Sunteți pe pagina 1din 64

Noþiuni introductive

în legislaþia rutierã
Circulaþie - legea nu defineºte noþiunea juridicã de circulaþie pe drumurile publice.
În limbaj comun, circulaþie înseamnã “miºcare”, deplasare pe o cale de
comunicaþie.

Sistemul circulaþiei rutiere este format din 3 elemente:


» uman (omul în calitate de conducãtor auto)
» tehnic (autovehiculul de la cel mai simplu la cel mai complex)
» rutier (reþeaua rutierã)

Fiecare dintre aceºti factori, independent sau în corelaþie cu ceilalþi, influenþeazã securitatea
circulaþiei rutiere, care în condiþiile societãþii moderne, constituie o necesitate a vieþii sociale.

În prezentatea reglementãrilor din acest curs de legislaþie rutierã,


expresiile ºi termenii de mai jos au urmãtorul înþeles:
1. acordare a prioritãþii 6. autovehicul
Obligaþia oricãrui participant la trafic de a nu îºi continua Vehiculul echipat cu motor în scopul deplasãrii pe
deplasarea sau de a nu efectua orice altã manevrã, dacã prin drum. Troleibuzele ºi tractoarele rutiere sunt considerate
acestea îi obligã pe ceilalþi participanþi la trafic care au priori- autovehicule.
tate de trecere sã îºi modifice brusc direcþia sau viteza de Mopedele, vehiculele care se deplaseazã pe ºine, den-
deplasare ori sã opreascã; umite tramvaie, tractoarele folosite în exploatãrile agri-
cole ºi forestiere, precum ºi vehiculele pentru efectuarea
de servicii sau lucrãri, care se deplaseazã numai ocazion-
2. acostament al pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule;
Fâºia lateralã cuprinsã între limita pãrþii carosabile ºi
marginea platformei drumului;
7. bandã de circulaþie
Subdiviziunea longitudinalã a pãrþii carosabile, materializatã
3. amenajãri rutiere prin marcaje rutiere sau alte mijloace, dacã are o lãþime core-
Totalitatea construcþiilor, dispozitivelor ºi oricãror mijloace spunzãtoare pentru circulaþia într-un sens a unui ºir de vehicule,
tehnice, altele decât cele destinate semnalizãrii, amplasate pe altele decât vehiculele care se deplaseazã pe douã roþi;
drumul public în scopul asigurãrii securitãþii rutiere;
8. bandã de urgenþã
4. ansamblu de vehicule Subdiviziunea longitudinalã suplimentarã, situatã la
Vehiculul cu motor cuplat cu unul sau douã vehicule, care extremitatea din partea dreaptã a autostrãzii, în sensul
circulã pe drum ca o unitate; de circulaþie, destinatã exclusiv staþionãrii autove-
hiculelor în cazuri justificate, precum ºi circulaþiei
autovehiculelor cu regim prioritar care se deplaseazã la
5. autostradã intervenþii sau în misiuni cu caracter de urgenþã;
Drumul naþional de mare capacitate ºi vitezã, semnalizat special,
rezervat exclusiv circulaþiei autovehiculelor, cu sau fãrã remorci,
care nu serveºte proprietãþii riverane, prevãzut cu douã cãi unidi-
9. bandã reversibilã
recþionale, separate printr-o zonã medianã sau, în mod excepþional, Banda de circulaþie, marcatã ºi semnalizatã, situatã lângã
prin alte modalitãþi, cu excepþia unor locuri speciale sau cu caracter axa drumului, destinatã circulaþiei autovehiculelor într-un
temporar, având cel puþin douã benzi de circulaþie pe sens ºi bandã sens sau în altul, în funcþie de intensitatea traficului;
de urgenþã, intersecþii denivelate ºi accese limitate, intrarea ºi
ieºirea fiind permise numai prin locuri special amenajate;

CAIETUL CURSANTULUI 1
10. bicicletã 20. moped
Vehiculul prevãzut cu douã roþi, propulsat exclusiv prin Vehiculul cu douã, trei sau patru roþi, a cãrui vitezã maximã
forþa muscularã, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor; prin construcþie nu depãºeºte 45 km/h ºi care este echipat cu un
motor cu ardere internã, cu aprindere prin scânteie, cu o capaci-
tate cilindricã ce nu depãºeºte 50 cm 3 sau cu un alt motor cu
11. coloanã oficialã ardere internã ori, dupã caz, electric, a cãrui putere nominalã este
Unul sau mai multe vehicule care circulã pe drumul public de cel mult 4 kW;
ºi sunt însoþite de unul sau mai multe autovehicule ale poliþiei
rutiere, care au în funcþiune semnale speciale de avertizare
sonore ºi luminoase de culoare roºie;
21. motocicletã
Autovehiculul cu douã roþi, cu sau fãrã ataº, echipat cu un
motor care are o capacitate cilindricã mai mare de 50 cm 3
12. conducãtor ºi/sau a cãrui vitezã maximã, prin construcþie, depãºeºte 45
Persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un km/h;
vehicul sau animale de tracþiune, animale izolate sau în
turmã, de povarã ori de cãlãrie;
22. parte carosabilã
Porþiunea din platforma drumului destinatã circulaþiei
13. drum public vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe pãrþi caros-
Orice cale de comunicaþie terestrã, cu excepþia cãilor ferate, abile complet separate una de cealaltã printr-o zonã despãrþi-
special amenajatã pentru traficul pietonal sau rutier, deschisã toare sau prin diferenþã de nivel;
circulaþiei publice; drumurile care sunt închise circulaþiei pub-
lice sunt semnalizate la intrare cu inscripþii vizibile;
23. participant la trafic
Persoana fizicã ce utilizeazã, la un moment dat, drumul public;
14. unitãþi de asistenþã medicalã
autorizate
Unitãþile sanitare specializate, cu personal calificat ºi dotare core-
24. pistã pentru biciclete
spunzãtoare pentru examinarea medicalã ambulatorie a candidaþilor la Subdiviziunea pãrþii carosabile, a trotuarului ori a acosta-
obþinerea permisului de conducere ºi a conducãtorilor de autovehicule mentului sau pistã separatã de drum, special amenajatã, sem-
sau tramvai; nalizatã ºi marcatã corespunzãtor, destinatã numai circulaþiei
bicicletelor ºi mopedelor;
15. intersecþie
Orice încruciºare, joncþiune sau bifurcare de drumuri la
25. prioritate de trecere
nivel, inclusiv spaþiile formate de acestea; Dreptul unui participant la trafic de a trece înaintea celor-
lalþi participanþi la trafic cu care se intersecteazã, în conformitate
cu prevederile legale privind circulaþia pe drumurile publice;
16. localitate
Cãtunul, satul, comuna, oraºul ºi municipiul ale cãror intrãri
ºi ieºiri sunt semnalizate în conformitate cu prevederile legale;
26. remorcã
Vehiculul fãrã motor destinat a fi tractat de un autovehicul
sau de un tractor;
17. masã totalã maximã autorizatã
Masa maximã a unui vehicul încãrcat, declaratã admisibilã
în urma omologãrii de cãtre autoritatea competentã;
27. remorcã uºoarã
Remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã nu depãºeºte 750 kg;
18. mijloc tehnic certificat 28. semiremorcã
Dispozitivul care dovedeºte consumul de produse ori sub- Remorca a cãrei masã totalã maximã autorizatã este prelu-
stanþe stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare atã în parte de cãtre un autovehicul sau de cãtre un tractor;
acestora ori prezenþa în aerul expirat a alcoolului sau prin care
se probeazã încãlcãri ale unor reguli de circulaþie ;
29. tractor
Vehiculul cu motor, pe roþi sau pe ºenile, conceput special
19. mijloc tehnic omologat ºi verificat pentru a trage sau a împinge anumite utilaje sau remorci
metrologic folosite în exploatãrile agricole ori forestiere sau pentru alte
Dispozitivul care stabileºte concentraþia de alcool în aerul lucrãri, care se deplaseazã numai ocazional pe drumul pub-
expirat ori destinat mãsurãrii vitezei ; lic;

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


2 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
30. tractor rutier 39. zonã rezidenþialã
Tractorul pe roþi, cu cel puþin douã axe, utilizat pentru exe- Perimetrul dintr-o localitate unde se aplicã reguli speciale
cutarea de lucrãri, precum ºi pentru tractarea unor remorci de circulaþie, având intrãrile ºi ieºirile semnalizate în conformi-
folosite pentru transportul de persoane sau bunuri ºi care se tate cu prevederile legale. (art.6 din OUG)
deplaseazã, de regulã, pe drumul public;
40. declivitate
31. trecere la nivel Înclinarea unui drum pe o porþiune uniformã faþã de planul
Încruciºarea la nivel dintre un drum public ºi o cale feratã orizontal;
sau linie de tramvai, care dispune de o platformã independentã;
41. viabilitatea drumului
32. trotuar Starea tehnicã corespunzãtoare a pãrþii carosabile, constând în
Spaþiul longitudinal situat în partea lateralã a drumu- practicabilitatea permanentã a acesteia potrivit reglementãrilor
lui, separat în mod vizibil de partea carosabilã prin difer- specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor ºi existenþa ame-
enþã sau fãrã diferenþã de nivel, destinat circulaþiei najãrilor rutiere ºi a mijloacelor de semnalizare, care sã asigure
pietonilor; fluenþa ºi siguranþa circulaþiei;

33. deþinãtor 42. cortegiu


Persoana fizicã sau juridicã care foloseºte un vehicul în Grup de persoane care se deplaseazã pe drumul public
baza unui contract de leasing sau contract de închiriere; însoþind o ceremonie;

34. vehicul 43. grup organizat


Sistemul mecanic care se deplaseazã pe drum, cu sau fãrã Douã sau mai multe persoane care au un conducãtor ºi se
mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul deplaseazã sau staþioneazã pe drumurile publice în baza unei
de persoane ºi/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau autorizaþii eliberate de administratorul drumului public cu avizul
lucrãri; poliþiei rutiere;

35. vehicul cu mase sau dimensiuni de 44. reþinerea permisului


gabarit depãºite de conducere, a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare
Vehiculul care, datoritã dimensiunilor sale ori mãrfurilor ori a dovezii înlocuitoare a acestora - mãsurã tehnico-administrativã
transportate, depãºeºte masele totale maxime admise sau dispusã de poliþia rutierã constând în ridicarea documentului din
dimensiunile de gabarit admise, prevãzute în reglementãrile posesia unei persoane ºi pãstrarea lui la sediul poliþiei rutiere pânã
legale; la soluþionarea cauzei care a determinat aplicarea acestei mãsuri;

36. vehicul în circulaþie internaþionalã 45. retragerea permisului de conducere


sau în trafic internaþional Mãsurã tehnico-administrativã dispusã de poliþia rutierã în
Vehiculul care, prin deplasarea sa, depãºeºte cel puþin o baza unui certificat medico-legal prin care titularul a fost
frontierã de stat; declarat inapt medical, constând în reþinerea documentului ºi
interzicerea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie;
37. zona drumului public
Cuprinde suprafaþa de teren ocupatã de elementele con-
46. retragerea certificatului de înmatriculare
structive ale drumului, zona de protecþie ºi zona de siguranþã. Mãsurã tehnico-administrativã dispusã de poliþia rutierã
Limitele zonelor drumurilor se stabilesc în conformitate cu constând în reþinerea documentului ºi interzicerea dreptului
prevederile legale; de a pune în miºcare pe drumurile publice vehiculul respectiv;

38. zonã pietonalã 47. retragerea plãcuþelor cu numãrul


Perimetrul care cuprinde una sau mai multe strãzi rez- de înmatriculare sau de înregistrare
ervate circulaþiei pietonilor, unde accesul vehiculelor Mãsurã tehnico-administrativã dispusã de poliþia rutierã
este supus unor reguli speciale de circulaþie, având constând în demontarea plãcuþelor de pe vehicul ºi pãstrarea
intrãrile ºi ieºirile semnalizate în conformitate cu preved- lor la sediul poliþiei rutiere pânã la încetarea cauzelor care au
erile legale; dus la aplicarea acestei mãsuri;

CAIETUL CURSANTULUI 3
48. ºeful serviciului poliþiei rutiere 49. urgenþã
Ofiþerul de poliþie rutierã care îndeplineºte atribuþiile funcþiei Situaþia de crizã sau de pericol potenþial major care necesitã
de ºef al serviciului poliþiei rutiere din structura unui inspectorat deplasarea imediatã pentru prevenirea producerii unor eveni-
judeþean de poliþie sau al Brigãzii de Poliþie Rutierã din cadrul mente cu consecinþe negative, pentru salvarea de vieþi
Direcþiei Generale de Poliþie a Municipiului Bucureºti; omeneºti sau a integritãþii unor bunuri ori pentru limitarea
afectãrii mediului înconjurãtor. (Art. 2 din R)

Drumul public
Definiþe: Orice cale de comunicaþie terestrã, cu excepþia cãilor ferate, spe-
cial amenajatã pentru traficul pietonal sau rutier, deschisã circulaþiei publice;
Drumurile care sunt închise circulaþiei publice sunt semnalizate la intrare cu
inscripþii vizibile. (art. 6 alin. 14 din OUG )
La intrarea pe un drum care nu este deschis circulaþiei publice,
proprietarul sau administratorul acestuia este obligat sã instaleze, în
loc vizibil, indicator cu semnificaþia „Accesul interzis” ºi panou cu inscripþia
„Drum închis circulaþiei publice” (art.3 alin. 5 din R)

Pãrþile componente ale drumului public:


» partea carosabilã - porþiunea din platforma drumului destinatã circulaþiei vehiculelor. Un drum poate cuprinde mai multe
pãrþi carosabile complet separate una de cealaltã printr-o zonã despãrþitoare sau prin diferenþa de nivel; (art.6 alin. 23 din
OUG )
» acostamentul - fâºia lateralã cuprinsã între limita pãrþii carosabile ºi marginea platformei drumului; (Art. 6 pct. 2 din OUG )
În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru mopede, biciclete ºi celelalte vehicule fãrã
motor, acestea pot fi conduse ºi pe acostament în sensul de mers, dacã circulaþia se poate face fãrã pericol. (Art. 100 din R)
» ºanþurile sau rigolele - amenajarea lateralã dispusã la marginea platformei drumului;
» trotuarul - spaþiul din partea lateralã a drumului, separat în mod vizibil de partea carosabilã prin diferenþã sau fãrã difer-
enþã de nivel, destinat circulaþiei pietonilor;

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


4 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
ELEMENTELE GEOMETRICE ALE DRUMULUI PUBLIC
ÎN PLAN LONGITUDINAL:

„ DRUM ÎN ALINIAMENT:
» este drumul în linie dreaptã

„ DRUM ÎN CURBÃ:
» este segmentul de drum cuprins între
douã drumuri în aliniament;

„ DRUM ÎN PALIER
„ DRUM CU DECLIVITÃÞI:
» În RAMPÃ - când urcãm
» În PANTÃ - când coborâm

Clasificarea drumurilor publice


(din punct de vedere al administrãrii ºi folosinþei):

» DE INTERES NAÞIONAL: » DE INTERES LOCAL:

- autostrãzile; - drumurile judeþene;


- drumurile expres , europene (E); - drumurile comunale;
- drumurile naþionale. - drumurile din interiorul localitãþilor.

» DE EXPLOATARE : PETROLIERE, FORESTIERE, ETC

SUBDIVIZIUNI ALE PÃRÞII CAROSABILE:

SENSUL DE CIRCULAÞIE AXA DRUMULUI BANDA DE CIRCULAÞIE

Este partea drumului public pe Este linia care separã cele douã Este oricare din subdiviziunile
care toate vehiculele circulã în sensuri de circulaþie indiferent longitudinale ale pãrþii carosabile
acelaºi sens, fãrã sã fie necesarã o dacã este materializatã sau imagi- materializate sau nu prin marcaje
semnalizare specificã sensurilor. narã. Trebuie sã amintim faptul cã cu condiþia sã aibã o lãþime sufi-
Drumurile au douã sensuri de cir- axa drumului nu se confundã cu cientã care sã permitã circulaþia cu
culaþie, separate între ele de axa axa geometricã (de simetrie) a dru- uºurinþã a unui ºir de vehicule
drumului, care poate fi o linie mului cu care este adevãrat cã în altele decât vehiculele care se
imaginarã sau materializatã prin majoritatea cazurilor coincide, dar deplaseazã pe douã roþi.
marcaj longitudinal discontinuu sînt ºi cazuri cînd sensurile de cir- (Art. 6 pct. 7 din OUG)
sau continuu, simplu sau dublu. culaþie sînt inegale.

CAIETUL CURSANTULUI 5
CLASIFICAREA BENZILOR DE CIRCULAÞIE:

a). benzi materializate cu ajutorul marcajelor rutiere.


b). benzi imaginare (rînduri) nematerializate cu ajutorul marcajelor rutiere.

