorii din comuna Selimbar pot face totul online, iar
surpriza plăcută este dată de faptul că anumite operațiuni sunt rezolvate aproape instant.
Site-ul instituției s-a actualizat și și-a îmbunătățit constant în funcție de modificările
legislative și sugestiile primite atât din partea specialiștilor IT, cât și a utilizatorilor acestei
platforme. ”Este un proces absolut normal să oferim posibilitatea locuitorilor să își
soluționeze online solicitările și să nu mai fie nevoiți să se deplaseze fizic la sediul institutie.
Este în mod cert încă un aspect cu care ne mândrim, ținând cont de faptul că nu multe primarii
din țară au reușit să implementeze acest sistem. Chiar dacă se vorbește despre proiecte de lege
privind digitalizarea, noi am acționat proactiv, ne-am mobilizat și am implementat o soluție
digitală pentru eficientizarea serviciilor oferite cetățenilor noștri” a declarat Marius Grecu,
primarul comunei Șelimbăr.

7
 Șelimărenii pot face și raportări online:

https://primariaselimbar.ro/raporteaza-o-problema/.

Sunt rugați ca oricând să le comunice aleșilor lor dacă au văzut gropi în

rețeaua de asfalt stradală, gunoaie aruncate în locuri nepermise, cerșetori, probleme
la rețelele de utilități publice sau dacă au avut vreodată dispute cu funcționarii
publici.

Bugetul Șelimbărului pe 2021. 56% din buget este destinat investițiilor

Bugetul comunei Șelimbăr s-a dublat în ultimii șase ani, de la 34,75 milioane lei, cât a
fost în 2016, la 64,42 milioane, atât cât este proiecția bugetară propusă de administrația locală
pentru anul în curs. În 2017, bugetul comunei a fost de 31,23 mil. lei, în 2018 – 42,52 mil. lei,
în 2019 – 55,58 mil. lei, iar în anul 2020 – 63,03 mil. lei.
În acest an este pentru a doua oară când bugetul comunei Șelimbăr depășește 60 de
milioane de lei, proiecția bugetară pentru anul în curs fiind de 64,42 milioane de lei. Din

8
această sumă 26,29 milioane lei reprezintă excedentul anilor precedenți, iar acești bani sunt
repartizați investițiilor deja contractate de către Primăria Comunei Șelimbăr și care se află în
execuție în anul 2021.
În acest an se vor încheia lucrările la grădinița de pe strada Doamna Stanca, va fi
finalizat punctul de lucru ISU Șelimbăr, precum și cele mai importante lucrări la reabilitarea
sistemul de canalizare.
Proiectul bugetului local al Comunei Șelimbăr este publicat pe site-
ul www.primariaselimbar.ro, la secțiunea Informații de interes public, precum și la avizierul
de la sediul Primăriei din localitatea Șelimbăr, str. Mihai Viteazu nr 197, acesta va rămâne
afișat pentru dezbatere și consultare publică pentru o perioadă de 15 zile, iar apoi va fi supus
aprobării Consiliului Local Șelimbăr.

9
 Cetățenii pot transmite sugestii sau întrebări în format electronic pe adresa de e-
mail contact@primariaselimbar.ro

Sunt cuprinse lucrări în curs de execuție:

• Construire Punct de lucru ISU Șelimbăr

• Construire grădiniță str. Doamna Stanca

• Construire capelă mortuară în satul Veștem

• Amenajare drum vicinal între satul Mohu și stația de Epurare

• Modernizare strada Lucernei

• Modernizare strada Dinicu Golescu

• Modernizare Strada Salcâmului

• Amenajare strada Țebea

• Modernizare strada acces Octavian Goga

• Reabilitare Strada Seviș

• Amenajare zona promenadă între Mihai Viteazu și Octavian Goga Intersecție cu

George Coșbuc

• Stație de pompare Podul de fier cu Rețele aferente

10
 • Staţie de pompare SP2 Veștem

• Staţie de pompare SP1 Veștem

• Staţie de pompare SP1 Mohu

• Staţie de pompare SP2 Bungard

• Staţie de pompare SP2 Mohu

Învestiții în curs de contractare a execuție lucrărilor:

• Amenajare Parc/Loc De Joacă Pt Copii Str Țebea

• Amenajare Parc/Loc De Joacă Pt Copii Str D-Na Stanca

• Construire Capelă Mortuară Refacere împrejmuire Bungard

• Construcție Teren Multifuncțional în Satul Bungard

• Modernizare Strada Ion Creangă

• Reabilitare Strada Traian

• Modernizare Strada Decebal

• Modernizare Strada Petru Rareș

• Modernizare Strada Junimii

• Modernizare Strada Treboniu Laurean

• Modarenizare Strada Unirii

• Modernizare Strada Prelungire 1 Decembrie

• Modernizare Strada Cimitirului

• Construire Capelă Mortuară Sat Mohu

11
Investiții aflate în faza de elaborare documentații tehnico-economice:

• Proiectare Gradinită Cartier Tineret Șelimbăr

• Rețele Hidroedilitare, Iluminat Public și Cablaj Metropolitan Iulia Hașdeu

• Iluminat Public și Cablaj Metropolitan Cartierul Tineretului Șelimbăr

• Proiectare Lucrării de Rețele Iluminat Public și Cablaj Metropolitan Pe Str. Tudor

