Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURETI

Modelarea sistemelor agricole


TEFAN CEL MARE
SC.DORNA.SRL

Student:
Stoica Andreea-Mihaela
8412

Bucureti 2015-2016

Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural

CUPRINS
1.INTRODUCERE
2.CAPITOLUL I:MEDIUL IN CARE ISI DESFASOARA
ACTIVITATEA EXPLOATATIA

3.CAPITOLUL II:INTOCMIREA VARIANTELOR LOGICE


MULTIPLE

4.CAPITOLUL III:INTOCMIREA UUI MODEL MATEMATIC


5.CAPITOLUL IV:MEMORIU JUSTIFICATIV
6.BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
Cultivarea terenurilor
Terenurile agricole arabile dein aproximativ 75,64 % din suprafaa localitii i 86,16% din cea agricol.
n cadrul suprafeei arabile se cultiv : cereale (gru, porumb, orz, ovz, etc), plante tehnice (floarea
soarelui, tutun), plante furajere, etc. Majoritatea terenurilor agricole cultivate cu cereale se gsesc pe
laturile estic i vestic ale localit ii.
Suprafaa ocupat cu puni i vegetaie ierboas este reprezentat de fne e i islazuri i este suficient
pentru animalele localitii.
Fondul forestier este foarte redus, localitatea neavnd dect 78,91ha de pdure n partea de SE, care
poart numele de Branite. Ea face obiectul unor valorificri economice multiple, fiind de un real folos
stenilor i altor activiti economice.
Terenurile degradate ocup mici poriuni de-a lungul rului Dmbovnic, ru ce se gse te situat pe latura
de est a localitii i n locurile mltinoase situate pe vechiul curs al acestuia, cea mai mare parte fiind
incluse n suprafeele pentru punat.
Fiecare dintre proprietarii de pmnt ncearc s realizeze produc ii ct mai bune, att din punct de vedere
cantitativ, dar mai ales calitativ. Munca lor este sprijinit din plin de existen a unor tractoare i ma ini
agricole, care depesc acum numrul de 5204 (462 de tractoare i 58 combine), iar numrul lor este ntro continu cretere, fapt ce m ndreptete s cred c economia localit ii este ntr-o continu
transformare i dezvoltare.

Capitolul 1. Mediul in care isi desfasoara activitatea exploatatia


1.1Date generale
1.1.1 Localizare: Comuna Stefan cel Mare din Judetul Arges
Comuna tefan cel Mare se gsete poziionat n sud-estul judeului Arge, n cadrul Cmpiei
Gvanu-Burdea, subdiviziune a Cmpiei Romne. Ea se prezint ca o aezare tipic de cmpie,
relieful fiind unul de tip plan, tabular, uor vlurit.
Drumul judeean 659 este cel care traverseaz comuna de la nord la sud, fiind principala cale de acces
spre reedina judeului Arge. Acest drum leag localitatea i cu judeele nvecinate n prile de sud
i est - Teleorman i Dmbovia.
Clima
Sub aspect climatic localitatea se caracterizeaz prin tipul temperat-continental cu nuane de tranziie.
Temperatura medie anual este specific sudului rii, adic de aproximativ 10-11 grade C, iar cele
medii ale iernii i ale verii sunt de 0-3 grade C, respectiv 21-23 grade C. Precipitaiile medii anuale
oscileaz n jurul valorilor medii de 500-700 mm.
Sol
Tipurile de sol ntlnite sunt, mai ales, cele din categoriile molisolurilor i argiluvisolurilor, adic
cernoziomurile i solurile argiloiluviale ( existente n luncile apelor curgtoare).

Terenurileagricolearabiledeinaproximativ 75,64 % din suprafaalocalitiii 86,16% din


ceaagricol.
Structurasuprafeeiagricole din localitateatefancel Mare la nivelulanului 2005 esteurmtoarea:
75,64% terenarabil, 9,3% puninaturale, 2,6% vi-de-vie, 0,23% pomifructiferiipepiniere
viticole3.
ncadrulsuprafeeiarabile se cultiv :cereale (gru, porumb, orz, ovz, etc), plantetehnice (floarea
soarelui, tutun), plantefurajere, etc. Majoritateaterenuriloragricole cultivate cu cereale se
gsescpelaturileesticivestic ale localitii.

