I.

Prezentarea organizației publice

I.1. Date de identificare

Numele organizației prezentate în acest referat este “PRIMĂRIA SECTORULUI 6”,
organizație localizată în Municipiul București.
Adresă organizație: Calea Plevnei, nr. 147-149, București, sector 6
Cod poștal: 060013
Site: https://www.primarie6.ro/
Date de contact:
* Telefon centrală: (0376) 204 319
* Fax: (0376) 204 446
* E-mail: prim6@primarie6.ro

I.2. Scurt istoric

Sectorul 6 din nord-vestul Capitalei, are un specific aparte, determinat de amprenta

istorică, trecută şi prezentă, care i-a marcat un traseu inedit in contextul vieţii
bucureştene.Răspândirea populaţiei străvechi pe aria bucureşteană a inclus şi localităţile de pe
malul Dâmboviţei, precum Roşu-Militari, Ciurel, Cotroceni, Grozăveşti, Mihai Vodă, Dealul
Piscului sau Crângaşi, Câmpul Boja Militari, Giuleşti Sârbi, din actualul Sector 6. În aşezările
de la marginea Bucureştiului au fost descoperite, după cum relata Nicolae Iorga, obiecte care
dovedeau păstrarea obiceiurilor tradiţionale indigene. Astfel, la Ciurel s-au inventariat
vestigii din ceramică, unelte si mori de mână, iar la Câmpul Boja Militari au fost descoperite
45 de complexe arheologice cu vestigii din epoca bronzului până în secolul XIII.
Secolul al VI-lea a adus convieţuirea cu slavii, de la care ne-au rămas multe denumiri comune
şi toponimii. Dâmboviţa, apa cea mai importantă a capitalei, care străbate, pe cel mai lung
traseu al ei Sectorul 6, îşi trage denumirea de la „dâmb” (stejar, în limba slavă), după pădurile
de stejar ale câmpiei muntene. Investigaţiile arheologice au dezvăluit urme ale convieţuirii cu
slavii pentru întreaga arie bucureşteană. La Crângaşi, s-a descoperit un bordei din veacurile
VI-VII, de formă dreptunghiulară şi o săgeată din fier. La Ciurel, săpăturile au scos la iveală
bordeie din secolurile VI-VIII.
În toată perioada migraţiilor şi a coabitării româno-slave, legăturile comerciale cu provinciile
romane din sudul Dunării şi mai târziu cu Imperiul Roman de Răsărit, n-au încetat să existe.
Ca dovadă sunt monedele vechi romane şi bizantine găsite cu prilejul săpăturilor în multe
aşezări bucureştene, printre care şi Ciurelul, unde s-au descoperit monede bizantine de bronz
din secolul al XII-lea. Urmele aşezărilor din evul mediu timpuriu s-au găsit în toată zona
bucureşteană, inclusiv la Ciurel, Giuleşti, Crângaşi. Vechea vatră a Bucureştiului a devenit,
dintr-un sat mai mare, un târg înfloritor, prin avântul comerţului şi al meşteşugarilor. Mai
târziu a căpătat importanţă strategică şi politică, devenind din secolul al XIII-lea cetate de
apărare şi din secolul XV, reşedinţă de scaun.
Denumirea de Bucureşti provine, conform tradiţiei populare, de la Bucur, întemeietorul
legendar al aşezării de pe malul Dâmboviţei, şi care după unele surse ar fi fost cioban,
negustor sau chiar boier. Primul document care atestă numele „Cetăţii Bucureşti” este un
hrisov în limba slavă, emis la 20 septembrie 1459, de Vlad Ţepeş, care la rândul lui a
consolidat şi extins fortificaţia pentru a fi mai puţin vulnerabilă la atacurile duşmanilor.
Piesă de bronz, din harnaşamentul de cal, descoperit în mormântul militar din epoca romană,
de la Giuleşti.
Dincolo de centrul târgului se întindeau satele care, cu timpul, au fost asimilate oraşului, pe
măsura extinderii şi evoluţiei acestuia. Numele acestor sate s-au transmis chiar mahalalelor
sau cartierelor viitoare ale Bucureştiului. Un astfel de sat este şi Grozăveşti, aşezat în lunca
Dâmboviţei şi atestat arheologic din secolul XIV, prin descoperirea unor resturi de bordeie şi
a unei necropole. Atestarea documentară a Grozăveştilor datează din 9 octombrie 1492, într-
un hrisov emis de Vlad Călugărul, prin care se întăreau lui Staico logofăt şi fiilor săi, câteva
ocine, printre care şi proprietăţile din Grozăveşti. Satul va ajunge în stăpânirea Mânăstirii
Mihai Vodă, după ce fusese proprietatea mai multor boieri, printre care şi a unuia pe numele
său, Manea (din 21 aprilie 1559). Schimbându-şi de mai multe ori stăpânul, inclusiv după
moartea lui Mihai Viteazul, moşia Grozăveştilor este disputată şi de domnitori precum
Şerban Vodă (ctitorul Mânăstirii Cotroceni) şi apoi Constantin Brâncoveanu, care închină o
parte din această moşie, Mânăstirilor Sf. Sava şi Ioan cel Nou din Bucureşti. Cercetările
arheologice au descoperit în şantierul din zona Politehnicii, vestigii din secolul XIV,
dovedind că vechii locuitori ai satului practicau agricultura. Mai târziu, în secolul XVI,
sătenii au mutat vatra satului sus, pe deal, Grozăveştii de Sus, iar altă parte a locuitorilor au
alcătuit Grozăveştii de Jos.
Învecinate cu moşia Grozăveşti erau satele Giuleşti şi Cotroceni, atestate şi ele arheologic
foarte de timpuriu şi cuprinzând suprafeţe mari împădurite. Atestarea documentară a satului
Giuleşti (după numele lui Giulea, primul proprietar al acestei aşezări), datează din secolul
XVI. Astfel, într-un document scris la 2 aprilie 1548, emis de Mircea Ciobanu, se
menţionează numele unui Stroe din Giuleşti, cumpărător a toată partea lui Giulea. În timpul
domniei lui Mihai Viteazul, moşia Giuleşti a fost „împresurată”, devenind moşie domnească.
Mai târziu, în secolul XIX, Giuleştii şi alte moşii trec în stăpânirea bogatului negustor şi
diplomat, armeanul Manuc.
Pe malul drept al Dâmboviţei, în zona bucureşteană se înfiripă satul Chiajna, situat pe o
terasă ferită de revărsările râului. Atestările arheologice datează această aşezare în secolele
XV-XVI.
Alt sat, Roşu, este menţionat în scris cu numele de „Roşiul”, într-un hrisov domnesc semnat
de Mihnea Turcitul, la 30 aprilie 1587. Documetul înzestra pe Dan vistierul, cu mai multe
moşii, printre care şi o parte din moşia Roşiul, cu vad de moară.
Pecetea oraşului Bucureşti (sec.XVI)
În apropierea satului Roşu se află Militari – Câmpul Boja. Despre această localitate cităm din
monografia râului Dâmboviţa, scrisă în 1988, de un grup de cercetători ai muzeului oraşului
Bucureşti, „Dincolo de ultimele construcţii actuale din localitatea Roşu, terasa semeaţă s-a
opus apelor Dâmboviţei, silind-o să o ocolească şi protejând-o pe trei părţi în faţa oricărui
atacator. Pe de altă parte, pantele pronunţate şi înălţimea terasei excludeau posibilitatea
inundaţiilor. Şi altădată, ca şi până în urmă cu câtva timp, un drum trecea peste terasă, cobora
în luncă, traversa Dâmboviţa prin vad şi se îndrepta spre Giuleşti. Aşezarea medievală
identificată aici, s-a conturat în secolul al XV-lea, iar în cel de al XVIII-lea veac, aici se afla
şi o construcţie din zidărie, ce străjuia acest punct de trecere.”
Satul Cotroceni, apărut pe malul drept al Dâmboviţei, este menţionat în hrisovul lui Radu
Mihnea din 1614, când se hotărnicea moşia Cotrocenilor. Şerban Cantacuzino va prelua
moşia şi satul Cotroceni, unde în timpul domniei sale, va ridica preţioasa mănăstire şi
aşezămintele domneşti.
Din timpul domniei lui Nicolae Mavrogheni şi anume din 1789, datează şi prima împărţire
administrativă a Bucureştiului, care avea 5 plăşi, 80 de mahalale şi 6.006 de case. Pentru a fi
mai bine difererenţiate, aceste plăşi sunt „boite” cu câte o culoare. Aceste „boieli” erau: Roşu
pentru Plaşa Târgului (Dinăuntru), Albastru pentru Podul Mogoşoaiei, Galben pentru Târgul
de Afară, Negru pentru Broşteni şi Verde pentru plaşa Gorganului. Actuala suprafaţă a
Sectorului 6, era cuprinsă în plaşa Gorganului, având 12 mahalale şi 1.142 de case.
Hotărnicia Bucureştiului nu cuprindea o suprafaţă prea mare, astfel că, după cum aprecia un
călător străin din acea vreme, perimetrul oraşului se parcugea în 3 ore. Odată cu extinderea
oraşului şi creşterea populaţiei, aceste culori au fost redistribuite, dar măsura cu „vopselile” a
durat timp de 150 de ani.
Turnul de apă din vechiul complex al Regiei de Tutun, care a supravieţuit bombardamentelor
din timpul războiului.
Istoria Bucureştiului a reţinut numele căpitanului Ghenciu, prin denumirea unei biserici şi a
cartierului Ghencea, unde a înălţat un lăcaş în memoria părinţilor săi. O parte din materialele
de construcţie au fost aduse de Ghenciu, pentru întărirea cu metereze a taberei lui Tudor, de
la Cotroceni. Ghenciu a fost haiduc şi unul dintre luptătorii apropiaţi ai lui Tudor
Vladimirescu, care va pieri împuşcat în vâltoarea reprimării revoluţiei de la 1821.
Prezenţa râului Dâmboviţa a stimulat încă din cele mai vechi timpuri dezvoltarea morăritului.
Atestate documentar încă din 1630, morile de apă de pe Dâmboviţa au fost înlocuite în timp
cu morile cu abur.
Incintele Fabricii de pâine, înfiinţate în anul 1877, la iniţiativa armatei, sub numele de
„manutanţă”, care se afla lângă fosta cazarmă Sf. Gheorghe, de pe Calea Plevnei.
În 1864 se înfiinţează, după modelul francez, Primăria Capitalei, în locul vechiului sfat
orăşănesc, conceput de Regulamentul Organic. Fostul preşedinte al sfatului se va numi acum
primar, iar vechii „mădulari”, vor deveni consilieri. Tot în anul 1864, se adoptă, şi noua
stemă a Capitalei, având ca personaj central pe Sf. Dumitru, protectorul oraşului de pe malul
Dâmboviţei. Vechile peceţi ale Bucureştiului au avut în variantele lor, imaginea Fecioarei cu
pruncul (secolul XVI) sau Buna Vestire (sec. XVII-XVIII). Din secolul XIX, simbolurile
heraldice se modifică, apărând elemente noi ca, acvila cruciată şi încoronată, având în gheare
însemnele puterii, sceptrul şi sabia. În 1864, se adaugă deviza oraşului „Patria şi dreptul
meu”.
Pe moşia ce se întindea de la actualele străzi Dinicu Golescu şi Mircea Vulcănescu (fostă
Ştefan Furtună, fostă Malmaison) spre nord şi nord-vest, până aproape de cartierul Giuleşti, s-
au construit Spitalul Militari, Gara de Nord şi câteva întreprinderi importante, unele iniţiate
chiar de E. Grant. Astfel, în 1863, pe terenul fostei Grădini Belvedere, lângă bariera Podul de
Pământ (Calea Plevnei), Grant construieşte Turnătoria E. Grant & Comp. Belvedere. Această
întreprindere numită şi Fonderia de la Belvedere va da faliment în 1965.
Un corp de clădire de lângă turnul de apă al Fabricii de ţigarete, căzut la bombardament.
O mai mare reuşită o vor avea Atelierele pentru manufactura de tutun Belvedere, înfiinţate pe
terenul lui E. Grant în 1864. În acelaşi an, prin decretul lui Alexandru I. Cuza, se creează
monopolul statului asupra tutunului, dar la 13 ianuarie 1868 statul renunţă la acest monopol,
ceea ce înlesneşte manufacturii de tutun să lucreze ca societate privată, până în 1881, când
statul revine la monopolul său. Iniţial, fabrica Belvedere a lui Grant, avea 4 maşini de făcut
ţigări fără carton, 12 maşini de tăiat tutun şi 400 de lucrători. Tot în 1864, pe lângă fabrica de
tutun se înfiinţează şi o fabrică de cârticele (foiţă de ţigară). Treptat, manufactura de tutun se
extinde pe terenuri vândute din 1877 de Zoe Grant şi urmaşii săi, statului. Acesta va prelua
definitiv întreprinderea inclusă în regia Monopolurilor Statului. O altă porţiune de teren de 8
hectare este vândută de familia Grant Societăţii pentru Locuinţe Ieftine. Între 1912-1918
această societate construieşte 200 de locuinţe ieftine, destinate personalului Regiei (RMS),
formându-se astfel cartierul Belvedere. Între anii 1930-1940 se continuă şi se aduc
îmbunătăţiri, iar după 1940 Manufactura de tutun Belvedere se va numi Fabrica de ţigarete
Bucureşti. În urma bombardamentelor din 4 aprilie şi 9 mai 1944, care au devastat zona Gării
de Nord, Fabrica de tutun, alte întreprinderi şi case din zonă, inclusiv Palatul Belvedere, au
fost grav avariate, dar refăcute după terminarea războiului. Această ramură a economiei s-a
dovedit foarte profitabilă şi s-a dezvoltat alături de primele întreprinderi industriale, precum
Monitorul Oficial şi Imprimeria Naţională, Arsenalul Armatei, Moara Assan (1853),
Întreprinderile Lemâtre (1864). Fabrica de ţigarete a fost înglobată Regiei Monopolului
Statului între anii 1879-1929, iar apoi, Casei Autonome a Monopolurilor (1929-1952).
Importanţa acestei întreprinderi care ocupa o suprafaţă apreciabilă din actualul Sector 6, a dat
numele unui cartier, cel al Regiei, şi s-a răsfrânt şi asupra clădirilor componente (depozite,
ateliere, fostul turn de apă), ce au supravieţuit bombardamentelor din timpul celui de-al
doilea război, alcătuind astăzi adevărate mostre de patrimoniu tehnic.
Uzina hidraulică Grozăveşti (1890)