Vladimirescu

• Construire Sediu Primărie

• Retele Hidroedilitare Str Armoniei

• Proiectare Pod între Străzile Podului și Seviș

• Proiectare Modernizare Pod Strada Mihai Viteazu

• Proiectare Amenajare Strada Măgurii

• Proiectare Reprofilare Strada Mihai Viteazu

• Modernizare Strada Trifoiului

• Modernizare Drumul Gării din Sat Mohu

• Reabilitare Str Liliacului

• Modernizare infrastructurii pe Strada Sabin Balașa

• Pistă Biciclete Dn1-Pădurea Șopa

• Modernizare Str Stadionului

• Modernizare Str Ion Neculce cu rețelele aferente

• Refacere infrastructurii rutiere și rețele pe Strada Petru Aron

• Modernizare Str Ion Rațiu

• Amenajare Promenadă pe Malul Râului Seviș

• Modernizare Strada Otilia Cazimir

12
 • Stație Pompare SP Triajului

• Stație Pompare SP3 Veștem

Bugetul comunei Șelimbăr în ultimii șase ani (inclusiv excedentul bugetar din anul
precedent)

• 2016 – 34.758.770 lei

• 2017 – 31.230.710 lei
• 2018 – 42.522.550 lei
• 2019 – 55.588.960 lei
• 2020 – 63.037.320 lei
• 2021 – 64.423.000 lei

13
Centrul de vaccinare de la Shopping City Șelimbăr

Centrul de vaccinare de la Shopping City Șelimbăr e finalizat. ”Am reușit să-l

realizăm cu zero costuri”.
Primarul comunei Șelimbăr, Marius Grecu, a anunțat astăzi că centrul de vaccinare de
la Shopping City Șelimbăr este finalizat și că poate fi operațional. ”Mă bucur că am reușit să
finalizăm acest centru în termenul propus și, mai mult decât atât, pentru că datorită colaborării
foarte bune că NEPI Rockcastle, amenajarea nu a costat niciun leu administrația locală.
Sperăm ca acest centru să deservească un număr mare de persoane, astfel încât să putem ieși
cât mai rapid din această pandemie. Este un pas mic făcut de administrația locală și sperăm ca
alături de alți pași foarte mici, făcuți de noi toți, pași care țin de igienă și respectarea legilor
date în context pandemic, să ieșim cu bine din această perioadă neagră”, a declarat primarul
Marius Grecu.
Pe lângă centrul de vaccinare din Șelimbăr, Instituția Prefectului a anunțat astăzi alte
trei centre de vaccinare, două fluxuri noi la Sibiu, în centrul de vaccinare existent deja de la
Redal Expo și la Cisnădie, la Casa de Cultură.
Autoritățile precizează că înscrierea pentru vaccinare se va putea realiza începând de
miercuri, 10 februarie, și se adresează persoanelor care, potrivit Strategiei naționale de
vaccinare împotriva COVID-19, fac parte din Etapa a II-a, respectiv cele cu boli cronice,
vârstnici peste 65 de ani și lucrătorii care desfășoară activități în domenii esențiale.
Modalitățile de programare la vaccinare sunt aceleași, atât prin intermediul platformei
electronice, medicul de familie/ curant, cât și prin call center, la numărul unic 021. 414.44.25.
În acest moment, în municipiul Sibiu sunt operaționale două puncte de vaccinare la
Redal Expo. În județ mai este un centru de vaccinare la Mediaș, unul la Avrig și încă unul
la Agnita.

14
Alte informații utile:

• Acecsarea de către cetățeni a compartimentelor în căutarea cererilor tipizate, a

formularelor online, se face foarte simplu, în secțiunea „Despre noi”, găsim o rubrică
numită „Compartimente”, iar acolo se află toate informațiile necesare despre fiecare
compartiment în parte.

15
• În secțiunea „Cultură”, putem accesa informații precum: Agenda culturală – ce
privește proiectele culturale; Educație – unde sunt numite și descrise toate instituțiile
de învățământ din comună (școli, grădinițe); Scurt istoric – cu infromații menționate și
la capilolul I; Agenda sportivă – aceasta cuprinde lista proiectelor spre finanțare din
bugetul local, împreună cu ghidul acesteia; Turism – informații; Multimedia – galerie
foto cu diferite evenimente ce aparțin de comuna Selimbăr.