Drum public cu toate Drum public Drum public


benzile marcate benzi nemarcate cu benzi imaginare

Când benzile de circulaþie sunt materializate, drumul public are atâtea benzi, cîte sau materializat (marcat).
Numerotarea benzilor de circulaþie pe fiecare sens se efectueazã în ordine crescãtoare de la marginea din
partea dreaptã a drumului cãtre axa acestuia. În cazul autostrãzilor, banda de urgenþã nu intrã în numerotarea ben-
zilor de circulaþie. (Art. 41 alin. 2 din OUG)

Când benzile sunt nematerializate (imaginare), un drum public oricît de lat ar fi, nu are decât douã benzi în acelaºi sens
(în aceastã situaþie pentru termenul de bandã se mai foloseºte denumirea de rând), deci circulaþia se desfãºoarã pe maxim
douã rânduri sau douã benzi imaginare. Regulamentul precizeazã ºi locul de amplasare a rîndurilor (benzilor imaginare)
pe sensul de circulaþie astfel: rândul din dreapta (1) va fi amplasat întotdeauna lângã bordura din dreapta sau acostament,
iar rândul din stânga (2) va fi amplasat întotdeauna lângã axa drumului.

Ocuparea pãrþii carosabile,


circulaþia pe benzi
» VEHICULELE ªI ANIMALELE, a t u n c i c â n d c i r c u l ã p e d r u m u r i l e p u b l i c e p e c a r e l e e s t e p e r m i s
accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulaþie, cât
mai aproape de marginea pãrþii carosabile, cu respectarea semnificaþiei semnalizãrii rutiere ºi
a r e g u l i l o r d e c i rculaþie. (Art. 41 alin. 1 din OUG)

Când drumul are douã sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele se conduc pe
banda situatã lângã acostament sau bordurã. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la
ulã

dreapta spre stânga, dacã banda de circulaþie utilizatã este ocupatã, cu obligaþia de a reveni
reg

pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.(Art. 101 din R )

Dacã un drum este prevãzut cu o pistã specialã destinatã circulaþiei bicicletelor, acestea,
precum ºi mopedele vor fi conduse numai pe pista respectivã.(Art. 41 alin. 3 din OUG)
Dacã un drum este prevãzut cu o bandã destinatã vehiculelor lente sau transportului pub-
lic de persoane, semnalizatã ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectivã.(Art. 43
alin. 1 din OUG)

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


6 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
Vehiculele care efectueazã transport public de persoane se conduc pe banda rezervatã acestora, dacã
o astfel de bandã existã ºi este semnalizatã ca atare. Pe aceeaºi bandã pot circula ºi autovehiculele cu
regim de circulaþie prioritarã când se deplaseazã în acþiuni de intervenþii sau în misiuni care au caracter
de urgenþã. (Art. 104 din R)

Pe drumul public cu cel mult douã benzi pe sens ºi cu o a treia bandã pe care este
amplasatã linia tramvaiului lângã axa drumului, conducãtorii de vehicule pot folosi
aceastã bandã, cu obligaþia sã lase liberã calea tramvaiului, la apropierea acestuia.
(Art. 103 din R)

Vehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depasite sau cele care se deplaseaza cu viteza redusã
trebuie conduse numai pe banda de lângã acostament sau bordura, dacã în sensul de mers nu este ame-
najatã o banda destinatã acestora. (Art. 102 d in R)

Pe un drum public prevãzut cu minimum 3 benzi pe sens, când conducãtorii a douã


autovehicule circulã în aceeaºi direcþie, dar pe benzi diferite, ºi intenþioneazã sã se
înscrie pe banda liberã dintre ei, cel care circulã pe banda din dreapta este obligat sã
permitã celui care vine din stânga sã ocupe acea bandã. (Art. 106 alin. 1 din R)

Pe drumul public cu mai multe benzi, conducãtorii de autovehicule care circulã pe o


bandã care se sfârºeºte, pentru a continua deplasarea pe banda din stânga trebuie sã
permitã trecerea vehiculelor care circulã pe acea bandã. (Art. 106 alin. 2 din R)

Schimbarea direcþiei de mers spre stânga, în cazul vehiculelor care intrã într-o inter-
secþie circulând pe acelaºi drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueazã prin
ulã

stânga centrului intersecþiei, fãrã intersectarea traiectoriei acestora. În situaþiile în care


reg

exista benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direcþiei de deplasare se


face prin stânga centrului imaginar al intersecþiei, iar dacã exista un marcaj de ghidare, cu
respectarea semnificaþiei acestuia. ( Art.110 alin.2 din R
) Amenajãrile rutiere sau obstacolele din zona medianã a pãrþii carosabile se ocolesc prin
partea dreaptã. ( Art.110 alin. 3 din R )

CAIETUL CURSANTULUI 7
Preselecþia la intersecþii, încadrarea pe benzi
Preselecþia reprezintã acþiunea conducãtorilor de a ocupa poziþia corespunzãtoare
direcþiei de mers dorite cu cel puþin 50m înaintea colþului de intersecþie.

Conducãtorii de vehicule trebuie sã respecte urmãtoarele reglementãri:

La i n t e r s e c þ i i l e f ã r ã m a r c a j e d e d e l i m i t a r e a

ulã
benzilor, conducãtorii vehiculelor ocupã în
mers, cu cel puþin 50 m înainte de intersecþie,

reg
urmãtoarele poziþii:

a) r â n d u l d e l â n g ã b o r d u r ã s a u a c o s t a m e n t , c e i c a r e v o r s ã
schimbe direcþia de mers spre dreapta;
b) r â n d u l d e l â n g ã a x a d r u m u l u i s a u d e l â n g ã m a r c a j u l d e s e p -
arare a sensurilor, cei care vor sã schimbe direcþia de mers
spre stânga.
c) o r i c a r e d i n t r e r â n d u r i , c e i c a r e v o r s ã m e a r g ã
înainte. (Art. 107 alin. 2 din R )

La intersecþiile prevãzute cu indicatoare


ie 1

ºi/sau cu marcaje pentru semnalizarea


epþ

direcþiei de mers, conducãtorii de vehicule


exc

trebuie sa se încadreze pe benzile corespun-


zãtoare direcþiei de mers voite cu cel puþin
50 m înainte de intersectie ºi sunt obligaþi
sa respecte semnificatia indicatoarelor ºi
marcajelor. ( A r t . 1 0 7 a l i n . 2 d in R)

Dacã în intersectie circula ºi tramvaie, iar


ie 2

spaþiul dintre sina din dreapta ºi trotuar nu


permite circulaþia pe doua sau mai multe
epþ

rânduri, toþi conducãtorii de vehicule,


exc

indiferent de direcþia de deplasare, vor cir-


cula pe un singur rând, lãsând liber traseul
tramvaiului. (Art. 107 alin. 3 din R)

Când circulaþia se desfãºoarã pe dru-


muri cu sens unic, conducãtorii de
vehicule care intenþioneazã sã vireze la
ie 3

stânga sunt obligaþi sa ocupe rândul de


lângã bordura sau acostamentul din
epþ

partea stangã; (Art. 107 alin. 2 lit b din R)


exc

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


8 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
Semnalizarea rutierã
Circulaþia pe drumurile publice se desfãºoarã în conformitate cu regulile de circulaþie ºi cu respectarea semnificaþiei sem-
nalizãrii rutiere realizate prin mijloacele de semnalizare, semnalele ºi indicaþiile poliþistului rutier care dirijeazã circulaþia,
semnalele speciale de avertizare luminoase sau sonore, de semnalizare temporarã ºi semnalele conducãtorilor de vehicule.((
Art. 29 alin. 1 din OUG )
Participanþii la trafic sunt obligaþi sã respecte ºi semnalele poliþiºtilor de frontierã, ale îndrumãtorilor de circulaþie ai
Ministerului Apãrãrii, agenþilor cãilor ferate, ale persoanelor desemnate pentru dirijarea circulaþiei pe sectoarele de drum pe
care se executã lucrãri de reabilitare a acestora, ale membrilor patrulelor ºcolare de circulaþie care acþioneazã în imediata
apropiere a unitãþilor de învãþãmânt, precum ºi ale nevãzãtorilor, potrivit prevederilor din regulament. (Art. 29 alin. 2 din OUG )
Mijloacele de semnalizare rutierã sunt:
a) sistemele de semnalizare luminoasã sau sonorã;
b) indicatoarele;
c) marcajele;
d) alte dispozitive speciale. ( Art.30 alin. 1 din OUG )
Mijloacele de semnalizare rutierã se constituie într-un sistem unitar ºi coerent, se realizeazã ºi se instaleazã astfel încât sã
fie observate cu usurinþã ºi din timp de cãtre cei cãrora li se adreseazã ºi trebuie sã fie în deplinã concordanþã între ele ºi într-
o stare tehnicã de funcþionare corespunzãtoare. ( Art. 30 alin. 2 din OUG )

Se interzice:
Amplasarea, în zona drumului public, de construcþii, panouri sau dispozitive ce pot fi confundate cu indicatoarele ori insta-
laþiile ce servesc la semnalizarea rutierã ori realizarea de amenajãri, care sunt de naturã sã stânjeneascã participanþii la traf-
ic sau sã le distragã atenþia, punând în pericol siguranþa circulaþiei; lipirea de afiºe, inscripþii sau înscrisuri pe indicatoarele
ori dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutierã, inclusiv pe suporturile acestora.(( Art. 30 alin. 7 din OUG )
Participanþii la trafic trebuie sã respecte regulile de circulaþie, semnalele, indicaþiile ºi dis-
poziþiile poliþistului rutier, precum ºi semnificaþia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare
rutierã, în urmãtoarea ordine de prioritate:
a) semnalele, indicaþiile ºi dispoziþiile poliþistului rutier;
b) semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore;
c) semnalizarea temporarã care modificã regimul normal de desfãºurare a circulaþiei;
d) semnalele luminoase sau sonore;
e) indicatoarele;
f) marcajele;
g) regulile de circulaþie. (Art. 31 din OUG )

A. Semnalele poliþistului rutier


Semnalele agentului de circulaþie, au o foarte mare importanþã ºi trebuie sã fie bine
cunoscute de toþi participanþii la trafic deoarece acestea primeazã atât faþã de
semnificaþia mijloacelor de semnalizare cât ºi faþã de regulile de circulaþie.

» BRAÞUL RIDICAT VERTICAL: semnific[ ATENÞIE OPRIRE pentru toþi participanþii la trafic care se apropie (indiferent
de direcþia sau direcþiile lor de mers) , cu excepþia acelora care nu ar mai putea opri în condiþii de sigu-
ranþã. Dacã semnalul este dat într-o intersecþie, aceasta nu impune oprirea conducãtorilor de vehicule
care se aflã deja angajaþi în traversare; (Art. 88 din R )

CAIETUL CURSANTULUI 9
» BRAÞUL SAU BRAÞELE ÎNTINSE ORIZONTAL: semnificã oprire pentru toþi participanþii la trafic care indifer-
ent de direcþiile lor de mers , circulã de pe sensul sau sensurile care intersecteazã braþul sau
braþele intinse .Dupã ce a dat acest semnal, poliþistul poate coborî braþul sau braþele, poziþia sa
însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participanþii la trafic care vin din faþã ori din spate;

» PE TIMPUL NOPÞII: balansarea , în plan vertical, a unui dispozitiv cu luminã roºie ori a bastonului fluo-
rescent-reflectorizant semnificã "oprire" pentru participanþii la trafic spre care este îndreptat;

» ROTIREA VIOAIE A BRAÞULUI: semnificã mãrirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grãbirea traver-
sãrii drumului de cãtre pietoni.

» BALANSAREA BRAÞULUI ÎN PLAN VERTICAL balansarea pe verticalã a braþului, având palma orientatã
cãtre sol, semnificã reducerea vitezei;

Poliþistul care dirijeazã circulaþia poate face semn cu braþul ca vehiculul sã avanseze, sã depãºeascã, sã
treacã prin faþa ori prin spatele sãu, sã-l ocoleascã prin partea sa stângã sau dreaptã, iar pietonii sã tra-
verseze drumul ori sã se opreascã. La efectuarea comenzilor prevãzute la aliniatele de mai sus poliþistul
poate folosi ºi fluierul. ( Art. 88 alin 1, 2 ºi 3 din R )

Poliþistul rutier aflat într-un autovehicul al poliþiei poate utiliza ºi dispozitive luminoase cu mesaje vari-
abile pentru a transmite o dispoziþie sau o indicaþie participanþilor la trafic. Aceste semnale pot fi adresate
concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce. ( Art. 92 alin. 1 din R)

Poliþistul rutier aflat într-un autovehicul al poliþiei poate executa semnale cu braþul, cu sau fãrã baston
reflectorizant, scos PE PARTEA LATERALÃ DREAPTÃ a vehiculului. Acest semnal semnificã OPRIRE pentru
conducãtorii vehiculelor care circulã în spatele autovehiculului poliþiei. Acelaºi semnal efectuat PE PARTEA
STÂNGÃ a autovehiculului semnificã OPRIRE pentru conducãtorii vehiculelor care circulã pe banda din
partea stângã în acelaºi sens de mers ori în sens opus celui al autovehiculului poliþiei.
( Art. 92 alin. 2 din R )

B. Semnale speciale
A) LUMINA ROªIE, care poate fi folositã de cãtre autovehiculele aparþinând poliþiei ºi pompierilor;

CONDUCÃTORII DE VEHICULE SUNT OBLIGAÞI SÃ OPREASCÃ IMEDIAT, PE ACOSTAMENT SAU, ÎN LIPSA ACESTUIA, CÂT
MAI APROAPE DE MARGINEA DRUMULUI SAU BORDURA TROTUARULUI, ÎN SENSUL DE DEPLASARE, LA APROPIEREA ªI LA
TRECEREA AUTOVEHICULELOR CU REGIM DE CIRCULAÞIE PRIORITARÃ CARE AU ÎN FUNCÞIUNE MIJLOACELE SPECIALE DE
AVERTIZARE LUMINOASÃ DE CULOARE ROªIE ªI SONORE. LA INTERSECÞII , CONDUCÃTORII VEHICULELOR SUNT OBLIGAÞI
SÃ ACORDE PRIORITATE DE TRECERE ACESTOR VEHICULE . ( ART. 37 ALIN 1 DIN OUG )

B) LUMINA ALBASTRÃ, care poate fi folositã doar de cãtre autovehiculele aparþinând politiei, jandarmeriei,
poliþiei de frontierã, serviciului de ambulanþã, protecþiei civile, Ministerului Apãrãrii Naþionale, ale Serviciului
Român de Informaþii ºi ale Serviciului de Protecþie ºi Pazã, de cele ale Ministerului Justiþiei, precum ºi de cele
ale Parchetului Naþional Anticorupþie, atunci când se deplaseazã in acþiuni de intervenþie sau in misiuni care
au caracter de urgenþã;

CONDUCÃTORII DE VEHICULE SUNT OBLIGAÞI SÃ REDUCÃ VITEZA, SÃ CIRCULE CÂT MAI APROAPE DE MARGINEA DRU -
MULUI ÎN SENSUL DE DEPLASARE ªI SÃ ACORDE PRIORITATE LA TRECEREA AUTOVEHICULELOR CU REGIM DE CIRCULAÞIE
PRIORITARÃ CARE AU ÎN FUNCÞIUNE MIJLOACELE SPECIALE DE AVERTIZARE LUMINOASÃ DE CULOARE ALBASTRÃ ªI
SONORE. LA INTERSECÞII , CONDUCÃTORII VEHICULELOR SUNT OBLIGAÞI SÃ ACORDE PRIORITATE DE TRECERE ACESTOR
VEHICULE . ( ART. 37 ALIN. 2 DIN OUG )

C) LUMINA GALBENÃ, care poate fi folositã de cãtre autovehiculele cu gabarite sau mase depãºite ori care
însoþesc asemenea autovehicule, de cele care transportã substanþe periculoase, de cele destinate intreþinerii,
reparãrii sau executãrii unor lucrari de drumuri, curãþeniei strãzilor, deszãpezirii sau tractãrii autovehiculelor
rãmase în panã, precum ºi de utilajele agricole.