1.1.2

Caracterizare profilului agricol

Suprafaa agricol n comuna tefan cel Mare:


Culturi

Suprafata
(ha)2013

Grau

46318

Porumbboabe

54836

Floareasoarelui

13641

Orz

3354

Ovaz

5029

Suprafata
(ha)2014
45159
54877
12325
3556
5516

Predominaia culturilor:
CULTURI
Grau
Porumb
Floareasoarelui

SUPRAFATA ha 2013
46318
54836
13641

SUPRAFATA ha 2014
45159
54877
12325

Producia la hectar i preul/t pentru principalele culturi:


Productie la
hectar
Grau
Porumbboabe
Floaresoarelui
Orz

t/ha

1.1.3 Caracterizareaprofiluluiagroturistic
Obiectiveturistice

Pret lei/t
2,8
3,8
1,8
3,1

760
790
1290
900

ConaculGoleti, CetateaPoenari, MnstireaibisericarupestrCorbii de Piatr, MnstireaCurtea de


Arge, COMPLEXUL MUZEAL GLAVACIOC
Obiceiurisitraditii
Trgurileanualei sptmnale ale meterilor populari, desfuraten diverse localiti ale
judeului Arge, prilejuiescpelngdesfacerea
unorproduse ale arteitradiionaleiorganizarea de manifestri folclorice.
Celemaivechimanifestri festiviste cu pronunatcaracter popular
sunt: Festivalul Primverii(Piteti), Nedeia Topologului (Sltrucu), Rvitul oilor (Corbi), Sus la munte,
la Muscel(Voina) etc.
nzona Argeului s-au statornicit 9 obiceiuri de iarn, concentrate reprezentativpeValeaVlsanului:
ColindatulnAjunulCrciunului, Steaua,
Pluguorul, Sorcova, JoculCaprei (pstratentoatesatele) iBuhaiul, Nuielele, BradulsiVasilca
(ntlnitemairar, n zone izolate). Scenelejucate de colindtori (Steaua, Capra, Pluguorul)
suntprecedateiurmate de cntecenlate
de membriicetelorcolindtoareconstituitengrupurivocalice.Dintretoate obiceiurile de iarn, JoculCaprei
are libertateascreezecelemai reuite momente veseleisatirice.
Obiceiurileincheierepertoriulprezentatprintr-o urare direct, unfel de binecuvntarecolectivpentrunoul
an.
Pensiuni in zona
1.Cabana din Brazi
Stoenesti (Arges)

Pensiunea dispune de 5 camere standard si un apartament


Camera dubla-50 lei/noapte
Camera single-50lei/noapte
Apartament (3 camere)-50lei/noapte cam.
2.Complex Turistic 3 tauri
Leresti (Arges)

Cabana este construita integral din lemn masiv, fapt care creaza un ambient rustic, mobila din
lemn masiv intarind acest aspect.
Camera dubla-80lei/noapte
Camera 3 locuri-100lei/noapte
Apartament -120lei/noapte
3.Pensiunea Belvedere
Corbeni (Arges)

Camera dubla-70lei/noapte
Camera tripla-90lei/noapte
Apartament-130lei/noapte
1.1.4 Statutuljuridiciaezareaadministrativ
Exploatatia Agricola individuala Dorna are sediul in Comuna tefancelMare,judetul
Arge,Str.tefan,Nr.16.

