Monografie -

BĂLENI
1. Prezentare generală
 AȘEZARE

Comuna Băleni este așezată pe malul drept al râului Ialomița, la 20 km sud-est de orașul
Târgoviște, reședință a județului Dâmbovița și străvechea capitală voievodală a Țării
Românești.

Situată la o răscruce de vechi drumuri comerciale, comuna Băleni este legată de București,
Ploiești și Târgoviște prin șosele asfaltate de intensă circulație. La o distanță de 8 km se află
gara și comuna Nucet de pe linia ferată Titu-Pietroșița. Costrucția acestei căi ferate a
contribuit la dezvoltarea economică a comunei Băleni și a celorlalte comune învecinate.

În împrejurimile acestei frumoase și seculare așezări omenești se află comunele: Dobra, cu

satul Mărcești spre răsărit, Bucșani cu satele Racovița, Hăbeni și Rățoaia spre nord-vest și
comunele Nucet, Cornățel și Mirce Vodă spre sud-est.

Comuna Băleni este alcătuită din satele Băleni ROMÂNI spre est și Băleni SÂRBI spre vest.
Axul comunei, de la vest la est, este dat de pârâul Racovița, mai mult un firicel de apă
curgătoare, în care se scaldă primavera și toamna cârdurile de rațe și gâște.

 ISTORICUL LOCALITĂȚII

Zona comunei Baleni a fost locuită din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice care
s-au desfășurat în iunie 1973 au dus la descoperirea unor așezări din secolele V-VI. Satul
Băleni este atestat de documente de pe la jumătatea secolului al XV-lea sub numele de satul
Ruși. Ulterior, numele comunei a fost dat de numele vechiului sat de vatră Băleni de pe
moșia puternicii familii a boierilor Băleni.

În anul 1830, la apus de vatra străvechiului sat Băleni, a apărut o nouă așezare, cătunul
Sârbilor format dintr-o populație de origine bulgărească, emigrate din sudul Dunării din
cauza prigoanei turcești.

Până la sistematizarea satelor, în anul 1835, populația trăia în diferite cătune împrăștiate
pe moșia Marelui Ban Grigore Băleanu. După sistematizare, prin strămutarea întregii
populații la satul de vatră, rămâne numai satul Băleni Români și alături de el, Băleni Sârbi.
Între anii 1830 și 1859, satul Băleni Români a purtat și numele de Băleni-Pământeni spre a se
deosebi de celălalt sat care purta același nume. Numai după Unire și-a luat numele de Băleni
Români. Astăzi, comuna se numește Băleni, nume care subliniază frăția care există între cele
două populații.
 2. Cadrul geografic-Particularități
 RELIEF

Teritoriul comunei face parte din Câmpia Înaltă a Târgoviștei și ocupă o suprafață de 54,4
km2.

În cuprinsul teritoriului comunei Băleni Români sunt următoarele unități geo-morfologice,

deosebite prin forme caracteristice distincte și prin poziția lor față de râul Ialomița, care
brăzdează acest teritoriu: Câmpia Înaltă pe malul drept al Ialomiței, numită de localnici
‘’CÂMP’’ și Lunca joasă pe malul stâng, care poartă numele ’’LUNCA BĂLENILOR’’. Câmpia
Înaltă sau ’’Câmpul Bălenilor’’ se caracterizează prin forme monotone întinse și slabe
denivelări și zone larg depresionare, foste văi și funduri de lacuri. ’’Lunca Bălenilor’’ este
orientată de la nord-vest către sud-est și se prezintă plană, tăiată de două pârâuri.

 CLIMA

Pentru caracteristicile climatului în zona din care face parte și teritoriul comunei Băleni,
s-au luat în considerație datele climatice înregistrate de stațiunea meteorologică Târgoviște,
stațiunea pluviometrică Bilciurești și punctul hidrometric Băleni-Mărcești.

În ceea ce privește CLIMA regiunii în care se încadrează și teritoriul comunei Băleni,

aceasta are o climă continentală cu slabe influențe mediteraneene. Caracterul continental al
climatului este pus în evidență de diferența dintre temperatura minimă absolută de -28,3°C
și temperatura maximă absolută de 40°C.