16
• În secțiunea „Acasă”, se găsesc majoritatea informațiilor necesare, este ușor de accesat
portalul cetățenilor, însă aceștia au nevoie de un cont de utlizator pentru a se putea
loga pe site-ul primăriei; tot la această secțiune se găsește și rubrica „Raportează o
problemă”, unde cetățenii pot trimite o sesizare online în privința doleanțelor pe care
le au.

17
• O altă rubrică foarte importantă, din punctul meu de vedere este cea numită „status
documente”, unde cetățenii își pot introduce numerele de înregistrare ale documentelor
aflate în curs de soluționare pentru a afla statusul acestora.

• „Harta investițiilor” – această rubrică este în curs de dezvoltare;

• În rubrica „Monitorul oficial local”, se găsesc toate Hotărârile Autorității Deliberative;

18
• Rubrica „Plătește amenda online” – este foarte utilă, din punctul meu de vedere,
deoarece cetățenii nu mai sunt nevoiți să se deplaseze la sediul primăriei, al biroul de
Taxe și Impozite pentru a achita amenzile, acestea putând fi achitate rapid și simplu –
online. Pentru a putea achita o amenda de ciruculație online, se completează
formularul atașat pe site, se introduc datele cardului bancar și cu un simplu click,
amenda este achitată.

• „Program audiențe online” – se realizează prin completare unui formular online și

selectarea compartimentului dorit.

19
• „Depunere documente online” – accesând această rubrică, cetățenii pot depune
declarații fiscale pentru biroul de taxe și impozite, pot depunde formulare pentru
adeverințe la Registrul Agricol, emitere certificate de urbanism, cereri convocare
recepție finală, etc pentru Biroul Urbanism, Compartiment tehnic și Propuneri de
proiecte pentru bugetul 2021.

• De asemenea, pe pagina principală a primăriei, se află și anunțuri de interes public,

împreună cu alte știri de actualitate în privința comunei Șelimbăr.

20
 III. PRIMĂRIA SADU – INFORMAȚII GENERALE

Muntii Carpati nu au fost niciodata zid despartitor intre poporul roman, asezat
dintotdeauna pe de o parte si de cealalta a lor, ci dimpotriva, au alcatuit o coloana
vertebrala a teritoriului locuit de el. Spre deosebire Pirinei, care ridica zagaz intre Franta si
Spania, de Alpi, care se interpun intre trei neamuri de obarsie diferita, carpatii au
constituit, prin excelenta, alaturi de mare, de Campia Romana, de Dunare, de pamanturile
Moldovei si ale Transilvaniei spatiul de geneza al poporului roman. Transilvania e un
tinut care comanda parca regiunile vecine, nu numai prin pozitia sa cea mai inalta si forma
de cetate intre munti, dar si prin climatul sau, prin apele sale si prin toate influentele legate
de o astfel de alcatuire geografica. „Fiind o cetate intre munti, care putea adaposti
milioane de oameni, Transilvania a avut insusirile cetatilor; a aservit ca centru de
rezistenta, de refugiu; a avut rol de conservator si o viata proprie care s-a manifestat in
latura politica prin mai multe secole de independenta”. Caracterul carpatic al spatiului pe
care il locuim il evidentiaza cele trei etaje: „ al muntilor, al vailor si al campiilor cu lucile
si baltile, in legatura unele cu altele, sprijinandu-se si complectandu-se intre ele, lagandu-
se prin drumurile apelor si ale culmilor, al pasunilor si formand astfel o unitate complexa
si armonica: spatiul carpatic romanesc …”

La fel vedea lucrurile si Alesandru Papiu Ilarian. Prin 1860 el arata ca unirea Transilvaniei
cu Principatele Romane ar constitui nu numai o restutio in integrum, ci si realizarea unei
unitati geografice ce se impune de la sine, garantata de Carpatii care o strajuiesc. Muntii
Carpati ne-au fost leagan si scut de aparare. Cand zagazurile puterii romane din Dacia Traiana

21
au fost frante si populatiile migratoare si-au croit drum spre inima Europei, vaile muntilor si
padurile lor adanci ne-au stat intr-ajutor, ocrotindu-ne. „ „Vestigii” ale unor asemenea stari de
lucruri se gasesc pretutindeni pe cele doua versante ale Carpatilor, dar mai cu seama in
Transilvania, unde, prin vaile cele retrase, mai inaccesibile, se intalnesc asezari romanesti care
dataeza din vremurile cele mai indepartate. Pe vaile paraielor si raurilor bogate in apa ce
zgomotesc din inaltimi ametitoare, gasim, mai cu seama sub poalele Muntilor Fagarasului, si
de acolo mai departe, spre vest, asa zise „ sate de margine”.