OBLIGÃ PARTCIPANÞII LA TRAFIC SÃ CIRCULE CU ATENÞIE SPORITÃ. ( ART. 32 ALIN. 1 LIT. c DIN OUG )

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


10 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
C. Semnalizarea temporarã
MODIFICà regimul normal de desfãºurare a circulaþiei; Pentru informaþii, avertizãri sau reguli de circulaþie aplicabile tem-
porar, se folosesc aceleaºi indicatoare ca în semnalizarea permanentã însã simbolurile vor fi aplicate pe fond galben.
Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de restricþie sau interz-
icere ori indicatoarelor de orientare au aceleaºi caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea cã
fondul alb este înlocuit cu fondul galben. ( Art. 67 din R )

D. Semnale luminoase
Semnalele luminoase grupeazã totalitatea aparaturii electrice sau electronice cu ajutorul cãreia se dirijeazã ºi se con-
troleazã miºcarea fluxurilor de circulaþie pe arterele rutiere. Pot fi instalate de regulã pe partea dreaptã a drumului, pe
partea stângã uneori suspendate sau peste intersecþie orientate cãtre conducãtorii de vehicule cãrora li se adreseazã.
Aceºtia sunt obligaþi în toate situaþiile de mai sus sã respecte semnificaþia semnalelor luminoase.
Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulaþiei în intersecþii se instaleazã obligatoriu înainte de
intersecþie, astfel încât sã fie vizibile de la o distanþã de cel puþin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori
de cealaltã parte a intersecþiei.
Semnificaþia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaþiei vehiculelor este valabilã pe întreaga lãþime a pãrþii
carosabile deschise circulaþiei conducãtorilor cãrora li se adreseazã. Pe drumurile cu douã sau mai multe benzi pe sens,
pentru direcþii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora din-
tre benzi, caz în care semnificaþia semnalelor luminoase se limiteazã la banda sau benzile astfel semnalizate.
( Art. 48 alin. 1 ºi 2 din R )

SEMNALUL VERDE permite tre- culaþiei conducãtorul de vehicul riscã ce urmeazã a fi intersectat.
cerea. Din cele de mai sus reiese cã la sã rãmânã imobilizat, stânjenind sau ( Art. 52 alin 1 ºi 2 din R )
pãtrunderea în intersecþie pe culoarea împiedicând desfãºurarea traficului.
verde se poate circula în principiu pe ( Art. 105 din R ) SEMNALUL GALBEN intrezice
toate direcþiile (înainte, stânga sau SEMNALUL DE CULOARE trecerea sau pãtrunderea în inter-
dreapta) .Când semaforul este însoþit ROªIE interzice trecerea. secþie. Excepþie: când semnalul galben
de una sau mai multe lãmpi care emit La semnalul de culoare roºie apare dupã cel de culoare verde, con-
lumina intermitentã de culoare verde vehiculul trebuie oprit înaintea mar- ducãtorii de vehicule nu trebuie sã
sub forma uneia sau unor sãgeþi pe cajului pentru oprire sau, dupã caz, treacã, de locurile prevãzute la aliniat-
fond negru cãtre dreapta, acestea per- pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa ul precedent cu excepþia cazului în
mit trecerea numai în direcþia indi- acestuia, în dreptul semaforului. care, la apariþia semnalului, se afla
catã, oricare ar fi în acel moment sem- Dacã semaforul este instalat dea- atât de aproape de acele locuri încât
nalul în funcþiune al semaforului.(( Art. supra ori de cealaltã parte a inter- nu mai pot opri în condiþii de sigu-
51 din R ) Se interzice intrarea într-o secþiei, în lipsa marcajului pentru ranþã. (Art. 53 alin 1 din R )
intersecþie chiar dacã semnalul lumi- oprire sau pentru trecerea pietonilor, Semnalul de culoare galbenã împre-
nos ori un indicator de prioritate per- vehiculul trebuie oprit înainte de unã cu cel de culoare roºie interzic tre-
mite, dacã din cauza aglomerãrii cir- marginea pãrþii carosabile a drumului cerea. ( Art. 30 alin. 3 lit.c din OUG)

Semnalul galben intermitent se instaleazã de regulã, în locurile periculoase


(ex.: treceri pentru pietoni, locuri de joacã pentru copii , ºcoli , grãdiniþe intersecþii ), permite tre-
cerea, conducãtorul de vehicul fiind obligat sã circule cu vitezã redusã, sã respecte semnificaþia
semnalizãrii rutiere ºi a regulilor de circulaþie aplicabile în acel loc. ( Art. 53 alin. 2 din R)

SEMNALELE LUMINOASE PENTRU PIETONI sunt de culoare roºie sau verde, funcþionând corelat cu semnalele pentru dirijarea cir-
culaþiei vehiculelor. Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoþite de semnale acustice pentru a asigura traversarea dru-
mului de cãtre nevãzãtori. ( Art. 58 din R )
SEMNALUL VERDE, de forma unui pieton în mers, permite trecerea. Când acesta începe sã funcþioneze intermitent, avertizeazã
pietonii cã timpul alocat traversãrii drumului este în curs sã se epuizeze, ºi urmeazã semnalul roºu. Semnalul roºu, de forma
unui pieton oprit, interzice pietonilor sã se angajeze pe partea carosabilã. Când pietonii sunt surprinºi în timpul traversãrii de
culoarea roºie, aceºtia trebuie sã grãbeascã traversarea pânã la primul refugiu ori spaþiu interzis circulaþiei vehiculelor, iar în
lipsa acestora, pânã la trotuarul de vis-a-vis.(( Art. 59 din R )

CAIETUL CURSANTULUI 11
SEMNALE LUMINOASE PENTRU DIRIJAREA CIRCULAÞIEI PE BENZI REVERSIBILE
Când deasupra benzilor de circulaþie sunt instalate dispozitive care emit semnale roºii ºi verzi, acestea sunt destinate
semnalizãrii benzilor cu circulaþie reversibilã. Semnalul roºu, având forma a douã bare încruciºate, interzice accesul
vehiculelor pe banda deasupra cãreia se gãseºte, iar semnalul verde, de forma unei sãgeþi cu vârful în jos, permite
intrarea vehiculelor ºi circulaþia pe acea bandã.
Semnalul luminos intermediar care are forma unei sau unor sãgeþi de culoare galbenã ori albã cu vârful orientat cãtre
dreapta sau stânga jos anunþã schimbarea semnalului verde, în cazul benzilor cu circulaþie reversibilã, ori faptul cã banda
deasupra cãreia se aflã este pe punctul de a fi închisã circulaþiei conducãtorilor cãrora li se adreseazã, aceºtia fiind obli-
gaþi sã se deplaseze pe banda sau benzile indicate de sãgeþi. ( Art. 56 alin. 1 ºi 2 din R )

Se instaleazã atât la trecerile la nivel cu calea feratã fãrã bariere cât ºi la cele pre-
vãzute cu bariere sau semibariere (în acest ultim caz avertizând apropiata coborâre a
acestora). Funcþionarea semnalului constând în douã lumini roºii care funcþioneazã
intermitent alternativ, anunþã apropierea trenurilor. Când acest semnal este stins
poate funcþiona un semnal cu lumina albã intermitentã, având cadenþa lentã, care
semnificã permisiunea de a trece. Dacã nici unul dintre semnalele luminoase nu
funcþioneazã (situaþie datoratã unei eventuale defecþiuni) conducãtorii de vehicule
vor opri obligatoriu, fãrã sã depãºeascã indicatorul “Trecere la nivel cu o cale feratã
simplã (dublã), prevazutã cu semnalizare luminoasã” pentru a se asigura cã nu
existã nici un pericol.

E. Indicatoare rutiere - extras -

Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:


a) de avertizare;

b) de reglementare, care pot fi:1.de prioritate; 2.de interzicere sau restricþie; 3.de obligare;

c) de orientare ºi informare, care pot fi: 1.de orientare; 2.de informare; 3.de informare turisticã; 4.panouri adiþionale; 5.indi-
catoare kilometrice ºi hectometrice;

d) mijloace de semnalizare a lucrãrilor, care cuprind:1.indicatoare rutiere temporare; 2.mijloace auxiliare de semnalizare a lucrãrilor.
( Art. 64 din R )

Indicatoarele se instaleazã, de regulã, pe partea dreaptã a sensului de mers. în cazul în care condiþiile locale împiedicã
observarea din timp a indicatoarelor de cãtre conducãtorii cãrora li se adreseazã, ele se pot instala ori repeta pe partea
stângã, în zona medianã a drumului, pe un refugiu ori spaþiu interzis circulaþiei vehiculelor, deasupra pãrþii
carosabile sau de cealaltã parte a intersecþiei, în loc vizibil pentru toþi participanþii la trafic..
( Art. 65 din R )
Indicatoarele pot fi însoþite de panouri cu semne adiþionale conþinând inscripþii sau simboluri care le
precizeazã, completeazã ori limiteazã semnificaþia.
Semnele adiþionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacã
înþelegerea semnificaþiei acestora nu este afectatã. Semnificaþia unui indicator este valabilã pe întreaga
lãþime a pãrþii carosabile deschise circulaþiei conducãtorilor cãrora li se adreseazã.
Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaþia lui este valabilã numai pen-
tru banda ori benzile astfel semnalizate. (Art. 66 din R )

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


12 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
Indicatoare de avertizare
Au ca obiect avertizarea participanþilor la traficul ruti-
er asupra existenþei unui pericol pe drum, indicân- Indicatoarele de avertizare se instaleazã înain-
du-le ºi natura acestuia. Indicatoarele de averti- tea locului periculos, la o distanþã de maximum 50
zare, de regulã, au forma unui triunghi echilateral, m în localitãþi, între 100 m ºi 250 m în afara local-
cu chenarul de culoare roºie în care, pe un fond alb itãþilor, respectiv între 500 m ºi 1.000 m pe
sunt figurate diferite simboluri de culoare neagrã autostrãzi ºi drumuri expres. Când condiþiile din
reprezentând natura pericolelor ce urmeazã a fi teren impun amplasarea la o distanþã mai mare,
întâlnite. sub indicator se instaleazã un panou adiþional
"Distanþa între indicator ºi începutul locului per-
Se instaleazã, de regulã înainte de locul pericu- iculos".
los, iar zona de acþiune a acestora începe din locul
în care sunt instalate ºi înceteazã dupã locul per- Pe autostrãzi ºi drumuri expres, în toate cazurile,
iculos pe care l-au semnalizat. La întâlnirea acestor sub indicator este obligatoriu sã se instaleze un panou
indicatoare, conducãtorii de vehicule trebuie sã-ºi adiþional "Distanþa între indicator ºi începutul locului
sporeascã atenþia asupra pericolului cãruia au fost periculos". În situaþia în care lungimea sectorului per-
avertizaþi. iculos depãºeºte 1.000 m, sub indicator se monteazã
panoul adiþional "Lungimea sectorului periculos la
În cazul indicatoarelor care avertizeazã sectoare care se referã indicatorul".
periculoase, zona de acþiune a indicatoarelor este
reglementatã prin plãcuþe adiþionale. ( Art. 66 alin. 3,4 ºi 5 din R )

Se instaleazã înainte de începutul unei rampe sau dupã caz a unei pante. În
zona de acþiune a indicatoarelor, conducãtorii de vehicule vor reduce viteza , vor
schimba din timp treptele de vitezã în funcþie de înclinarea rampei sau pantei iar
la coborârea unei pante vor folosi frâna de motor. În apropierea vârfurilor de
rampã sau pantã se interzic toate manevrele iar pe toatã lungimea rampei sau
pantei se interzice numai staþionarea. Pe drumurile publice cu declivitate pro-
Urcare Coborâre nunþatã, în cazul în care trecerea unul pe langã altul a doua vehicule care circu-
periculoasã periculoasã la din sensuri opuse , sau trecerea pe lângã un obstacol imobil , este imposibilã
sau dificilã, conducatorul vehiculului care coboarã este obligat sã opreascã pen-
tru a permite trecerea vehiculului care urcã. (prioritatea de rampã)

Se instaleazã înaintea unei intersecþii (dirijate) cu un drum public fãrã prioritate (în afara local-
itãþilor). Înainte de traversarea intersecþiei, ºoferii vor circula cu atenþie, fãrã sã mãreascã viteza de
deplasare, pentru evitarea evenimentelor rutiere. Simbolul de pe indicator descrie forma inter-
secþiei. Intersecþia care urmeazã dupã indicator fiind dirijatã conducãtorii de vehicule au urmã-
toarele interziceri ale manevrelor: oprirea, staþionarea, mersul înapoi sunt interzise în intersecþie ºi
la mai puþin de 25m de acestea. Depãºirea este permisã iar întorcerea este deasemenea permisã cu
Intersecþie cu un anumite excepþii.
drum fãrã prioritate

Se instaleazã înainte de intersecþiile (nedirijate) de drumuri de aceeaºi categorie, în general cu


trafic redus, în care se aplicã regula prioritãþii de dreapta. Se amplaseazã numai în afara local-
itãþilor. Conducãtorii de vehicule vor circula cu o vitezã redusã ( 30-50 km/h ) care sã le permitã
oprirea, pentru a lãsa sã treacã vehiculele care circulã din dreapta. Intersecþia care urmeazã dupã
indicator fiind nedirijatã conducãtorii de vehicule au urmãtoarele interziceri ale manevrelor:
oprirea, staþionarea, mersul înapoi sunt interzise în intersecþie ºi la mai puþin de 25m de acestea.
Intersecþie Depãºirea este interzisã iar intorcerea este permisã cu anumite excepþii.
de drumuri

CAIETUL CURSANTULUI 13
Se amplaseazã înaintea trecerii pentru pietoni semnalizatã corespunzãtor atunci când
prezenþa trecerii nu poate fi observatã din timp de conducãtorii de vehicule. La întâlnirea aces-
tui tip de indicator ºoferii trebuie sã circule cu atenþie sporitã pentru a putea opri vehiculul în
condiþii de siguranþã, în situaþia în care, pe trecerea pentru pietoni se aflã sau urmeazã sã se
angajeze persoane în traversare.

Presemnalizare
trecere de pietoni

Se instaleazã la 50... 100m de intersectarea cu o linie de tramvai. În zona de acþiune a indicatorului,


conducãtorii de vehicule trebuie sã circule cu vitezã redusã pentru a putea opri în condiþii de sigurantã ºi a
acorda prioritate de trecere tramvaiului aflat în mers în intersecþiile nedirijate (sunt exceptate cazurile când
printr-o semnalizare se dispune altfel sau tramvaiul executã virajul la stânga).

Trecere la nivel cu
linii de tramvai

Indicatoarele se instaleazã la 150 m înaintea trecerii la nivel cu calea fer-


atã din afara oraºelor, pe acelaºi stâlp cu primul panou suplimentar cu trei
benzi înclinate sau la 50m de bariera trecerii la nivel cu calea feratã, în oraºe.
La primul indicator conducãtorii de vehicule vor reduce viteza, iar dacã
barierele sunt deschise, se vor angaja in traversare numai dupã o prealabilã
asigurare. Dacã barierele sau semibarierele sunt închise, conducãtorii vor
opri având grijã sã nu blocheze ieºirile din drumurile laterale. La al doilea
Trecere la nivel cu o Trecere la nivel indicator conducãtorii de vehicule vor reduce viteza ºi vor opri obligatoriu
cale feratã cu bariere cu o cale feratã înainte de a se angaja în traversarea cãii ferate, în locul cu vizibilitate max-
sau semibariere fãrã bariere imã, pentru a se asigura cã în acel moment nu se apropie, de intersecþia cu
drumul, pe calea feratã nici un vehicul feroviar.

Presemnalizarea unei amenajãri rutiere care oferã


ºi posibilitatea întoarcerii vehiculelor

Indicatoare de prioritate
Se instaleazã în intersecþiile cu vizibilitate pe drumurile sau strãzile care pierd prioritatea de trecere.
La întâlnirea indicatorului, conducãtorii de vehicule vor circula cu vitezã redusã, se vor asigura din mers
cã pe drumul cu prioritate ( drumul transversal ) nu se apropie nici un vehicul cãruia ar putea sã-i stân-
jeneascã deplasarea ºi numai dupã aceea îºi vor putea continua drumul.

În cazul în care pe drumul cu prioritate ( drumul transversal ) circulã ori se apropie alte
vehicule, conducãtorii de vehicule sunt obligaþi sã opreascã în dreptul marcajului transversal
sau în lipsa acestuia fãrã a depãºi colþul intersecþiei ºi sã le cedeze trecerea ( sã acorde prior-
itate de trecere ) . Dacã, datoritã unor condiþii care împiedicã vizibilitatea, indicatorul
Cedeazã trecerea amplasat în intersecþie nu poate fi observat din timp de cãtre cei care trebuie sã cedeze tre-
cerea, el poate fi precedat de altul similar însoþit de panoul adiþional -Distanþa între indicator
ºi începutul locului periculos- . (vezi ºi secþiunea Panori adiþionale ºi Marcaje ) .