Regimul termic este caracteristic zonei de silvostepă cu ierni, în general, reci, în cursul
cărora se produc scăderi bruște de temperatură, aceasta datorită invaziilor de aer rece,
aduse de vântul de nord-est sau pătrunse în câmpie din zona montană. Furia crivățului de
nord-est, aducător de temperaturi scăzute iarna, este îmblânzită de Măgura Bucșanilor
(346 m altitudine) și de masivele păduroase Băleanca și Mirceasca, ce acoperă podișul
colinar dintre râurile Ialomița și Prahova, cu o altitudine în jur de 228 m.

Verile sunt călduroase și se caracterizează prin frecvența mare a zilelor tropicale cu

temperaturi de peste 30°C, ajungând în intervalul dintre anii 1896-1955 și la temperaturi de
+44,4°C, cum a fost în luna iulie 1940. Temperatura medie anuală, observată în decursul unei
perioade de mulți ani a fost de 9,9°C.

Regimul eolian se caracterizează prin predominarea vânturilor dinspre sud-est și sud-vest,

vânturi care, în genral, favorizează producerea ploilor în orice anotimp, pe când vântul de
nord-est, crivățul, e secetos în tot timpul anului și produce schimbări bruște de temperatură.

Regimul pluvial este cel calculat de stația meteorologică Nucet, media anuală fiind de
582 mm. Această sumă medie nu este uniform distribuită, un procent mare de apă
realizându-se în lunile când vegetația este în repaus și ploi insuficiente în perioada de
creștere sau fructificare. Sunt ani când, după ploile din perioada martie-aprilie, începe
perioada de secetă, care se manifestă în luna mai și continuă până la sfârșitul lunii august.
Ploile de vară pe un timp secetos fac să se acumuleze la suprafață o mare cantitate de apă,
mai ales pe solurile cu oricontul interior argilos. Apa acestor ploi se pierde ușor prin
evaporarea în zilele călduroase ce urmează. Grosimea zăpezii, înregistrată în perioada de
iarnă în ultimii ani, pare să fie insuficientă pentru protejarea culturilor și acumulărilor de ape
în profunzimea solului.

 HIDROGRAFIA

Rețeaua hidrografică aparține bazinului hidrografic Ialomița. Cursurile cu apă permanentă

sunt: râurile Ialomița și Pîscov.

Râul Ialomița are un debit de scurgere constant, cu maxime de scurgeri în perioadele

ploioase de vară și toamnă și minime, mai ales în cursul verii, începând de la sfârșitul lunii
iulie și până la a doua și a treia decadă a lunii octombrie. Primăvara se produc viituri
puternice, care depun material nou aluvial în lunca inundabilă, spălând sau erodând
depunerile anterioare. Debitul maxim înregistrat la punctul hidrometric Băleni-Mărcești, la
6 februarie 1963, a fost de 360 cm. În perioadele de secetă din timpul verii și începutul
toamnei. Ialomița își micșorează considerabil debitul atingând valori minime, ca aceea din
august 1957, de 64 cm.

Câteva caracteristici ale râului Ialomița: distanța de la vărsarea în Dunăre până la punctul
hidrometric Băleni-Mărcești, este de 322, 5 km. Suprafața bazinului de recepție este de
961 km. Râul Ialomița își poartă apele în partea de miazănoapte a comunei. La intrarea pe
teritoiul comunei se găsește aproape 2 km de capătul de vest al satului Băleni Sârbi, pentru
ca la ieșire, la capătul de est al satului Băleni Români, distanța să se reducă la mai puțin de
100 m. Râul Ialomița, care a creat cele două lunci, în afară de fertilizarea acestor terenuri,
devenite bazine legumicole ale celor două C.A.P.-uri, a pus în mișcare până nu demult o
fabrică de făină și o moară de mălai.

Pârâul Pîscov, cu un debit relativ constant, înregistrează valori maxime în perioada de

primăvară. Nu este indicat pentru irigare din cauza rezidurilor petroliere din apa lui.

Harta topografică a Bălenilor menționează aici, în Vlăduleasa, lacul Teișului. În anii ploioși,
balta din trecut reapare și inundă culturile agricole.

