te depre localitate

Istoricul localitatii Balteni. Comuna Balteni este atestata documentar in anul 1489. Localitatea,
aflata in spatiul carpato-danubian, isi deapana firul existentei din timpuri stravechi. Desi pe
teritoriul comunei Balteni nu s-au descoperit vestigii ale existentei populatiei bastinase, valea
Iminogului (parau ce strabate comuna) a fost locuita inca din Neolitic. Dovada sunt fragmentele
ceramice descoperite in comuna Valcele in anul 1962, fragmente ce au fost atribuite culturii
Salcuta din neoliticul tarziu. Tot pe platoul Iminogului, in Campia Boianului, au fost descoperite
fragmente de ceramica neagra ce au fost atribuite culturii Verbioara din epoca mijlocie a fierului
si a bronzului.
Pe Valea Iminogului s-au descoperit legaturi ale dacilor liberi din zona cu Imperiul roman. in
zona cuprinsa intre Iminog si raul Vedea se vad si astazi urmele unui val de aparare, cunoscut sub
denumirea de "Brazda lui Novac", atribut de unii cercetatori lui Constantin cel Mare (306-337),
care strabate dinspre raul Olt comuna Coteana, partea din Nord-Vest a comunei Valcele, satul
Lisa (comuna Schitu), marginea sudica a satului Mierlesti (comuna Perieti) si a comunei Balteni,
satul Bacea (comuna Movileni), Sinesti (comuna Potcoava), comuna Corbu si inainteaza in
judetul Arges.
De la descoperirile arheologice mentionate si pana la atestarea documentara din 1489 nu mai
avem informatii despre existenta unor populatii pe Valea Iminogului. Aparuta intr-un document
datat la 20 iunie 1489 asezarea este consemnata pentru prima data cu numele de Balteni. Printrun hrisov, domnitorul Vlad Calugarul, fiul domnitorului muntean Vlad tepes daruia ca si mosie
printre alte localitati si a sasea parte din Balteni lui Jupan Milco Stolnicu, Jupanitei Anca, fiului
lor Danciu, fratelui sau Jupan Stanciu si altor mostenitori ai lor. Acest document se afla
inregistrat la Academia Romana si a fost descoperit la Manastirea Calui, situata in apropierea
orasului Bals din judetul Olt.
in acele timpuri medievale, aproape intreaga zona a comunei era acoperita de paduri, dar ar fi
existat si un lac (o balta), de la care vine denumirea localitatii. Zona era tranzitata de cei care
practicau fenomenul transhumantei, intalnit de sute de ani in zona exterioara a arcului Carpatilor.
Transahumanta consta in schimbarea locului de pasunat pentru ovine; iernatul oilor se facea la
balta, in locurile mlastinoase, cu stuf, care asigurau hrana ovinelor in timpul iernii, iar primavara
urcau cu oile la munte, la pasune.
Denumirea comunei BALTENI vine de la "oamenii de langa balta" care se opreau si prin aceste
locuri in timpul transhumantei spre munte, respectiv spre balta. La rasarit de BaLTENI a existat
asa-zisul "Drum al oi", orientat dinspre nord spre sud de-a lungul paraului Iminog, pe partea
stanga a acestuia. Un alt document emis la anul 1600, de catre Mihai Viteazul impropietarea si
lega de glie mosnenii (taranii liberi care nu erau dependenti fata de boieri) care au luptat in
oastea domneasca (printre localitatile amintite se numara si Balteni). Dupa aceasta data a inceput
sa se contureze vatra satului. O parte din cei care tranzitau zona si care se ocupau cu pastoritul sau stabilit pe aceste meleaguri si pe langa cresterea animalelor au inceput sa se ocupe si cu
cultivarea terenului. A inceput defrisarea padurii si secarea baltii, care s-au acentuat in epoca
moderna cand aceasta s-a facut in mod intensiv, pentru a se obtine tot mai mult teren agricol.