Un asemenea sat este si Sadu, straveche asezare romaneacsa CE A GRAVITAT, IN

TOATE VREMURILE, SPRE SIBIU, DAR SI SPRE TARA LIBERA DINCOACE DE
Turnu Rosu. Dintre satele invecinate mai reprezentative, amintim Cisnadia cu Cisnadioara,
Rau Sadului,Talmaciu si Talmacel, Porcesti, situat in preajma defileului de la Turnu Rosu
prin care Oltul, dupa ce primeste spumegat spre a alerga inapoi, din ce in ce mai linistit, spre
Dunare, lasand in urma lui nu tari ca „Tara Barsei” sau „Tara Oltului” ci si o Oltenie, pantru
ca, in cele din urma, sa-si gaseasca alinare in „Marea cea Mare”.

Satele acestea sunt, chiar si numai ele, adevarate fragmente din istoria zbuciumatei istorii
a Transilvaniei ramanesti…

22
 Numele localităţii pare să aibă, în opinia specialiştilor lingvişti, o sorginte slavă, cu sensul
de plantă, grădină, plantaţie, loc plantat.

Evenimente istorice

Printre evenimetele istorice la în care comuna a fost implicat se numără, în primul rând,
vizita împăratului Iosif al II-lea,(anul 1783) la insistențele doctorului Ioan Piuariu Molnar,
eveniment în urma căruia, la 26 februarie 1787, prin Decretul imperial nr. 179, care primește
formă executorie și este aplicat abia în anul 1799, se șterge satrea de iobăgie a comunei Sadu
față de comuna Cisnădie, consemnându-se situația hotarului dintre cele două comune, în
favoarea sașilor din Cisnădie.
Tot atunci Iosif al II-lea a dat autorizație de funcționare manufacturii textile de la Sadu.
”Sentința împăratului a mântuit una din cele mai vechi comune românești, ai cărei
locuitori păziseră hotarele țării de șicanele nedrepte și nelegale ale sașilor” (Lucian
Giura–Sadu – file de istorie, 2002, Ed. U.L.B. Sibiu, p.39).
Sădenii au participat la evenimentele istorice de la 1848, fiind prezenți la Blaj. Marile
momente istorice de la 1848-1849, UnireaPrincipatelor (1859) şi mai ales 1877-1878, anii
Războiului de Independenţă, au marcat acţiuni de solidaritate ale românilor sibieni. Între
adunările şi întrunirile consacrate acestui ultim eveniment, încheiat cu manifestaţii, alături de
cele din Sălişte, Tilişca, Miercurea, Boiţa şi altele, se numără şi cea din comuna Sadu.
Apelurile lansate de Comitetul femeilor române din Sibiu pentru ajutorarea răniţilor, ca şi cele
din ziarele şi revistele vremii, au găsit o largă audienţă atât la oraşe cât şi la sate, unde
învăţătorii şi preoţii, notarii şi primarii le aduceau la cunoştinţă locuitorilor. Astfel, notarul

23
comunal din Sadu, Constantin Popovici, după o intensă activitate în rândurile locuitorilor
comunei, aduna 50 de florini, sumă destinată ajutorării răniţilor în Războiul pentru
Independenţă.
În anul 1861, înființarea ASTREI le-a deschis noi orizonturi de manifestare culturală.
Din nou, solidaritatea fiilor naţiunii române se manifesta cu tărie, cu prilejul Mişcării
memorandiste (1892-1894).
Declanşarea şi desfăşurarea Primului Război Mondial constituie începutul unor ani
întunecaţi pentru populaţia românească din monarhia dualistă, în primul rând datorită
măsurilor de oprimare şi de împiedicare a mişcărilor de eliberare naţională a popoarelor
asuprite, apoi datorită uriaşelor pierderi materiale şi umane. Bogatele informaţii de arhivă
consemnează desfăşurarea în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1918, în întreaga
Transilvanie, a unor evenimente deosebite. Astfel, în judeţul Sibiu s-au înfiinţat consilii şi
gărzi naţionale în 108 localităţi rurale şi urbane. În zilele de sfârşit ale lunii noiembrie,
pregătite şi desfăşurate la chemarea intelectualilor (preoţi şi învăţători), dând glas dorinţei
fierbinţi ce sălăşluia în sufletul fiecărui român, şi populaţia Sadului, întrunită la 28 noiembrie,
îşi declara, prin cei 288 semnatari ai actului de adeziune, voinţa neclintită de unire a
Transilvaniei cu teritoriile româneşti de dincolo de Carpaţi, cu „patria mamă” – România. La
1 Decembrie 1918, preotul Dimitrie Bunea, preşedintele Consiliului Naţional Român din
Sadu şi delegat la serbările unirii, este ales membru supleant al Consiliului Naţional Român
Central.
Reforma agrară din 1921, principalul eveniment ce succede actului constituirii statului
naţional unitar român, ce da un nou impuls dezvoltării economiei româneşti, înscrie în cadrul
listelor de împroprietărire, cu prioritate şi în judeţul Sibiu, pe foştii combatanţi, invalizii şi
văduvele de război. În pofida acestui drept, prevăzut în articolul 92 din legea împroprietăririi,
plângerile acestora, vreme îndelungată, nu-şi vor găsi rezolvarea.
Astfel, în anul 1930, un număr de 24 de voluntari din comuna Sadu se mai adresau
autorităţilor pentru a li se împărţi terenul rezervat de stat, deoarece ei nu primiseră pământ. Cu
această ocazie s-a întocmit un tablou suplimentar în care au fost trecuţi 69 de nedreptăţiţi ai
împroprietăririi. Reforma nu era definitivă. La Sadu şi Cinsădie, deşi pădurile au fost
expropriate, erau în continuare exploatate de foştii proprietari. În urma arendării
administrative din anul 1921 a luat fiinţă judeţul Sibiu compus din şase plăşi, având un
teritoriu de 3.619 kmp.
Reforma administrativă din 1925 stabilea o nouă organizare teritorială; Sadu făcea parte
din plasa Avrig, alături de Boiţa, Tălmaciu şi Tălmăcel.