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


14 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
Indicatorul se amplaseazã pe drumurile unde se pierde prioritatea, la intersecþiile fãrã viz-
ibilitate sau cu vizibilitate redusã. Obligã conducãtorii de vehicule care îl întâlnesc SÃ
OPREASCÃ , obligatoriu înainte de a pãtrunde în intersecþie, pentru a se asigura, indiferent dacã
pe drumul cu prioritate circulã sau nu, în acel moment, alte vehicule. Oprirea pentru asigurare
se va face înaintea marcajului transversal de Oprire linie continuã , iar în lipsa acestuia în
locul care oferã cea mai bunã vizibilitate asupra arterei cu prioritate, fãrã a stânjeni circulaþia
vehiculelor care circulã pe drumul prioritar. Presemnalizarea acestuia se realizeazã în cazul în
care nu poate fi observat din timp, printr-un indicator de Cedeazã trecerea având înscris cu alb
Oprire pe latura superioarã a chenarului, de culoare roºie, cuvântul “STOP” urmat de distanta (în
metri) pânã la intersecþie. (vezi ºi marcajul de Oprire în secþiunea Marcaje).

Se instaleazã de regulã, în localitãþi


sau în afara acestora pe drumul cu pri- Se amplaseazã la 50... 200m
oritate înaintea intersecþiilor de strãzi de locul unde înceteazã prioritatea,
de aceeaºi categorie, în care circulaþia având ºi rolul de presemnalizare
este reglementatã prin indicatoare. pentru indicatoarele “Cedeazã tre-
Când drumul prioritar îºi schimbã cerea” sau “Oprire”. Poate fi însoþit
direcþia în intersecþie, sub acest indica- de semnul adiþional pe care se
tor se amplaseazã panoul adiþional înscrie distanþa pânã la locul unde
“Direcþia drumului cu prioritate pe dru- înceteazã prioritatea.
Drum cu prioritate mul cu prioritate este figurat cu o linie Sfârºitul drumului La întâlnirea acestui indicator
mai groasã. Indicatorul oferã prioritate cu prioritate conducãtorii de vehicule pot circu-
în toate intersecþiile întâlnite dupã la, chiar dacã prioritatea lor a în-
acesta pânã la întâlnirea indicatorului cetat, conformându-se prioritãþii
Sfârºitul drumului cu prioritate sau a de dreapta sau altor reguli exis-
unui indicator de pierdere a prioritãþii tente pe acel drum .
( Cedeazã trecerea sau Oprire )

Se instaleazã la începutul sectorului de drum îngustat . Este precedat de indicatorul "Drum îngustat" .
Când lãþimea pãrþii carosabile nu permite decât circulaþia simultanã, în sensuri opuse, numai a unor cate-
gorii de vehicule, sub acest indicator se instaleazã panoul adiþional având înscrise siluetele vehiculelor care
trebuie sã acorde prioritate.
Când întâlnesc indicatorul, conducãtorii de vehicule au obligaþia sã acorde prioritate de trecere
Prioritate pentru vehiculelor care au ajuns în acelaºi timp cu ei la celãlalt capãt al sectorului de drum îngustat. În zona sa de
circulaþia din sens acþiune nu este permisã oprirea sau staþionarea
invers

Se amplaseazã la celalalt capãt al sectorului de drum îngustat la care este instalat indicatorul "Prioritate
pentru circulaþia din sens invers". Acest indicator conferã prioritate pe sensul de mers pe care este întâlnit.
Zona sa de acþiune se întinde pânã la întâlnirea pe sens opus a indicatorului prezentat anterior. Sunt
interzise între cele douã indicatoare oprirea ºi staþionarea.

Prioritate faþã
de circulaþia
din sens invers

CAIETUL CURSANTULUI 15
Indicatoare de interzicere
sau restricþie
Semnificaþia indicatoarelor de interzicere sau restricþie începe sau este aplicabilã din
dreptul acestor indicatoare. În lipsa unei semnalizãri care sã precizeze lungimea sectoru-
lui pe care se aplicã reglementarea ori a unor indicatoare care sã anunþe sfârºitul inter-
dicþiei sau a restricþiei, semnificaþia acestor indicatoare înceteazã în intersecþia cea mai
apropiatã. Când indicatoarele de interzicere sau restricþie sunt instalate împreunã cu indi-
catorul ce anunþã intrarea într-o localitate, semnificaþia lor este valabilã pe drumul
respectiv, cu excepþia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.(Art. 66 alin. 6 din R )

Se instaleazã la începutul sectorului de drum sau stradã pe care este interzis accesul oricãrei cat-
egorii de vehicule. Poate fi însoþit de panoul adiþional, atunci când anumite categorii de vehicule sunt
exceptate de la interdicþie (vehicule cu ecuson etc.).
Se amplaseazã, de regulã, la capãtul opus al unui sector de drum pe care circulaþia se desfaºoarã
în sens unic.
Accesul interzis

Se monteazã la capetele sectorului de drum sau stradã pe care este interzisã circulaþia
vehiculelor în ambele sensuri. Poate fi însoþit de un panou adiþional cu fond alb, în cazul în care
anumite categorii de vehicule sunt exceptate, precum ºi în situaþia în care restricþia este limitatã
în timp.
Excepþiile sau limitarea temporalã se vor înscrie cu negru pe panoul dreptunghiular sub indi-
cator.

Se instaleazã la capete sectorului de Se monteazã la capetele sectoru-


drum sau stradã pe care este interzis lui de drum sau strãzii pe care este
accesul tuturor vehiculelor, cu mijloace de interzis accesul autovehiculelor
autopropulsare, cu excepþia motocicletelor (inclusiv motociclete ºi mopede).
fãrã ataº ºi mopede. Pe aceste sectoare de Sunt exceptate de la interdicþie:
drum pot, de asemenea, sã circule bicicletele, vehiculele cu tracþiune
Accesul interzis vehicule cu tracþiune animalã, cele trase Accesul interzis animalã ºi cele trase sau împinse
autovehiculelor, sau împinse cu mâna ºi bicicletele. autovehiculelor cu mâna.
cu excepþia motoci-
cletelor fãrã ataº

Faþã de indicatorul prezentat anterior,


acest indicator interzice ºi accesul
vehiculelor cu tracþiune animalã. În
locurile în care este amplasat pot circula:
bicicletele ºi vehiculele trase sau împinse
cu mâna. Pe indicator se pot figura maxi-
Accesul interzis mum douã siluete în afara localitãþilor ºi
autovehiculelor ºi trei în localitãþi.
vehiculelor cu
tracþiune animalã

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


16 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
Se instaleazã la începutul sectoarelor de drum unde lipsa de vizibilitate sau configuraþia
drumului nu permit depãºirea în condiþii de siguranþã. Zona de acþiune a indicatorului
începe din locul unde este amplasat ºi se extinde pânã la întâlnirea indicatorului "Sfârºitul
interzicerii de a depãºi" .
Depãºirea
autovehiculelor, Se interzice depãºirea vehiculelor care se deplaseazã pe drum prin propulsie proprie cu
cu excepþia excepþia motocicletelor fãrã ataº, mopedelor , precum ºi a bicicletelor, vehiculelor cu
motocicletelor fãrã tracþiune animalã ºi a celor trase sau împinse cu mâna. De asemenea, se mai interzic în
ataº, interzisã acest sector de drum manevrele de oprie, staþionare, întoarcere ºi mers înapoi.

Se instaleazã la începutul sectorului de drum pe care autovehiculelor destinate trans-


portului de mãrfuri le este interzis sã depãºeascã vehiculele care se deplaseazã prin
propulsie proprie, cu excepþia celor cu douã roþi.

În zona de acþiune a acestui indicator au voie sã efectueze depãºiri motocicletele ºi


Depãºirea interzisã autovehiculele, deoarece restricþia se referã numai la autovehiculele destinate transportu-
autovehiculelor lui de mãrfuri. De asemenea, se interzic în acest sector de drum manevrele de oprire,
destinate
transportului staþionare, întoarcere ºi mers înapoi. Zona de acþiune se întinde pânã la întâlnirea indica-
de mãrfuri torului "Sfârºitul interzicerii de a depãºi".

Se instaleazã în locul în care se ridicã restricþia pentru depãºire a autovehiculelor,


instituitã prin indicatoarele de depãºire interzisã Zona sa de acþiune începe din locul
în care este instalat, permiþându-se (dacã nu sunt instalate alte restricþii) oprirea sau
staþionarea, întoarcerea ºi mersul înapoi.

Sfîrºitul interzicerii
de a depãºi

Se amplaseazã pe partea sectoarelor de drum sau stradã pe care sunt interzise oprirea ºi
staþionarea. Interdicþia începe din locul în care este amplasat indicatorul ºi se întinde pânã la
prima intersecþie. Pentru interzicerea opririi pe lungimi mai mari indicatorul se repetã fiind însoþit
de semnele adiþionale simbolizând începutul, dupã caz confirmarea, ºi sfârºitul sectorului de
drum pe care este valabilã semnificaþia indicatorului. Aceeaºi semnificaþie (ca ºi semnele
adiþionale prezentate anterior) o au ºi sãgeþile de culoare albã desenate în interiorul indicatoru-
Oprirea interzisã lui "Oprirea interzisã". În cazul în care anumite autovehicule sunt exceptate indicatorul este
însoþit de semnul adiþional pe care sunt înscrise categoriile exceptate .

Se instaleazã în aceleaºi condiþii ca indicatorul "Oprirea interzisã" existând posibilitatea de a


fi însoþit de aceleaºi semne adiþionale ºi având aceeºi zonã de acþiune.
Diferenþa între indicatorul "Oprirea interzisã" ºi "Staþionarea interzisã" este faptul cã în zona
de acþiune a celui de al doilea indicator, oprirea este permisã pentru maximum 5 minute.

Staþionarea
interzisã

CAIETUL CURSANTULUI 17
Indicatoare de obligare

Se instaleazã la cel mult 50m înaintea intersecþiei în care sensul de circulaþie indicat de
sãgeata este obligatoriu. Poate fi amplasat ºi deasupra unei benzi de circulaþie când semnifi-
caþia indicatorului se aplicã numai celor care circulã pe banda respectivã.
Semnificaþia indicatorului este valabilã doar pentru prima intersecþie întâlnitã de conducã-
torii de vehicule, din locul în care este instalat. În aceastã intersecþie sunt interzise virajele la
stânga ºi la dreapta, cu excepþia cazurilor când indicatorul este amplasat deasupra unei benzi
de circulaþie.
ÎNAINTE

Se amplaseazã înaintea intrãrii în inter-


secþia în care este obligatoriu virajul în sensul Se instaleazã pe partea
indicat de sãgeatã, manevra efectuându-se opusã intrãrii în intersecþia
dupã depãºirea indicatorului. În zona sa de cu drumul sau strada pe care
acþiune (prima intersecþie înaintea cãreia este sensul indicat de sageatã
instalat) este interzisã circulaþia vehiculelor pe este obligatoriu, manevra de
direcþia înainte sau la stânga. Se poate viraj executandu-se fãrã a
amplasa deasupra unei benzi de circulaþie depãºi indicatorul. Sensul
atunci când semnificaþia indicatorului se aplicã sãgeþii poate indica, dupã
LA DREAPTA numai celor care circulã pe banda respectivã. lA DREAPTA caz ºi la stânga.
Sensul sãgeþii poate indica, dupa caz ºi la
stânga.

Se instaleazã la capetele refugiilor din staþiile de tramvai, insulelor de diri-


jare, spaþiilor de separare a cãilor, locurilor în care s-au produs accidente grave
sau înaintea altui obstacol de pe drumul sau strada unde vehiculul trebuie sã
treacã de o parte a obstacolului, sau pot trece pe ambele pãrþi, dupã sensul sau
sensurile indicate de sãgeatã (sãgeþi). Conform dispoziþiilor Codului Rutier con-
ducãtorii de vehicule pot trece ºi prin stânga refugiilor din staþiile de tramvai
Ocolire Ocolirea dacã indicatorul instalat la capãtul refugiului nu obligã la trecerea numai pe
obligatorie obligatorie partea dreaptã.

Indicatoare de orientare
ºi informare
Indicatoarele de orientare ºi informare au forma poligonalã, în majoritatea cazurilor pe
fond albastru, pe care sunt desenate sau sunt înscrise, cu caractere de culoare albã,
informaþii referitoare la direcþia ce trebuie urmatã pentru a se ajunge la destinaþia
doritã ori la diferitele utilitãþi publice de care pot beneficia participanþii la trafic pe
traseul pe care urmeazã sã-l parcurgã.

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


18 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
Indicatorul se întâl- Se amplaseazã pe dru-
neºte în localitãþi, înaintea murile cu mai multe benzi pe
intersecþiei care precede o sens la 50...200 m de inter-
altã intersecþie în care secþie, pentru selectarea cir-
virajul la stânga este culaþiei pe benzi în funcþie de
interzis. Schema prezen- direcþiile care pot fi urmate.
tatã în indicator core- Conducãtorii de vehicule au
spunde traseului ce tre- obligaþia sã ocupe pentru
Traseul de urmat pentru buie urmat pentru a fi exe- schimbarea direcþiei de mers
schimbarea direcþiei de mers cutat traseul la stânga. spre stânga sau spre dreapta,
Selectarea circulaþiei pe benzile speciale destinate în
benzi în funcþie de direcþia acest sens, la întalnirea indi-
de mers la intersecþii catorului prezentat.

Se instaleazã imediat înaintea locurilor de trecere pentru pietoni. Conducãtorii de vehicule ce se apropie de o
trecere pentru pietoni, semnalizatã ca atare, trebuie sã circule cu o vitezã suficient de redusã pentru a nu pune în
pericol pietonii care se aflã ori care se angajeazã pe trecere ºi, la nevoie, sã opreascã pentru a-i lãsa sã treacã.
Totodatã, conducãtorul nu trebuie sã depãºeascã un alt vehicul care se apropie de o trecere pentru pietoni sem-
nalizatã ca atare ori sã ocoleascã un vehicul oprit înaintea trecerii, decât cu o vitezã suficient de redusã, pentru a
putea opri imediat în cazul în care un pieton se aflã în traversare.
Se interzice conducãtorilor de autovehicule: întoarcerea ºi mersul înapoi, (peste trecerile pentru pietoni),
Trecere pentru oprirea sau staþionarea (pe trecerile pentru pietoni ºi la 25 m înainte ºi dupã trecere). Atunci când urmeazã sã
pietoni traverseze, pietonii au obligaþia sã foloseascã trecerile semnalizate ca atare, dacã asemenea treceri existã la o
distanþã mai micã de 100m. Pietonii nu trebuie sã intre pe partea carosabilã fãrã sã þinã seama de distanþa pânã
la trecere ºi viteza vehiculelor care se apropie.

Panouri adiþionale
Panourile adiþionale pot însoþi indicatoarele ºi conþin inscripþii sau simboluri care pot preciza, completa ori limi-
ta semnificaþia indicatoarelor. Asemenea inscripþii sau simboluri se pot aplica ºi pe panouri ce includ indicatoarele
ori chiar pe indicatoare, dacã înþelegerea semnificaþiei acestora nu este afectatã.

Se amplaseazã sub indicatoarele de presemnalizare (ex. "Presemnalizarea


unor direcþii", "Traseul de deviere în cazul unei restricþii") pentru a indica dis-
tanþa pânã la locul unde se referã acesta, numai atunci când aceastã distanþã
Distanþa pânã la locul la care nu este înscrisã pe un câmp separat la partea inferioarã a indicatorului.
se referã indicatorul de pre-
semnalizare sau informare

Se instaleazã sub indicatoarele de avertizare (ex.:"Drum cu denivelãri",


"Drum îngustat) pentru a indica distanþa între indicator ºi începutul sectorului
periculos. De asemenea, se poate plasa sub indicatorul "Sfârºit de drum cu
prioritate", pentru a indica distanþa pânã la indicatoarele "Cedeazã trecerea",
Distanþa între sau "Oprire" (în acest ultim caz înaintea cifrelor se înscrie cuvântul "STOP").
indicator ºi începutul
locului periculos

CAIETUL CURSANTULUI 19
Se amplaseazã, de regulã, Se amplaseazã pentru a
sub indicatoarele de aver- indica orele de interzicere,
tizare (ex. "Curba dublã de restricþie sau de obli-
sau o succesiune de mai gare.
Lungimea sectorului mult de douã curbe, prima Intervalele de timp în care
periculos la care se la stânga, ) pentru a indi- acþioneazã indicatorul
referã indicatorul ca lungimea sectorului
periculos la care se referã
indicatorul.