Pârâul Racovița, numit de localnici VIGOARĂ și care seacă în anii secetoși, a fost martor la
dezvoltarea celor două sate actuale, cât și a celor dispărute, care-i îmbrăcau ambele maluri.
Dispunând în trecut de un debit de apă mai mare și a săpat în câmpul Băcanilor un uluc, care
a fost barat pentru formarea unor heleștee, devenind astfel o sursă bogată piscicolă
aducătoare de venituri. Astăzi, ca și în trecut, apa pârâului Racovița este folosită îndeosebi
de locuitorii din Băleni Sârbi la udatul răsadurilor.

Cel mai vechi heleșteu a fost Tarași, dincolo de extremitatea de vest a Bălenilor Sârbi.
Urmele de dig construite în trecut se văd și azi, iar numele de Tarași indică susținerea care se
făcea digului prin stîlpi masivi de lemn. Bătrânii comunei își amintesc că apa din acest
heleșteu ar fi pus în mișcare și o moară rudimentară.

Catagrafia împroprietăririi din 1864 lăsa pe seama proprietății Băleni două heleștee în
suprafață de 45 ha, unul din ele aflându-se în locul în care se găsește în prezent noul
heleșteu cu cele două bazine proprietate de stat.

Un alt heleșteu, de proporții mai mici, a fost cel de la Golcea, care își semnalează existența
numai pe timp ploios.

 FLORA

Este reprezentată prin specii ierboase cultivate, ori răspândite natural. Vegetația
lemnoasă, care a predominat în trecut, lipsește, fiind prezentă numai în vetrele de sat.
Vegetația ierboasă dezvoltată natural este reprezentată prin buruiueni în terenurile arabile și
plante ierboase graminee pe porțiuni reduse de teren necultivabil. În terenurile arabile, cele
mai frecvente buruieni sunt: pălămida, rapița, pirul, troscotul, pătlăgina, susaiul, neghina
etc.

În pășunile izlazului se întâlnește o asociație ierboasă, slabă din punct de vedere calitativ,
predominând speciile nevaloroase. Speciile cele mai frecvente sunt: trifoiul mărunt,
mușețelul, laptele cucului, coada șoricelului.

Vegetația ierboasă este reprezentată prin culturile de: porumb, grâu, orz, ovăz, secară,
floarea-soarelui, fasole, sfeclă, mazăre, lucernă, trifoi, borceag și zarzavaturile.

Vegetația lemnoasă este reprezentată prin pomi fructiferi și exemplare rare de stejar
pedunculat, ulmi de câmp, arțari tătărăști, plopi, tei, carpeni, jugastru și frasini-martori ai
fostelor păduri, care în prezent se găsesc numai prin vetrele din sat.

 FAUNA

Ca păsări se întâlnesc: cioara de semănături, stăncuța, graurele, privighetoarea,

dumbrăveanca, pupăza, cucul, barza și rațele sălbatice, precum și păsări care își fac cuibul pe
pământ: ciocârlia de câmp, presura și prepelița.

Dintre animalele specifice stepei și silvostepei se găsesc: popândăul, hârciogul, șoarecele

de câmp, dihorul, iepurele, iar în pădurile vecine: lupul, vulpea, căprioara și veverița. Și
reptilele își au reprezentantele lor: șarpele de casă și șopârla, iar batracienii: broaștele și
broasca țestoasă.

În general, fauna este săracă și lipsită de condiții de dezvoltare.

   HARTA
LOCALITĂȚII

3. Populația
 NR. LOCUITORI - PARTICULARITĂȚI
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Băleni se ridică la 8.368
de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
8.324 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (66,46%). Principalele minorități sunt
cele de romi (14,6%), bulgari (10,7%) și sârbi (5,1%). Pentru 3,11% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,18%), dar

există și minorități de creștini după evanghelie (6,41%), penticostali (1,91%)
și evanghelici (1,18%). Pentru 3,19% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.
 4. Aspecte economice
 ATRACTIVITATE
Monumente

Existența satului Băleni în decursul veacurilor este atestată și de monumente, care se văd
și astăzi: Crucea de Piatră, Curtea boierească, Hanul Mare și lăcașurile de biserică.