În 1868, pe Dealul Cotrocenilor, mai sus de mănăstire, este construită Pirotehnica pentru
fabricarea prafului de puşcă şi a muniţiilor, pentru care erau angajaţi 200 de muncitori.
La capătul Podului de Pământ (Calea Plevnei), lângă uliţa Belvedere, pe fosta proprietate a
colonelului Câmpineanu, preluată de clucerul Ioan Rosset, s-a construit fabrica de bere
Erhard Luther, având lângă ea grădina Eliseul Luther. Fabrica a fost bombardată de americani
în 24 aprilie 1944, fiind refăcută şi extinsă după anul 1948, când a căpătat denumirea de
fabrica de bere Griviţa.
În vara anului 1875, în zona Belvedere, se pune în funcţiune o brutărie mecanică (pentru care
Effinghem Grant adusese utilaj nou din Anglia încă din 1863, iar clădirerea fusese construită
în 1868). Se înfiinţează astfel Manutanţa Comunală, cu o producţie de peste 600.000 de pâini
şi jimble pe an, care a asigurat în perioada războiului de independenţă aprovizionarea trupelor
române şi ruse.
În 1882, se începe construcţia Cazarmei lucrătorilor de Administraţiune, pe câmpia
Cotrocenilor, alături de atelierele de confecţiuni ale armatei. În acelaşi timp, lângă fosta
cazarmă Sfântul Gheorghe se instalează Manutenţiunea de pâine, maşinile, o căldare de abur
pentru moară şi 8 cuptoare. În următorii ani, fabrica a fost extinsă, prin construirea de
magazii, noi silozuri, clădiri ale personalului şi utilaje (cuptoare Lehmann). Fabrica de pâine
funcţionează şi astăzi, sub numele de S.C. Plevnei S.A..
Primele turnuri de răcire din lemn
Odată cu alegerea în 1888 a primarului Emanoil Protopopescu-Pake, aspectul oraşului se va
îmbunătăţi. Acesta a realizat excepţionale îmbunătăţiri edilitare, a trasat noi artere de
circulaţie, a executat lucrări de canalizare şi alimentare cu apă a oraşului, a introdus
iluminatul electric, a extins reţeaua de tramvaie şi tramcare, a ridicat numeroase clădiri de
importanţă arhitecturală şi funcţională deosebită. Printre realizările înregistrate în zona
actualului Sector 6 enumerăm: începerea în 1888 a construcţiei Uzinei electrice de la
Grozăveşti care va fi terminată în 1892, înfiinţarea Centralei hidraulice de la Grozăveşti
(1889) care va îmbunătăţi sistemul de alimentare cu apă al Capitalei.
În 1892, reşedinţa domnească de la Cotroceni, chioşcul construit de Alexandru Ipsilanti în
1780, precum şi o parte a zidului de incintă a mânăstirii sunt demolate pentru a se construi
noul Palat.
După primul război mondial s-a înfiinţat câte o primărie şi evident primar, pentru fiecare din
cele 5 culori, coordonate atunci de Primarul General al Capitalei.
După construirea în 1892 a uzinei electrice Grozăveşti, dincolo de Grădina Botanică, se dă în
folosinţă prima linie de tramvai electrică (purtând numărul 14), pe Bulevardul Est-Vest, la
data de 9 decembrie 1894.
În cartierul Militari se ridică în 1895 fabrica de cărămidă a inginerului Nicolae Cuţaridi.
La începutul secolului XX, extinderea cartierului dincolo de Gara de Nord, presupunea
traversarea liniilor de cale ferată. În acest scop este montat podul metalic adus de pe linia
Buzău-Mărăşeşti, care va prelua numele cartierului Grant. Anumite părţi din structura
podului iniţial pot fi observate pe liniile de cale ferată. Acest pod a fost înlocuit după 1981 cu
un pod modern din beton care dispune azi de patru benzi de circulaţie, inclusiv linii de
tramvai. Pe podul Grant circulă linia de tramvai 41, care este prima linie de metrou uşor din
Bucureşti. În forma actuală, podul uneşte Piaţa Crangaşi de Strada Turda.
În primele decenii ale secolului XX, Bucureştiul capătă o înfăţişare modernă, europeană, atât
prin construirea unor edificii somptuoase, în stilul arhitecturii academice, cât şi în privinţa
afirmării şcolii de arhitectură românească. Se introduce iluminatul electric al clădirilor şi
străzilor, se începe pavajul cu piatră cubică, se perfectează canalizarea Dâmboviţei şi se
asigură aprovizionarea oraşului cu apă potabilă.
În 1908, se înfiinţează Institutul pentru producerea serurilor şi vaccinurilor, care din 1921 va
fi denumit Institutul Pasteur. Situat pe Calea Giuleşti nr 333, Institutul poartă numele marului
savant francez Louis Pasteur, al cărui colaborator apropiat a fost doctorul Victor Babeş,
reprezintă una dintre cele mai prestigioase instituţii de biologie din ţară. Din 1924, datorită
cererii tot mai mari pentru produsele Institutului, acesta se extinde cu 12 pavilioane, situate în
fosta comună Giuleşti, pe o suprafaţă de 68 hectare, puse la dispoziţie de Ministerul
Agriculturii. În 1960 este ridicată clădirea actuală a Institutului.
În perioada interbelică, actualul Sector 6 corespundea ca formă administrativă cu Sectorul
Verde al Capitalei. Perioada interbelică a adus mari prefaceri oraşului, care devine astfel o
adevărată metropolă europeană, valorificându-se cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii.
După 1950, cand s-a adoptat împărtirea pe raioane, acest Sector includea raionul „16
februarie”, redenumit în 1965 „Gheorghe Gheorghiu-Dej” precum şi o parte din raionul
„Lenin”, pentru ca în 1979, să se revină la numerotarea pe sectoare.
Acoperirea Dâmboviţei în 1934.
Dâmboviţa bucureşteană cu un traseu molcom, plin de meandre specifice apei de şes,
presărată cu mori de apă şi gospodării ale locuitorilor, se revărsa deseori provocând inundaţii
dezastruoase. Planurile de sistematizare a Dâmboviţei şi amenajarea de cheiuri au fost
realizate în mai multe etape. O finanţare substanţială a fost asigurată de municipalitate în
1879 pentru planurile tehnice ale lui Grigore Cerchez, arhitect şef al capitalei. Ameliorarea
râului Dâmboviţa a continuat şi mai târziu, în zona actualului Sector 6. Dezvoltarea continuă
a capitalei, creşterea demografică, considerentele edilitare şi de mediu readuc în secolul XX,
perfectarea amenajării Dâmboviţei. Lucrările edilitare nu au eliminat în întregime riscul
inundaţiilor şi gradul de poluare al râului şi influenţa sa nocivă asupra mediului. Soluţia cea
mai adecvată de separare a apei curgătoare curate de apa colectată din canale, era amenajarea
a două râuri suprapuse, realizată în cadrul unor ample lucrări de sistematizare, în 1985 şi
coordonate de Întreprinderea pentru Amenajarea Complexă şi Exploatarea Râului Dâmboviţa,
înfiinţată prin decret guvernamental. Şantierul de lucrări hidrotehnice a efectuat asanări,
modificări ale albiei râului, construirea colectorului subteran aflat sub cuva deschisă a apei
curate, taluzarea şi îndiguirea malurilor cu dale prefabricate din beton armat. Pentru
acumularea permanentă s-a creat în amonte de Şoseaua Ciurel, un baraj de pământ, lung de
4.3 km, şi s-a amenajat versantul natural, situat pe latura sudică dinspre cartierul Militari. S-a
concretizat un lac, Lacul Dâmboviţa zis şi Lacul Morii, având o suprafaţă de 241.5 ha şi un
volum de cca 12.01 milioane mc, cu adâncimea maximă de 11 metri. În partea de nord a
lacului există Insula Lacul Morii cu o suprafaţă de 4.246 hectare.
Lângă lacul Dâmboviţa, în aval de acesta s-a construit podul Ciurel, care leagă zonele de nord
ale oraşului, inclusiv cartierul Giuleşti de complexul de locuinţe Militari şi Drumul Taberei.
Podul Grozăveşti traversează Dâmboviţa la circa 1.500 metri în aval de barajul Ciurel şi are o
lăţime de 21 metri facilitând fluxurile de tranzit către diferite cartiere şi obiective locale
importante, precum fabrica de confecţii şi textile, Institutul Politehnic şi complexul
studenţesc Grozăveşti, zona industrială Semănătoarea şi complexul feroviar Gara de Nord-
Basarab.
Locuinţe noi. De la proiect, la realizare.
Pasajul Basarab, construcţie începută în 2006 şi finalizată în cursul anului 2011, asigură
transferul a 60.000 de călători zilnic şi ajută la diminuarea traficul în Sectorul 6. Pasajul
Basarab realizează legătura rutieră şi de tramvai între Bulevardul Nicolae Titulescu – Şoseaua
Orhideelor – Podul Grozăveşti – Bulevardul Vasile Milea (pentru circulaţia tramvaielor) şi,
respectiv, Şoseaua Grozăveşti, fiind complet astfel inelul principal de circulaţie al Capitalei,
în partea de nord-vest. Proiectul cuprinde două traversări majore de obstacole: râul
Dâmboviţa peste podul existent şi calea ferată, în zona Gării de Nord. Viaductul principal al
pasajului are o lungime totală de 1.450 metri (din care 117 metri pod pe arce peste râul
Dâmboviţa, respectiv 340 metri pasajul peste zona Gării de Nord), cu bretele de acces la
pasaj de 1.126 metri lungime şi rampe de acces de 1.250 metri).
Pentru a păstra identitatea oraşului, viitoarele proiecte de sistematizare urmează să îmbine în
mod armonios tradiţia urbanistică, incluzând reperele de patrimoniu ale Sectorului 6, cu
cerinţele moderne ale Bucureştiului. În acelaşi plan de priorităţi sunt înscrise şi problemele de
protecţie a mediului, în conformitate cu standardele europene, reabilitarea reţelelor de apă şi
canalizare, amenajarea şi întreţinerea a noi spaţii verzi şi crearea locurilor de joacă pentru
copii. Acestor investiţii li se vor adăuga şi altele, care vor ridica nivelul acestui sector: spaţii
comerciale, parcări supraterane, un spital modern, precum şi atragerea unor finanţări
nerambursabile.