Societate cu RspundereLimitat (SRL)


Avantaje
Poisaiciangajaidoretiattatimpctplteticontribuiile la stat isalariile;
Poisalegisaimaimulteobiecte de activitateceeaceiofer o
libertatenceeacepriveteserviciulpe care lrealizezi. (dacdoretemulteobiecte de activitate o s
fie nevoie de banimaimuli la nfiinare);
Nu ainevoie de nici un act doveditor care sevideniezecetipregtitndomeniule de activitate
ales;
ncazulunordatorii, rspundereaestelimitatnlimitacapitalului social pe care l-aidepus;
Dacetitnr (pnn 35 de ani), poibeneficia de programul de nfiinare a firmelor de tip SRL-D
ncare poibeneficia de
maimultefacilitifiscaleipoiaccesaprogramulguvernamental care ioferpn la 10.000
de euro sprijinnerambursabil;
Ai posibilitateasidecontezicheltuielileis-inregistrezitoateveniturileindiferent de
sursaacestoranumaincazuln care acestea s-au ntmplatpentrubunulmers al fimei;
Impozitulpe profit este de 16%, ns un SRL are posibilitateasoptezepentruplata a 3% din cifra
de afaceridacndeplineteanumitecondiii.
Se pltete un impozitpe profit, i nu pevenit cum e la PFA (Profit =venituri cheltuieli);
Dupceacumulezivechime, poiaplica la tot felul de licitaii, attpublicecti private;
Dezavantaje
Procesul de nfiinareestemai lung, necesitmaimulteacteicostulestemai mare dect la PFA
(nmediu 500 lei);
Este nevoie de un capital social la nfiinare (valoareaacestuiapoate fi nfuncie de
asociat/asociai);
Contabilitatea se inenpartiddubl, necesitsemnturaitampilaunui expert contabil;
La sfrit de exerciiufinanciar, asociaiitrebuiesplteascnc 16%
impozitpedividendelepe care le primesc;
Caasociat, pentru a beneficia de baniifirmei,
trebuiesatepitrecereaexerciiuluifinanciarimprireaprofitului sub form de dividente
(la care se scadeiimpozitulpedividende);
Pentru a desfiinaun SRL, procesulestefoarteampluipoateduradestul de mult.

Tabelul 1.1
Nr.Crt
1

Suprafata
TOTALA
Agricola

ha
%
46.5
100.0
46
98.9

a
b
c
d
2
a
b

arabil
vii
pepinierepomicole
pasunisifanete
neagricol
curtisiconstructii
ape sibalti
rape,ravene,terendegrad
at

45
0.2
0.3
0.6
0.5
0.35
0

96.7
0.43
0.64
1.29
1.07
0.75
0.0

0.05

0.10

1.2Suprafatacultivatapemodul de folosinta
Suprafata totala-46.5 ha
Camere de inchiriat -5
Cultu
ra
Gr
Pb

An
1(ha)
%
20 44.44
10 22.22

Fls
Orz

10
5

TOTAL

45

22.22
11.11
100.0
0

An
2(ha)
10
15
15
5
45

%
22.22
32.96
32.
96
11.11
100.0
0

An
3(ha)
17
13

1.2.1 Activitatile exploatatiei


In cadrul celor 46,5ha teren agricol se cultiva:
-gru
-porumb
-floarea soarelui
-orz

1.3.1 CARACTERIZAREA CULTURILOR

11
4
45

%
37.77
28.88
24.44
8.88
100.0
0

An
4(ha)
25
10
5
5
45

%
55.55
22.22
11.11
11.11
100.0
0

GRAU - face parte din familia GRAMINEELOR (POACEAE)