24
 Prin legea din 1930, sunt desfiinţate fostele plăşi Avrig şi Turnişor, prin contopirea lor
funcţionând o singură plasă, Sibiu, ce includea 20 comune de pe Valea Hârtibaciului şi o serie
de comune din Mărginime: Boiţa, Poplaca, Răşinari, Râul Sadului, Sadu, Tălmaciu. Populaţia
din judeţul Sibiu, inclusiv aceea din comuna Sadu, a resimţit lipsurile din timpul celui de al
Doilea Război Mondial şi a participat activ, prin fiii lor aflaţi sub arme, la luptele care s-au
desfăşurat atât pe frontul de răsărit, apoi pe teritoriul ţării, cât şi pe frontul de vest, până la
terminarea războiului.

Vestigiile istorice prezente în zona satului: construcții vechi, ruine, desoperiri

arheologice, monumente

Biserica parohială Sadu I, cu hramul Adormirea Maicii Domnului (biserica veche din
zid şi piatră)
Este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice ca monument istoric de categoria A, cu
codul SB-II-a-A-12531, la adresa: com. SADU, jud. Sibiu, str. I. M. Klein nr. 1.
Datare: 1720; 1723; 1757; 1795
Biserica se înalţă pe o colină, în partea de sud-vest a localităţii, în apropierea drumului
care duce spre Râu Sadului.
Data exactă a construcţiei nu poate fi precizată cu exactitate. O piatră de mormânt
rectangulară, aşezată lângă zidul sudic, păstrează următoarea inscripţie, scrisă cu caractere
chirilice: Sub această piatră zac oasele robului lui Dumnezeu jupân Ilie Cujmăreţ din
Kiprovăţ, mort în leatul lui Hristos 1719. Este posibil ca acesta să fi fost unul dintre negustorii
bulgari care frecventau satele din zonă la începutul secolului al XVIII-lea, iar faptul că
inscripţia de pe piatră se extinde pe marginile suprafeţei, indică posibila sa apartenenţă la un
mormânt din interiorul bisericii, al cărui capac ar fi fost, mormântul respectiv fiind scos de
acolo la un moment neprecizat, probabil cu ocazia unor lucrări de renovare efectuate în
interiorul bisericii.

25
 Se consideră că planimetria edificiului, foarte interesantă, reprezintă rezultatul unor
modificări constructive care s-au întins pe durata întregului secol al XVIII-lea. Aceste
intervenţii au constat în desfiinţarea vechii abside a altarului şi mărirea navei, absida altarului
fiind reconstruită.
Edificiul este una dintre primele biserici româneşti de zid din secolul al XVIII-lea; de
aceea, semnificaţia sa este maximă, cu toate transformările suferite (cu ocazia unor cercetări
arheologice efectuate în anul 1958, s-a descoperit faptul că anterior, pe locul respectiv a fost
clădită o biserică mai mică, cuprinsă în spaţiul celei de acum, din care a fost dezvelită o
absidă semicirculară şi o parte de zid. Vechea biserică pare să fi fost clădită tot din piatră şi
cărămidă, deoarece nu au fost găsite urme de material lemnos . Tot în acel an, a mai fost
dezvelit un tezaur monetar din secolul al XVII-lea, menţionat mai sus, iar în pronaos, resturile
a două morminte răvăşite, alături de doi pinteni şi o monedă cu efigia lui Matei Corvin,
importantă mai ales pentru că asigură datarea vechiului edificiu de cult încă din a doua
jumătate a secolului al XV-lea ).
Dintr-o etapă ulterioară avem în interiorul bisericii actuale inscripţia de pe o cărămidă, în
partea nordică a zidului turnului: zidari Oprea de Făgăraş 1757. Turnul avea să fie terminat
abia la 1795, cum indică inscripţiile de pe două laturi, de vest şi sud, ANNO 1795, urmat de
iniţialele S.D., care ar putea avea următoarea semnificaţie: S.D. = Savu Drăghici, un mic
negustor sădean care a plătit supraînălţarea turnului cu intenţia ispăşirii unui crime. După
tradiţie e vorba despre un meşter zidar din localitate, Simion Drăghici, care, fiind atacat de
nişte tâlhari în pădurea de lângă Cisnădie, a omorât pe unul din ei, în apărarea sa. Spre a-şi
potoli remuşcările, s-a oferit să execute gratuit munca la această lucrare .
Turla bisericii a beneficiat aproximativ un secol şi jumătate de un ceas care astăzi, din
păcate, nu mai funcţionează .
În ceea ce priveşte clopotele de bronz din turn, unul dintre cele vechi a fost luat de
germani în primul război, cu scopul de a fi topit pentru armament. Dintre cele trei existente
astăzi, cel mai vechi, după inscripţia de pe el, a fost cumpărat pe cheltuiala obştei comunale în
anul 1820. Celelalte două, unul mare şi unul mic, au fost cumpărate şi donate de credincioşii
sădeni care au fost plecaţi în America înainte de Primul Război Mondial
Legat de istoricul bisericii, trebuie să subliniem că autorităţile vremii nu au ţinut cont de
faptul că la 1761 în Sadu existau doar 12 familii de uniţi, faţă de cele 212 familii ortodoxe şi
decideau ca, „întrucât (biserica, n. n.) a fost construită în 1720 de uniţii din acea vreme, pe un
fundament vechi”, lăcaşul de cult să le revină greco-catolicilor (iată un argument prin care