(Sursă: https://www.primarie6.ro/sectorul-6/sectorul-6-istoria-locului/ )

I.3. MISIUNEA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

MISIUNEA administraţiei publice este de a fi permanent în slujba comunității locale

pentru a rezolva nevoile acesteia, asigurând astfel îmbunătățirea calității vieții cetățenilor
Sectorului 6 al Municipiului București într-o manieră transparentă, echitabilă, competentă şi
eficientă, prin furnizarea de servicii la un înalt standard de calitate în context naţional şi
internaţional.

VIZIUNEA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

Primăria Sectorului 6 îşi propune să furnizeze servicii de calitate către beneficiari și să
realizeze modernizarea, transparentizarea, inovarea și responsabilizarea administrației publice
locale într-o manieră care să garanteze cel mai înalt nivel de încredere publică, urmărind
promovarea excelenței administrației publice locale.
Viziunea Primăriei Sectorului 6 este de a crește permanent nivelul de comunicare cu
cetățenii, implicarea în comunitate și sporirea transparenței decizionale la nivelul consiliului
local și prin intermediul liderilor capabili să abordeze problemele actuale la nivel local,
național și global și să asigure o bună guvernare în toate domeniile vieții.
Reuşita Primăriei Sectorului 6 în îndeplinirea politicilor şi obiectivelor sale se fundamentează
pe respectul faţă de lege şi cetăţean, performanţă, disciplină, integritate, onestitate, spirit de
echipă, capacitate de inovare, egalitate de şanse, responsabilitate socială și principiul
nediscriminării.
Sursă: https://www.primarie6.ro/echipa/
 I.4 Obiective

În general, obiectivele SMART (Specific, Măsurabil, Atingibil, Relevant și Limitat în timp)

ale Primăriei Sectorului 6 se concentrează pe îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din
sector și pe dezvoltarea durabilă a zonei. Iată câteva exemple de obiective SMART:

1. Îmbunătățirea serviciilor publice:

Specific: creșterea satisfacției cetățenilor cu privire la serviciile publice oferite de Primăria
Sectorului 6.
Măsurabil: reducerea numărului de reclamații primite de primărie cu privire la serviciile
publice cu 10% în următorii 2 ani.
Atingibil: investiții în tehnologie și formare a personalului pentru îmbunătățirea serviciilor
publice.
Relevant: serviciile publice de calitate sunt esențiale pentru satisfacția și bunăstarea
cetățenilor.
Limitat în timp: obiectivul se va realiza în următorii 2 ani.

2. Dezvoltarea infrastructurii:
Specific: creșterea accesibilității și a confortului în transportul public și în alte domenii de
infrastructură.
Măsurabil: creșterea numărului de linii de transport public și reducerea timpului de așteptare
cu 15% în următorii 3 ani.
Atingibil: investiții în dezvoltarea transportului public și modernizarea infrastructurii rutiere
și de transport în comun.
Relevant: o infrastructură eficientă și modernă poate îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor și
poate atrage investiții în zonă.
Limitat în timp: obiectivul se va realiza în următorii 3 ani.

3. Creșterea sustenabilității și a calității mediului:

Specific: reducerea impactului negativ al activităților umane asupra mediului.
Măsurabil: reducerea cantității de deșeuri produse cu 20% în următorii 5 ani.
Atingibil: implementarea de politici și programe pentru colectarea selectivă a deșeurilor și
creșterea reciclării.
Relevant: protejarea mediului este esențială pentru sănătatea și bunăstarea cetățenilor și
pentru dezvoltarea durabilă a zonei.
Limitat în timp: obiectivul se va realiza în următorii 5 ani.
Acestea sunt doar câteva exemple de obiective SMART ale Primăriei Sectorului 6.
Obiectivele exacte pot varia în funcție de necesitățile și prioritățile sectorului în fiecare
moment

Un obiectiv SMART al Primăriei Sectorului 6 ar putea fi digitalizarea, astfel:

Specific: Implementarea unui sistem integrat de gestionare a documentelor și serviciilor

online pentru a reduce timpul și costurile necesare pentru obținerea de informații și servicii.
Măsurabil: Creșterea numărului de servicii online disponibile și a utilizatorilor acestora cu
30% până la finalul anului curent.

Atingibil: Resursele financiare și tehnice sunt disponibile și echipele responsabile sunt

pregătite să lucreze pentru dezvoltarea și implementarea sistemului.

Relevant: Digitalizarea ar reduce timpul și costurile necesare pentru obținerea de informații

și servicii, ar crește transparența și eficiența proceselor administrative, iar utilizatorii ar
beneficia de o experiență mai bună și mai convenabilă.

Limitat în timp: Implementarea sistemului ar trebui finalizată până la sfârșitul anului curent,
astfel încât beneficiile să poată fi resimțite cât mai curând posibil.

I.5. Principiile si valorile managementului public în

cadrul Primăriei Sectorului 6 din București:
Principii fundamentale ale managementului public
❑ Principiul gestiunii economice
❑ Principiul unităţii de decizie şi de acţiune
❑ Principiul competenţei profesionale şi al motivării resurselor umane
❑ Principiul flexibilităţii
❑ Principiul managementului participativ
❑ Principiul autonomiei financiare şi decizionale
❑ Principiul legalităţii
❑ Principiul eficienţei economice şi sociale

-Principiul gestiunii economice: Acest principiu se referă la utilizarea eficientă a

resurselor publice pentru a maximiza beneficiile obținute de către cetățeni. În cadrul
Primăriei Sectorului 6, acest principiu poate fi aplicat prin utilizarea responsabilă a fondurilor
publice și alocarea lor în mod strategic în proiecte care au un impact semnificativ asupra
comunității. Iată câteva modalități prin care poate fi realizat acest principiu:

Planificarea și monitorizarea bugetului: Primăria Sectorului 6 București trebuie să-și planifice

bugetul pe termen lung și scurt, luând în considerare nevoile prioritare ale comunității. De
asemenea, trebuie să monitorizeze în permanență cheltuielile și veniturile pentru a evita
suprasolicitarea bugetului și a asigura utilizarea eficientă a fondurilor.

Implementarea unui sistem de achiziții publice: Primăria Sectorului 6 București trebuie să

urmeze proceduri transparente și concurențiale pentru achiziționarea de bunuri și servicii,
astfel încât să obțină cele mai bune oferte și să evite cheltuielile inutile.
Reducerea risipei de resurse: Primăria Sectorului 6 București trebuie să ia măsuri pentru a
reduce risipa de resurse, cum ar fi energia electrică și apa, prin implementarea de politici de
economisire și de utilizare eficientă a acestora.

Gestionarea corectă a datoriilor și împrumuturilor: Primăria Sectorului 6 București trebuie să-

și gestioneze corect datoriile și împrumuturile, astfel încât să evite supraîndatorarea și să
asigure o stabilitate financiară pe termen lung.

Monitorizarea performanței financiare: Primăria Sectorului 6 București trebuie să

monitorizeze performanța financiară a instituției, astfel încât să poată lua decizii înțelepte și
să-și îndeplinească obiectivele cu succes

Aceste practici pot fi implementate printr-un management eficient și responsabil, prin

implicarea tuturor angajaților Primăriei Sectorului 6 București și prin colaborarea cu
comunitatea și alte instituții.

-Principiul unită ţii de decizie şi de acţiune: Acest principiu se referă la faptul că

deciziile trebuie luate de către un singur organ de conducere și implementate prin acțiuni
coordonate. În acest sens, Primăria Sectorului 6 trebuie să se asigure că toate departamentele
și serviciile sale lucrează împreună pentru a asigura o abordare unitară în realizarea
obiectivelor stabilite. Iată câteva modalități prin care poate fi realizat acest principiu:

Planificare strategică comună: Primăria Sectorului 6 București trebuie să-și stabilească

obiectivele strategice împreună cu toți angajații și să creeze o viziune comună pentru
instituție, astfel încât toți să lucreze în direcția aceleiași ținte.

Comunicare transparentă: Este important ca toți angajații să fie bine informați cu privire la
obiectivele și planurile Primăriei Sectorului 6 București și să existe o comunicare deschisă
între departamente, astfel încât să fie evitată ambiguitatea și să se poată lua decizii în mod
coerent.

Managementul proiectelor: Primăria Sectorului 6 București poate utiliza managementul

proiectelor pentru a gestiona eficient proiectele și a asigura o colaborare eficientă între
echipele implicate. Această metodă poate ajuta la definirea clară a obiectivelor, la stabilirea
de termene clare, la împărțirea responsabilităților și la monitorizarea progresului.

Evaluarea performanței: Primăria Sectorului 6 București trebuie să evalueze în mod regulat

performanța angajaților și a departamentelor pentru a identifica posibile probleme și pentru a
lua măsuri de îmbunătățire a performanțelor.

Implicarea comunității: Implicarea comunității în procesul de luare a deciziilor poate

contribui la obținerea de soluții mai bune și la creșterea gradului de încredere în instituție.
Primăria Sectorului 6 București poate organiza consultări publice sau poate colabora cu
organizații ale societății civile pentru a implica comunitatea în procesul decizional.

Aceste practici pot fi implementate prin intermediul unui management eficient și prin
implicarea tuturor angajaților Primăriei Sectorului 6 București în procesul de luare a
deciziilor și de punere în aplicare a acestora.

-Principiul competenţei profesionale şi al motivă rii resurselor umane - Acest

principiu subliniază importanța calității și experienței angajaților în prestarea serviciilor
publice. În acest sens, primăria sectorului 6 trebuie să acorde o atenție deosebită recrutării,
formării și dezvoltării competențelor angajaților săi. De asemenea, trebuie să ofere stimulente
financiare și non-financiare pentru a motiva și a reține personalul cu performanțe ridicate. ată
câteva modalități prin care poate fi realizat acest principiu:

Recrutarea și selecția angajaților: Primăria Sectorului 6 București poate implementa politici și

proceduri de recrutare și selecție care să asigure că angajații cu cele mai bune competențe
sunt recrutați și selectați pentru fiecare poziție vacantă.

Formare și dezvoltare: Primăria Sectorului 6 București poate să ofere oportunități de formare

și dezvoltare pentru angajați, astfel încât aceștia să își poată dezvolta abilitățile și
competențele necesare în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Aceasta poate include cursuri de
formare, seminarii, conferințe sau programe de mentorat.

Evaluarea performanțelor și feedback-ul: Primăria Sectorului 6 București poate să efectueze

evaluări periodice ale performanțelor angajaților și să ofere feedback constructiv pentru a-i
ajuta să își dezvolte competențele și să își îmbunătățească performanțele.

Promovarea internă: Primăria Sectorului 6 București poate să promoveze angajații care au

demonstrat o competență profesională superioară și care și-au îndeplinit sarcinile cu succes.
Aceasta poate fi realizată prin intermediul unui proces transparent de promovare internă.