- pentru germinat semintele de grau necesita temperaturi de 1-3 C
- plantele de grau de toamna bine infratite se caracterizeaza printr-o mare rezistenta la temperature
scazute -15 20 C
- plantele premergatoare culturii de grau sunt :mazare ,rapia ,in
- cerintele fata de umiditate sunt moderate dar echilibrate pe intreaga perioada si varaza intre 225
mm si 600 mm
- graul prefer soluri mijlocii, lutoase si luto-argiloase cu capacitate mare de retinere a apei (ph 67,5)
PORUMB - face parte din familia GRAMINEELOR(POACEAE)
- semintele de porumb germineaza la 8-10 C
- daca umiditatea solului este suficienta pentru germinare rasarirea are loc in 16-20 de zile
- porumbul se afla in conditii bune atunci cand precipitatiile anuale sunt peste 500 mm,
FLOAREA SOARELUI face parte din familia ASTERACEAE
- procesul de germinatie se desfasoara la 7-8 C
- rasarirea are loc la 7-20 zile de la semanat
- desi are un consum mare de apa,totusi aceasta are o rezistenta sporita la seceta,cel mai bine
dezvoltandu-se in zonele unde cad 450-600 mm
- este o planta moderat toleranta la salinitate,dar se dezvolta normal la o salinitate de 6,4-7,2
- sunt considerate nepotrivite solurile nisipoase,pietroase ,compacte,precum si cele acide.
ORZ (Hordeum vulgare L. este o specie de plante cerealiere aparinnd genului Hordeum care face
parte din familiaPoaceae)
-planta atinge nlimea de 0,7 - 1,2 m.
-fructul este un spic cu musti lung
-sunt variante diferite de spic de orz cu numrul de grun e pe spic variind, de la varianta orzului de
var la cea de iarn.
-orzul de iarn este folosit de obicei n furajarea animalelor, datorit calitii inferioare a grunelor.
-orzul este o cultur cerealier cu utilizri multiple: ca furaj, la fabricarea berii, n alimenta ie s.a.
timp ndelungat a fost una din culturile principale mpreun cu grul i meiul
-florile orzului sunt de fapt o inflorescena denumit spic "cu must i lungi", iar fructul este o
cariops.

1.3Caracterizare activitiilor
1.3.2 Caracterizarea camerelor agroturistice
Pensiunea Andreea-pensiunea dispune de 5 camere standard living/sala de mese cu ambianta rustica si
bucatarie complet dotata si utilata, foisor & terasa din lemn, gratar acoperit in aer liber.
La intrarea in pensiunegasimlivingul-sufrageria, buctrie i o baie.
Etaj- avem 5 camereiardoudintrecamere au ibalcon
Pret camera-60 de lei/noapte
Perioada de inchidere:deschis tot timpul
Servicii:
Animale acceptate
Activitati teambuilding
Vanzare produse locale
Televizor
Internet

Gratar in curte
Terasa sau foisor
Faciliti de cazare
- TV siantenaparabolica
-CD player
- Asternut
- Uscator de par
- Prosop de mana
- Aragaz
-Frigider
- Cuptor cu microunde
- Prajitorpaine
- Filtru de cafea
-Oale, tacamuri, vesela
-Fier de calcat
Facilitatilecurtii:
-Foisoracoperit
-Terasa / Pavilion de gradina
-Gratar
- Loc de foc
- Ceaun
- Disc

1.4Restrictii-intocmirea asolamentului

AN I

I
Grau

AN II
AN
III

Porumb
Flsoarelui

AN
IV

Ovaz

Asolament
II
III
Porumb
Floarea-soarelui
Flsoarelui
Ovaz
Ovaz

Grau

Grau

Porumb

IV
Ovaz
grau
Porumb
Flsoarelu
i

Restirctii asolament
1.Suprafata de cereale foioase nu trebuie sa depaseasca 50% din suprafata totala cultivata
2.Suprafata cultivata cu porumb nu trebuie sa depasteasca o treime din suprafata totala cultivata.
3.Suprafata cultivata cu floarea-soarelui nu trebuie sa depaseasca 25% din suprafata cultivata.
4.Suprafataa cultivata cu rapita nu trebuie sa depaseasca 25% din suprafata cultivata.
5.Plantele cu sistem radicular profund se cultiva dupa plante cu sistem radicular arificial.
6.Plantele mari consumatoare de substante nutritive se cultiva dupa plantele care imbogatesc solul cu
substante nutritive.