Crucea de Piatră este așezată în marginea satului spre miazăzi, lângă izvorul unui heleșteu
al domnului Băleanu și această Cruce, după informațiile moșilor, ar fi fost ridicată de Tătari.

Curtea boierească. Se închidea cu ziduri înalte de peste patru metri și groase de 0,5 m o
suprafață de 7 pogoane și 19 prăjini, prin masivitatea ei, înainte de intrarea în ruină părea
mai degrabă o cetate.

Hanul Mare. Laturile de apus și de răsărit erau închise cu ziduri groase și înalte. În Curtea
Hanului se putea pătrunde din ulița bisericii printr-o poartă groasă din lemn de stejar
ferecată. Atât zidurile, cât și poarta, asigurau securitatea carelor cu mărfuri ale negustorilor
străini ce poposeau la han, fiind în trecere spre București sau alte puncte comerciale din Țara
Românească. Acum, Hanul Mare din Băleni a devenit un restaurant. Una dintre specilitatile
casei este plăcintă sârbeasca cunoscută în toată ţara, preparată din brânză dulce de vaci,
stafide şi aluat preparat în bucătăria proprie. Toate sortimentele culinare sunt preparate de
bucătari cu experienţă internaţională. Se pot organiza eventimente: nunţi, botezuri având o
capacitate de 280 de persoane (mansardă) sau/şi 80 de locuri în restaurant. Restaurantul
mai dispune de piscină și terasă de vară.

Bisericile din Băleni Români și Băleni Sârbi reprezintă monumente istorice de o importanță
majoră și de o frumusețe incredibilă. Actuala biserică din Băleni-Români este una dintre cele
mai impozante biserici din județul Dâmbovița. Biserica este în formă treflată, cu abside mari
în naos, cu zidire masivă, cu patru stâlpi masivi de susținere, pe o parte și alți patru pe
cealaltă, dintre care doi stâlpi susțin altarul. Biserica are și trei turle meșteșugit
proporționate și diferite ca arhitectură. Două sunt în interiorul bisericii iar a treia, mai mare,
este din zid în care se află și clopotul.

LICEUL TEHNOLOGIC ’’UDREA BALEANU’’. În şcoală sunt înscriși anual peste 1300 de elevi,
repartizaţi pe niveluri: înv. primar, gimnazial şi liceal.
Liceul tehnologic ”Udrea Băleanu” îşi propune să formeze o personalitate bazată pe o
gândire creativă cu posibilităţi de comunicare, cu o capacitate de adaptabilitate la situaţi
diferite cu dorinţa de investigare, de utilizare a noilor tehnologii în mod adecvat; să dezvolte
un parteneriat cu comunitatea, un mediu favorabil învăţării, bazat pe valori morale, în care
fiecare individ să beneficieze de şansa dezvoltării personalităţii sale ca bun cetăţean.
 Comuna Baleni dispune de urmatoarele cabinete si farmacii :

1. Doua cabinete medicale 

2. Doua cabinete stomatologice

3. Doua farmacii generale

4. O farmacie veterinara

5. Un cabinet veterinar

 VIITORUL LOCALITĂȚII

În comuna dâmboviţeană Băleni, investiţiile merg pe bandă rulantă! Primarul localităţii,

Florea Muşat, a prezentat la faţa locului o serie de proiecte ce se află în plină desfăşurare în
aceste momente, plus alte investiţii care intră în obiectivele de viitor pentru dezvoltarea
comunei.

-"Băleni o să aspire la statutul de oraş", afirmă primarul.

În acest moment, se lucrează la Liceul Tehnologic, unde se vor construi ateliere mecanice
pe PNDL 1 si vor fi continuate pe PNDL2, acestea fiind aproape de finalizare. Primarul Florea
Muşat a confirmat că se va mai construi o policlinică, o grădiniţă şi alte obiective de investiţii.