Recunoașterea performanței: Primăria Sectorului 6 București poate să ofere recompense și

recunoaștere angajaților care au demonstrat o performanță remarcabilă sau care au contribuit
semnificativ la atingerea obiectivelor instituției. Aceasta poate include premii, recunoaștere
publică sau alte forme de recompensare.

Aceste practici pot fi implementate prin intermediul unui management eficient al resurselor
umane, prin crearea unui mediu de lucru care să stimuleze dezvoltarea și perfecționarea
competențelor angajaților și prin oferirea de oportunități de dezvoltare și creștere
profesională.

-Principiul flexibilită ţii - Acest principiu se referă la capacitatea primăriei sectorului 6 de

a se adapta rapid la schimbările din mediul extern și la cerințele comunității locale. Această
flexibilitate se poate realiza prin implementarea unor politici și proceduri agile, care să
permită o adaptare rapidă la noile cerințe. Iată câteva modalități prin care poate fi realizat
acest principiu:

Planificare și evaluare: Primăria Sectorului 6 București poate să efectueze o planificare

riguroasă a activităților și obiectivelor instituției, dar să o ajusteze în funcție de schimbările
din mediul extern sau interne. Aceasta poate fi realizată prin evaluarea constantă a
planurilor de acțiune și prin ajustarea lor în timp util.

Procese și proceduri: Primăria Sectorului 6 București poate să implementeze procese și

proceduri care să permită o flexibilitate crescută în adaptarea la schimbări. Aceasta poate
include procese de aprobare rapide sau schimbări de priorități pentru a răspunde la noile
cerințe.

Managementul riscurilor: Primăria Sectorului 6 București poate să identifice și să evalueze

riscurile asociate cu activitățile sale și să implementeze planuri de gestionare a riscurilor
pentru a reduce impactul acestora. Aceasta poate ajuta la reducerea pierderii de resurse și
la creșterea flexibilității în adaptarea la situații neașteptate.

Colaborare și comunicare: Primăria Sectorului 6 București poate să dezvolte relații strânse

cu alte instituții și organizații pentru a putea colabora în situații de criză și pentru a răspunde
la schimbările din mediul extern. O comunicare deschisă și transparentă cu publicul poate
ajuta și la creșterea flexibilității și a adaptabilității la schimbare.

Tehnologie și inovație: Primăria Sectorului 6 București poate să utilizeze tehnologia și

inovația pentru a îmbunătăți eficiența și a crește flexibilitatea. Aceasta poate include
implementarea de soluții digitale sau inovatoare care să permită instituției să răspundă rapid
la schimbările din mediul extern.

Aceste practici pot fi implementate prin intermediul unui management eficient al resurselor
instituției și prin crearea unui mediu de lucru care să stimuleze dezvoltarea și implementarea
de soluții inovatoare și flexibile.

-Principiul managementului participativ - acest principiu implică implicarea activă a

cetățenilor și a altor părți interesate în procesul de luare a deciziilor. Această abordare are
scopul de a asigura o mai mare transparență și responsabilitate a administrației publice,
precum și de a spori încrederea și angajamentul cetățenilor față de serviciile publice locale. În
cazul Primăriei Sectorului 6, acest principiu poate fi pus în aplicare prin organizarea unor
sesiuni publice de dezbatere, consultații și audiențe cu comunitățile locale și cu reprezentanții
organizațiilor civice, pentru a se asigura că nevoile lor sunt luate în considerare în procesul de
luare a deciziilor. Consultare publică - Primăria Sectorului 6 poate organiza sesiuni de
consultare publică pentru a aduna feedback-ul cetățenilor privind politicile și proiectele pe
care le dezvoltă. Aceste sesiuni pot fi organizate atât online, cât și offline, și pot implica o
gamă largă de participanți. Iată câteva modalități prin care Primăria Sectorului 6 București
poate să realizeze acest principiu:
Comitete consultative - Primăria Sectorului 6 poate forma comitete consultative care să
reprezinte interesele diferitelor grupuri din comunitate, precum organizații neguvernamentale,
asociații de proprietari, comitete de cartier etc. Aceste comitete pot fi implicate în procesul de
luare a deciziilor sau pot fi consultate înainte ca deciziile să fie luate.

Consultare internă - Primăria Sectorului 6 poate organiza sesiuni de consultare internă cu

angajații instituției pentru a aduna feedback-ul lor privind politicile și proiectele pe care le
dezvoltă. Acest feedback poate fi folosit pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a
dezvolta proiecte care să fie mai eficiente și mai ușor de implementat.

Platforme digitale - Primăria Sectorului 6 poate implementa platforme digitale care să

permită cetățenilor să își exprime opiniile și să ofere feedback-ul lor în timp real. Aceste
platforme pot fi folosite pentru a colecta date despre problemele din comunitate și pentru a
identifica soluții inovatoare.

Grupuri de lucru - Primăria Sectorului 6 poate forma grupuri de lucru care să implice atât
angajații instituției, cât și cetățenii și alte organizații interesate în dezvoltarea politicilor și
proiectelor. Aceste grupuri pot lucra împreună pentru a identifica problemele din comunitate
și pentru a dezvolta soluții inovatoare.

Aceste practici pot fi implementate prin intermediul unei culturi organizaționale care să
susțină și să promoveze managementul participativ, precum și prin implicarea tuturor
angajaților în procesul de dezvoltare a politicilor și proiectelor instituției.

-Principiul autonomiei financiare şi decizionale - acest principiu implica capacitatea

Primariei Sectorului 6 de a-și gestiona resursele financiare într-un mod independent și de a
lua decizii privind investițiile și prioritățile de dezvoltare locală. Aceasta înseamnă că
Primăria Sectorului 6 trebuie să aibă un buget solid și să își gestioneze cheltuielile într-un
mod eficient, astfel încât să poată îndeplini obiectivele sale în mod sustenabil și să poată
răspunde nevoilor locale. Pentru a realiza acest principiu, Primăria Sectorului 6 poate adopta
următoarele măsuri:

Dezvoltarea unui plan financiar pe termen lung: Primăria poate să-și dezvolte un plan
financiar pe termen lung care să cuprindă obiective și strategii financiare clare. Acest plan ar
trebui să includă o analiză a veniturilor și cheltuielilor și o evaluare a riscurilor financiare,
precum și o planificare a investițiilor.

Consolidarea veniturilor proprii: Primăria poate să-și consolideze veniturile proprii prin
îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor locale și prin dezvoltarea de surse de venituri
proprii, cum ar fi închirierea de proprietăți ale instituției sau organizarea de evenimente cu
taxe de participare.
Reducerea dependenței de finanțare externă: Primăria poate să reducă dependența de
finanțare externă prin dezvoltarea de parteneriate public-private și prin dezvoltarea de
proiecte care să aducă beneficii directe comunității.

Creșterea eficienței operaționale: Primăria poate să își îmbunătățească eficiența operațională

prin optimizarea cheltuielilor și prin implementarea unor practici de lucru mai eficiente.
Acest lucru poate duce la reducerea costurilor și la creșterea veniturilor.

Îmbunătățirea transparenței și responsabilității: Primăria poate să își îmbunătățească

transparența și responsabilitatea prin furnizarea de informații clare și accesibile cu privire la
bugetul și cheltuielile instituției și prin dezvoltarea de mecanisme de monitorizare și evaluare
a performanței financiare.

Aceste măsuri pot fi implementate prin intermediul unui management financiar și bugetar
eficient și prin dezvoltarea unui mediu de lucru care să stimuleze inovația și responsabilitatea
financiară.

-Principiul legalită ții se referă la respectarea legilor și regulamentelor în exercitarea

atribuțiilor administrației publice. În ceea ce privește Primăria Sectorului 6, acest principiu
este extrem de important pentru a asigura o administrație corectă și transparentă, cu
respectarea drepturilor și intereselor cetățenilor. În acest sens, Primăria Sectorului 6 trebuie să
își stabilească reguli și proceduri clare, care să asigure respectarea legii în toate aspectele
activității sale, inclusiv în gestionarea resurselor financiare, achiziționarea de bunuri și
servicii, procesul decizional și comunicarea cu cetățenii. Iată câteva modalități prin care
Primăria Sectorului 6 București poate să realizeze acest principiu:

Formarea unei echipe specializate în drept și reglementări: Primăria poate să creeze o

echipă specializată în drept și reglementări care să monitorizeze și să implementeze
legislația relevantă, să asigure conformitatea cu politicile și reglementările aplicabile și să
ofere consultanță și asistență în acest sens.

Evaluarea riscurilor legale: Primăria poate să identifice și să evalueze riscurile legale

asociate cu activitățile sale și să ia măsuri adecvate pentru a le gestiona, inclusiv prin
implementarea unor politici și proceduri specifice de conformitate cu legea.

Audituri și verificări: Primăria poate să efectueze audituri și verificări periodice pentru a

evalua conformitatea cu legile și regulamentele aplicabile, precum și pentru a identifica și
remedia eventualele deficiențe.

Training și educație: Primăria poate să ofere training și educație periodică personalului său,
astfel încât aceștia să fie conștienți de obligațiile lor legale și să fie capabili să le respecte.

Transparența și responsabilitatea: Primăria poate să fie transparentă în toate acțiunile sale

și să fie responsabilă pentru conformitatea cu legile și regulamentele aplicabile. Aceasta
poate include publicarea de rapoarte și informații relevante privind activitățile sale și
cooperarea cu autoritățile competente pentru a menține un mediu legal și etic.

-Principiul eficienței economice și sociale se referă la folosirea eficientă a resurselor

pentru a asigura un maxim de beneficii pentru cetățeni. Acest principiu presupune o abordare
echilibrată între obiectivele economice și sociale, astfel încât deciziile și acțiunile
administrației publice să asigure o dezvoltare durabilă și să satisfacă nevoile și așteptările
cetățenilor. În acest sens, Primăria Sectorului 6 trebuie să aibă o strategie clară și coerentă de
dezvoltare, care să asigure utilizarea optimă a resurselor și să răspundă nevoilor și cerințelor
sociale ale comunității. Principiul eficienței economice și sociale poate fi realizat în cadrul
Primăriei Sectorului 6 București prin:

Planificare strategică: Primăria poate să-și stabilească obiective clare și să-și prioritizeze
activitățile în funcție de resursele disponibile, astfel încât să se asigure că resursele sunt
utilizate cât mai eficient și că impactul social și economic este maxim.

Evaluare și monitorizare: Primăria poate să-și evalueze constant activitățile și proiectele și să

monitorizeze indicatorii de performanță relevanți. Aceasta poate ajuta la identificarea
punctelor forte și slabe și la identificarea soluțiilor de îmbunătățire.

Utilizarea tehnologiei: Primăria poate să utilizeze soluții tehnologice pentru a-și îmbunătăți
eficiența. De exemplu, poate implementa soluții digitale pentru a simplifica și accelera
procesele administrative sau pentru a îmbunătăți comunicarea cu cetățenii.

Colaborare și parteneriate: Primăria poate să stabilească parteneriate cu alte instituții și

organizații pentru a-și îmbunătăți eficiența și eficacitatea în îndeplinirea obiectivelor sale.
Acest lucru poate include colaborarea cu organizații neguvernamentale, companii private sau
alte autorități publice.

Participarea cetățenilor: Primăria poate să implice cetățenii în procesul decizional și să le

ofere oportunități de a-și exprima opiniile și sugestiile. Acest lucru poate ajuta la identificarea
nevoilor și priorităților cetățenilor și la asigurarea că resursele sunt utilizate în mod eficient și
în beneficiul lor.

Responsabilitate și transparență: Primăria poate să fie responsabilă și transparentă în

gestionarea resurselor și a activităților sale. Acest lucru poate ajuta la asigurarea că banii
publici sunt utilizați în mod eficient și că serviciile și proiectele sunt implementate în
beneficiul cetățenilor.