Revolutia din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, cea din 1848, precum si rascoalele din
perioada 1888-1907 nu au avut un rasunet pe teritoriul comunei Balteni, deoarece aici nu au fost
conace boieresti si nici clacasi.
Exista documente care atesta participarea unor locuitori din Balteni la razboaiele din sec. XIX si
XX. in razboiul pentru independenta de la 1877 satul Balteni a dat jertfa mai multe vieti
omenesti, fiii sai jertfiti in acest razboi fiind imortalizati pe un tablou pe care era scris: "PATRIA
RECUNOSCaTOARE EROILOR DE LA 1877", pus in biserica veche, dar care nu s-a mai
pastrat. in primul razboi mondial 1916 - 1918 au pierit peste 133 din fiii satului Balteni, iar in cel
de-al doilea razboi mondial 1941-1945 un numar de 51 de eroi.
in 1968, prin legea nr. 2 din 16.02.1968 privind organizarea administrativa a teritoriului
Republicii Socialiste Romania, in mod abuziv, fara a se tine cont de vointa locuitorilor comunei
Balteni, se desfiinteaza comuna, care va fi inclusa ca sat component in cadrul comunei Perieti. in
anul 1989 la 20 iunie s-au aniversat 500 de ani de atestare documentara, eveniment organizat de
catre conducerea scolii generale Balteni. Cu aceasta ocazie s-a nascut dorinta anularii actului din
1968 si reinfiintarii comunei, dar regimul communist aflat la puterea nu permitea aceasta.
Revolutia din decembrie 1989 a adus pe langa libertate si speranta ca este posibila materializarea
dorintei baltenarilor de a avea din nou comuna. S-au facut toate demersurile si abia in 2004
comuna Balteni a devenit din nou comuna de sine statatoare. in Monitorul Oficial nr. 245 din
19.03.2004 a aparut Legea nr. 46 din 17.03.2004 pentru infiintarea comunei Balteni prin
reorganizarea comunei Perieti, judetul Olt.
Prezentare geografica:
Comuna Balteni este situata in partea de sud a Romaniei, in judetul Olt, facand parte din zona de
tranzitie dintre dealurile subcarpatice si Campia Boianului. Este asezata pe ambele maluri ale
paraului Iminog, parau ce izvoraste mai sus de aceasta localitate si care se varsa in raul Olt, pe
teritoriul comunei Maruntei. Situata la intersectia paralelei 45s26', longitudine Nordica cu
meridianul 24s32, longitudine Estica, la aproximativ 15 km departare de municipiul resedinta de
judet, Slatina, comuna Balteni se afla la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, in zona
temperata, cu cele mai favorabile conditii climaterice pentru dezvoltarea vietii omenesti.
Orasul este compus dintr-un singur sat, Balteni, impartit in 5 catune.
Comuna Balteni se invecineaza la nord cu orasul Potcoava, orasul Scornicesti si comuna Valea
Mare, la est cu orasul Potcoava si comuna Movileni, la sud cu comuna Perieti si la vest cu
comunele Valea Mare si Brebeni.
Clima zonei apartine tipului temperat continental, o clima de tranzitie intre climatul de stepa si
cel colinar, dar mai apropiata de cel din urma. Iernile sunt de obicei reci (sub -5C temperatura
lunii ianuarie, ajungand uneori la -25C), iar verile destul de calde (22-24C temperatura lunii
iulie, insa in ultimii ani in unele zile a trecut de 30C). in zona alterneaza perioade ploioase cu
cele secetoase, precipitatiile inregistrand valori medii anuale de 5-6 l/m2.
Solurile
invelisul de sol, rezultat al interactiunii factorilor fizico-geografici se prezinta destul de divers

dar se remarca la nivel general influenta deosebita a rocii reliefului si a apei freatice.
