STUDENT:

POPESCU IONICA ELENA

GRUPA 8314

CUPRINS:

Capitolul I: IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN

LOCALITATE
Prezentarea localitii;
Resursele agroturistice naturale ale localitii;
Resursele agroturistice antropice ale localitii;

Capitolul II: IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE I

GRADUL LOR DE CLASIFICARE

Capitolul III: STADIUL VALORIFICRII RESURSELOR

AGROTURISTICE DIN LOCALITATE

Capitolul IV: CONCLUZII I RECOMANDRI

Capitolul I:

IDENTIFICAREA RESURSELOR

AGROTURISTICE DIN LOCALITATE

Prezentarea localitii

Beba Veche este cea mai vestic localitate din Romnia i este centrul
administrativ al comunei cu acelai nume, din care mai fac parte satele
Cherestur i Pordeanu.
Situat la grania cu Ungaria i Serbia, localitatea este traversat de
meridianul 201544 longitudine E n punctul cel mai vestic din Romnia,
numit Triplex Confinium, unde se ntlnesc graniele celor trei ri. Din punct de
vedere geografic este amplasat n cmpia Tisei. Cea mai apropiat aezare este
localitatea Kbekhza din Ungaria, la circa 1,5 km, de care Beba Veche a fost
legat n trecut printr-un drum direct. Astzi legtura dintre cele dou localiti
se poate face doar trecnd prin vama de la Cenad, dup un ocol de circa 60 km.
Grania acioneaz ca o barier care izoleaz Beba Veche. Cea mai apropiat
localitate din Romnia este satul Cherestur, la 7 km distan pe osea, iar cel mai
apropiat ora este Snnicolau Mare, la 34 km. Distana fa de municipiul
Timioara este de 101 km.
Cile de acces spre comuna sunt n mod exclusiv Drumul Judeean DJ 682
Beba-Veche - Snnicolau Mare (32 km).

Cea mai apropiata cale ferata este Gara Dudestii-Vechi la 26 km.

Vama Cenad este la limita administrativa a comunelor Beba-Veche i Cenad (8
km) pentru frontiera cu Republica Ungara i cu Vama Valcani la 18 km pe
drumul comunal DC2 Beba-Veche Valcani .
Istorie
Localitatea, dup cum i spune i numele, este una din cele mai vechi
aezri de pe tot cuprinsul Banatului. Descoperirile arheologice l-au fcut n
trecut pe istoricul maghiar Mileker s trag concluzia c ea dateaz din epoca de
piatr.Judecnd dup tumuli descoperii descoperii pe teritoriul localitii, se
poate spune c dateaz cel puin de pe vremea agatrilor(sec. VI .Hr). La
venirea maghiarilor, ei i-au dat numele Obeba, adic Beba Veche, tocmai pentru
c avea o vechime foarte mare. Istoricul Nicolae Ilieiu susine c pn n
secolul V, se numea Vitoliu, dup numele ducelui roman Viteliu.
Prima atestare documentar dateaz din 1247, n timpul domniei regelui
Bela IV, ntr-o cronic n care apare cu numele O Beba. Cronica se pstreaz la
Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca. La 1330 este distrus de turci dup care
urmeaz o perioad de vreo dou sute de ani n care nu se mai cunosc date
despre Beba. n secolului XVI, dup cum relateaz istoricul Nicolae Ilieiu i
dup cum recunotea i istoricul maghiar Borovski, aici existau 15 case, din care
5 erau maghiare.
Dup Pacea de la Passarowitz i instaurarea stpnirii austriece n Banat,
se pare c Beba Veche nu mai era locuit, pentru c pe harta lui Mercy din 17231725, Beba nu mai apare menionat. La scurt timp dup aceasta a nceput s fie
repopulat cu romni ortodoci de peste Mure, fugii din calea iobgiei
maghiare. Pe harta oficioas a Banatului Timian din 1761 apare cu descrierea
altglaubig un wallachisch Ort. Localitatea este ns reedificat ncepnd cu
anul 1760, n timpul celei de-a doua perioada de colonizare a Banatului,