Implementarea acestor măsuri poate ajuta Primăria Sectorului 6 București să își atingă
obiectivele economice și sociale într-un mod eficient și să ofere servicii publice de calitate
cetățenilor.
VALORILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

VALORILE care stau la baza activității noastre în serviciul public sunt:

• Profesionalism, competență și inovație în exercițiul funcției publice

• Transparența actului administrativ

• Flexibilitatea, adaptabilitatea și dinamism

• Calitatea serviciilor publice furnizate

• Onestitatea și integritate în exercitarea funcției publice

• Comunicarea eficientă inter și intra – instituțională

• Respectarea normelor eticii și deontologiei profesionale

• Colaborarea și implicarea în comunitate

• Integritatea și prevenirea corupției

• Responsabilitate și utilizarea eficientă a fondurilor

• O mai bună reglementare și proceduri administrative eficiente

• Inovațiile în guvernarea electronică

Sursă: https://www.primarie6.ro/echipa/

I.6. Managementul superior

Primar: CIPRIAN CIUCU- (Sursa:
https://www.primarie6.ro/www2/wp-content/uploads/2022/09/ROF-HCL-191-2022.pdf )

Primarul Sectorului 6 al municipiului București, în calitatea sa de autoritate publică executivă

a administraţiei publice locale, reprezintă Sectorul 6 în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu
persoanele fizice sau juridice române şi străine, precum şi în justiţie, potrivit art. 154 alin. (6)
din O.U.G. nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru punerea în aplicare
a activităţilor date în competenţa sa prin actele prevăzute la art.154 alin. (1) din O.U.G. nr.
57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, primarul are în subordine un aparat de
specialitate. Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente
funcţionale încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual. Primarul Sectorului 6
conduce instituţiile publice de interes local, precum şi serviciile publice de interes local ale
Sectorului 6. Primarul sectorului 6 al municipiului București, îndeplineşte următoarele
categorii principale de atribuţii, conform prevederilor art. 155 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019,
cu modificările şi completările ulterioare: a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al
statului, în condiţiile legii; b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local; c) atribuţii
referitoare la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale; d) atribuţii privind serviciile
publice asigurate cetăţenilor, de interes local; e) alte atribuţii stabilite prin lege. 3 Primarul
Sectorului 6 desemnează funcţionarii publici anume împuterniciţi să ducă la îndeplinire
obligaţiile privind comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură, în condiţiile Legii nr.
135/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru exercitarea corespunzătoare a
atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi
ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile
administrativ-teritoriale, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene.
Primarul sectorului 6 al Municipiului București, în conformitate cu prevederile art. 157 alin.
(1) din O.U.G. nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, poate delega, prin
dispoziţie, atribuţiile ce îi sunt conferite de lege şi alte acte normative viceprimarilor,
secretarului general al unității administrativ-teritoriale, conducătorilor compartimentelor
funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, administratorului public, precum şi
conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, în funcţie de competenţele ce
le revin în domeniile respective. Pentru buna funcţionare a aparatului de specialitate,
Primarul Sectorului 6, aprobă prin act administrativ transformarea funcțiilor de execuție
vacante, în funcții cu altă denumire sau de nivel inferior/superior, utilizate în statul de funcții
aprobat, fără modificarea structurii organizatorice, cu încadrarea în fondurile bugetare
alocate.

Viceprimari: GÂDIUȚĂ ALEXANDRU VALERIU

ȘTEFAN MIHAELA ANA MARIA
(Sursa: https://www.primarie6.ro/www2/wp-content/uploads/2022/09/ROF-HCL-191-
2022.pdf )

Atributiile acestora:
Viceprimarii sunt subordonați primarului şi conform art. 152 alin. (4) din actul normativ mai
sus precizat. Viceprimar 1 este înlocuitor de drept al primarului, situaţie în care exercită, în
numele primarului, atribuţiile ce îi revin acestuia potrivit H.C.L Sector 6 nr. 160/2020 .
Viceprimarii exercita atribuțiile ce le sunt delegate, conform legii. Relaţiile de autoritate
funcţională se stabilesc între compartimentele funcționale, conform organigramei, între
acestea şi instituțiile publice cu personalitate juridică din subordinea Consiliului Local al
sectorului 6, în conformitate cu atribuţiile specifice fiecărui compartiment funcțional, obiectul
de activitate sau competenţele legale şi în limitele prevederilor legale. Relaţiile de colaborare
se stabilesc între compartimentele funcționale, conform organigramei sau între acestea şi
compartimentele funcționale din cadrul instituţiilor aflate în subordinea consiliului local al
Sectorului 6. Relaţiile de reprezentare în relaţiile cu celelalte structuri ale administraţiei
centrale sau locale, ONG-uri din ţară şi străinătate se realizează în limitele legislaţiei în
vigoare şi a mandatului acordat de Primar prin dispoziţie, în relaţiile cu celelalte structuri ale
administraţiei centrale sau locale, ONG-uri din ţară şi străinătate. Conducătorii
compartimentelor funcționale (directorii generali, directorii generali adjuncți, directorii
executivi, șefii de serviciu și șefii de birouri) au în principal următoarele atribuții și
responsabilităţi:
a) Planifică, organizează, coordonează şi controlează activităţile din cadrul
compartimentelor funcționale prin întocmirea Planului de acțiuni, pe baza obiectivelor
specifice stabilite;
b) Asigură un management performant al structurii pe care o conduce prin procese bine
organizate, clare, procedurate, transparente și ușor de monitorizat;
c) Coordonează, îndrumă, controlează și răspund de întreaga activitate a structurilor din
subordine, ducând la îndeplinire sarcinile rezultate din actele normative în vigoare și
dispozițiile primite de la șefii ierarhici, Primarul Sectorului 6 sau persoanele delegate de
acesta;
d) Fac propuneri privind obiectivele generale anuale și stabilesc pe baza acestora
obiectivele specifice și indicatorii de performanță/rezultat;
e) Monitorizează și evaluează realizarea obiectivelor specifice, analizând activitățile ce se
desfășoară în cadrul structurii (măsurarea și înregistrarea semestrială sau ori de câte ori
este 4 cazul a rezultatelor, compararea lor cu țintele declarate prin prisma indicatorilor de
perfomanță stabiliți, identificarea neconformităților, aplicarea măsurilor colective);
f) Stabilesc și revizuiesc obiectivele individuale pentru funcționarii publici din subordine;
evaluează performanţele profesionale ale acestora şi contrasemnează evaluarea
performanţelor profesionale individuale ale personalului din subordine;
g) Întocmesc rapoartele de evaluare pentru angajații din subordine, conform prevederilor
legale;
h) Răspund de soluționarea sesizărilor, petițiilor și reclamațiilor, respectiv orice fel de
corespondență repartizate structurii și asigură transmiterea răspunsului către petenți, în
termenul prevăzut de legislația în vigoare;
i) Asigură un management de calitate prin implementarea/dezvoltarea sistemului de control
intern managerial la nivelul structurii, conform prevederilor legale în vigoare;
j) Inventariază documentele și fluxurile de informații care intră/ies din cadrul structurii
respectiv Primăriei Sectorului 6, a transformărilor care au loc, a destinațiilor documentelor, a
fluxurilor de comunicare între structurile din cadrul Primăriei Sectorului 6, cu nivelurile
superioare de management și cu alte entități publice;
k) Întocmesc propuneri privind necesarul de cursuri de perfecționare pentru angajații din
subordine și le înaintează Serviciului Managementul Resurselor Umane;
l) Întocmesc și actualizează fișele de post, cu respectarea strictă a atribuțiilor stabilite prin
R.O.F. și le transmite către Serviciului Managementul Resurselor Umane;
m) Țin evidența privind prezența angajaților din cadrul structurii, a orelor suplimentare (acolo
unde este cazul), efectuate de către angajați și transmit lunar evidențele specifice prezenței
personalului către Serviciului Managementul Resurselor Umane;
n) Fundamentează și fac propuneri pentru întocmirea planului anual de achiziții publice în
domeniul de activitate și le înaintează Serviciului Achiziții Publice;
o) Întocmesc documentația specifică procesului de achiziție publică, de bunuri materiale și
servicii (referat de necesitate și orice altă documentație aferentă) pe care o înaintează
compartimentelor de specialitate;
p) Evaluează furnizorii de produse/lucrări/servicii pentru contractele derulate, după caz;
q) Fac propuneri privind bugetul anual și rectificările de buget, la solicitarea structurii de
resort din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Sectorului 6;
r) Transmit structurilor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului,
informațiile de interes public în vederea publicării acestora pe site-ul Primăriei Sectorului 6;
s) Furnizează toate informațiile solicitate, transmit documentația necesară
autorităților/structurilor de control/audit și formulează puncte de vedere la solicitarea
acestora;
t) Răspund de elaborarea și avizarea planurilor de măsuri/acțiuni față de
recomandările/măsurile primite în urma controalelor/auditurilor interne și externe ale
activităților specifice, precum și de realizarea/implementarea acestora în termenele stabilite,
în conformitate cu legislația specifică în vigoare;
u) Transmit Serviciului Juridic și Contencios Administrativ la solicitarea acestuia, documente
elaborate de structurile din cadrul aparatului de specialitate necesare reprezentării în
instanță și efectuării actelor procedurale aferente plângerilor prealabile;
v) Întocmesc rapoarte de specialitate pentru proiectele de hotărârii ale Consiliului Local
Sector 6 și fac propuneri pentru inițierea sau modificarea unor hotărâri ale Consiliului Local
Sector 6 din domeniul lor de competență;
w) Inițiază proiecte de Dispoziții ale Primarului Sectorului 6, în domeniul lor de activitate și le
înaintează spre aprobare; 5
x) Asigură implementarea la nivel local a măsurilor dispuse prin Hotărâri ale Consiliului
General al Municipiului București și Dispoziții ale Primarului General în domeniul lor de
activitate;
y) Întocmesc anual raportul de activitate al structurii proprii și îl înaintează Direcția Relații cu
Publicul și Managementul Documentelor;
z) Păstrează și arhivează documentele proprii și răspund de arhiva creată, până la predarea
acesteia către arhiva instituției;
aa) Participă la şedinţele Consiliului Local Sector 6 și ale comisiilor de specialitate ale
Consiliului Local Sector 6 atunci când sunt dezbătute proiecte aflate în sfera lor de
competență;
bb) Asigură cunoaşterea şi studierea de către personalul din subordine a legislaţiei în
vigoare, utilizarea deplină a timpului de lucru, creşterea aportului fiecărui angajat la
rezolvarea cu competenţă şi de calitate a tuturor sarcinilor încredinţate conform fişei
postului, în raport cu pregătirea, experienţa şi funcţia ocupată;
cc) În limita competenţelor stabilite, reprezintă compartimentele func’ionale pe care le
conduc în relaţiile cu alte compartimente de resort din aparatul propriu al primarului sau cu
agenţii economici, instituţiile publice şi persoanele fizice.