Se instaleazã de regulã sub indicatoarele cu


Se plaseazã sub indica- semnificaþia "Oprirea interzisã" sau
torul de interzicere a "Staþionarea interzisã" pentru delimitarea
opririi sau staþionãrii precisã a zonei în care acþioneazã indica-
pentru a indica toarele. Astfel, tãbliþa adiþionalã având figu-
începutul ºi lungimea rate sãgeata cu vârful în sus aratã locul din
sectorului de acþiune a care se aplicã semnificaþia indicatorului,
indicatoarelor, în cea cu sãgeata cu vârful în sus ºi în jos con-
Începutul ºi lungimea cazurile în care se Începutul, confirmarea firmã zona de acþiune a semnificaþiei indica-
zonei de acþiune instaleazã un singur ºi sfârºitul zonei torului, iar cea cu vârful în jos aratã locul în
a indicatorului indicator. de acþiune care îºi înceteazã semnificaþia indicatorul
a indicatorului sub care este montatã

Se instaleazã împreunã cu unele indicatoare de interzicere sau restricþie pen-


tru a semnifica faptul cã restricþia se referã numai la tipurile de autovehicule
ale cãror siluete sunt reproduse. Se poate amplasa ºi sub indicatorul
Categoriile de autove - "Prioritate pentru circulaþia din sens invers”, pentru a preciza categoriile de
hicule care trebuie sã vehicule ce nu pot circula simultan pe un sector de drum îngustat.
respecte semnificaþia
indicatorului

Se amplaseazã sub indicatoarele "Drum cu prioritate", "Cedeazã trecerea"sau


"Oprire" , pentru a indica schimbarea direcþiei drumului cu prioritate, respectiv
intersectarea cu un drum cu prioritate care îºi schimbã direcþia, în intersecþia în
care este montat. Schema de pe panou va corespunde formei în plan a inter-
secþiei traseul drumului cu prioritate fiind figurat pe semnul adiþional cu o linie
mai groasã.

Direcþia drumului
cu prioritate

F. Marcajele
Marcajele servesc la organizarea circulaþiei, averti- drumurile publice trebuie sã fie reflectorizante sau
zarea sau îndrumarea participanþilor la trafic. Acestea însoþite de dispozitive reflectorizante care trebuie sã-ººi
pot fi folosite singure sau împreunã cu alte mijloace de pãstreze proprietãþile de reflexie ºi pe timp de ploaie
semnalizare rutierã pe care le completeazã sau le pre- sau ceaþã.
cizeazã semnificaþia.
Marcajele nu trebuie sã incomodeze în nici un fel des-
Marcajele se aplicã pe suprafaþa pãrþii carosabile a fãºurarea circulaþiei, iar suprafaþa acestora nu trebuie
drumurilor modernizate, pe borduri, pe lucrãri de artã, sã fie lunecoasã. Marcajele pe partea carosabilã se exe-
pe accesorii ale drumurilor, precum ºi pe alte elemente cutã cu microbile de sticlã ºi pot fi însoþite de butoni cu
ºi construcþii din zona drumurilor. Marcajele aplicate pe elemente retroreflectorizante. ( Art. 75 din R )

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


20 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
Marcajele sunt de regulã de culoare albã, cu excepþia laþiei în zona lucrãrilor, care sunt de culoare galbenã, în
celor ce se aplicã pe elementele laterale drumului, care zonele periculoase sau unde staþionarea vehiculelor este
sunt de culoare albã, neagrã sau galbenã ºi neagrã, pre- limitatã în timp, marcajele pot fi ºi de alte culori.
cum ºi a celor provizorii, folosite la organizarea circu- ( Art. 83 alin. 6 din R )

MARCAJELE APLICATE PE DRUMURILE PUBLICE SUNT:

a) longitudinale, care pot fi: d) diverse, care pot fi:


1. de separare a sensurilor de circulaþie; 1. de ghidare;
2. de separare a benzilor pe acelaºi sens; 2. pentru spaþii interzise;
3. pentru interzicerea staþionãrii;
4. pentru staþii de autobuze, troleibuze, taximetre;
b) de delimitare a pãrþii carosabile; 5. pentru locuri de parcare;
6. sãgeþi sau inscripþii;

c) transversale, care pot fi: e) laterale aplicate pe:


1. de oprire; 1. lucrãri de artã (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);
2. de cedare a trecerii; 2. parapete;
3. de traversare pentru pietoni; 3. stâlpi ºi copaci situaþi pe platforma drumului;
4. de traversare pentru bicicliºti; 4. borduri.
( Art. 76 din R )

Administratorul drumului public este obligat sã mului. Când o asemenea linie însoþeºte un indicator de
aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, dupã interzicere a staþionãrii, aceasta precizeazã lungimea
caz, atât pentru separarea sensurilor ºi benzilor de cir- sectorului de drum pe care este valabilã interzicerea.
culaþie, cât ºi pentru delimitarea pãrþii carosabile. Marcajul longitudinal format din linii continue care
MARCAJUL LONGITUDINAL FORMAT DINTR-O O LINIE delimiteazã banda pe care este aplicat ºi un marcaj
CONTINUÃ SIMPLÃ SAU DUBLÃ INTERZICE ÎNCÃLCAREA simbolizând o anumitã categorie sau anumite categorii
ACESTUIA. de vehicule semnificã faptul cã banda este rezervatã
Marcajul format dintr-o linie continuã aplicatã pe circulaþiei acelei sau acelor categorii de vehicule.
bordura trotuarului sau la marginea pãrþii carosabile ( Art. 77 din R )
interzice staþionarea vehiculelor pe acea parte a dru-

MARCAJUL LONGITUDINAL FORMAT DINTR-O O LINIE DIS- intersecþii ºi în zone periculoase;


CONTINUÃ SIMPLÃ SAU DUBLÃ PERMITE TRECEREA PESTE b) linia continuã dublã, pentru separarea sensurilor de
ACESTA, DACÃ MANEVRA SAU REGLEMENTÃRILE INSTITUITE circulaþie cu minimum douã benzi pe fiecare sens, precum
IMPUN ACEST LUCRU. ( Art. 78 din R ) ºi la drumuri cu o bandã pe sens sau în alte situaþii stabilite
de administratorul drumului respectiv, cu acordul poliþiei
MARCAJUL CU LINIE DISCONTINUÃ POATE FI SIMPLU rutiere.
SAU DUBLU ªI SE FOLOSEªTE ÎN URMÃTOARELE SITUAÞII:
ÎN CAZUL MARCAJULUI LONGITUDINAL FORMAT DINTR-O O
a) marcajul cu linie discontinuã simplã: LINIE CONTINUÃ ªI UNA DISCONTINUÃ ALÃTURATE, CON-
1. pentru separarea sensurilor de circulaþie, pe dru- DUCÃTORUL DE VEHICUL TREBUIE SÃ RESPECTE SEMNIFI-
murile cu douã benzi ºi circulaþie în ambele sensuri; CAÞIA LINIEI CELEI MAI APROPIATE ÎN SENSUL DE MERS.
2. pentru separarea benzilor de circulaþie pe acelaºi Pe drumurile cu circulaþie în ambele sensuri prevãzute
sens, pe drumurile cu cel puþin douã benzi pe sens; cu o singurã bandã pe sens, pe distanþa cuprinsã între indi-
3. pentru marcarea trecerii de la o linie discontinuã la catoarele de avertizare "Copii", aferente celor douã sensuri,
una continuã, în localitãþi acest marcaj nu este obliga- marcajul de separare a sensurilor se executã cu linie continuã.
toriu; (Art. 79 alin. 1 , 2,3 ºi 4 din R )
4. pentru a separa, pe autostrãzi, benzile de accelerare Marcajele de delimitare a pãrþii carosabile sunt amplasate
sau de decelerare de benzile curente de circulaþie; în lungul drumului, se executã la limita din dreapta a pãrþii
5. pentru marcaje de ghidare în intersecþii; carosabile în sensul de mers, cu excepþia autostrãzilor ºi a dru-
murilor expres, unde marcajul se aplicã ºi pe partea stângã,
b) marcajul cu linie discontinuã dublã, pentru delimitarea lângã mijlocul fizic de separare a sensurilor de circulaþie. Aceste
benzilor reversibile. Pe asemenea benzi marcajul este marcaje pot fi cu linie continuã sau discontinuã simplã.
însoþit de dispozitive luminoase speciale. Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria
pe care vehiculele trebuie sã o urmeze în traversarea unei
LINIA CONTINUÃ SE FOLOSEªTE ÎN URMÃTOARELE SITUAÞII: intersecþii ori pentru efectuarea virajului la stânga, fiind
a) linia continuã simplã, pentru separarea sensurilor de obligatoriu a se realiza în cazul în care axul central ori liniile
circulaþie, a benzilor de acelaºi sens la apropierea de de separare a benzii de circulaþie nu sunt coliniare.

CAIETUL CURSANTULUI 21
MARCAJELE PENTRU INTERZICEREA STAÞIONÃRII lui, indicã locul destinat traversãrii pãrþii carosabile de cãtre
SE POT REALIZA: bicicliºti. ( Art.81 alin. 1,2,3,4, din R )

a) prin linie continuã galbenã aplicatã pe bordura trotu- În scopul sporirii impactului vizual asupra participanþilor
arului sau pe banda de consolidare a acostamentului, la trafic, pe partea carosabilã se pot executa marcaje sub
dublând marcajul de delimitare a pãrþii carosabile formã de inscripþii, simboluri ºi figuri.
spre exteriorul platformei drumului;
b) printr-o linie în zig-zag la marginea pãrþii carosabile. Pe autostrãzi, pe drumurile expres ºi pe drumuri
naþionale deschise traficului internaþional (E), la extrem-
MARCAJELE PRIN SÃGEÞI SUNT FOLOSITE PENTRU: itãþile pãrþii carosabile se aplicã marcaje rezonatoare pentru
avertizarea conducãtorilor de autovehicule la ieºirea de pe
a) selectarea pe benzi; partea carosabilã. ( Art.82 alin.1 ºi 2 din R )
b) schimbarea benzii (banda de accelerare, banda supli- Marcajele, cum sunt: sãgeþile, inscripþiile, liniile paralele
mentarã pentru vehicule lente, banda care se suprimã sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificaþia indi-
prin îngustarea pãrþii carosabile); catoarelor sau pentru a da participanþilor la trafic indicaþii
c) repliere, numai în afara localitãþilor pe drumuri cu o care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indica-
bandã pe sens ºi dublu sens de circulaþie. toare.
( Art.80 alin. 1,2,3,4 din R ) Marcajul sub forma unei sau unor sãgeþi, aplicat pe
Marcajul transversal constând dintr-o linie continuã, banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obligã
aplicatã pe lãþimea uneia sau mai multor benzi, indicã linia la urmarea direcþiei sau direcþiilor astfel indicate. Sãgeata
înaintea cãreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indica- de repliere care este oblicã faþã de axul drumului, aplicatã
torului "Oprire". Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru pe o bandã sau intercalatã într-un marcaj longitudinal for-
a indica linia de oprire impusã printr-un semnal luminos, mat din linii discontinue, semnalizeazã obligaþia ca
printr-o comandã a agentului care dirijeazã circulaþia, de vehiculul care nu se aflã pe banda indicatã de sãgeatã sã
prezenþa unei treceri la nivel cu o cale feratã, cu o linie de fie condus pe acea bandã.
tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. înaintea marcaju- Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnificã interz-
lui ce însoþeºte indicatorul "Oprire" se poate aplica pe icerea staþionãrii vehiculelor pe partea drumului pe care
partea carosabilã inscripþia "Stop". este aplicat. O astfel de linie completatã cu înscrisul "Bus"
Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuã, sau "Taxi" poate fi folositã pentru semnalizarea staþiilor
aplicatã pe lãþimea uneia sau mai multor benzi, indicã linia de autobuze ºi troleibuze, respectiv de taximetre.
care nu trebuie depãºitã atunci când se impune cedarea Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii par-
trecerii. înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe alele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimiteazã
partea carosabilã un marcaj sub forma de triunghi având o spaþiul interzis circulaþiei.
laturã paralelã cu linia discontinuã, iar vârful îndreptat spre Marcajele se pot aplica ºi pe ziduri de sprijin, parapete
vehiculul care se apropie. de protecþie sau alte amenajãri rutiere laterale drumului,
Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul dru- pentru a le face mai vizibile conducãtorilor de vehicule.
mului indicã locul pe unde pietonii trebuie sã traverseze drumul. (Art. 83 alin. 1,2,3,4,5 din R)
Aceste linii au lãþimea mai mare decât a oricãror alte marcaje.
Marcajul transversal constând din linii discontinue par-
alele, aplicate perpendicular sau oblic faþã de axul drumu-

Recomandare : Studiazã anexa cu


þie
liga

indicatoare ºi marcaje în totalitate.


Ob

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


22 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
Drumul cu sens unic
Pentru buna desfãºurare a circulaþiei pe anumite porþiuni ale drumului public se stabileºte ca circulaþia sã se des-
fãºoare într-uun singur sens. Sensul unic se recunoaºte astfel:

1. La intrarea pe drumul cu sens unic se întîlneºte indicatorul de informare "drum cu sens unic";

2. La apropierea din lateral de un drum cu sens unic se întâlneºte indicatorul de informare "drum cu sens unic"

3. La ieºirea de pe un drum cu sens unic se întâlneºte indicatorul de avertizare "circulaþie în ambele sensuri".

4. La apropierea din sens invers de un drum cu sens unic se întâlneºte indicatorul de interzicere "accesul interzis”

Particularitãþi ale circulaþiei pe sens unic:


„ Oprirea ºi staþionarea voluntarã sînt permise ºi pe partea stânga a drumului dacã rãmâne o
bandã de circulaþie liberã; ( Art. 141 alin. 4 din R )
„ Întoarcerea este interzisã; ( Art. 126 lit. d din R )
„ Pentru viraj stînga încadrarea se face lângã bordura din stânga. (Art. 107 alin. 2 lit. b din R )

MERSUL ÎNAPOI ESTE PERMIS


PE DRUMUL CU SENS UNIC !

PE DRUMURILE CU SENS UNIC TRAMVAIELE ªI NUMAI TRAM-


VAIELE ÎN MERS SE POT DEPêI LA ALEGERE PE PARTEA DREAP-
Tà DUPà REGULA DE BAZà LA DEPêIREA TRAMVAIELOR SAU
PE PARTEA STÂNGÃ. ( Art. 45 alin. 6 din OUG )

CAIETUL CURSANTULUI 23
Intersecþia cu sens giratoriu
DEFINIÞIE: se numeºte intersecþie cu sens giratoriu intersecþia
care are în mijloc un rondou, un monument sau marcaj rotund de
spaþiu interzis ºi indicatorul " Intersecþie cu sens giratoriu", montat
pe fiecare drum care pãtrunde în intersecþie. Intersecþiile cu sens
giratoriu sunt intersecþii dirijate, unde datoritã formei specifice, se
respectã urmãtoarele obligaþii suplimentare:

„ Se ocoleºte centrul intersecþiei prin dreapta, în sensul arãtat de


sãgeþile de pe indicatorul "Intersecþie cu sens giratoriu";

„ Vehiculele care vor circula pe prima stradã la dreapta, vor semnal-


iza de la intrarea în intersecþie ºi pânã la pãrãsirea ei, cu semnalizator
dreapta, apropiindu-se cît mai mult de marginea din dreapta a inter-
secþiei;

„ Vehiculele care nu circulã pe prima stradã sau arterã la „ Întoarcerea este interzisã în intersecþia cu sens giratoriu
dreapta, vor circula pe lângã insulã sau rondou pânã în (prin manevre înainte - înapoi ) dar este permisã în locul cu
momentul pãrãsirii intersecþiei cu respectarea reglementãrilor sens giratoriu (prin ocolirea insulei).
privitoare la semnalizarea schimbãrii poziþiei de mers a „ În i n t e r s e c þ i i l e c u s e n s g i r a t o r i u s e m n a l i z a t e c a
vehiculelor. atare, vehiculele care circulã în interiorul acestora au
Oprirea, staþionarea, mersul înapoi ºi depãºirea sînt prioritate faþã de cele care urmeazã sã pãtrundã în
interzise în aceastã intersecþie. i n t e r s e c þ i e . ( A r t . 5 7 a l i n 4 din OUG )

Intersecþii ºi obligaþia de a ceda trecerea


DEFINIÞIE: intersectie - orice incrucisare, jonctiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spatiile formate de
acestea; ( Art. 6 pct. 16 din OUG )

INTERSECÞIILE SUNT:
a) cu circulaþie nedirijatã;
b) cu circulaþie dirijatã.
(În aceastã categorie sunt incluse ºi intersecþiile în care circulaþia se desfãºoarã în sens giratoriu) ( Art. 55 din OUG )

La apropierea de o intersectie conducatorul de vehicul tre- ACORDARE A PRIORITÃÞII - obligatia oricarui participant la
buie sa circule cu o viteza care sa ii permita oprirea, pentru a trafic de a nu-si continua deplasarea sau de a nu efectua orice
acorda prioritate de trecere participantilor la trafic care au alta manevra, daca prin acestea ii obliga pe ceilalti participanti la
acest drept. ( Art. 56 din OUG ) trafic care au prioritate de trecere sa-si modifice brusc directia
La intersectiile cu circulatie dirijata, conducatorul de sau viteza de deplasare ori sa opreasca; ( Art. 6 pct. 1 din OUG )
vehicul este obligat sa respecte semnificatia indicatoarelor, Deci prioritatea este dreptul pe care îl are un vehicul de a
culoarea semaforului sau indicatiile ori semnalele politistul trece înaintea altui vehicul atunci când se întîlnesc. Pierderea
rutier. prioritãþii este situaþia inversã prioritãþii, pentru cã în cazul
Patrunderea unui vehicul intr-o intersectie este interzisa cînd douã vehicule întîlnindu-se, unul are prioritate, iar
daca prin aceasta se produce blocarea intersectiei.( Art. 57 celãlalt pierde prioritatea. Regulile de prioritate ºi de pierdere
alin. 2 ºi 3 din OUG ) a priori -tãþii, sînt de o importanþã deosebitã, pentru cã nere-
PRIORITATE DE TRECERE - dreptul unui participant la trafic spectarea lor este una din principalele cauze care duc la pro-
de a trece inaintea celorlalti participanti la trafic cu care se ducerea de accidente cu urmãri deosebit de grave. Mai trebuie
intersecteaza, in conformitate cu prevederile legale privind þinut cont cã în aplicarea regulilor de prioritate ºi de pierdere
circulatia pe drumurile publice;(( Art.6 pct. 26 din OUG ) de prioritate, legea nu face deosebire între tipurile de vehicule.