cunoscut sub numele de "colonizarea terezian", dup numele mprtesei

Maria Tereza. Pn n 1779 sosesc la Beba circa 300 de familii de vabi, ca
urmare a programului de colonizare, dar concomitent se aeaz aici i romni i
maghiari.
n 1781, n timpul mprtesei Maria Tereza, s-au vndut mai multe
domenii ale statului, printre care i Beba, cumprat de contele Ignatie
Batthynyi. Un an mai trziu, contele a devenit episcop al Ardealului. Moia lui
de la Beba includea i Oroszlamos (dincolo de frontiera de azi), Valcani,
Cherestur i Cociorhat. Episcopul a locuit destul de mult la Beba i a nfiinat
aici parohia romano-catolic. Tot el a adus n 1792 coloniti unguri.
n 1838, n partea dinspre Valcani au fost aezai coloniti germani,
formndu-se stuleul Batthynhaza, nume dat n cinstea contelui-episcop. Cu
timpul satul s-a contopit cu Beba Veche. A urmat apoi parcelarea domeniilor din
1840 i ntemeierea satului vecin Kbekhza.
Dup instaurarea dualismului austro-ungar n 1867, administraia comunei
a fost asigurata de ctre aservii ai Curii. Printre altele, se cuta i pierderea
identitii culturale a romnilor din comun, prin impunerea maghiarizrii
numelui i prenumelui. Aceasta stare de lucruri a durat pn dup primul rzboi
mondial. Spre sfritul secolului XIX i nceputul secolului XX, muli locuitori
au emigrat n America, iar o parte din ei s-au ntors cu capitaluri importante,
ajutnd la dezvoltarea economic.
n urma unirii Banatului cu Romnia, zona a fost disputat de cele trei ri
i pentru o vreme statul graniei a fost neclar. La Conferina de Pace de la Paris,
prim-ministrul Ion I.C. Brtianu cerea recunoaterea granielor unei Romnii
care includea ntreg Banatul, cu grania pe Tisa inferioar pn la vrsarea
acesteia n Dunre i apoi cursul Dunrii. Conferina ns a decis linia de
demarcaie care s-a pstrat pn astzi, cu excepia unei rectificri care a avut

loc n 1923. La 24 noiembrie 1923, Romnia i Regatul Srb au ncheiat la

Belgrad un protocol pentru un schimb teritorial. Romnia se angaja s cedeze
comunele Pardany, Modo, Surgan, Crivobara i Nagy Gaj, n timp ce Regatul
Serbiei ceda Romniei Beba Veche, Pusta-Kerestur, Ciorda, Iam-ul i oraul
Jimbolia.Astfel, Beba Veche s-a aflat sub administraie srbeasc din 25 martie
1921 i pn n 10 aprilie1924, dat la care Beba Veche a intrat oficial n
componena statului romn.
Clima:
Comuna Beba-Veche este dominata de un climat temperat continental
moderat cu influente mediteraneene, datorita faptului ca se gsete la adpostul
lanului carpatic care oprete masele de aer rece dinspre nord si nord-est i
permite ptrunderea masele de aer cald dinspre sud-vest i vest. Sub aceste
influente iernile sunt mai blnde dect n restul tarii, media termica a iernii este
pozitiva (0,30C).
Temperatura medie anuala este de 10,80 C.
Cantitatea medie multianuala de precipitaii este de 536,5 mm, cele mai bogate
cantiti de precipitaii cad n lunile mai i iunie 23-25% din cantitatea medie
anuala). Oscilaiile pluviometrice sunt destul de mari de la an la an, fiind n
limita a 250 mm, mai ales n prima parte a perioadei de vegetaie culturile
agricole sufer de pe urma excesului de umiditate, iar n partea a doua a
perioadei ncepnd cu luna august, umiditatea este insuficienta.
Relieful:
Comuna Beba-Veche este situata n Cmpia Torontalului la o atitudine
medie de 80 m, caracteristica principala a solului fiind o calitate foarte buna,
fiind format cu precdere de cernoziom, lacoviti i soluri gleizate, formate n
condiiile de cmpie joasa, slab drenata, unde apa freatica este la adncime