CAPITOLUL 2 ntocmirea variantelor logice multiple


Tabelul 2.1 Consumul de zile om/ha
Activitate
Gru
Porumb

I
-

II
0,1
-

III
-

IV
0,08
0,21

V
3,03

VI
0,16
3,03

VII
0,12
-

VIII
0,73
-

IX
0,1
-

X
0,21
3,96

XI
3,43

XII
-

Flsoarelui
Orz
Cam.agro
.
Total Z.O

0,33

2,7

0,3

0,4

0,1

Total
1,5
13,6
6
3,83

0,8

0,1
0,6

0,08
1,6

1,8

0,16
0,4

0,24
1,4

1,21
2,6

0,1
0,4

0,2
1

1,2

3,2

2,09
17

0,8

0,8

2,33

4,67

4,83

4,05

1,76

4,94

0,6

5,47

4,63

3,2

Zile
nchiriere

10

13

16

38,0
8
85

2.2 Rezulatul economico-financiar


Activ.

Produc
ie

Gru
Porumb
Fl-

3500
4000
1700

Pre
vnz
.
0,80
0,85
1,35

Cost
prod
.
0,90
0,59
1,39

Venituri
totale
2800
3400
2295

Chelt.
direct
e
3071
2318
2307

Chelt.
indirect
e
92/ha
70/ha
69/ha

Chelt
.
totale
3163
2388
2376

Profit/Pierder
e
-363
1012
-81

Profit/Pierd
. cu
subvenie
312
1687
594

soarelui
Orz
Camer

4300
x

1
60

0,68
x

4300
5100

2594
x

77/ha
x

2671
3315

1706
1785

2381
2460

Subvenia pe 2015 este in valoare de 675 lei/ha


Surs
www.recolta.eu
Variante logice multiple(1 muncitor permanent,23 zile,9 luni/an)
Varianta 1