5. Diverse aspecte de interes

 CULTURA

Nicăieri, chiar și în cele mai renumite centre legumicole, nu veți vedea o asemenea
imagine din satelit ca în această localitate, cu câmpuri întregi de solarii. Iar în rest, ceea ce nu
se observă distinct, înseamnă sute de hectare de legume în câmp. Că sunt români, etnici
bulgari sau sârbi, mai toată suflarea satului muncește. Istoric vorbind, iar acest lucru este
cunoscut, tradiția legumicolă s-a născut odată cu stabilirea în zonă a etnicilor bulgari de la
sud de Dunăre, prin 1830, după marea prigoană turcească, știut fiind faptul că ei sunt
grădinari renumiți și iscusiți. Legumele de Băleni ar putea fi un brand în sine, așa de
cunoscute sunt, în toată Muntenia, produsele din această comună, mai cu seamă în piețele
Capitalei.

Nu ai practic de unde să alegi un legumicultor mai priceput decât altul. Sau o afacere mai
grozavă decât a vecinului. Să zicem așa: în comună sunt 2.224 de gospodării și 8.368 de
locuitori. În Băleni, exceptând copiii sub 15 ani, toată populația lucrează în legumicultură, pe-
semne în jur de 4.900 de oameni. Legumicultorii din Băleni (cu precădere Băleni-Sârbi) dețin
peste 800 ha de solarii! Gospodarii spun că sunt chiar mai multe, înspre 900 ha. Suprafața
cultivată cu legume în câmp ajunge și ea la 1.500-2.000 ha. Media unei ferme legumicole
este de 1,9 ha, iar recolta în spații protejate este aproximată la 25 tone/ha. 

Pentru a mări venitul hanului, boierii Băleni au înființat în imediata sa apropiere un târg
duminical și un bâlci numit ’’Drăgaica’’ care se ține în fiecare an la 24 iunie, chiar și în
prezent. Ulterior, s-a înființat și bâlciul de Sfântul Dumitru din data de 26 octombrie.

 TRADIȚII

În ajunul Duminicii Mironosițelor, după o zi

obositoare petrecută la câmp, femeile nu au
timp de odihnă, deoarece trebuie să respecte un
obicei vechi de sute de ani, unic în România, și
să-l slăvească pe Iisus. La miezul nopții, clopotul
anunță slujba închinată Mântuitorului, unde
oamenii se roagă pentru sănătate, vindecarea și
alungarea bolilor. La sfârșitul slujbei, femeile ies
în mijlocul cimitirului, unde aprind un foc și în
jurul căruia se așează, închinând cântece de
slavă Învierii Domnului, până la cântarea primului cocoș. Apoi, femeile merg în cimitir și
aprind lumânări la toate mormintele, ducând Lumina Vie și celor plecați din această lume.
Sărbătoarea continuă a doua zi dimineață, când, după ce au luat parte la Sfânta Leturghie,
enoriașii sunt poftiți la o „agapă” – o masă frățească pomenită în popor sub numele de
Zdravite (sănătate). În cinstea acestei sărbători, la ospăț este invitat și ansamblul de dansuri
populare al comunei, care încântă mesenii prin joc și prin țesăturile costumelor.

Pluguşorul de la Băleni este un obicei

străvechi agrar, legat de manifestările
ocazionate de întâmpinarea noului an. În
ajunul nopţii dintre ani, cetele de tineri şi
copii, îmbrăcați în straie populare, întră din
casă în casă pentru a arunca grâu şi pentru a
trage o brazdă cu plugul. Toţi colindătorii sunt
înhămaţi la pluguri precum caii, iar unul dintre
tineri are rolul arnăutului, fiind şi cel care strânge banii. Se pregătește plugul din timp, se
împodobește frumos, ca să arate bine şi se merge pe la oameni pentru a-i colinda. Ei oferă
bani, vin sau cozon, fiecare ce are, iar copiii cântă şi le urează ’’La mulţi ani’’.