Distingem urmatoarele tipuri de soluri: soluri brune, soluri brun-roscate, iar pe malurile raurilor
cernoziomuri (bogate in humus si avand fertilitate ridicata), soluri negre argiloase si soluri
nisipoase.
Vegetatia
Este reprezentata de padurea de stejar, amestec cu salcam, carpen si ulm. Pe malurile garlelor
cresc salcii, plopi si rachita. Flora spontana este variata: pir, mac, trifoi, traista-ciobanului, dar si
portiuni de teren cu arbusti de maces si porumbe. Pe terenurile lucrate predomina cerealele (in
special grau, porumb dar si orz, ovaz) si plante tehnice (rapita).
Fauna
A fost diminuata datorita despaduririlor si extinderii terenurilor agricole. in padurile din
apropiere traiesc: mistreti, caprioare, vulpi, iepuri, viezuri, soareci de camp. in apele Iminogului
traiesc diferite specii de pesti: caras, soreata, clean. Din animalele mici intalnim: iepure de camp,
arici, vulpe, harciog. Vara campurile sunt populate cu pasari (unele calatoare si cantatoare)
precum: randunica, cinteza, prepelita, fazanul, pupaza, vrabia, corbul, uliu, turtureaua.
Organizare spatiala:
Comuna Balteni este alcatuita dintr-un singur sat, Balteni, impartit in 5 catune: Broscari,
Ghindesti, Afumati, Maicaneni si Ogrezeni si se intinde pe o suprafata de 3335 ha, din care 2228
ha teren agricol (arabil, livezi, pomi, vii, pasuni, fanete) si 507 ha terenuri neagricole (302 ha
terenuri forestiere, 14 ha terenuri cu ape si stuf, 82 ha terenuri cai de comunicatii si cai ferate, 99
ha curti constructii si 10 ha teren degradat si neproductiv).
Reteaua de strazi si drumuri insumeaza 20 de strazi, in lungime de 32 km, din care 6,5 km
drumuri asfaltate. Reteaua are o structura neregulata, pe alocuri fie liniara, fie radial-inelara.
Artera principala care strabate axial comuna pe o lungime de 4,5 km, pe directia E-V este DJ 653
(strada Radu Popescu).
Structura populatiei
Pe plan demografic de-a lungul timpului s-au inregistrat atat cresteri cat si scaderi ale populatiei.
in anul 1819 populatia satului Balteni era formata din 57 de familii. in anul 1831, conform
datelor prelucrate din tabelul intocmit de marele vistier erau 89 de familii. in anul 1895 era o
populatie de 1642 locuitori (831 barbati si 811 femei, din care 325 capi de familie cu 323 case si
2 bordee, toti fiind de nationalitate romana).
Urmarind evolutia demografica pe anii ce au urmat, constatam ca in urma recensamantului
general al populatiei efectuat in 1930 in Balteni existau 523 cladiri cu un numar de 2321
locuitori, din care 1142 barbati si 1179 femei. Dintre acestia 9 erau tigani si 7 erau greci.
in anul 1940 existau 690 de familii cu 2702 locuitori. La recensamantul populatiei din anul 1956
au fost inregistrati un numar de 2549 locuitori, din care 1210 barbati si 1339 femei. in anul 1974
populatia satului Balteni (aflat in componenta comunei Perieti) era de 2493 locuitori (1211

barbati si 1282 femei). Dupa 1975 populatia satului a continuat sa scada, datorita exodului catre
orasul Slatina ca urmare a procesului de industrializare a acestuia si ca urmare a saraciei din
cauza colectivizarii fortate si desfiintarii proprietatii private.
Datele Recensamantului populatiei si locuintelor din 2002 arata ca populatia stabila era la
31.12.2001 de 1956 locuitori. in 2010, conform datelor furnizate de Institutul National de
Statistica, la 31.12.2009 populatia comunei Balteni era de 2027 locuitori (din care 1032 barbati si
995 femei). Din n