Profit
Activitate
a

Dimensi
uni

594,00
2381,0
0

Dim
624
0
168
70
594
0
119
05

2460,0
0

123
00

532
55

Grau

20

Porumb
Floarea
soarelui

10

Mazare
Camere
Agroturist
ice
TOTAL

10

45

U.M
312,00
1687,0
0

Consum
ZO/UM
Lun
a VI An
0,1
6
1,5
3,0 15,6
3
3
0,3
0,1
6
0,4

Consum
ZO/Dim
Lun
a VI An

Disponib
il ZO
Lun
a
An

Disponibil
ZOConsum
ZO
Lun
a
An

3,2
30,
3

30
156,
3

3,83

2,09

0,8

38,3
10,4
5

17,0
0

85

85

39,
3

320,
05

25

29
2

14,3

28,0
5

Varianta 2

Profit

Consum
ZO/UM

Consum
ZO/Dim

Disponibi
l ZO

Disponibil
ZO-Consum
ZO

Activitatea

Dimensiu
ni

3120
2530
5

Lun
a VI
0,1
6
3,0
3

2381,00

8910
1190
5

0,3
0,1
6

2460,00

1230
0

0,4

U.M

Grau

10

312,00

Porumb
Floarea
soarelui

15

1687,00

15

594,00

Mazare

Camere
Agroturisti
ce

TOTAL

45

Dim

6154
0

An

Luna
VI

An

Lun
a

An

Luna

1,5
15,6
3

1,6
45,4
5

15
234,4
5

3,83

4,5

57,45

2,09

0,8

10,45

17,0
0

85

85

29
2

29,3
5

110,3
5

54,3
5

402,3
5

25

An

Varianta 3

Profit
Activitate
a

Dimensi
uni

594,00
2381,0
0

Dim
530
4
219
31
653
4
952
4

2460,0
0

123
00

Grau

17

Porumb
Floarea
soarelui

13

Mazare
Camere
Agroturist
ice
TOTAL

11

45

U.M
312,00
1687,0
0

555
93

Consum
ZO/UM
Lun
a
VI
An
0,1
6
1,5
3,0
15,
3
63
3,8
0,3
3
0,1
2,0
6
9
0,4
x

17,
00
x

Consum
ZO/Dim

Disponi
bil ZO

Disponibil
ZOConsum
ZO

Lun
a VI
2,7
2
39,
39

Lun
a

An

Lun
a

25,5
203,
19
42,1
3

8,36

85

85

29
2

23,0
5

72,1
8

3,3
0,6
4
2
48,
05

An

364,
18

25

An

Varianta 4

Profit
Activitate
a

Dimensi
uni

Grau

25

Porumb
Floarea
soarelui

10

Mazare
Camere
Agroturist
ice
TOTAL

U.M
312,00
1687,0
0

594,00
2381,0
0

2460,0
0

45

Dim
780
0
168
70
297
0
119
05
123
00
518
45

Consum
ZO/UM
Lun
a
VI
An
0,1
6
1,5
3,0
15,
3
63
3,8
0,3
3
0,1
2,0
6
9
0,4
x

17,
00
x

Consum
ZO/Dim
Lun
a
VI
An
37,
4
5
30, 156
3
,3
19,
1,5
15
10,
0,8
45
2
38,
6

85
308
,4

Disponi
bil ZO

Disponibil
ZOConsum
ZO

Lun
a

An

Lun
a

An

85
29
2

13,6

16,4

25

Varianta 5-varianta optima

Profit
Activitate
a
Grau
Porumb

Dimensi
uni
25
10

U.M
312,00
1687,0

Dim
780
0
168

Consum
ZO/UM
Lun
a
VI
An
0,1
6
1,5
3,0
15,

Consum
ZO/Dim
Lun
a
VI
An
37,
4
5
30, 156

Disponi
bil ZO

Disponibil
ZOConsum
ZO

Lun
a

An

Lun
a

An

X
X

X
X

X
X

X
X

0
Floarea
soarelui
Mazare
Camere
Agroturist
ice
TOTAL

5
5

594,00
2381,0
0

2460,0
0

45

70
297
0
119
05
123
00
518
45

3
0,3
0,1
6

63
3,8
3
2,0
9

0,4

17,
00

0,8

,3
19,
15
10,
45

2
38,
6

85
308
,4

1,5

85
29
2

13,6

16,4

25

Capitolul 3 ntocmirea unui model matematic cu ajutorul


programari liniare
3.1. Construirea modelului
a) Stabilirea activitiilor i resurselor exploataiei
Activiti

Gru

Porumb

Fl.soarelui

Orz

Dimensiun
e
Profit
Consum
zile om
total
Consum
Z.O VI
Consum
zile
mecnizate
Retributii

X1

X2

X3

X4

Cam.agroturistic

X5

312
1,5

1687
13,66

594
3,83

2381
2,09

2460
17

0,16

3,03

0,3

0,16

2,6

1,26

1,18

1,14

1,28

44,9

605,6

154,6

64,2

F.obiectiv

312*x

1687*x

594*x3

2381*x

300

2460*

46,5ha,5
camere
309

35
-

b) Forma algebric a modelului matematic

Resurs

207 Z.M

13.125

L1 S.T

1+
x1+

2+
x2+

+
x3+

4+
x4

x5
x5

L2 Nr.cam
L3 S.Pai.

x1
x2

L4 S.Po.
L5 S.Fl
L6 S.Orz
L7 Z.O tot.
L8 Z.O VI
L9 Z.M
L10 Retributii

C.N.N

x3
1,5*x1
+
0,16*x
1+
1,26*x
1+
44,9*x
1+

x1

13,66*x
2+
3,03*x2
+
1,18*x2
+
605,6*x
2+

3,83*x3
+
0,3*x3
+
1,14*x3
+
154,6*x
3+

x2

c) Forma matriciala
5.000,10.000,1.000,0.000,0.000
312.000,1687.000,594.000,2381.000,2460.000
2800.000,3400.000,2295.000,4300.000,5100.000
1.000,1.000,1.000,1.000,0.000
0.000,0.000,0.000,0.000,1.000
1.000,0.000,0.000,0.000,0.000
0.000,1.000,0.000,0.000,0.000
0.000,0.000,1.000,0.000,0.000
0.000,0.000,0.000,1.000,0.000
1.500,13.660,3.830,3.830,17.000
0.160,3.030,0.300,0.160,2.600

x4
2,09*x
4+
0,16*x
4+
1,28*x
4+
64,2*x
4+

x3

x4

45ha

5cam.
22,5
ha
15
ha

11,25

11,25

17*x5

309

2,6*x5

35

300*x
5

207
13.1
25

x5

1.260,1.180,1.140,1.280,0.000
44.900,605.600,154.600,64.200,300.000
""
""
""
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
"<"
0.000
0.000
0.000
45.000
5.000
22.500
15.000
11.250
11.250
309.000
35.000