Oamenii din Băleni sunt gurmanzi desăvârşiţi. Pe

lângă mâncărurile tradiţionale, pe care le gătesc ca
la carte, trebuie să amintim de plăcinta sărbească,
o delicatesă gătită de bulgari. Prepararea ei a fost
transmisă din generaţie în generaţie şi, în urmă cu
câţiva ani, era desertul de bază pe masa nuntaşilor. Fiecare gospodină are reţeta ei proprie.
Unele folosesc lămâia pentru aromă, altele stafidele pentru gustul puţin acrişor, însă mirosul
te doboară. După ce s-a copt în tavă, musai din aluminiu, plăcinta sârbească arată incredibil
şi îţi lasă gura apă.

 PERSONALITĂȚI ACTALE MARCANTE ALE LOCULUI

Aflat la  al patrulea mandat de primar în fruntea comunei Băleni, medicul veterinar Florea
Mușat demonstrează tuturor că revenirea sa în fruntea localității în anul 2016 nu a fost deloc
întâmplătoare, iar cei care l-au votat și și-au pus încrederea totală în puternicul edil, nu pot
decât să se bucure de alegerea făcută.

Florin Gheciu, patronul fermei Legrom ce are ca domeniu de activitate producţia,

comerţul, şi distribuţia fructelor şi legumelor proaspete, funcționând din luna iulie, 2008.

Domnul Sergentu Vasile este unul dintre cei mai importanți oameni ai acestei comune.
Deține un restaurant aflat chiar la intrarea în localitate, o farmacie, o brutărie și una dintre
cele mai mari firme de nutrețuri combinate.

Firma MARIOT BM COM SRL Băleni – Sergentu’ vă pune la dispozție o gamă largă de furaje
combinate complete, pentru majoritatea categoriilor de păsări și animale de fermă, pe
categorii de vârstă și greutate. Compania beneficiază de o linie tehnologică performantă și
de materii prime de cea mai bună calitate, depozitate în silozuri proprii.

O bătrânică din Băleni, judeţul Dâmboviţa, a reuşit să cucerească internauţii şi să-şi atragă
simpatia clienţilor din piaţa de legume, unde vinde, de când se știe, produse proaspete,
cultivate în propriile solarii. La tanti Lenuţa se face coadă în fiecare primăvară atunci când
iese pe piaţă cu trufandalele. Povestea Lenuţei din Băleni a început în urmă cu câţiva ani,
atunci când s-a hotărât să scoată din anonimat satul în care locuieşte şi să ajute la
valorificarea roadelor muncii ţăranului român. Mama Lenuţa s-a sfătuit cu familia
numeroasă, formată din şase copii, patru nepoate şi şase nepoţi, şi a decis că este timpul să
ducă agricultură la un alt nivel. Are propria pagină de facebook şi un site dedicat, unde îşi
promovează legumele şi verdeţuril

Bibliografie:

Cartea-‘’Pagini la o monografie’’ – cronicarul comunei Băleni, Gheorghe Trifonescu

https://adevarul.ro/locale/targoviste/cum-ajuns-bulgarii-populeze-judetul-dambovita-cele-mai-
frumoase-obiceiuri-comunitatii-respectate-secole-1_557edf6bcfbe376e354da7fd/index.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_B%C4%83leni,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba
 Termeni de
Atmosferă
mediu
Ciclon tropical – perturbație atmosferică cu presiune scăzută de origine tropicală, cu
diametrul de 500-700 km, în care vântul suflă cu viteze de peste 17 m/s sau 61 km/h cu
orientare către centrul numit ‘’OCHIUL CICLONULUI’’ (zeci de km diametru). Se formează în
regiunile intertropicale ale globului pământesc, în condițiile unui aer umed și cald, deasupra
mărilor și oceanelor cu temperaturi ridicate (26,5°C). Apariția este legată de obicei de zona
de convergență intertropicală, prin creșterea amplitudinii undelor acesteia și turbionarea
vânturilor care suflă în direcții contrare. Când ajunge deasupra regiunilor de uscat, din cauza
intensificării mișcărilor ascendente, declanșează ploi catastrofale însoțite de vânturi violente,
care fac din acest fenomen atmosferic unul dintre cele mai distrugătoare și mai periculoase
fenomene naturale de pe glob sub raportul numărului de victime umane.

Ionosferă - partea superioară a atmosferei, caracterizată de o ionizare produsă de radiația

solară. 