26
biserica din localitate este considerată drept cea mai veche de acest rit din zona Sibiului). În
contextul menţionat însă, Nicolae Iorga este de părere că o comunitate atât de restrânsă
numeric nu ar fi avut posibilitatea, nici fizică şi nici financiară, să ridice în anul 1720 un asfel
de edificiu, chiar pe un fundament preexistent. Ori, biserică a existat în sat şi înainte de unirea
de la 1700 . În consecinţă, prin opoziţia fermă a ortodocşilor din Sadu s-a ajuns la intervenţia
armatei imperiale conduse de generalul von Bukow, biserica fiind atribuită uniţilor .
În anul 1770, ortodocşii din Sadu solicitau forurilor superioare autorizaţie în vederea
ridicării unei biserici din piatră, revendicare rămasă neonorată. Cererea lor a fost reînnoită în
1781, de data aceasta fiind aduse în sprijin argumente certe – construcţia în care se oficia
cultul religios era neîncăpătoare pentru numărul mare al credincioşilor. La scurt timp de la
acest eveniment (1783), comunitatea ortodoxă din Sadu solicita „recedarea” bisericii aflate în
folosinţa greco-catolicilor .
Dând curs solicitărilor repetate ale ortodocşilor din localitate, în anii 1783 şi 1785 se
deplasează la Sadu o comisie, care constată că în localitate trăiau 259 de capi de familie,
dintre care 250 erau ortodocşi şi doar 9 uniţi. Adresa înaintată Guberniului, sintetizând
constatările de la faţa locului, considera că este posibil un schimb de lăcaşuri de cult, dar cu
respectarea unei condiţii: obligarea ortodocşilor în a acorda sprijin pentru recondiţionarea
bisericii uniţilor. Guberniul validează propunerea, dispunând efectuarea schimbului.
La scurt timp după efectuarea schimbului, enoriaşii greco-catolici din Sadu, având în
vedere starea înaintată de degradare a bisericii, solicitau intervenţia şi sprijinul episcopului
Ioan Bobb pentru construirea unui nou lăcaş de cult. La intervenţia Înaltului Prelat,
Magistratul Sibiului dispune ca inginerul Andreeas Adam să întocmească planul şi devizul
necesar, atât pentru biserica nouă, cât şi pentru casa parohială. Costurile mari necesare
ridicării bisericii (5.657 florini) şi casei parohiale (900 florini) determină autorităţile laice şi
ecleziastice să hotărască de comun acord construirea din material lemnos a bisericii, cu
aplicarea unei tencuieli şi acoperirea acesteia cu ţiglă. În luna septembrie a anului 1830
biserica era finalizată, urmând doar a mai fi realizate uşile, ferestrele precum şi aplicarea celui
de-al doilea strat de tencuială. În octombrie 1832, un reprezentant al Magistratului raporta
edificiul terminat şi funcţional .
După definitivarea lăcaşului de cult, în anul 1833, Samuel Micu Clain făcea diligenţele de
rigoare în vederea obţinerii fondurilor necesare dotării acesteia. Solicitarea de la 9 februarie
1833 a parohului unit, redactată în limba latină, era transmisă de către un inspector
Magistratului sibian, la care adauga şi un raport personal din care rezulta că în Sadu trăiau la
acea dată 15 familii de greco-catolici, iar lăcaşul era definitivat, fiind necesare doar obiectele

27
de cult destinate bunei funcţionări a slujbelor religioase. În răspunsul dat sădenilor, Guberniul
înştiinţa că cele solicitate au fost aprobate, dar banii nu au ajuns la Sadu nici în anul 1836, an
în care intervenea însuşi episcopul Lemeny, care pleda în favoarea enoriaşilor săi .
Din analiza informaţiilor de mai sus şi a relaţiilor dintre enoriaşii celor două culte, se nasc
următoarele întrebări şi supoziţii, în contextul în care ştim că după Unirea religioasă a unei
părţi a românilor cu Roma (1699-1701), majoritatea bisericilor româneşti din Ardeal au fost
luate, cu sprijinul autorităţilor, de către uniţi, situaţie valabilă şi pentru Sadu.