207.000
13125.000
"Grau"
"Porumb"
"Floarea Soarelui"
"Orz"
"Cam Agrot"
""
""
""
"suptot"
"Nr Cam"
"SUP PAI"
"SUP Pb"
"SUP Fl s"
"Sup Orz"
"ZO TOT"
"ZO VI"
"ZMEC TOT"
"RETRIBUTII"

3.2 Rzolvarea modelului matematic si interpretarea solutiilor


3.2.1 Solutia primala
Functia obiectiv nr. 1

MAXIM PROFIT

VAR I AB I LE PR I MALE :
Variabila: Denumire:

Marime : Valoarea

Aport

in Func. Ob.: la Func. Ob.:

X1

Grau

17.89

X2

Porumb

4.61

X3

Floarea Soa

11.25

X4

Orz

X5

Cam Agrot

11.25

312.00

5582.30

1687.00

7773.72

594.00

6682.50

2381.00

5.00

26786.25

2460.00

12300.00

Variabila: Denumire : Cantitatea Cantitatea


initiala:

consumata :

Cantitatea

ramasa:

L3

SUP PAI

4.61

22.50

17.89

L4

SUP Pb

10.39

15.00

4.61

L7

ZO TOT

309.00

260.96

L9

ZMEC TOT

151.79

207.00

L 10

RETRIBUTII

5569.54

13125.00

48.04

55.21
7555.46

3.2.2 Solutia duala


VARIABILE DUALE:
------------------------------------------------------------------------Variabila:Denumire:

Valoare

CANTITATE: APORT

duala :

L 1 suptot

235.345

marginal :

45

10590.52

L 2 Nr Cam

1214.355

L 5 SUP Fl s

214.9268

11.25

6071.777
2417.927

L 6 Sup Orz

2069

L 8 ZO VI

479.0941

11.25

23276.25

35

16768.29

------------------------------------------------------------------------VALOAREA FUNCTIEI OBIECTIV =

59124.77

-------------------------------------------------------------------------

Interpretare solutie:

Primala:
Din solutia primala reise ca au mai ramas de consumat urmatoarele: din suprafata totala 17.76 (ha),
suprafata de paioase si de porumb, zile om total si zile mecanizat total.
Iar aportul la functia obiectiv (profit total) este in valoare de: 33019,55 lei
Duala:
Din solutia duala reiese ca s-au consumat in totalitate urmatoarele resurse: nr camere, suprafata paioase
suprafata orz .

Cap IV Memoriu justificativ

In concluzie societatea comerciala SC.AGROLAND.SRL cu raspundere limitata, aceasta avand in lucru o


exploatatie de 60ha si 4 camere agroturistice.
SC.AGROLAND.SRL se ocupa cu cele 4 camere agroturistice si cu cultivarea urmatoarelor: grau,floarea
soarelui, porumb si mazare.

Primele rezultate economico-financiare pe un hectar si o camera au urmatoarele valori: Grau: 280 lei,
Porumb: 1187 lei, Floarea Soarelui: 556 lei, Mazare 2985 lei, aceste sume incluzand si subventia de 156
euro aproximativ ~ 698.
Pentru realizarea variantelor logice, societatea foloseste un numar de 2 angajati 20 zile/luna timp de 9
luni, obtinand astfel un total de zile om 405.4 si consum zile mecanizat 360.
Solutia optima se afla in varianta II, unde se optine un profit de 79355 lei.
Iar concluziile pentru intocmirea modelului matematic sunt reprezentate mai sus, dar prin parametrizare
am observat ca se poate optine un profit mai mare.

S-ar putea să vă placă și