redusa. De asemenea se gsesc sub forma de fii, petice sau suprafee mai
ntinse soluri srturate i srturi. n urma analizelor efectuate, comuna BebaVeche a fost ncadrata de Oficiul de Studii Agropedologice (OSPA) Timi n
clasa de fertilitate III.
Demografie
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia comunei Beba
Veche se ridic la 1.539 de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior
din 2002, cnd se nregistraser 1.600 de locuitori. Majoritatea locuitorilor
sunt romni (61,79%). Principalele minoriti sunt cele
de maghiari (32,36%), germani(1,3%) i romi (1,17%). Pentru 3,18% din
populaie, apartenena etnic nu este cunoscut. Din punct de vedere
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoci(57,24%), dar exist i
minoriti de romano-catolici(35,87%) i reformai (1,95%). Pentru 3,38% din
populaie, nu este cunoscut apartenena confesional.

Resursele agroturistice naturale ale localitii

Rul Aranca
Cu izvoarele n Cmpia Vingi, la vest de localitatea Fenlac, Aranca este
un ru tipic de cmpie.
Lacul Surduc localizat in judetul Timis, aflat in administratia comunei
Firdea, este cel mai mare lac din apropierea orasului Timisoara fiind un loc
placut de agrement. Constructia barajului a nceput n 1972, iar acumularea n
1976, atingnd n 1977 aproape 25 milioane mc. Etapa a doua a nceput n 1981,
fiind proiectata pentru acumularea unui volum de apa de 51 milioane mc. Lacul
de acumulare are ca scop principal asigurarea cu apa potabila a zonei Timisoara,
apararea mpotriva inundatiilor si binenteles, un scop turistic, unde iubitorii de
pescuit si de agrement se pot bucura n voie. Avnd o suprafata de 460 ha , el
este cel mai mare lac din judetul Timis.
Rezervatia ornitologica Beba Veche reprezinta o zona de protectie
pentru o specie de pasare de stepa din familia Otididaelor, cunoscuta sub
denumirea de dropie comuna.
Padurea Cenad reprezinta o zona (lunci inundabile, luciu de apa, pajisti
si padurii) in lunca stanga a raului Mures. Aria protejata include si rezervatiile
naturale Insula Mare Cenad si Insula Igris, adaposteste o mare varietate
arboricola cu elemente predominante de stejar, frasin, salcie sau plop; ierburi si
exemplare faunistice specifice zonelor umede.
Parcul Natural Lunca Muresului
Peisajul specific de lunca, avand ca element principal Raul Mures, cu cele 40
de insule din interiorul parcului, plaje de nisip si tunelurile formate de salciile
care se apleaca asupra apei
Cele cca 200 de specii de pasari reprezentate de populatii impresionante in zona

ariei protejate si care pot fi urmarite din observatoare special construite

Biodiversitatea remarcabila, incepand cu pasarile si continuand cu mamifere,
reptile, amfibieni, pesti, insecte.
Mlastinile de la Satchinez (la cca 25 km nord-vest de Timisoara),
interesanta si pitoreasca rezervatie ornitologica, denumita si Delta Banatului
(mlastinile largi, cu stufuri dese si balti intinse dau aspectul unei mici delte).
Vizitatorii pot admira coloniile de pasari care se cuibaresc in zona, multe dintre
ele fiind specii rare, aflate pe cale de disparitie (starcul rosu, starcul galben,
egreta mica).
Parcul Dendrologic de la Bazos (la cca 15 km sud-est de Timisoara, la 8
km sud de Remetea Mare), rezervatie forestiera, de mare importanta stiintifica.
Beneficiind de un climat submediteranean, aici cresc arbori proveniti din cinci
continente. Alte rezervatii si monumente ale naturii: Locul fosilier Radamanesti,
rezervatie paleontologica, (la 10 km nord de Lugoj), Saraturile de la Dinias,
rezervatie floristica, (la 25 km sud-vest de Timisoara), Movila Sisitak, Padurea
Bistra, Pajistea cu Narcise Batesti, Mlastinile Murani.
Rezervatia Naturala Lunca Poganisului
situata intre localitatile Berini si Blajova, la 27 km de municipiul
Timisoara
scopul rezervatiei este de a proteja zona ca habitat al lalelei pestrite (Fritillaria
meleagris),specie ocrotita prin Conventia de la Berna
deoarece in zona nu a fost practicata agricultura s-au pastrat o multime de
palcuri si trupuri de padure; cele mai raspandite specii sunt: stejarul, frasinul si
jugastrul in amestec cu carpenul, ulmul, parul paduret, ciresul, marul paduret;
arbustii prezenti sunt: gladisul, paducelul, sangerul, lemnul cainesc si
porumbarul