Biserica parohială din lemn Sadu II, cu hramul Adornirea Maicii Domnului (biserica
veche din lemn)
Este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice ca monument istoric de categoria B, cu codul
SB-II-m-B-12530, la adresa com. SADU, jud. Sibiu, str. I. M. Klein nr. 21
Datare: necunoscută; în forma actuală şi pe alt amplasament, probabil sfârşitul secolului
XVIII. Pe locul actual – lângă podul de peste râu, aproape în centrul comunei – a fost
strămutată după anul 1990 de către preotul-paroh Gheorghe Boorel, pe locul rămas liber
ridicându-se noua biserică.
Biserica, de mici dimensiuni, urmează planimetria consacrată pentru bisericile de lemn
din Transilvania, cu navă dreptunghiulară, absidă poligonală (în planul longitudinal al navei)
şi turn vestic decroşat, la care s-a adăugat ulterior un pridvor; faptul că a fost mutată se
reflectă şi în modul atipic de orientare a spaţiilor ritualice, cu absida altarului la apus, iar
naosul şi pronaosul, reunite sub nava centrală, alipite turnului clopotniţă la răsărit.

28
 Casa memorială Dr. Ioan Piuariu Molnar (medic oculist, 1149-1815) – este situată pe
strada cu acelaşi nume la numărul 4

Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial

Crucea comemorativă se află la intrarea în comună dinspre Tălmaciu şi a fost ridicată în

anul 1925, la iniţiativa parohului D. Bunea, a notarului L. Frăţilă şi a învăţătorilor D.
Dragomir, I. Popica şi I. Botărel. Monumentul, realizat din beton, este împrejmuit cu un gard
din fier forjat, iar pe faţadă are înscris următorul text: Monument ridicat în amintirea eroilor
din Războiul Mondial căzuţi pentru întregirea neamului pe teritoriul comunei Sadu în 1916.
Exhumaţi şi aşezaţi în groapa comună de aici în luna mai 1925. Acest monument serveşte şi
ca amintire pentru fiii comunei Sadu, morţi în războiul mondial 1914-1918.

29
IV. DIGITALIZAREA COMUNEI SADU – INFORMAȚII –
PREZENTARE SITE

• Prima pagină a site-ului prezintă o multitudine de informații care se pot accesa

și anume: portal cetățeni, semnalare probleme, status documente, harta
investițiilor, monitorul oficial local, plateste amenda online, programari
audiente online, depunere documente online și o multitudine de știri
actualizate.

30
• O altă rubrică foarte importantă, din punctul meu de vedere este cea numită
„status documente”, unde cetățenii își pot introduce numerele de înregistrare
ale documentelor aflate în curs de soluționare pentru a afla statusul acestora.

• „Harta investițiilor” – această rubrică este în curs de dezvoltare;

• În rubrica „Monitorul oficial local”, se găsesc toate Hotărârile Autorității
Deliberative.

31
• În secțiunea „Prima pagină”, se găsesc majoritatea informațiilor necesare, este
ușor de accesat portalul cetățenilor, însă aceștia au nevoie de un cont de
utlizator pentru a se putea loga pe site-ul primăriei; tot la această secțiune se
găsește și rubrica „Semnalează o problemă”, unde cetățenii pot trimite o
sesizare online în privința doleanțelor pe care le au.

32
• Rubrica „Plătește amenda online” – este foarte utilă, din punctul meu de
vedere, deoarece cetățenii nu mai sunt nevoiți să se deplaseze la sediul
primăriei, al biroul de Taxe și Impozite pentru a achita amenzile, acestea
putând fi achitate rapid și simplu – online. Pentru a putea achita o amenda de
ciruculație online, se completează formularul atașat pe site, se introduc datele
cardului bancar și cu un simplu click, amenda este achitată.

• „Program audiențe online” – se realizează prin completare unui formular

online și selectarea administratorului, a primarului sau a registraturii.

33
• „Depunere documente online” – accesând această rubrică, cetățenii pot depune
declarații fiscale pentru biroul de taxe și impozite, pot depunde formulare
pentru adeverințe la Registrul Agricol, emitere certificate de urbanism, cereri
convocare recepție finală, etc pentru Biroul Urbanism, formulare și cereri
pentru compartimentul de asistență socială și altele.