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


24 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
Regulile de prioritate
1). PRIORITATEA DE DREAPTA (GENERALÃ)

Este o prioritate stabilitã prin lege. Se aplicã în vehicule urmeazã sã se întâlneascã într-o intersecþie
intersecþiile cu circulaþie nedirijatã ºi în toate cazurile dirijatã prin indicatoare, venind de pe douã drumuri
de egalitate. ATUNCI CÎND DOUÃ SAU MAI MULTE publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeaºi
VEHICULE SE APROPIE SIMULTAN DE O INTERSECÞIE semnificaþie, vehiculul care vine din dreapta are priori-
NEDIRIJATÃ ,SAU SE AFLÃ ÎNTR-O O SITUAÞIE DE EGALI - tate.(( Art. 129 alin. 2 din R ) Un alt caz de egalitate
TATE , PRIMUL VA TRECE CEL CARE VINE DIN DREAPTA. este atunci cînd într-o intersecþie se întîlnesc autove-
În intersectiile cu circulatie dirijata prin indicatoare de hicule din grupa de prioritate specialã,în orice combi-
prioritate, regula prioritatii de dreapta se respecta naþie(poliþie cu salvare, poliþie cu pompieri,salvare cu
numai in cazul in care doua vehicule urmeaza sa se pompieri)Cand doua autovehicule cu regim de circu-
intalneasca, fiecare intrand in intersectie de pe un latie prioritara, care se deplaseaza in misiune avand
drum semnalizat cu un indicator avand aceeasi semni- semnalele luminoase si sonore in functiune, se apropie
ficatie de prioritate sau de pierdere a prioritatii. ( Art. de o intersectie, venind din directii diferite, vehiculul
59 alin. 3 din OUG ) Insistãm asupra situaþiilor de egal- care circula din partea dreapta are prioritate.((Art. 62
itate, în care de asemenea se aplicã regula prioritãþii alin.2 din OUG ).Pentru cã aceste autovehicule când
de dreapta. Se considerã cã atunci cînd douã sau mai sînt în misiune,au aceleaºi drepturi de a trece înaintea
multe vehicule, se întîlnesc într-un anumit loc (indifer- celorlante vehicule,între ele este o situaþie de egali-
ent locul unde se întîlnesc) ºi au drepturi egale sã tate, rezolvatã prin prioritatea de dreapta.
treacã prin locul respectiv, ele se aflã în situaþia de În intersectii, conducatorii vehiculelor care vireaza
egalitate. Trebuie reþinut cã situaþiile de egalitate pot fi spre stanga sunt obligati sa acorde prioritate de tre-
întîlnite ºi în intersecþiile dirijate, unde situaþiile sînt cere vehiculelor cu care se intersecteaza si care circula
rezolvate prin regula prioritãþii de dreapta.Când douã din partea dreapta. ( Art. 59 alin.2 din OUG )

2). PRIORITATEA DRUMULUI CU PRIORITATE

Vehiculele care circulã pe un sector de drum la trecerea" care au o formã specificã,inconfundabilã.


începutul cãruia întîlnesc indicatorul "Drum cu priori- Atunci cînd drumul cu prioritate îºi schimbã direcþia de
tate",sau înaintea intersecþiilor din afara localitãþilor mers într-o interseþie, în mod obligatoriu se confirmã
întîlnesc indicatorul "Intersecþie cu un drum fãrã priori- drumul cu prioritate prin instalarea indicatorului
tate", vor circula prin intersecþie ca ºi cînd s-ar afla pe "Drum cu prioritate" ºi sub fiecare indicator, atît sub
culoarea verde a unui semafor electric, avînd prioritate cele de prioritate, cât ºi sub cele de pierdere a prior-
de drum cu prioritate faþã de vehiculele care circulã pe itãþii, se instaleazã panouri adiþionale : Direcþia drumu-
drumurile care intersecteazã drumul cu prioritate ºi lui cu prioritate (cu configuraþia locului). Menþionãm în
care pentru a cunoaºte cã au pierdut prioritatea , în mod deosebit, sã se þinã cont de faptul cã intersecþiile
mod obligatoriu vor întîlni indicatorul "Oprire" sau în care se aplicã prioritatea drumului cu prioritate, sînt
"Cedeazã trecerea".(( Art.129 alin.1 din R ) intersecþii cu circulaþie dirijatã ºi cã singurele indica-
Faptul cã se circulã pe un drum cu prioritate ,în toare care transformã o intersecþie din nedirijatã în diri-
afara localitãþilor, este confirmat de indicatorul jatã, sînt indicatoarele de reglementare a prioritãþii (cele
"Intersecþie cu un drum fãrã prioritate", dar nu este amintite mai sus).
obligatorie montarea acestui indicator,iar în localitãþi Este greºitã ideea cã intersecþiile cu circulaþie nediri-
în majoritatea cazurilor, faptul cã se circulã pe drumul jatã nu pot avea nici un fel de indicatoare, sau cã exis-
cu prioritate, se deduce prin recunoaºterea dupã tenþa unui alt indicator decât cele de prioritate , ar
formã, din spate, a indicatoarelor "Oprire" ºi "Cedeazã transforma-o în intersecþie cu circulaþia dirijatã.

3). PRIORITATEA FAÞÃ DE CIRCULAÞIA DIN SENS INVERS ( Art. 129 alin. 1 din R )

Este o prioritate stabilitã prin indicatoare, aplicîn- Au prioritate, vehiculele care întîlnesc indicatorul
du-se pe sectoarele de drum îngustat, unde nu au loc "Priortate faþã de circulaþia din sens invers",ceilalþi ca
sã circule douã vehicule unul pe lîngã celãlalt, indifer- sã cunoascã dacã pierd prioritatea, întâlnind indica-
ent de natura îngustãrii, cu caracter torul "Prioritate pentru circulaþia din sens invers" În
permanent(poduri) sau temporar (lucrãri) ºi unde este situaþia cînd sub indicatoare apar ºi panouri adiþionale
necesarã reglementarea prioritãþii la drum îngustat, cu siluetele autobuzului sau autocamioanelor, se pre-
reglementare care se face prin instalarea celor douã cizeazã la cine se referã indicatorul, deci vor pierde pri-
indicatoare "Prioritate faþã sau pentru circulaþia din oritatea numai autovehiculele a cãror siluetã apare pe
ses invers". semnul adiþional, celelalte nepierzând prioritatea.

CAIETUL CURSANTULUI 25
4). PRIORITATEA DE RAMPÃ ( Art. 135 lit.e din R )

Este o prioritate stabilitã prin lege, aplicându-se vehiculele care circulând în rampã, din cauza imposi-
pe sectoarele de drum cu declivitãþi, unde nu au loc bilitãþii trecerii a douã vehicule unul pe lîngã celãlalt,
sã circule douã vehicule unul pe lângã celãlalt, avînd în locul respectuv, sã opreascã, ºtiind faptul cã dupã
prioritate vehiculele care urcã faþã de cele care oprire este mult mai greu sau uneori imposibil sã se
coboarã la trecerea pe lângã un obstacol imobil. pornescã în urcare, faþã de cel care oprind în
Aceastã prioritate a fost creatã pentru a nu obliga coborâre, pornirea nu constituie un impediment.

5). PRIORITATEA SPECIALÃ

Este o prioritate stabilitã prin lege. Pentru a avea pri- cu excepþia celor care reglementeazã trecerea la nivel
oritate de trecere, autovehiculele cu prioritate specialã, cu calea feratã. ( Art. 61 alin. 2 din OUG )Când pe dru-
atunci când se deplaseazã în acþiuni de intervenþie sau mul public circulaþia este dirijatã de un poliþist rutier,
în misiuni care au caracter de urgenþã, trebuie sã aibã conducãtorii autovehiculelorcu prioritate specialã tre-
în funcþiune semnalele luminoase ºi sonore. ( Art. 61 buie sã respecte semnalele, indicaþiile ºi dispoziþiile aces-
alin. 1 din OUG ) tuia.(( Art. 61 alin. 3 din OUG ) Menþionãm cã noþiunea de
Conducãtorii autovehiculelor cu prioritate specialã coloana oficialã, care fiind însoþitã de autovehiculele
aflaþi în situaþiile prevãzute la alin de mai sus pot încãl- poliþiei, intrã în prima categorie a acestei prioritãþi (adicã a
ca regimul legal de vitezã sau alte reguli de circulaþie, prioritãþii autovehiculelor poliþiei în misiune).

Obligaþia de a ceda trecerea


La intersecþiile cu circulaþie nedirijatã, soane prevãzutã cu alveolã, din care con- CONDUCÃTORUL DE VEHICUL ESTE OBLIGAT
conducãtorul de vehicul este obligat sã ducãtorul unui astfel de vehicul semnal- SA ACORDE PRIORITATE DE TRECERE
cedeze trecerea tuturor vehiculelor care izeazã intenþia de a ieºi, conducãtorul ªI ÎN URMÃTOARELE SITUAÞII:
vin din partea dreaptã. vehiculului care circulã pe banda de lângã
( Art. 57 alin. 1 din OUG ) acostament sau bordurã este obligat sã a) la intersecþia nedirijatã atunci când
În cazul vehiculelor care pãtrund într- reducã viteza ºi, la nevoie, sã opreascã pãtrunde pe un drum naþional venind de
o intersecþie dintre un drum închis cir- pentru a-i permite reintrarea în trafic. pe un drum judeþean, comunal sau local;
culaþiei publice ºi un drum public, au Conducãtorii de vehicule sunt obligaþi b) la intersectia nedirijatã atunci când
prioritate acele vehicule care circulã pe sã acorde prioritate de trecere pietonilor pãtrunde pe un drum judeþean venind de
drumul public. ( Art. 58 din OUG ) aflaþi pe partea carosabilã pentru a urca pe un drum comunal sau local;
În intersecþiile cu circulaþie nediri- în tramvai sau dupã ce au coborât din c) la intersecþia nedirijatã atunci când
jatã, conducãtorul de vehicul este obli- acesta, dacã tramvaiul este oprit în staþie pãtrunde pe un drum comunal venind de
gat sã acorde prioritate de trecere fãrã refugiu. pe un drum local;
vehiculelor care circulã pe ºine. Acestea ( Art. 131 alin. 1 ºi 2 din R ) d) când urmeazã sa pãtrundã într-o inter-
pierd prioritatea de trecere când Conducãtorul vehiculului al cãrui mers secþie cu circulaþie în sens giratoriu faþã de
efectueazã virajul spre stânga sau când înainte este obturat de un obstacol sau de cel care circula în interiorul acesteia;
semnalizarea rutierã din acea zonã sta- prezenta altor participanþi la trafic, care e) când circula în pantã faþã de cel care
bileºte o altã regulã de circulaþie. impune trecerea pe sensul opus, este urcã, dacã pe sensul de mers al celui care
( Art. 59 alin. 1 din OUG ) obligat sa reducã viteza ºi, la nevoie, sa urcã se aflã un obstacol imobil
Când doua vehicule urmeazã sa se opreascã pentru a permite trecerea f) când se pune în miºcare sau la
intalneasca într-o intersectie dirijata vehiculelor care circula din sens opus. ( pãtrunderea pe drumul public venind de
prin indicatoare, venind de pe doua Art. 132 din R ) pe o proprietate alãturatã acestuia faþã de
drumuri publice unde sunt instalate La ieºirea din zonele rezidentiale sau vehiculul care circulã pe drumul public,
indicatoare cu aceeaºi semnificatie, pietonale, conducãtorii de vehicule sunt indiferent de direcþia de deplasare;
vehiculul care vine din dreapta are pri- obligaþi sa acorde prioritate de trecere g) când efectueazã un viraj spre stân-
oritate. ( Art. 129 alin. 2 din R ) tuturor vehiculelor cu care se inter- ga sau spre dreapta ºi se intersecteazã
Conducãtorul de vehicul care se apropie secteazã. ( Art. 134 din R ) cu un biciclist care circulã pe o pistã
de intrarea într-o intersectie, simultan cu La pãtrunderea într-o intersecþie pe pentru biciclete, semnalizatã ca atare;
un autovehicul cu regim de circulaþie prior- culoarea verde, conducãtorii vehiculelor h) pietonului care traverseazã drumul
itara care are în funcþiune semnalele lumi- sunt obligaþi sã acorde prioritate de tre- public, prin loc special amenajat, marcat
noase ºi sonore, are obligaþia sa îi acorde cere participanþilor la trafic cu care se ºi semnalizat corespunzãtor ori la
prioritate de trecere. ( Art.130 din R ) intersecteazã ºi care circulã conform sem- culoarea verde a semaforului destinat
La apropierea de o staþie pentru nificaþiei culorii semaforului care li se lui, atunci când acesta se aflã pe sensul
mijloace de transport public de per- adreseazã. ( Art. 133 din R ) de mers al vehiculului. ( Art. 135 din R )

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


26 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
Ordinea de trecere a vehiculelor în
INTERSECÞIILE DIRIJATE

1. Trec P.P.S în misiune.


Dacã se întâlnesc între ei se aplicã regula generalã.
2. Se împart vehiculele rãmase în douã grupe:
a) grupa cu prioritate (B, D)
b) grupa fãrã prioritate (A, C)
3. Trece grupa cu prioritate între ei aplicã regula generalã.

4.Trece grupa fãrã prioritate între ei aplicã regula generalã.

ORDINEA ESTE: B, D, C, A.

Ordinea de trecere a vehiculelor în


INTERSECÞIILE NEDIRIJATE
1. Trec primii prin intersecþie P.P.S în misiune

2. Trec tramvaiele aflate în mers.


Acestea pierd prioritatea dacã vireazã la stânga.
3. Trece primul acel vehicul care nu are punct de conflict cu un alt
vehicul din planul sãu din dreapta (þinând cont ºi de direcþiile de
deplasare a vehiculelor) (regula ceasului).

Obs1. Atunci cînd într-o intersecþie nedirijatã fiecare vehicul are un


alt vehicul în dreapta sa, ei vor trece prin intersecþie numai dupã o pre-
alabilã înþelegere. ( caz de nedeterminare)
ORDINEA ESTE: C, B, A, D.