Secretar General: DEMIREL SPIRIDON - (Sursa:

https://www.primarie6.ro/www2/wp-content/uploads/2022/09/ROF-HCL-191-2022.pdf )

Atributii:

SECRETARUL GENERAL AL SECTORULUI 6 Secretarul general al Sectorului 6 face parte

din aparatul de specialitate al primarului. Secretarul general al Sectorului 6 are în subordine
și coordonează activitatea Direcției Administrație Publică și Resurse Umane, Serviciului
Autoritate Tutelară, Serviciului Juridic și Contencios Administrativ și Compartimentului
Registrul Agricol. Secretarul general al Sectorului 6 îndeplineşte, în condiţiile legii,
următoarele atribuţii: a) Avizează proiectele de hotărâri şi contrasemnează pentru legalitate
dispoziţiile primarului și hotărârile consiliului local; b) Participă la şedinţele consiliului local; c)
Asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar,
precum şi între aceştia şi prefectul municipiului București; d) Coordonează organizarea
arhivei şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor primarului; 7 e)
Asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele
interesate a hotărârilor consiliului local, respectiv a dispozițiilor primarului, în condițiile legii; f)
Asigură procedurile de convocare a consiliului local şi efectuarea lucrărilor de secretariat,
comunicarea ordinii de zi, întocmirea procesului-verbal al şedinţelor consiliului local şi
redactarea hotărârilor consiliului local; g) Asigură pregătirea lucrărilor supuse dezbaterii
consiliului local şi comisiilor de specialitate ale acestuia; h) Poate atesta, prin derogare de la
prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată prin
Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, actul constitutiv şi statutul
asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară din care face parte subdiviziunea administrativ-
teritorială în cadrul căreia funcţionează; i) Poate propune primarului înscrierea unor
probleme în proiectul ordinii de zi a şedinţelor ordinare ale consiliului local; j) Efectuează
apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţele consiliului local a consilierilor locali; k)
Numără voturile şi consemnează rezultatul votării, pe care îl prezintă preşedintelui de
şedinţă sau, după caz, înlocuitorului de drept al acestuia; l) Informează preşedintele de
şedinţă sau, după caz, înlocuitorul de drept al acestuia, cu privire la cvorumul şi la
majoritatea necesare pentru adoptarea fiecărei hotărâri a consiliului local; m) Asigură
întocmirea dosarelor de şedinţă, legarea, numerotarea paginilor, semnarea şi ştampilarea
acestora; n) Urmăreşte ca la deliberarea şi adoptarea unor hotărâri ale consiliului local să nu
ia parte consilierii locali care se încadrează în dispoziţiile art. 228 alin. (2) din O.U.G. nr.
57/2019; informează preşedintele de şedinţă, sau, după caz, înlocuitorul de drept al acestuia
cu privire la asemenea situaţii şi face cunoscute sancţiunile prevăzute de lege în asemenea
cazuri; o) Certifică conformitatea copiei cu actele originale din arhiva subdiviziunii
administrativteritoriale; p) Comunică o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale
camerei notarilor publici, precum şi oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară, în a cărei
circumscripţie teritorială defunctul a avut ultimul domiciliu: - în termen de 30 de zile de la
data decesului unei persoane, în situaţia în care decesul a survenit în localitatea de
domiciliu; - la data luării la cunoştinţă, în situaţia în care decesul a survenit pe raza altei
unităţi administrativ-teritoriale; - la data primirii sesizării de la oficiul teritorial, în a cărei rază
de competenţă teritorială se află imobilele defuncţilor înscrişi în cărţi funciare înfiinţate ca
urmare a finalizării înregistrării sistematice. q) alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări
date prin acte administrative de consiliul local al Sectorului 6, de primarul Sectorului 6, după
caz.

I.7. Organigrama
Organigrama este o reprezentare grafică a structurii unei organizații, care arată relațiile dintre
diferitele departamente, funcții, poziții sau persoane care formează organizația.
Organigramele de pe internet pot fi incomplete din mai multe motive. În primul rând, multe
organizații nu își publică organigramele complete pe site-ul lor web, deoarece consideră
aceste informații confidențiale. În al doilea rând, organigramele pot fi învechite sau
neactualizate, deoarece actualizarea lor poate fi o sarcină adesea trecută cu vederea sau nu are
prioritate. În plus, unele organizații pot avea organigrame complexe și detaliat structurate, iar
publicarea lor în întregime poate fi dificilă sau nepractică din punct de vedere tehnic sau din
perspectiva designului grafic.
În general, este important să se țină cont că organigramele pot fi utile pentru a înțelege
structura și ierarhia unei organizații, dar nu trebuie să fie singurul instrument de analiză a
unei organizații. Informațiile suplimentare despre cultura organizațională, strategiile și
politicile companiei, precum și experiențele angajaților pot oferi o perspectivă mai completă
a modului în care funcționează o organizație.
 Structura organizatorică a Primăriei Sectorului 6 este în conformitate cu Hotărârea
Consiliului Local nr. 191 adoptată în ședința din 17.08.2022 privind aprobarea Organigramei
şi a Statului de funcţii ale aparatului de specialitate al Primarului Sectorului 6.

II. Analiza sistemului de management al Primariei sectorului 6

Sistemul de management al Primăriei Sectorului 6 se referă la modul în care se administrează
și se gestionează activitățile și resursele în cadrul acestei instituții publice locale din
București, România.
Sistemul de management al Primăriei Sectorului 6 include procese de planificare, organizare,
coordonare, control și evaluare a activităților și resurselor în vederea îndeplinirii obiectivelor
sale specifice, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii locale, îmbunătățirea calității serviciilor
publice, susținerea mediului de afaceri și promovarea dezvoltării economice.
Aceste procese sunt coordonate de către primarul Sectorului 6 și de către echipa sa de
conducere, care include viceprimari, secretarul general și directorii de departamente și
servicii.
Sistemul de management al Primăriei Sectorului 6 include și politici și proceduri specifice,
cum ar fi politici privind achizițiile publice, gestiunea financiară, managementul resurselor
umane, protecția mediului, dezvoltarea urbană și alte domenii relevante pentru activitățile și
responsabilitățile primăriei.
Componentele sistemului de management al Primăriei Sectorului 6 includ:
Strategia - Aceasta definește direcția generală a Primăriei Sectorului 6 și obiectivele sale
aferente. Strategia poate include planuri pe termen lung, precum și priorități și obiective
pentru perioade mai scurte.
Structura organizațională - Aceasta definește departamentele și serviciile Primăriei
Sectorului 6, precum și rolurile și responsabilitățile acestora. Structura poate fi adaptată în
funcție de nevoile și prioritățile organizației.
Politici și proceduri - Acestea sunt documente care reglementează modul de desfășurare a
activităților și gestionare a resurselor, cum ar fi politici privind achizițiile publice,
managementul financiar, resursele umane și alte domenii.
Resurse umane - Aceasta include personalul Primăriei Sectorului 6 și se referă la modul în
care se administrează și se dezvoltă resursele umane. Aceasta poate include politici de
recrutare și selecție, dezvoltare și formare, evaluare a performanței și alte aspecte relevante.
Buget și finanțe - Aceasta se referă la administrarea resurselor financiare ale Primăriei
Sectorului 6, inclusiv planificarea și gestionarea bugetului și a cheltuielilor.
Comunicare - Aceasta se referă la modul în care Primăria Sectorului 6 comunică cu cetățenii
săi, inclusiv prin canalele de comunicare online și offline.
Monitorizarea și evaluarea - Aceasta include procesele de monitorizare a progresului în
atingerea obiectivelor și evaluarea rezultatelor obținute, pentru a identifica oportunități de
îmbunătățire și a face ajustări în sistemul de management.

Departamentele Primăriei Sectorului 6: acestea ar putea include departamentele de

planificare urbană, dezvoltare economică, transport, mediu, cultura, tineret și sport, educație,
asistență socială, sănătate etc.

Resursele umane: un sistem eficient de management al Primăriei Sectorului 6 ar trebui să

includă un departament de resurse umane care să se ocupe de recrutarea, selecția,
formarea și evaluarea personalului din primărie.

Finanțe: un sistem de management ar trebui să includă un departament de finanțe care să

gestioneze bugetul Primăriei Sectorului 6, să întocmească bugete și să superviseze
cheltuielile.

Tehnologie informațională: un sistem modern de management al Primăriei Sectorului 6 ar

trebui să includă o infrastructură IT solidă și o echipă de specialiști în IT care să gestioneze
aplicațiile software, rețelele de comunicații și sistemele de securitate a datelor.

Comunicare și relații publice: un sistem de management eficient ar trebui să includă un

departament de comunicare și relații publice care să gestioneze comunicarea cu publicul și
mass-media.

Monitorizare și evaluare: un sistem de management ar trebui să includă o echipă care să

colecteze și să analizeze datele privind performanța Primăriei Sectorului 6 în ceea ce
privește serviciile și proiectele sale, pentru a lua decizii mai bune în viitor.

II.1. Analiza subsistemului organizational

Subsistemul organizațional al Primăriei Sectorului 6 se referă la structura organizațională,
politici, proceduri și procese de lucru care asigură funcționarea eficientă și eficace a
instituției.
În cadrul Primăriei Sectorului 6, pentru obiectivul legat de digitalizare, pot fi create sau
desemnate anumite departamente și funcții specializate în tehnologie și IT. Aceste
departamente și funcții ar putea include:

Departamentul de transformare digitală - responsabil pentru elaborarea și implementarea

strategiei de transformare digitală a Primăriei Sectorului 6 și coordonarea proiectelor de
digitalizare.
Departamentul de tehnologie informațională - responsabil pentru dezvoltarea și administrarea
sistemelor informatice ale Primăriei Sectorului 6, inclusiv rețele, baze de date, servere și alte
componente IT.
Departamentul de securitate cibernetică - responsabil pentru protejarea datelor și informațiilor
Primăriei Sectorului 6 împotriva amenințărilor cibernetice, precum și pentru implementarea
politicilor și standardelor de securitate.
Departamentul de dezvoltare software - responsabil pentru dezvoltarea și implementarea de
aplicații și software personalizate pentru necesitățile instituției.
Funcția de responsabil IT - responsabil pentru coordonarea și administrarea echipamentelor și
sistemelor IT ale instituției, precum și pentru gestionarea bugetelor alocate pentru
achiziționarea de echipamente și servicii IT.
Funcția de specialist în tehnologia informației - responsabil pentru asistența tehnică și
suportul pentru utilizatorii sistemelor informatice ale instituției.

II.2. Analiza subsistemului decizional

Un posibil proces decizional pentru obiectivul de digitalizare a Primăriei Sectorului 6 ar

putea fi următorul:

Identificarea nevoilor și așteptărilor: Primul pas ar fi identificarea nevoilor și așteptărilor

utilizatorilor și a personalului din cadrul Primăriei Sectorului 6. Aceasta ar putea include
colectarea de feedback, analiza trendurilor în domeniul digitalizării și a identificării
oportunităților pentru îmbunătățirea serviciilor și proceselor existente.
Analiza de fezabilitate: În funcție de nevoile identificate, departamentele specializate în
tehnologie și IT ar trebui să realizeze o analiză de fezabilitate pentru a evalua beneficiile și
costurile proiectului de digitalizare, precum și pentru a identifica posibilele riscuri și
obstacole.
Planificarea: După finalizarea analizei de fezabilitate, departamentul de transformare digitală
ar trebui să elaboreze un plan detaliat de implementare a proiectului, inclusiv definirea
obiectivelor, termenele și resursele necesare.
Aprobarea: Planul de implementare ar trebui să fie prezentat conducerii Primăriei Sectorului
6 și să fie supus aprobarii.
Implementarea: După aprobare, departamentele și funcțiile specializate ar trebui să
implementeze planul de transformare digitală, în conformitate cu termenele stabilite.
Monitorizarea și evaluarea: Procesul de transformare digitală ar trebui monitorizat în mod
regulat pentru a se asigura că se îndeplinesc obiectivele stabilite și că sunt respectate
termenele. De asemenea, ar trebui efectuate evaluări periodice pentru a evalua impactul și
beneficiile proiectului de digitalizare.
Îmbunătățirea continuă: În funcție de feedback-ul și analizele periodice, proiectul de
digitalizare poate fi îmbunătățit și ajustat pentru a răspunde la schimbările în nevoile
utilizatorilor și în mediul de afaceri.
Acest proces decizional ar putea fi adaptat în funcție de nevoile specifice ale Primăriei
Sectorului 6 și de obiectivele specifice ale proiectului de digitalizare.