Presiune atmosferică – forța pe care coloana verticală de aer (întinsă de la suprafața

Pământului până la limita superioară a atmosferei) o exercită prin greutatea ei pe unitatea
(orizontală) de suprafață terestră (1 cm2).

Precipitaţii atmosferice – căderea din atmosferă, pe suprafaţa Pământului, a apei sub formă
lichidă (ploaie) sau solidă (zăpadă), ca urmare a fenomenului de condensare.

Troposferă – partea cea mai joasă a atmosferei, situată imediat deasupra suprafeţei
Pământului, în care se petrec majoritatea fenomenelor care influenţează viaţa pe Pământ
(variaţii de temperatură şi presiune, vânturi, precipitaţii etc.).

Mediu acvatic-terestru

Adâncime – distanța în metri la care se află un punct de pe fundul unui lac, bazin marin,
oceanic în raport cu nivelul suprafeței apei.

Afluent – râu de rang inferior în raport cu altul în care își varsă apele (Oltul, Jiul, Argeșul,
Ialomița în raport de Dunăre).

Albie majoră – sector din baza unei văi, desfășurat lateral față de albia minoră și care este
acoperit de către apa râului la viituri (debite mari); în cadrul ei există albii părăsite, popine,
trepte etc.; porțiunile mai înalte sunt folosite pentru diverse culturi, pentru islaz și mai rar
pentru locuințe.
Bazin lacustru – scobitură (depresiunea, bazinul) în care se află apa unui lac.

Cumpăna apelor – linia care desparte bazinele hidrografice vecine; pe teren corespunde cu
înălţimile cele mai mari dintre bazinele hidrografice apropiate.

Lagună – lac format prin inchiderea unui golf cu un cordon de nisip.

Poluare

Eroziune - degradarea solului sau a rocilor, caracterizată prin desprinderea particulelor

neconsolidate și îndepărtarea lor prin acțiunea ploii sau a vântului.

Încălzirea globală - fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate

ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în
ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii.

Poluanți nedegradabili - substanțe care nu se descompun, sau se descompun foarte lent, în

mediul natural. 

Poluare radioactivă - creştere a radiaţiilor, ca urmare a utilizării de către om a substanţelor

radioactive.

Smog - ceață deasă, amestecată cu fum și cu praf industrial, formată în regiunile

industrializate sau în marile orașe, cu efecte dăunătoare asupra sănătății populației.

Ocrotirea naturii

Monument al naturii - arie naturală protejată ce corespunde categoriei a III-a IUCN, a cărei

valoare deosebit de însemnată sau unică, este supusă unui regim strict de protecție și
conservare, cu scopul de a asigura păstrarea trăsăturilor naturale specifice.

Reciclare – prelucare a deșeurilor în vederea refolosirii lor.

Rezervație științifică - arie protejată prin lege pentru conservarea unor ecosisteme, specii de
plante sau animale, elemente geografice, speologice etc., importante sub aspect științific .

Parc natural - teritoriu delimitat în care atributele naturale, istorice și culturale sunt
protejate pe baza unui regulament, pentru o conservare și dezvoltare durabilă.

Parc naţional - teritoriu cu peisaje naturale şi seminaturale cu întindere mare, care cuprinde
valori floristice, faunistice, geomorfologice şi peisagistice de mare valoare ştiinţifică şi
estetică unde se respectă anumite reguli impuse cu scopul de a proteja mediul natural
(fauna, flora și cadrul natural) de activitățile omului.
 

Bibliografie:

’’Dicționar de termeni geografici’’, editura Corint , Autori: Mihai IELENICZ, George ERDELI, Ion
MARIN.

’’Mic dicționar geografic școlar’’ - Colegiul Național I.L CARAGIALE, București, Catedra de geografie
Coordonatori: Prof. dr. Ioan Mărculeț și Prof. Drd. Narcizia Ștefan.

’’Dicţionar de geografie umană’’  , Edit. Corint, Bucureşti, Autori: Erdeli Gh., Cândea Melinda,
Braghină C., Costachie S., Zamfir Daniela (1999).

VASILE LOGHIN /395 ’’DICŢIONAR GEOGRAFIC ŞCOLAR’’.