planta mediteraneeana, laleaua pestrita se mai intalneste in Cheile Turzii,

la Tusnad, pe malul Oltului, Harman si in rezervatia Domogled-Valea Cernei.

Resursele agroturistice antropice ale localitii;

Cetatea Fagetului- este atestat documentar pentru prima dat n 1548,

ca trg cu o puternic cetate. ntre 1594-1602 a fost proprietatea Banului de
Lugoj. n 1602 a fost asediat i distrus de turci, dup care a czut n ruin. A
constituit timp de 150 de ani obiectul unor aprige confruntri ntre romni, turci
i austrieci, lucru confirmat i de ctre spturile arheologice. Paralel cu cetatea
militar a evoluat i aezarea civil, devenind ntr-o perioad relativ scurt de
timp, cea mai important localitate din zon. Cetatea a fost demolat de ctre
turci n 1699. n 1900 Fgetul a fost colonizat cu maghiari. La 5 iulie 1994
comuna a fost declarat ora
Triplex Confinium (din latin, grani tripl) este numele locului n
care se ntlnesc graniele Romniei, Republica Ungar i Serbiei. Este cel mai
vestic punct din Romnia, amplasat pe meridianul 201544 longitudine E, n
comuna Beba Veche. Pe o zon restrns n jurul acestui punct se consider
teritoriu neutru fa de cele tei ri. Tot n acest punct este amplasat o born
piramidal, cu trei laturi, fiecare orientat ctre ara respectiv i avnd
nsemnat stema rii. Pe partea romneasc, n afara stemei mai este nscris i
data 4 VI 1920.
Acces. Vizitare
Pentru a ajunge n cel mai vestic punct din Romnia, se urmeaz drumul
naional DN6, de laTimioara pn la Snnicolau Mare, de unde se face stnga
pe drumul judeean DJ 682 ctreBeba Veche (34 km). Dup traversarea
localitii Beba Veche se mai merg 3 km, pe acelai drumul principal, recent
modernizat. Se trece de postul grnicerilor aflat la marginea satului, se
traverseaz podul turcesc i se ajunge la captul drumului. Zona este n
permanen supravegheat de grniceri iar accesul la born este condiionat de

legitimarea obligatorie i respectarea condiiilor speciale care guverneaz

teritoriul de frontier. Borna poate fi vizitat de jur mprejur, pe teritoriul neutru,
i conform protocoalelor nu poate fi fotografiat dect din partea romneasc i
fr a ncadra teritoriul statelor vecine
Manastirea Saraca din Semlacu Mic (la 55 km de Timisoara), comuna
Gataia, amintita documentar inca din 1270.
Manastirea Partos (la 62 km de Timisoara), comuna Banloc, intemeiata
in sec. XIII. Actuala biserica, in stil baroc, dateaza din 1750 - 1753. Alte edificii
religioase: Catedrala ortodoxa sarba din Timisoara (1744 - 1748), cu pictura de
mare valoare, Sinagoga din cetate de la Timisoara (1862 - 1865), cu influente ale
stilului maur, Catedrala ortodoxa din Lugoj (1759 - 1766), Biserica din lemn de
la Povargina (la 5 km de Faget).
Ruinele cetatii Ciacova (la 32 km de Timisoara), construita intre 1390 1394, astazi se mai pastreaza un turn de aparare inalt de 30 m. Casa printului
Eugeniu de Savoya din Timisoara, construita in 1717, deasupra intrarii existand
o frumoasa pictura murala. Prefectura Veche din Timisoara, constructie in stil
baroc intre 1752 - 1754, cu fatada bogat decorata. Alte vestigii istorice: Ruinele
cetatii Morisena de la Cenad (sec. X), Ruinele fortaretei feudale de la Margina
(sec. XVII, la 48 km de Lugoj).