II.3. Analiza subsistemului informational

În cadrul procesului decizional pentru implementarea obiectivului legat de digitalizarea
Primariei sectorului 6 din Bucuresti, sistemul informational reprezintă un element cheie.
Sistemul informational trebuie să ofere o platforma integrata, care sa permita colectarea,
stocarea, prelucrarea si distributia informatiilor digitale, astfel incat Primaria sa poata
functiona eficient si sa poata servi cu succes comunitatea locala.
Sistemul informational ar trebui sa contina aplicatii si module software, care sa acopere o
gama larga de activitati si procese specifice Primariei sectorului 6, cum ar fi:
Sistemul de gestionare a documentelor: Acesta ar trebui sa permita inregistrarea si urmarirea
documentelor si a dosarelor online, inclusiv transferul electronic de documente intre birouri,
gestionarea proceselor de semnatura digitala si asigurarea accesului securizat la documente.
Sistemul de evidenta a populatiei: Acesta ar trebui sa permita stocarea si actualizarea datelor
personale ale locuitorilor din sectorul 6, inclusiv informatii despre adresa, starea civila,
venituri si impozite.
Sistemul de gestionare a autorizatiilor si licentelor: Acesta ar trebui sa permita inregistrarea si
procesarea cererilor de autorizare si licentiere online, inclusiv emiterea si urmarirea
autorizatiilor si licentelor.
Sistemul de gestionare a serviciilor publice: Acesta ar trebui sa permita rezervarea si
programarea serviciilor publice, cum ar fi eliberarea de acte de identitate sau de permise de
conducere, prin intermediul unui portal online.
Sistemul de gestionare a parcarii: Acesta ar trebui sa permita inregistrarea si plata taxelor de
parcare online, precum si gestionarea parcarii in timp real.
Sistemul de monitorizare si evaluare a proiectelor: Acesta ar trebui sa permita urmarirea si
evaluarea proiectelor in derulare, precum si managementul bugetelor si alocarilor de resurse.
Pentru a asigura functionarea sistemului informational, este necesara o infrastructura
tehnologica adecvata, inclusiv retele de comunicatii, servere, echipamente hardware si
software, dar si un personal specializat pentru administrarea si intretinerea sistemelor si a
aplicatiilor. De asemenea, este important ca sistemul sa respecte standardele de securitate si
confidentialitate a datelor si sa ofere mecanisme adecvate pentru protejarea informatiilor.
Pentru a atinge obiectivul legat de digitalizare, cea mai nimerită metodă sau tehnică de
management ar fi "Managementul prin proiecte". Această metodă implică organizarea și
coordonarea resurselor și a activităților pentru a realiza un proiect specific, în termenii
timpului, costurilor și obiectivelor definite.
Digitalizarea implică schimbări semnificative în infrastructura și procesele unei companii, și
poate fi abordată cel mai bine prin intermediul unui proiect dedicat, care este condus de un
echipe de proiect cu abilitățile necesare pentru a îndeplini obiectivele proiectului și cu
expertiza în domeniul digital. În plus, managementul prin proiecte permite o abordare
structurată și sistematică pentru a gestiona schimbările și riscurile care pot apărea pe
parcursul implementării proiectului de digitalizare.
În timp ce și alte metode și tehnici de management, cum ar fi metodele de stimulare a
creativității resurselor umane și metodele de diagnosticare, pot fi utilizate pentru a spori
performanța și inovația în cadrul proiectului de digitalizare, managementul prin proiecte este
metoda cea mai eficientă pentru a asigura o implementare de succes a procesului de
digitalizare în întreaga organizație.

Pentru digitalizarea unei primării, metoda managementului prin proiecte ar fi una dintre cele
mai nimerite opțiuni.
În primul rând, un astfel de proiect ar implica o serie de obiective, cum ar fi integrarea
sistemelor informatice existente, dezvoltarea de noi sisteme pentru a spori eficiența
operațională, crearea de platforme online pentru a permite cetățenilor să interacționeze mai
ușor cu primăria și implementarea măsurilor de securitate cibernetică.

Managementul prin proiecte oferă un cadru clar pentru a defini aceste obiective și pentru a
împărți proiectul în sarcini mai mici și mai ușor de gestionat. Acesta ar putea fi împărțit în
sub-proiecte cum ar fi:

Integrarea sistemelor informatice existente

Crearea unei platforme online pentru cetățeni
Dezvoltarea de noi sisteme software pentru primărie
Implementarea măsurilor de securitate cibernetică
Fiecare dintre aceste sub-proiecte ar trebui să aibă o echipă de proiect dedicată care să se
concentreze pe realizarea obiectivelor stabilite și să gestioneze riscurile și problemele care
apar în timpul procesului de implementare.

Managementul prin proiecte ar permite de asemenea primăriei să aibă o abordare structurată

pentru a planifica și urmări implementarea proiectului de digitalizare, asigurându-se că se
îndeplinesc obiectivele proiectului într-un mod eficient și cu costuri rezonabile. De asemenea,
ar permite primăriei să stabilească un cadru de timp clar și un set de indicatori de performanță
pentru a monitoriza progresul proiectului și pentru a identifica orice probleme.

În concluzie, metoda managementului prin proiecte ar fi foarte potrivită pentru digitalizarea

unei primării deoarece oferă un cadru clar și structurat pentru a defini obiectivele proiectului,
pentru a împărți proiectul în sarcini mai mici și mai ușor de gestionat și pentru a monitoriza
progresul proiectului.

II.4. Analiza metodelor și tehnicilor de management

Pentru a atinge obiectivul legat de digitalizare, cea mai nimerită metodă sau tehnică de
management ar fi "Managementul prin proiecte". Această metodă implică organizarea și
coordonarea resurselor și a activităților pentru a realiza un proiect specific, în termenii
timpului, costurilor și obiectivelor definite.
Digitalizarea implică schimbări semnificative în infrastructura și procesele unei companii, și
poate fi abordată cel mai bine prin intermediul unui proiect dedicat, care este condus de un
echipe de proiect cu abilitățile necesare pentru a îndeplini obiectivele proiectului și cu
expertiza în domeniul digital. În plus, managementul prin proiecte permite o abordare
structurată și sistematică pentru a gestiona schimbările și riscurile care pot apărea pe
parcursul implementării proiectului de digitalizare.
În timp ce și alte metode și tehnici de management, cum ar fi metodele de stimulare a
creativității resurselor umane și metodele de diagnosticare, pot fi utilizate pentru a spori
performanța și inovația în cadrul proiectului de digitalizare, managementul prin proiecte este
metoda cea mai eficientă pentru a asigura o implementare de succes a procesului de
digitalizare în întreaga organizație.
Pentru digitalizarea unei primării, metoda managementului prin proiecte ar fi una dintre cele
mai nimerite opțiuni.
În primul rând, un astfel de proiect ar implica o serie de obiective, cum ar fi integrarea
sistemelor informatice existente, dezvoltarea de noi sisteme pentru a spori eficiența
operațională, crearea de platforme online pentru a permite cetățenilor să interacționeze mai
ușor cu primăria și implementarea măsurilor de securitate cibernetică.
Managementul prin proiecte oferă un cadru clar pentru a defini aceste obiective și pentru a
împărți proiectul în sarcini mai mici și mai ușor de gestionat. Acesta ar putea fi împărțit în
sub-proiecte cum ar fi:
Integrarea sistemelor informatice existente
Crearea unei platforme online pentru cetățeni
Dezvoltarea de noi sisteme software pentru primărie
Implementarea măsurilor de securitate cibernetică
Fiecare dintre aceste sub-proiecte ar trebui să aibă o echipă de proiect dedicată care să se
concentreze pe realizarea obiectivelor stabilite și să gestioneze riscurile și problemele care
apar în timpul procesului de implementare.

Managementul prin proiecte ar permite de asemenea primăriei să aibă o abordare structurată

pentru a planifica și urmări implementarea proiectului de digitalizare, asigurându-se că se
îndeplinesc obiectivele proiectului într-un mod eficient și cu costuri rezonabile. De asemenea,
ar permite primăriei să stabilească un cadru de timp clar și un set de indicatori de performanță
pentru a monitoriza progresul proiectului și pentru a identifica orice probleme.
În concluzie, metoda managementului prin proiecte ar fi foarte potrivită pentru digitalizarea
unei primării deoarece oferă un cadru clar și structurat pentru a defini obiectivele proiectului,
pentru a împărți proiectul în sarcini mai mici și mai ușor de gestionat și pentru a monitoriza
progresul proiectului.

III. Analiza mediului ambiant al Primăriei Sectorului 6

Analiza situației actuale a digitalizării primăriei sectorului 6 implică examinarea factorilor
macroeconomici și a altor factori externi care ar putea influența procesul de digitalizare. Mai
jos sunt câteva posibile aspecte care ar trebui să fie luate în considerare în această analiză:

Factori politici: Schimbările politice pot avea un impact semnificativ asupra digitalizării
primăriei sectorului 6, inclusiv asupra resurselor financiare alocate proiectelor și asupra
priorităților strategice. Guvernul poate fi, de asemenea, un factor important în adoptarea unor
politici și reguli privind protecția datelor și securitatea cibernetică care ar putea afecta modul
în care Primăria sectorului 6 își dezvoltă și își implementează sistemele informatice.
Factori economici: Aspectele economice ar putea include schimbările economice generale,
cum ar fi inflația, creșterea sau scăderea economiei, modificări ale pieței muncii, fluctuațiile
cursului valutar, resurse financiare, bugetul public disponibil pentru investiții în digitalizare și
altele.
Factori sociali: Factorii sociali ar putea fi reprezentați de schimbările demografice, creșterea
populației, migrarea, accesul la tehnologie, preferințele și comportamentul utilizatorilor și
alte aspecte care ar putea influența modul în care cetățenii interacționează cu Primăria
sectorului 6 și cu sistemele informatice.
Factori culturali: Asigurarea că sistemele informatice dezvoltate sunt adaptate la cultura și
valorile locale poate fi o altă provocare în digitalizarea Primăriei sectorului 6. De asemenea,
aspecte legate de utilizarea tehnologiilor și nivelul de digitalizare a populației din sectorul 6
trebuie să fie luate în considerare.
Factori tehnologici: Factorii tehnologici ar putea include noile tehnologii care apar pe piață,
cum ar fi inteligența artificială, blockchain, big data și altele. De asemenea, dezvoltarea
sistemelor de securitate cibernetică și a infrastructurii tehnologice ar putea fi o altă provocare
în digitalizarea Primăriei sectorului 6.
Factori juridici: Aspectele legale și de conformitate, cum ar fi reglementările de protecție a
datelor personale, legislația privind securitatea cibernetică, achiziția publică, reglementările
privind accesul la informații publice și alte aspecte legale trebuie luate în considerare în
timpul procesului de digitalizare.
În concluzie, analiza macro a situației actuale a digitalizării Primăriei sectorului 6 ar trebui să
ia în considerare o serie de factori politici, economici, sociali, culturali, tehnologici și juridici
pentru o dezvolta.

Pentru atingerea obiectivului de digitalizare a Primariei Sectorului 6 din Bucuresti, metoda

cea mai potrivita este managementul prin proiecte. Aceasta metoda implica abordarea
obiectivelor prin intermediul unor proiecte bine definite, care au un scop precis, un buget si
un set de termene limita.

Prin gestionarea proiectelor, se pot identifica cu precizie resursele necesare pentru a realiza
proiectul, inclusiv resursele umane, materiale si financiare. In plus, aceasta metoda permite o
monitorizare precisa a progresului proiectului si o adaptare la schimbarile de situatie, in timp
ce se mentine focalizarea pe obiectivul final.

Este important sa se identifice obiectivele clare ale digitalizarii Primariei Sectorului 6 si sa se

desemneze un lider de proiect competent si experimentat pentru a coordona eforturile. Este,
de asemenea, important ca echipa de proiect sa fie alcatuita din membrii cu abilitati
complementare, care sa lucreze bine impreuna si sa fie motivati pentru a atinge obiectivele
proiectului.

Metoda de management prin proiecte poate fi imbunatatita prin utilizarea unui tablou de bord,
care sa ofere o privire de ansamblu asupra progresului proiectului si sa permita o
monitorizare continua a performantelor. In plus, metodele de stimulare a creativitatii
resurselor umane pot fi utilizate pentru a imbunatati procesul de ideare si inovare in cadrul
echipei de proiect.
III.1. Factori economici
Vom realiza o analiză PEST pentru obiectivul de digitalizare a Primăriei Sectorului 6 din
București.
Analiza PEST este o metodă folosită în management pentru a identifica factorii
macroeconomici și politici care ar putea afecta un proiect sau o organizație. Această analiză
are patru categorii de factori: politic, economic, social și tehnologic.