34
• În secțiunea „Administrație”, apar ca și rubrici principale: „Consiliul local” –
unde sunt prezentate componența consiliului local, atribuțiile consiliului,
declarații de avere și interese, hotărâri ale consiliului local, proiecte de
hotărâre, ședințe ale consiliului local audio-video, procese verbale ale
ședințelor, rapoarte de activitate consilieri; „Primăria” – informații privind
primarul, viceprimarul, secretarul, organigrama, compartimente și servicii
primărie, dispoziții, investiții publice, achiziții publice; „Informare cetățeni” –
informații publice, legislație, buget, documente utile, ziar local, taxe și
impozite, stare civilă, urbanism, alegeri și asistență socială.

35
• La secțiunea „Economie”, se pot accesa cu ușurință informații privind:
agricultura – buletine de avertizare fitosanitare, informatii compartiment
agricol, vânzări terenuri; industrica; comerțul; serviciile; agenții economici de
pe raza localității; situații financiare.

36
• Secțiunea „Turism”, acoperă o arie largă de activități foarte interesante, cum ar
fi: turismul activ eco - care cuprinde baza sportivă Sadu, mountain bike,
drumeții, parapantă, paintball, tir cu arcul, ski de tură; turismul activ motorizat
– cu activități în aer liber precum offroad 4x4, motociclete enduro și atv;
turismul istoric cultural cuprinde locații precum: Muaeul energetic Sadu I,
Casa Memorială I.P. Molnar, Biserica din piatră – Adormirea Maicii Domnului
și Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului; iar în rubrica timp liber,
există activități culinare, cazări și festivaluri.

37
• Există de asemena și secțiunile: Istorie și cultură – unde se descriu obiceiurile,
cultura, creațiile orale, artizanale; Monitorul oficial local – unde sunt atașate
toate Hotărârile Autorității Deliberative; CLSU și Eprimăria care cuprinde
rubrica de depunere a documentelor online.

38
V. ANALIZĂ COMPARATIVĂ ÎNTRE SITE-UL PRIMĂRIEI
ȘELIMBĂR ȘI CEL AL PRIMĂRIEI SADU

Analizând ambele site-uri ale celor două primării, am descoperit mici diferențe între
acestea, chiar dacă aparțin aceluiași județ.
Navigând pe site-ul Primăriei Șelimbăr, am descoperit că aceasta are câteva plusuri
față de site-ul Primăriei Sadu, și anume:
- se pot accesa toate tipurile de formulare și de cereri pentru fiecare
compartiment – acest lucru nefiind la fel de bine dezvoltat și la
primăria Sadu;
- cetățenii se pot înscrie online la audiențe la mai multe compartimente,
însă la primăria Sadu doar la trei dintre ele – administrator, primar și
registratură;
- se pot depunde documentele online la mai multe compartimente
comparativ cu primăria Sadu unde se pot depune doar la Urbanism,
Asistență socială, Registrul Agricol și Impozite și taxe;
- se pot accesa informații privind diferite proiecte și investiții, pe site-ul
primăriei Sadu încercând să accesez un document numit „Apel
proievte”, însă fișierul apărând ca inexistent.
- Rubrica privind investițiile primăriei Selimbăr dunt actualizate,
comparativ cu rubrica privind investițiile de la primăria Sadu, care nu
sunt actualizate din 2017.
Există câteva lucuri pe care le are în plus și primăria Sadu față de primăria Șelimbăr, și
anume:
- Rubrica privind turismul, este mult mai dezvoltată decât cea a
primăriei Șelimbăr – unde nu există activități sau obiective turistice,
nu doar rubrica, turismul comunei Sadu este promovat prin activități
precum: offroad 4x4, paintball, tir cu arcul, parapanta, drumetii, etc.;

39
VI. CONCLUZII

Comparând cele două site-uri ale primăriilor Șelimăr și Sadu, am observat că

acestea au multe lucruri în comun, în primul rând, aspectul paginii – este relativ
asemănător, harta de investiții, portalul cetățenilor – unde aceștia au nevoie de cont
pentru a se loga, secțiunea de semnalare a problemelor, cea a statusului documentelor,
exista pe ambele site-uri rubrica de achiziții, iar pe pagina principală sunt postate
informațiile de actualitate, știrile, vremea și anunțurile.
Există de asemena și câteva diferențe semnificative între cele doua site-uri ale
primăriilor.
În opinia mea, comparativ cu multe alte site-uri ale primăriilor, cele menționate
mai sus sunt destul de bine structurate, informațiile sunt accesibile, aspectul paginii este
plăcut din punct de vedere vizual, ar mai exista mici modificări de făcut la site-ul
primăriei Șelimbăr unde secțiunea „Turism” nu deține prea multe informații, iar la ambele
primării, rubrica de „Investiții” necesită actualizări și informații.

40