Capitolul II: IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE

I GRADUL LOR DE CLASIFICARE

Potentialul agroturistic ridicat din zona rurala determina organizarea si

crearea ofertelor de pensiune si produse turistice adecvate. In special in raza
comunelor Margina, Curtea, Pietroasa si Tomesti unde pastrarea traditiilor
specifice si asezarea in zona premontana si montana sunt factori ce favorizeaza
dezvoltarea turismului rural si traditional.
Capacitatea de cazare n Beba Veche,judeul Timi n perioada 2010-2014
Tipuri de structuri
de primire
turistica

Jude
te

Localita
ti

Ani
Anul 2013
Anul 2014
UM: Locuri
Locuri
Locuri

Timi 156259
s
CENAD
18
Pensiuni
Timi 156259
agroturistice
s
CENAD
18
1998 - 2015 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Total

18
18

Din tabel reiese c n perioada 2010-2013 nu au existat pensiuni

agroturistice, acesta fiind nfiinate n anul 2013.
De asemenea se observ c acestea sunt singurele uniti de cazare
disponibile,nemaiexistnd hoteluri,moteluri,pensiuni turistice,vile turistice sau
altele.
PENSIUNEA DELIA*** dispune de 14 camere din care 10 duble si 4
matrimoniale, toate fiind dotate cu baie proprie, aer conditionat, televizor, cablu
TV.

Pensiunea Anette
Pensiunea Anette este situat ntr-o zon pitoreasc, la marginea satului
Beba Veche, n afara zonelor aglomerate.La cerere, putem oferi i trasport n i
dinspre ora sau la/de la aeroport
Pensiunea Foisor
In curtea Pensiunii Foisor aveti acces liber la gratar, ceaun, foisor
iluminat, parculetul de joaca pentru copii cu topogan si balansoar si in perioada
de iarna la partia pentru sanie.
Pe timp de vara va oferim spatiu de campare pentru corturile personale.

Capitolul III: STADIUL VALORIFICRII RESURSELOR

AGROTURISTICE DIN LOCALITATE

Degeaba vei cuta, n "Programul de dezvoltare economic i social a

judeului Timi n anul 2009", vreo referire la resursele judeene de ape
geotermale: nu le vei gsi nici la capitolul "dezvoltarea sntii publice", nici
la "modernizarea infrastructurii i a tehnologiilor", nici la "modernizarea
infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale", ba chiar nici
mcar printre msurile consacrate dezvoltrii rurale ori promovrii afacerilor. Cu
toate acestea, Timiul este una dintre cele mai nzestrate de natur regiuni ale
rii, cu o att de nobil resurs.
Grosimea sczut a scoarei terestre, precum i sistemul de fracturi i falii
tectonice din subteran au fcut ca, mai ales n pusta din nord-vestul judeului, s
existe rezervoare de ape termale mari i uor accesibile. La Snnicolau Mare, de
pild, ele ating temperaturi de aproape 90 de grade Celsius i debite de 916
metri cubi n 24 de ore; la Cheretur, debitul ajunge pn la 1.728 mc/zi, iar la
Beba Veche, la "numai" 208 mc/zi - n vreme ce adncimile oscileaz ntre 2.760
metri la Beba Veche i 2.000 de metri la Snnicolau Mare i la Teremia Mare.
Bogat n sulfuri, clor i bromuri, apa geotermal din aceast zon a fost
folosit organizat, nc de acum patru decenii, pentru tratamentul unor suferine
precum alergozele, afeciunile neurologice periferice, sechelele posttraumatice
ori diferite forme de reumatism - destinaii precum Bile Teremia Mare fiind de
notorietate n ntreaga ar.
O resurs irosit n epoca foamei energetice
Cele dou sonde care troneaz la marginea centrului de comun Teremia
Mare fac ca, aici, nici autoritile locale i nici cetenii s nu fie indifereni la