Factori politici:

 Schimbările legislative și reglementările în domeniul administrației publice din

România
 Opiniile și politicile guvernamentale privind modernizarea și digitalizarea serviciilor
publice
 Sistemul politic din România și modul în care aceasta poate afecta procesul de
digitalizare a Primăriei Sectorului 6
Factori economici:

 Situația economică generală din România și efectul acesteia asupra bugetului

Primăriei Sectorului 6
 Investițiile disponibile și sursele de finanțare pentru digitalizarea Primăriei Sectorului
6
 Gradul de adoptare a tehnologiei digitale și disponibilitatea furnizorilor de tehnologie
în România
Factori sociali:
  Nevoile și preferințele cetățenilor din Sectorul 6 cu privire la serviciile publice
digitale
 Gradul de educație digitală al populației și capacitatea de a utiliza noile tehnologii
 Demografia populației Sectorului 6 și diversitatea culturală și lingvistică
Factori tehnologici:

 Disponibilitatea tehnologiei digitale și infrastructurii de telecomunicații în Sectorul 6

 Dezvoltarea tehnologiei și a inovațiilor în domeniul serviciilor publice digitale
 Gradul de adoptare și utilizare a tehnologiei digitale de către instituțiile publice din
România
Această analiză PEST poate ajuta la identificarea riscurilor și oportunităților legate de
digitalizarea Primăriei Sectorului 6 din București, precum și la dezvoltarea unei strategii care
să țină cont de factorii externi care ar putea influența succesul proiectului.

III.2. Factori manageriali

Componente ale subsistemului metodologico-managerial
metode şi tehnici generale de management
✓ managementul prin obiective managementul prin bugete managementul pe produs
✓ managementul prin proiecte
metode şi tehnici specifice de management
✓metode diagnosticării
✓ metoda şedinţel
✓ delegarea
✓ tabloul de bord
✓ metodele de stimulare a creativităţii resurselor umane

Vom completa analiza PEST cu câte doi factori demografici, culturali, juridici și
educaționali:
III.3. Factori demografici
Factori demografici:

 Vârsta și structura populației din Sectorul 6, deoarece aceasta poate influența

preferințele și nevoile cetățenilor privind serviciile publice digitale
 Numărul de locuitori străini din Sectorul 6 și diversitatea culturală și lingvistică,
deoarece aceasta poate afecta modul în care trebuie să fie concepute și livrate
serviciile publice digitale
Factori culturali:

 Obiceiurile și valorile culturale ale cetățenilor din Sectorul 6, care ar putea influența
gradul de acceptare și utilizare a serviciilor publice digitale
  Gradul de dezvoltare a comunităților de tehnologie și a start-up-urilor în Sectorul 6,
deoarece aceasta poate oferi oportunități de colaborare și inovație în dezvoltarea
serviciilor publice digitale
Factori juridici:

 Reglementările legale și normele privind protecția datelor cu caracter personal, care

trebuie luate în considerare în dezvoltarea și implementarea serviciilor publice digitale
 Sistemul juridic și de justiție din România, care poate influența procesul de dezvoltare
și implementare a serviciilor publice digitale
Factori educaționali:

 Gradul de acces și calitatea educației digitale în Sectorul 6, deoarece aceasta poate

influența gradul de utilizare și înțelegere a serviciilor publice digitale de către cetățeni
 Nivelul de pregătire și cunoaștere a personalului din Primăria Sectorului 6 privind
tehnologia digitală și dezvoltarea de servicii publice digitale, deoarece aceasta poate
afecta calitatea și eficiența serviciilor furnizate.

IV. Analiza SWOT

o analiză SWOT pentru obiectivul de digitalizare a Primăriei Sectorului 6 din București,
luând în considerare rezultatele analizei PEST:

Puncte tari (Strengths):

Capital uman: Primăria Sectorului 6 are resurse umane cu experiență în domeniul public și
servicii digitale, care pot fi folosite în dezvoltarea și implementarea serviciilor publice
digitale.
Infrastructura digitală: Sectorul 6 are o infrastructură digitală bine dezvoltată, inclusiv o rețea
de comunicații, conexiune la internet și o gamă largă de dispozitive inteligente care pot fi
folosite în dezvoltarea de servicii publice digitale.
Potențialul de colaborare: Există oportunități de colaborare cu comunitățile de tehnologie și
start-up-uri din Sectorul 6 pentru dezvoltarea de soluții digitale și inovatoare.
Puncte slabe (Weaknesses):

Resurse financiare limitate: Digitalizarea implică o investiție financiară semnificativă, iar

Primăria Sectorului 6 poate avea resurse limitate pentru a acoperi costurile necesare.
Gradul scăzut de utilizare a serviciilor publice digitale: Cetățenii din Sectorul 6 nu au o
încredere în serviciile publice digitale și preferă să interacționeze cu administrația publică
prin intermediul canalelor tradiționale.
Reglementări juridice stricte: Reglementările privind protecția datelor cu caracter personal
pot fi un obstacol în dezvoltarea și implementarea serviciilor publice digitale.
Oportunități (Opportunities):
Creșterea accesului la tehnologie digitală: Avansul tehnologic și accesibilitatea crescută la
dispozitive digitale pot determina cetățenii să utilizeze mai mult serviciile publice digitale.
Îmbunătățirea experienței utilizatorilor: Dezvoltarea de soluții digitale inovatoare poate
îmbunătăți experiența utilizatorilor și crește gradul de satisfacție a cetățenilor.
Cooperare cu alte autorități publice: Cooperarea cu alte autorități publice poate ajuta la
dezvoltarea de soluții digitale intersectoriale și la îmbunătățirea serviciilor publice în general.
Amenințări (Threats):

Concurența din partea altor primării și entități publice sau private care oferă soluții digitale
similare.
Cybersecuritatea și protecția datelor cu caracter personal reprezintă o amenințare majoră în
dezvoltarea de servicii publice digitale.
Schimbări legislative sau reglementări care pot afecta dezvoltarea sau utilizarea serviciilor
publice digitale

Interpretare analiza PEST si analiza SWOT

Analiza PEST relevă că există o serie de factori favorabili și nefavorabili care pot afecta
procesul de digitalizare a Primăriei Sectorului 6 din București. Pe de o parte, există o
infrastructură digitală bine dezvoltată, un potențial de colaborare cu comunitățile de
tehnologie și start-up-uri din Sectorul 6, precum și un grad ridicat de alfabetizare digitală în
rândul populației din zonă. Pe de altă parte, există o serie de obstacole, cum ar fi resursele
financiare limitate, gradul scăzut de utilizare a serviciilor publice digitale, precum și
reglementările stricte privind protecția datelor cu caracter personal.

În ceea ce privește analiza SWOT, aceasta evidențiază punctele tari ale primăriei, precum
capitalul uman cu experiență, infrastructura digitală bine dezvoltată și potențialul de
colaborare, dar și punctele slabe, cum ar fi resursele financiare limitate, gradul scăzut de
utilizare a serviciilor publice digitale și reglementările juridice stricte. Oportunitățile includ
creșterea accesului la tehnologie digitală, îmbunătățirea experienței utilizatorilor și
cooperarea cu alte autorități publice, în timp ce amenințările pot fi reprezentate de concurența
din partea altor primării și entități publice sau private, cybersecuritatea și protecția datelor cu
caracter personal și schimbările legislative sau reglementările.

În general, analiza PEST și SWOT arată că există oportunități de a dezvolta servicii publice
digitale inovatoare în Sectorul 6, dar și obstacole semnificative de depășit. Pentru a atinge
obiectivul de digitalizare a Primăriei Sectorului 6 din București, este necesară o abordare
strategică care să valorifice punctele tari ale primăriei și să abordeze punctele slabe și
amenințările într-un mod eficient. De asemenea, ar trebui să se exploateze oportunitățile
identificate și să se dezvolte parteneriate strategice pentru a aborda provocările comune.

o schiță pentru utilizarea managementului prin proiect pentru a atinge obiectivul general de
digitalizare a Primăriei Sectorului 6 din București:
Definirea obiectivului proiectului: crearea unei infrastructuri digitale pentru serviciile publice
din Sectorul 6.
Identificarea echipei de proiect: includerea unui lider de proiect cu experiență, specialiști în
tehnologie, finanțe și juridic, precum și membri ai personalului Primăriei Sectorului 6.
Planificarea proiectului: elaborarea unui plan detaliat pentru atingerea obiectivului
proiectului, inclusiv obiectivele, activitățile, termenele, resursele, costurile și riscurile.
Realizarea proiectului: implementarea planului prin dezvoltarea și implementarea
infrastructurii digitale pentru serviciile publice din Sectorul 6, în colaborare cu specialiști în
tehnologie și companii partenere.
Monitorizarea și controlul proiectului: urmărirea progresului proiectului, identificarea și
abordarea riscurilor și problemele aparute pe parcurs, precum și ajustarea planului în
consecință.
Finalizarea și evaluarea proiectului: încheierea proiectului cu succes, evaluarea rezultatelor și
efectelor, precum și documentarea și partajarea lecțiilor învățate.
Aceasta este doar o schiță generală a procesului de management prin proiect, care poate fi
adaptată și personalizată în funcție de nevoile specifice ale proiectului de digitalizare a
Primăriei Sectorului 6 din București.

Metoda ședinței poate fi folosită în procesul de management prin proiect pentru a comunica,
coordona și lua decizii importante în cadrul echipei de proiect și cu stakeholderii relevanți.

În cazul obiectivului de digitalizare a Primăriei Sectorului 6 din București, se poate organiza

o ședință în faza de planificare a proiectului pentru a discuta și stabili obiectivele, termenele,
bugetul și resursele necesare pentru realizarea proiectului. În această ședință, liderul de
proiect poate prezenta planul inițial și poate obține feedback și aprobare din partea membrilor
echipei și a decidenților din cadrul Primăriei.

De asemenea, se pot organiza ședințe periodice de raportare și evaluare a proiectului pentru a

urmări progresul, a identifica problemele și a lua decizii de ajustare a planului în consecință.
Aceste ședințe pot fi organizate la intervale regulate, de exemplu, săptămânal sau lunar, și pot
include prezentări de la membrii echipei, rapoarte financiare și de progres și discuții cu
privire la problemele identificate și deciziile necesare.

În concluzie, metoda ședinței poate fi o modalitate eficientă de comunicare și coordonare în

cadrul echipei de proiect și cu stakeholderii relevanți și poate fi utilizată în mai multe etape
ale procesului de management prin proiect pentru obiectivul de digitalizare a Primăriei
Sectorului 6 din București.
Delegarea poate fi o metodă utilă pentru atingerea obiectivului de digitalizare a Primăriei
Sectorului 6 din București prin distribuirea sarcinilor și responsabilităților în cadrul echipei
de proiect.

În cadrul procesului de management prin proiect, delegarea poate fi utilizată în diferite

momente. În faza de planificare a proiectului, liderul de proiect poate evalua competențele și
capacitățile fiecărui membru al echipei și poate decide ce sarcini și responsabilități pot fi
delegate. De exemplu, un membru al echipei cu experiență în domeniul IT poate fi delegat să
conducă implementarea unei soluții software, în timp ce un alt membru al echipei poate fi
delegat să coordoneze comunicarea cu stakeholderii.

În timpul implementării proiectului, delegarea poate fi utilizată pentru a asigura că fiecare

membru al echipei are sarcinile și responsabilitățile adecvate și este responsabil pentru partea
sa din proiect. Acest lucru poate ajuta la evitarea suprapunerii sarcinilor și la asigurarea unui
progres constant al proiectului.

În concluzie, delegarea poate fi o metodă eficientă pentru distribuirea sarcinilor și

responsabilităților în cadrul echipei de proiect și poate fi utilizată în diferite momente ale
procesului de management prin proiect pentru atingerea obiectivului de digitalizare a
Primăriei Sectorului 6 din București.