Reguli referitoare la manevre


Conducãtorul de vehicul care executã o manevrã de schimbare a direcþiei de mers, de ieºire dintr-un
rând de vehicule staþionate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altã bandã de circu-
laþie sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmeazã sã efectueze o întoarcere ori sã
meargã cu spatele este obligat sã se asigure cã o poate face fãrã sã perturbe circulaþia sau sã punã în
pericol siguranþa celorlalþi participanþi la trafic ºi sã semnalizeze cu cel puþin 50m în localitãþi ºi 100m
în afara localitãþilor înainte de a începe efectiv manevra. ( Art. 54 alin. 1 din OUG )
Conducãtorii de vehicule sunt obligaþi sã semnalizeze schimbarea direcþiei de deplasare, depãºirea,
oprirea ºi punerea în miºcare. ( Art. 116 alin. 1 din R )
Semnalizarea schimbãrii direcþiei de mers trebuie sã fie menþinutã pe întreaga duratã a manevrei.
( Art. 54 alin. 2 din OUG )

CAIETUL CURSANTULUI 27
Oprirea, staþionarea, parcarea
Se considerã oprire imobilizarea voluntarã a unui vehicul pe drumul public, pe o duratã de cel mult 5 minute.
( Art. 63 alin. 1 din OUG )
NU SE CONSIDERÃ OPRIRE:
a) imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesarã pentru îmbarcarea sau debarcarea unor persoane,
dacã prin aceastã manevrã nu a fost perturbatã circulaþia pe drumul public respectiv;
b) imobilizarea autovehiculului având o masã totalã maximã autorizatã de pânã la 3,5 tone, atât timp cât este
necesar pentru operaþiunea de distribuire a mãrfurilor alimentare la unitãþile comerciale. ( Art. 63 alin. 2 din OUG )

Vehiculul oprit sau staþionat pe partea carosabilã trebuie aºezat lângã ºi în paralel cu
þie
liga

marginea acesteia, pe un singur rând, dacã printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune
altfel. Motocicletele fãrã ataº, mopedele ºi bicicletele pot fi oprite sau staþionate ºi câte
Ob

douã, una lângã alta. În afara localitãþilor oprirea sau staþionarea voluntarã a vehiculelor se
face în afara pãrþii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din
dreapta a drumului, paralel cu axa acestuia.( Art. 63 alin. 5 din OUG )
re
ice

þie
SE INTERZICE CONDUCÃTORULUI DE liga Conducãtorii autovehiculelor imobi-
erz

AUTOVEHICUL ªI PASAGERILOR CA ÎN lizate pe drumurile publice care se înde-


Int

TIMPUL OPRIRII SAU STAÞIONÃRII SÃ pãrteazã de acestea sunt obligaþi sã


Ob

DESCHIDÃ SAU SÃ LASE DESCHISE acþioneze frâna de ajutor, sã opreascã


UªILE ACESTUIA ORI SÃ COBOARE FÃRÃ SÃ SE funcþionarea motorului ºi sã cupleze o treap-
ASIGURE CÃ NU CREEAZÃ UN PERICOL PENTRU tã de vitezã.( Art. 141 alin. 1 din R )
CIRCULAÞIE. ( ART. 145 DIN R )
re

NU ESTE PERMISÃ OPRIREA SAU


ice

ie

STAÞIONAREA ÎN TUNELURI. ÎN SITUAÞII


erz

epþ

DE URGENÞÃ SAU DE PERICOL CON-


Int

Exc

DUCÃTORULUI DE AUTOVEHICUL ÎI ESTE


PERMISÃ OPRIREA SAU STAÞIONAREA NUMAI ÎN ÎN CAZUL IMOBILIZÃRII INVOLUNTARE
LOCURILE SPECIAL AMENAJATE ªI SEMNALIZATE A AUTOVEHICULULUI ÎN PANTÃ SAU ÎN
CORESPUNZÃTOR. ÎN CAZ DE IMOBILIZARE PRE- RAMPÃ, CONDUCÃTORUL ACESTUIA ESTE OBLIGAT
LUNGITÃ A AUTOVEHICULULUI ÎN TUNEL, CON- SÃ BRACHEZE ROÞILE DIRECTOARE CÃTRE DREAPTA.
DUCÃTORUL DE VEHICUL ESTE OBLIGAT SÃ ( ART. 141 ALIN. 2 DIN R )
OPREASCÃ MOTORUL. ( ART. 141 ALIN. 7 DIN R )

ÎN AFARA LOCALITÃÞILOR OPRIREA SAU


STAÞIONAREA VOLUNTARÃ A VEHICULELOR SE
FACE ÎN AFARA PÃRÞII CAROSABILE, IAR ATUNCI
CÂND NU ESTE POSIBIL, CÂT MAI APROAPE DE
MARGINEA DIN DREAPTA A DRUMULUI, PARALEL
CU AXA ACESTUIA. ( ART. 141 ALIN. 5 DIN R )
ie

ie
epþ

epþ

ÎN CAZUL IMOBILIZÃRII INVOLUNTARE ÎN LOCALITÃÞI, PE DRUMURILE CU


Exc

Exc

A AUTOVEHICULULUI ÎN PASAJE SUBTER- SENS UNIC, OPRIREA SAU STAÞIONAREA


ANE SAU TUNELURI,CONDUCÃTORUL ACES- VOLUNTARÃ A VEHICULELOR ESTE PERMISÃ
TUIA ESTE OBLIGAT SÃ OPREASCÃ FUNCÞIONAREA ªI PE PARTEA STÂNGÃ, DACÃ RÃMÂNE LIBERÃ CEL
MOTORULUI. ( ART. 141 ALIN. 3 DIN R ) PUÞIN O BANDÃ DE CIRCULAÞIE.
( ART. 141 ALIN. 4 DIN R )

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


28 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
SE INTERZICE OPRIREA VOLUNTARÃ A VEHICULELOR:

1. în intersecþii, inclusiv cele cu cir- 6. în locuri sau alte condiþii când


culaþie în sens giratoriu, precum ºi vizibilitatea este redusã sub 12. pe sectoarele de drum unde
în zona de preselecþie unde sunt 50 m; sunt instalate indicatoarele cu
aplicate marcaje continue, iar în semnificaþia "Drum îngustat",
lipsa acestora, la o distanþã mai 7. în vârf de rampã sau pantã "Prioritate pentru circulaþia din
micã de 25 m de colþul intersecþiei; când vizibilitatea este redusã sens invers" sau "Prioritate faþã
sub 50 m; de circulaþia din sens invers"
2. pe trecerile pentru pietoni ori la "Tunel" "Depãºirea interzisã"
mai puþin de 25 m înainte ºi 8. în curbe ºi în alte locuri cu viz- "Oprirea interzisã";
dupã acestea; ibilitate redusã sub 50 m;
13. pe pistele obligatorii
3. pe trecerile la nivel cu calea fer- 9. în dreptul altui vehicul oprit pentru pietoni ºi/sau bicicliºti
atã curentã ºi la o distanþã mai pe partea carosabilã, dacã prin ori pe benzile rezervate
micã de 50 m înainte ºi dupã aceasta se stânjeneºte circulaþia unor anumite categorii
acestea;sau pe platforma cãii fer- a douã vehicule venind din sen- de vehicule, semnalizate
ate industriale sau de tramvai ori suri opuse; ca atare;
în apropierea acestora, dacã cir-
culaþia vehiculelor pe ºine ar 10. în dreptul marcajului continuu, 14. pe partea carosabilã a
putea fi stânjenitã sau împiedicatã; în cazul în care conducãtorii autostrãzilor, a drumurilor expres
celorlalte vehicule care circulã în ºi a celor europene (E).
4. pe poduri, pe ºi sub pasaje acelaºi sens ar fi obligaþi,
denivelate, precum ºi pe viaducte; din aceastã cauzã, sã treacã
peste acest marcaj; 15. pe trotuar, dacã nu se asigurã
5. în staþiile mijloacelor de trans- spaþiu de cel puþin 1 m pentru
port public de persoane, precum 11. în locul în care se împiedicã circulaþia pietonilor;
ºi la mai puþin de 25 m înainte ºi vizibilitatea asupra unui indicator
dupã acestea; sau semnal luminos; ( Art. 142 din R )

Staþionarea voluntarã
re
ice

Se considerã staþionare imobi-


erz

lizarea voluntarã a unui vehicul pe 20. în locul unde este instalat indica-
Int

drumul public, pe o duratã mai mare torul "Staþionarea interzisã" ; sau Nu este per-
de 5 minute. ( Art. 63 alin. 1 din OUG ) indicatorul cu semnificaþia misã staþionarea
"Staþionare alternantã", în altã zi pe partea caros-
SE INTERZICE STAÞIONAREA VOL- sau perioadã decât cea permisã ; abilã, în timpul nopþii, a
UNTARÃ A VEHICULELOR: sau a indicatorului cu semnificaþia tractoarelor, a remorcilor,a mope-
"Zona de staþionare cu duratã limi- delor, a bicicletelor, a maºinilor
În toate cazurile în care este interzisã tatã" peste durata stabilitã. ºi utilajelor autopropulsate uti-
oprirea voluntarã (15 cazuri) + 5 situaþii ( Art. 143 din R ) lizate în lucrãri de construcþii,
unde se interzice numai staþionarea; agricole sau forestiere, a
vehiculelor cu tracþiune animalã
16. pe drumurile publice cu o lãþime ori a celor trase sau împinse cu
mai micã de 6 m; mâna. ( Art. 141 alin. 6 din R )
Orice vehicul care staþioneazã pe
17. în zona unde este aplicat pe timp de noapte pe partea carosabilã
carosabil marcajul cu semnificaþia a unui drum public, acolo unde
de interzicere a staþionãrii; staþionarea este permisã, trebuie sã Se considerã parcare staþionarea
fie semnalizat cu lanterne de poziþie, vehiculelor în spaþii special amena-
18. în dreptul cãilor de acces care dacã locul de staþionare nu este ilu- jate sau stabilite ºi semnalizate core-
deservesc proprietãþile alãturate minat. ( Art. 114 alin. 1 lit. a din R ) spunzãtor. ( Art. 63 alin. 4 din OUG )
drumurilor publice;
19. în pante ºi în rampe pe toatã
lungimea lor;

CAIETUL CURSANTULUI 29
Întoarcerea
REGULÃ:Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celãlalt prin manevrare înainte ºi înapoi sau
prin viraj, conducãtorul acestuia este obligat sã semnalizeze ºi sã se asigure cã din faþã, din spate sau din lateral
nu circulã în acel moment niciun vehicul.Semnalizarea schimbãrii direcþiei de mers trebuie sã fie menþinutã pe
întreaga duratã a manevrei. ( Art. 125 din R )

SE INTERZICE ÎNTOARCEREA 16. în locurile unde soliditatea dru-


VEHICULULUI: OBSERVAÞIE: În intersecþiile în care mului nu permite;
În toate cazurile de la oprire volun- este interzis virajul la stânga, precum
tarã interzisã (15 cazuri ) cu excepþia ºi în cele în care, pentru efectuare, 17. pe drumurile cu sens unic;
intersecþiilor, inclusiv cele cu circu- este necesarã manevrarea înainte ºi
laþie în sens giratoriu, unde manevra înapoi a vehiculului manevra de 18. în zona de acþiune a indicatorului
de întoarcere este permisã. întoarcere este interzisã; Întoarcerea interzisã. ( Art. 126 din R )

Mersul înapoi
REGULÃ: Conducãtorul de vehicul care executã o manevrã de mers cu spatele spre este obligat sã semnalizeze din timp
ºi sã se asigure cã o poate face fãrã sã perturbe circulaþia sau sã punã în pericol siguranþa celorlalþi participanþi la trafic.

Pe drumurile publice înguste ºi/sau În cazul vehiculelor de aceeaºi cate- 21. pe autostrãzi; ( Art. 128 alin.1 din
cu declivitate, unde trecerea gorie, obligaþia de a efectua o manevrã R)
vehiculelor care circulã din sensuri de mers înapoi revine conducãtorului
opuse, unele pe lângã altele, este care urcã, cu excepþia cazului când În locurile în care mersul înapoi este
imposibilã sau periculoasã, se pro- este mai uºor ºi existã condiþii pentru permis dar vizibilitatea în spate este
cedeazã dupã cum urmeazã: conducãtorul care coboarã sã execute împiedicatã, vehiculul poate fi
aceastã manevrã, mai ales atunci manevrat înapoi numai atunci când
a) la întâlnirea unui ansamblu de când se aflã aproape de un refugiu. conducãtorul acestuia este dirijat de
vehicule cu un vehicul conducãtorul ( Art. 127 alin. 2 din R ) cel puþin o persoanã aflatã în afara
acestuia din urmã trebuie sã vehiculului. Persoana care dirijeazã
manevreze cu spatele; SE INTERZICE MERSUL manevrarea cu spatele a unui vehicul
ÎNAPOI CU VEHICULUL: este obligatã sã se asigure cã manevra
b) la întâlnirea unui vehicul greu cu se efectueazã fãrã a pune în pericol
un vehicul uºor, conducãtorul acestuia În toate cazurile prevãzute la siguranþa participanþilor la trafic. ( Art.
din urmã trebuie sã manevreze cu manevra de întoarcere (18 cazuri), cu 128 alin. 2 ºi 3 din R )
spatele; excepþia drumului cu sens unic unde Mersul înapoi cu autovehiculul tre-
mersul înapoi este permis; buie semnalizat cu lumina sau
c) la întâlnirea unui vehicul care luminile speciale din dotare. Se reco-
efectueazã transport public de per- 19. pe o distanþã mai mare de 50 m; mandã dotarea autovehiculelor ºi cu
soane cu un vehicul de transport dispozitive sonore pentru sem-
mãrfuri conducãtorul acestuia din 20. la ieºirea de pe proprietãþi alãtu- nalizarea acestei manevre. ( Art. 128
urmã trebuie sã manevreze cu spatele. rate drumurilor publice; alin. 4 din R )
( Art. 127 alin. 1 din R )

Depãºirea
DEFINIÞIE: depãºirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângã un obstacol, aflat
pe acelaºi sens de circulaþie, prin schimbarea direcþiei de mers ºi ieºirea de pe banda de circulaþie sau din ºirul de
vehicule în care s-aa aflat iniþial. ( Art. 45 alin. 1 din OUG )
Nu constituie depãºire, situaþia în care un vehicul circulã mai repede pe una dintre benzi decât vehiculele care
circulã pe altã bandã în acelaºi sens de circulaþie. ( Art. 45 alin. 4 din OUG )

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


30 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
PARTEA PE CARE SE EFECTUEAZà DEPêIREA

REGULÃ: Depãºirea se efectueazã numai pe partea stângã a vehiculului depãºit. ( Art. 45 alin. 5 din OUG )

„ Tramvaiul sau vehiculul al cãrui conducãtor „ Tramvaiul aflat în mers poate fi depãºit ºi pe
ii
epþ

a semnalizat intenþia ºi s-a încadrat corespunzã- partea stângã atunci când drumul este cu sens unic
Exc

tor pãrãsirii sensului de mers spre stânga se sau când între ºina din dreapta ºi marginea trotuarului
depãºeºte prin partea dreaptã. ( Art. 45 alin 5 din OUG ) nu existã spaþiu suficient.(( Art. 45 alin. 6 din OUG )

CONDUCÃTORUL DE VEHICUL CARE EFECTUEAZà DEPêIREA ESTE OBLIGAT:

a) sã se asigure cã acela care îl urmeazã sau îl precede b) sã semnalizeze intenþia de efectuare a


nu a iniþiat o manevrã de depãºire sau nu a semnalizat depãºirii; (cu cel puþin 50m în localitãþi ºi 100m în
intenþia începerii unei manevre similare ºi cã poate depãºi afara localitãþilor înainte de a începe efectiv manevra
fãrã a pune în pericol sau stânjeni circulaþia din sens opus; de depãºire );
( Art. 45 alin. 2 din OUG ) c) sã pãstreze în timpul depãºirii o distanþã lateralã
Atunci când prin manevra de depãºire se trece peste axa suficientã faþã de vehiculul depãºit;
care separã sensurile de circulaþie, conducãtorii de vehicule d) sã reintre pe banda sau în ºirul de circulaþie
trebuie sã se asigure cã din sens opus nu se apropie un iniþiale dupã ce a semnalizat ºi s-a asigurat cã poate
vehicul ºi cã dispun de spaþiu suficient pentru a reintra pe efectua aceastã manevrã în condiþii de siguranþã pen-
banda iniþialã, unde au obligaþia sã revinã dupã efectuarea tru vehiculul depãºit ºi pentru ceilalþi participanþi la
manevrei de depãºire. ( Art. 45 alin. 3 din OUG ) trafic. ( Art. 118 din R )
CONDUCÃTORUL DE VEHICUL CARE URMEAZà Sà FIE DEPêIT ESTE OBLIGAT:

a) sã nu mãreascã viteza de deplasare;


b) sã circule cât mai aproape de marginea din dreapta a pãrþii carosabile sau a benzii pe care se deplaseazã.(
Art. 119 din R )

SE INTERZICE DEPêIREA VEHICULELOR:

1. în intersecþii cu circulaþia nedirijatã; PROCEDURÃ DE RESPECTAT: 10. când pentru efectuarea


În cazul în care tramvaiul este oprit manevrei se încalcã marcajul con-
2. pe trecerile pentru pietoni semna- într-o statie fãrã refugiu pentru tinuu, simplu sau dublu, care
lizate prin indicatoare ºi marcaje; pietoni, vehiculele trebuie sa desparte sensurile de mers, iar
opreascã în ordinea sosirii, în spatele autovehiculul circulã, chiar ºi
3. pe trecerile la nivel cu calea feratã acestuia, ºi sã-ºi reia deplasarea parþial, pe sensul opus, ori se încal-
curentã ºi la mai puþin de 50 m numai dupã ce uºile tramvaiului au cã marcajul care delimiteazã spaþiul
înainte de acestea; fost închise ºi s-au asigurat ca nu pun de interzicere;
în pericol siguranþa pietonilor angajaþi
4. pe pasaje denivelate, pe poduri, în traversarea drumului public. 11. când din sens opus se apropie
sub poduri ºi în tuneluri. Prin ( Art. 107 alin. 4 din R ) un alt vehicul, iar conducãtorul
excepþie, pot fi depãºite în aceste acestuia este obligat sã efectueze
locuri vehiculele cu tracþiune ani- 6. în locuri sau condiþii unde vizibi- manevre de evitarea coliziunii;
malã, motocicletele fãrã ataº, litatea este redusã sub 50 m;
mopedele ºi bicicletele, dacã vi- 12. pe sectorul de drum unde s-a
zibilitatea asupra drumului este 7. în apropierea vârfurilor de format o coloanã de vehicule în
asiguratã pe o distanþã mai mare rampã, când vizibilitatea este aºteptare, dacã prin aceasta se
de 20 m, iar lãþimea drumului redusã sub 50 m; intrã pe sensul opus de circulaþie.
este de cel puþin 7 m;
8. în curbe unde vizibilitatea este 13. Se interzice depãºirea coloanei
5. în dreptul staþiei pentru tramvai, redusã sub 50 m; oficiale.
atunci când acesta este oprit, iar
staþia nu este prevãzutã cu 9. în zona de acþiune a indicatorului ( Art. 120 din R )
refugiu pentru pietoni; "Depãºirea interzisã";