bogia de sub picioarele lor. i unii, i alii beneficiaz, de altfel, de "aurul

clocotind": cteva zeci de gospodrii sunt racordate la reeaua de nclzire cu
ap termal i aproape o sut folosesc gazul separat din zcmnt, pltind
bugetului local sume, e drept mici, de puin peste 30 de lei lunar, dar binevenite
ntr-o comun profund marcat de srcie.
Este prea puin, ni se confeseaz primarul Cosmin Sntean, invitndu-ne
s vedem cu ochii notri cum o bun parte din energia extras se pierde n
vzduh: robineii i evile instalaiilor existente sunt colmatai, iar rugina macin
fr oprire. "Este nevoie urgent de investiii", conchide edilul-ef, explicndune i de ce primriei i este peste putin s intervin: nu att din cauza lipsei de
resurse (acestea ar putea fi atrase ntr-un fel sau altul, printr-un proiect bine
ntocmit ori un parteneriat public-privat), ct din cauza neclarificrii regimului
de proprietate a zcmntului i exploataiei. Obligat mai ales de angajamentele
pe care i le-a luat fa de tinerii comunei, primarul Sntean a iniiat demersurile
pentru identificarea interlocutorului - n paralel, ntreprinztorul care a preluat
fostul trand termal al Teremiei (nchis la nceputul anilor '90), dar i sediul
vechilor bi, ncepnd lucrrile de reabilitare a bazei.
"Energia verde", o afacere de interes european
Aa cum este ea exprimat n Carta Alb i Directiva European
2001/77/CE, politica energetic a Uniunii Europene prevede ca, pn n anul
2010, statele membre, deci i ara noastr, s-i asigure cel puin 12 procente din
necesarul energetic din valorificarea surselor regenerabile. Romnia i, n
particular, judeul Timi, au resurse care ar putea asigura o pondere de trei pn
la cinci ori mai mare dect obiectivul fixat de UE; n plus, identificarea i
punerea lor n valoare a nceput cu aproape dou generaii n urm, pe vremea
cnd iniiativele de orice fel purtau numele duios de "sarcini de partid".

Din pcate pentru noi - i iat c i pentru "mtua Europa", care ne-a dat
o mn de ajutor la abandonul din anii '90 -, numeroase asemenea profitabile
nceputuri au fost abandonate. Energia geotermal timiean nu face excepie,
vestul judeului fiind mpnzit cu foraje hidrogeologice (executate mai ales
ncepnd cu anul 1976), acum lsate prad uitrii. n ultimii ani, pe msur ce
facturile au nceput s mute tot mai adnc din fragila bunstare a bneanului,
asemenea oportuniti au nceput s fie tot mai des evocate, iar investitorii
poteniali, mai muli dect s-ar putea crede, tratai cu mai mult consideraie. C
se poate, a demonstrat-o, cu doi ani n urm, i aprobarea licenei de
concesionare pe care Agenia Naional pentru Resurse Minerale a acordat-o
unui concesionar din Snmihaiu German, pentru explorarea apei geotermale din
acest perimetru
Teritoriul administrativ al comunei Beba Veche constituie spaiul necesar
procesului de dezvoltare durabila si este parte a patrimoniului comunei de care
beneficiaza toti locuitorii sai.
Dezvoltarea comunei dupa anul 2000 s-a realizat in special prin
documentatii de urbanism de tipul elementelor reglementatoare ale Planului
Urbanistic General aprobat. Aceste documentatii de urbanism, au condus in
ultimii 20 ani la realizarea unor obiective care au determinat modificari
functionale pe teritoriul administrativ al comunei, ocupari si desfiintari a
spatiilor verzi, realizarea unor constructii pentru un interes economic imediat,
etc.
Procedura de aprobare a acestor documentatii este deosebit de complexa,
iar durata si costurile aferente conceperii, precum si necorelarea dintre
solicitarile avizatorilor afecteaza in mod negativ elaborarea unor documentatii
de calitate.

Implicarea tuturor factorilor interesai ai comunitii n dezvoltarea urban

i implicit n realizarea planurilor de urbanism i amenajarea teritoriului, in
strategia de dezvoltare a comunei, a devenit o necesitate tocmai pentru stoparea
realizarii unei dezvoltari urbanistice haotice, urmarindu-se, astfel corectarea
deficientelor existente prin luarea unor masuri care sa vizeze limitarea
derogarilor de la planul urbanistic general si utilizarea abuziva a terenurilor, prin
intocmirea unor strategii de dezvoltare reale si durabile, prin identificarea
investitiilor publice majore ce asigura conditiile de competitivitate economica.
Prin Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul s-a
instituit obligativitatea participarii populatiei in aceasta activitate. Astfel, prin
Ordinul nr.2701 din 30.12.2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare si
consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de
amenajare a teritoriului si urbanism, autoritatile administratiei publice locale au
obligatia de a asigura organizarea si desfasurarea procesului de participare a
populatiei, a tuturor persoanelor fizice si juridice interesate in cadrul activitatilor
de amenajare a teritoriului si urbanism, adoptandu-se prezentul regulament local
de implicare a publicului in elaborarea si revizuirea planurilor de urbanism si
amenajare a teritoriului.
Pentru cele trei categorii de documentatii de urbanism (PUG, PUZ, PUD),
se propune adoptarea prezentului regulament local prin care se stabilesc
procedurile de organizare a consultarilor publice ce se aplica in derularea tuturor
demersurilor de planificare urbana si teritoriala in corelare cu planificarea
dezvoltarii durabile, asigurarea transparentei procesului decizional in activitatea
de amenajare a teritoriului si urbanism.
Prezentul regulament va fi supus informarii si dezbaterii publice, pe
internet la adresa www.primariabebaveche.ro, va fi supus avizarii Comisiei de
Amenajare a Teritoriului si Urbanism si aprobarii Consiliului Local.

Parteneriatul public - privat GAL Triplex CONFINIUM si-a propus

realizarea unei strategii pentru a putea dezvolta teritoriul reprezentat, utilizand
sprijinul acordat prin Programul LEADER.
Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala este demarcat de limitele
teritorial-administrative al Oraului Snnicolau Mare i ale comunelor Beba
Veche, Becicherecu Mic, Biled, Cenad, Dudetii Vechi, Dudetii Noi, Lovrin,
Periam, Pesac, andra, Satchinez, Teremia Mare, Tomnatic, Vlcani, Varia,
fiind situat in partea de vest a judetului Timi, la aproximativ 30 km fata de
municipiul Timioara, 30 km de municipiul Arad si aproximativ 40 km de oraul
Jimbolia. Teritoriul este strabatut de apele raului Aranca i Mure. Suprafata
totala a teritoriului acoperit de GAL este de 1.459.51 km2.

Capitolul IV: CONCLUZII I RECOMANDRI

Dei Beba Veche nu reprezint o zon dezvoltat din punct de vedere
turistic,merit vizitat.n perioada urmtoare,odat cu finalizarea proiectelor n
curs, zona va deveni m-ai cunoscut i se ateapt o cretere a numrului de
vizitatori.
Recomandri:
- Promovarea obiectivelor turistice existente (naturale, istorice, culturale,
religioase
-Reabilitarea i amenajarea atraciilor turistice din teritoriu
-Sprijinirea iniiativelor de turism prin dezvoltarea capacitilor existente
i stimularea implementrii de noi iniiative
-Dezvoltarea de forme noi de turism (culinar, cultural, istoric, religios, de
tradiii)
-Modernizarea, dezvoltarea i integrarea comercial a agriculturii
-Creterea valorii adugate a produselor agricole prin integrare n filiere
agro-alimentare i procesare
-Sprijinirea intrrii pe pia a produselor tradiionale
-Integrarea unui sistem de consiliere i sprijin pentru fermieri i
antreprenori
-Creterea standardelor de trai prin dezvoltarea i modernizarea echiprii
spaiilor publice
-Integrarea funcional a echiprii sociale i edilitare n viaa comunitii
prin construirea i amenajarea obiectivelor de interes social i edilitar.

BIBLIOGRAFIE
http://www.primariabebaveche.ro/
http://www.triplexconfinium.eu/despre-noi
http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Timi%C8%99
http://travelminit.ro/ro/cazare/beba-veche