CAIETUL CURSANTULUI 31
Graficul tuturor restricþiilor

OPRIREA VOLUNTARÃ ÎNTOARCEREA STAÞIONAREA VOLUNTARÃ


În toate cazurile de la oprirea interzisã În toate cazurile de la oprire (15 cazuri) + 5 cazuri unde este
1-88. din grafic + (15 cazuri) cu excepþia... intersecþiei... interzisã NUMAI staþionarea
16. în locurile unde soliditatea drumului nu permite
9. în dreptul... vehicul... dacã... se stânjeneºte ... 17. pe sens unic
10. în dreptul... marcajului... dacã... sunt obligaþi... 18. în zona indicatorului “Întoarcerea interzisã”
11. în dreptul... indicator... dacã... ceilalþi...
12. în zona de acþine a celor 7 indicatoare:

MERSUL ÎNAPOI
DEPêIREA
În toate cazurile de la întoarcerea interzisã 1-8. din grafic +
13. pe pista bicicliºtilor sau a pietonilor (18 cazuri) cu excepþia... sensului unic... 9. în zona... indicatorului... Depãºirea interzisã
14. pe autostrãzi, expres, europene 19. pe distanþe > de 50 m 10. când... se trece... marcaj linie continuã....
15. pe trotuar dacã... 1m... pentru pietoni. 20. la ieºirea... proprietãþile alãurate... drumului... 11. când din sens opus... se apropie... vehicul...
21. pe autostrãzi 12. se interzice depãºirea... s-a format o coloanã în aºteptare...
13. depãºirea... coloane oficiale.
Viteze maxime legale
Conducãtorii de vehicule sunt obligaþi sã respecte viteza maximã admisã pe sectorul de drum pe care
circulã ºi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum ºi cea impusã prin mijloacele de
semnalizare,sã o adapteze în funcþie de condiþiile de drum astfel încât sã poatã efectua orice manevrã
în condiþii de siguranþã. ( Art. 121 alin 1 din R )

» LIMITA MAXIMÃ DE VITEZÃ » LIMITELE MAXIME DE VITEZÃ


ÎN LOCALITÃÞI ESTE DE ÎN AFARA LOCALITÃÞILOR SUNT:
50 KM/H. PE AUTOSTRÃZI
Pe anumite sectoare de drum din interi-
orul localitãþilor, administratorul drumului 130 KM/H.
poate stabili, pentru autovehiculele din
categoriile A ºi B, ºi limite de vitezã supe- PE DRUMURILE EXPRES SAU PE CELE
rioare, dar nu mai mult de 80 km/h. NAÞIONALE EUROPENE (E)
Limitele de vitezã mai mari de 50 km/h se
stabilesc numai cu avizul poliþiei rutiere. Pe
anumite sectoare de drum, þinând seama de 100 KM/H.
împrejurãri ºi de intensitatea circulaþiei,
administratorul drumului, cu avizul poliþiei PE CELELALTE
rutiere, poate stabili ºi limite de vitezã infe- CATEGORII DE DRUMURI
rioare, dar nu mai puþin de 10 km/h pentru
tramvaie ºi de 30 km/h pentru toate autove- 90 KM/H.
hiculele. ( Art. 49 alin 1,2 ºi 3 din R ) ( Art. 49 alin. 4 din R )

» VITEZELE MAXIME ADMISE ÎN AFARA LOCAL- semiremorci este cu 10 km/h mai micã decât
ITÃÞILOR PENTRU CATEGORIILE ªI SUBCATEGORI- viteza maximã admisã pentru categoria din care
ILE DE AUTOVEHICULE SUNT: face parte autovehiculul trãgãtor.
Viteza maximã admisã pentru autovehicule cu
a) 130 km/h pe autostrãzi, 100 km/h pe dru- mase ºi/sau gabarite depãºite ori care trans-
murile expres sau pe cele naþionale europene (E) portã produse periculoase este de 40 km/h în
ºi 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, localitãþi, iar în afara localitãþilor de 70 km/h.
pentru autovehiculele din categoriile A, B ; Viteza maximã admisã în afara localitãþilor
pentru autovehiculele ai cãror conducãtori au
b) 110 km/h pe autostrãzi, 90 km/h pe dru- mai puþin de un an practicã de conducere sau
murile expres sau pe cele naþionale europene (E) pentru persoanele care efectueazã pregãtirea
ºi 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, practicã în vederea obþinerii permisului de con-
pentru autovehiculele din categoriile C, , D ºi ducere este cu 20 km/h mai micã decât viteza
subcategoriile D1; maximã admisã pentru categoria din care fac
parte autovehiculele conduse. (Art. 50 alin.
c) 90 km/h pe autostrãzi, 80 km/h pe dru- 1,2,3 ºi 4 din OUG )
murile expres sau pe cele naþionale europene (E) Conducãtorul unui vehicul care circulã în
ºi 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, spatele altuia are obligaþia de a pãstra o distanþã
pentru autovehiculele din subcategoriile A1, B1, suficientã faþã de acesta, pentru evitarea coliziu-
C1 ; nii. ( Art. 51 din OUG )
d) 45 km/h, pentru tractoare ºi mopede. Se interzice conducãtorilor de vehicule sã
Viteza maximã admisã în afara localitãþilor reducã brusc viteza ori sã efectueze o oprire
pentru autovehiculele care tracteazã remorci sau neaºteptatã, fãrã motiv întemeiat. ( Art. 122 din R )

» Viteza maximã în ZONA REZIDENÞIALÃ este de 20 km/h.

» Viteza maximã în ZONA PIETONALÃ este de 5 km/h.

CAIETUL CURSANTULUI 33
Reducerea vitezei
Conducãtorul de vehicul este obligat sã circule cu o vitezã care sã nu depãºeascã 30 km/h, în localitãþi, sau
50 km/h în afara localitãþilor, în urmãtoarele situaþii:

1. la trecerea prin intersecþiile cu cortegii, indiferent dacã acestea se ibilitatea este mai micã de 50 m;
circulaþie nedirijatã; aflã în mers sau staþioneazã pe 9. în zona de acþiune a indicatoru-
2. la trecerile pentru pietoni nese- partea carosabilã a drumurilor cu o lui de avertizare "Copii" în intervalul
maforizate, semnalizate prin indica- singurã bandã de circulaþie pe sens; orar 0700 - 2200 precum ºi a indica-
toare ºi marcaje, când drumul public 5. pe drumuri cu denivelãri, sem- torului "Accident";
are cel mult o bandã pe sens, iar nalizate ca atare; 10. la schimbarea direcþiei de
pietonii aflaþi pe trotuar, în imediata 6. când partea carosabilã este mers prin viraje; ( Art. 123 din R )
apropiere a pãrþii carosabile, acoperitã cu polei, gheaþã, zãpadã Administratorul drumului public
intenþioneazã sã se angajeze în bãtãtoritã, mâzgã sau piatrã cubicã este obligat ca în locurile prevãzute
traversare; umedã; mai sus sã instaleze indicatoare de
3. când vizibilitatea este sub 100 7. la trecerea pe lângã animale avertizare ºi sã ia mãsuri pentru
m în condiþii de ceaþã, ploi care sunt conduse pe partea caros- realizarea de amenajãri rutiere care
torenþiale, ninsori abundente. abilã sau pe acostament; sã determine conducãtorii de
4. la trecerea pe lângã grupuri 8. în curbe deosebit de pericu- vehicule sã reducã viteza de
organizate, coloane militare sau loase semnalizate ca atare unde viz- deplasare. ( Art. 124 din R )

Alte cazuri de reducere a vitezei obstacol sau de prezenþa altor partic- suri opuse, conducãtorii acestora
fãrã a fi precizatã valoarea acesteia: ipanþi la trafic, este obligat sã reducã sunt obligaþi ca de la o distanþã de
1. la trecerea autovehiculelor cu viteza ºi, la nevoie sã opreascã pen- cel puþin 200m sã foloseascã
regim de circulaþie prioritarã care au tru a permite trecerea vehiculelor luminile de întâlnire concomitent cu
în funcþiune semnalele speciale de care circulã din sens opus. reducerea vitezei.
avertizare luminoase de culoare 5. la semnalul prin balansarea pe 9. în zona de acþiune a indicatoru-
albastrã ºi sonore. verticalã a braþului , având palma lui COBORÂRE PERICULOASÃ.
2. la intrarea în intersecþiile unde orintatã catre sol, de cãtre : polþiºtii 10. la semnalul de culoare gal-
lumina roºie a semaforului este în de frontierã; îndrumîtorii de circu- benã intermitent care permite tre-
funcþiune ori indicatoarele obligã la laþie ai Ministerului Apãrãrii; agenþii cerea cu respectarea regulilor de cir-
acordarea prioritãþii de trecere, con- de cale feratã, la trecerile la nivel; culaþie aplicabile în acel loc.
duc[torii autovehiculelor speciale aflate personalul autorizat din zona 11. la trecerea la nivel cu calea
în misiune trebuie sã reducã viteza ºi lucrãrilor pe drumurile publice. feratã curentã, conducãtorul de
sã circule cu atenþie sporitã pentru 6. la semnalul dat prin bal- autovehicul este obligat sã circule
evitarea producerii de accidente. ansarea pe verticalã a braþului de cu vitezã redusã ºi sã se asigure cã
3. la apropierea de o staþie pentru cãtre poliþistul rutier care se aflã pe din partea stângã sau din partea
mijloacele de transport public de drumul public, în intersecþie sau pe dreaptã nu se apropie nici un
persoane prevãzutã cu alveolã , motocicleta poliþiei. vehicul feroviar.
unde trebuie acordatã ºi prioritatea 7.la mesajul afiºat REDUCEÞI VITEZA 12. ca primã mãsurã, în zona de
de trecere. transmis din autovehiculul poliþiei . acþiune a indicatoarelor de averti-
4. conducãtorul de vehicul al cãrui 8. pe timpul nopþii, la apropierea zare precum ºi la întâlnirea indica-
mers înainte este obturat de un a douã vehicule care circulã din sen- toarelor Cedeazã trecerea ºi Oprire.

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


34 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
Permisul de conducere
Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe drumurile publice îl are numai persoana care posedã permis de con-
ducere valabil, corespunzãtor categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada înlocuitoare a
acestuia cu drept de circulaþie.( Art. 23 alin. 1 din OUG )

Pe parcursul activitãþii de pregãtire prac- Ansamblul format dintr-un autovehicul INFRACÞIUNI LA


ticã sau de examinare în vederea obþinerii trãgãtor din categoria B ºi o remorcã a cãrei
permisului de conducere, instructorul auto masã totalã maximã autorizatã depãºeºte 750 REGIMUL CIRCULAÞIEI
atestat ori, dupã caz, examinatorul împreunã kg, iar masa totalã maximã autorizatã a întreg- NERESPECTAREA DISPOZIÞIILOR
cu persoana pe care o supravegheazã sau o ului ansamblu depãºeºte 3.500 kg; PRIVIND CIRCULAÞIA PE DRU-
examineazã rãspund pentru încãlcarea de
cãtre aceasta a regulilor de circulaþie sau, MURILE PUBLICE, CARE
dupã caz, pentru pagubele produse terþilor ca
d) Categoria C: ÎNTRUNEªTE ELEMENTELE CON-
urmare a producerii unui accident de circu- 1. Autovehiculul, altul decât cel din categoria STITUTIVE ALE UNEI INFRACÞIUNI,
laþie. ( Art. 23 alin. 3 din OUG ) D, a cãrui masã totalã maximã autorizatã este ATRAGE RÃSPUNDEREA PENALÃ A
Persoanele care solicitã prezentarea la mai mare de 3.500 kg; PERSOANEI CARE SÃVÂRªEªTE
examen pentru obþinerea permisului de con- 2. Ansamblul format dintr-un autovehicul din FAPTA ªI DUPÃ CAZ ANULAREA
ducere sau a unor noi categorii ori subcate- categoria C ºi o remorca a cãrei masa totalã max-
gorii ale acestuia trebuie sã îndeplineascã, imã autorizatã nu depãºeºte 750 kg; PERMISULUI DE CONDUCERE.
potrivit legii, condiþiile de vârstã, sã fie apte ( ART. 84 DIN OUG )
din punct de vedere medical ºi psihologic ºi
e) Categoria CE: Sunt considerate infracþiuni
sã facã dovada pregãtirii teoretice ºi practice
prin cursuri organizate de unitãþi autorizate, Ansamblul de vehicule constând dintr-un
urmãtoarele fapte:
potrivit legii. ( Art. 23 alin. 4 din OUG ) autovehicul trãgãtor din categ. C ºi o remorcã a
Titularul permisului de conducere tre- cãrei masã totalã maximã autorizatã este mai
buie sã declare pierderea, furtul sau dis- mare de 750 kg; 1. Conducerea pe drumurile pub-
trugerea acestui document autoritãþii emi- lice a unui autovehicul sau tram-
tente, în cel mult 48 de ore de la con- vai de cãtre o persoanã care are o
statare, ºi sã solicite eliberarea unui nou
f) Categoria D: îmbibaþie alcoolicã de peste 0,80 g/l
permis de conducere. ( Art. 43 din R ) Autovehiculul destinat transportului de per- (starea de ebrietate) alcool pur în sânge
Permisul de conducere se elibereazã pentru soane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în ori se aflã sub influenþa unor substanþe ori
una sau mai multe dintre urmãtoarelecategorii ºi afara locului conducãtorului. Autovehiculului din produse stupefiante sau medicamente cu
subcategorii de vehicule: aceastacategorieisepoateataºaoremorcãacãrei efecte similare acestora.
masã totalã maximã autorizatã nu depãºeºte 750 Dacã persoana aflatã în situaþia de mai
a) Categoria A: kg; sus efectueazã transport public de per-
motocicleta cu sau fãrã ataº; soane, transport de substanþe sau produse
periculoase ori se aflã în procesul de instru-
g) Categoria DE: ire practicã a unei persoane pentru
b) Categoria B: Ansamblul de vehicule constând dintr-un obþinerea permisului de conducere sau în
1. Autovehiculul a cãrui masã totalã maximã autovehicul trãgãtor din categoria D ºi o remor- timpul desfãºurãrii probelor practice ale
autorizatã nu depãºeºte 3.500 kg ºi al cãrui cã a cãrei masã totalã maximã autorizatã este examenului pentru obþinerea permisului de
numãr de locuri pe scaune, în afara conducãtoru- mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie sã fie conducere se considerã agravantã. ( Art. 87
lui, nu este mai mare de 8; destinatã transportului de persoane; alin. 1 ,2 ºi 4 din OUG )
2. Ansamblul format dintr-un autovehicul
trãgãtor din categoria B ºi o remorcã a cãrei masã 2. Refuzul, împotrivirea ori sus-
totala maximã autorizatã nu depãºeºte 750 kg (o
h) Categoria Tr: tragerea conducãtorului unui
remorcã uºoarã); Tractor, maºini ºi utilaje autopropulsate agri- autovehicul sau al unui tramvai
3. Ansamblul de vehicule a cãrui masã totalã cole, forestiere sau pentru lucrãri; ori a instructorului auto, aflat în proce-
maximã autorizatã nu depãºeºte 3.500 kg, for- sul de instruire, sau a examinatorului
mat dintr-un autovehicul trãgãtor din categoria B autoritãþii competente, aflat în timpul
ºioremorcã,acãreimasãtotalãmaximãautoriza-
i) Categoria Tb: desfãºurãrii probelor practice ale exa-
tã nu depãºeºte masa proprie a autovehiculului Troleibuz; menului pentru obþinerea permisului
trãgãtor; de conducere, de a se supune recoltãrii
probelor biologice sau testãrii aerului
j) Categoria Tv: expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei
c) Categoria BE: Tramvai; ( Art. 30 din R ) ori a prezenþei de produse sau sub-

CAIETUL CURSANTULUI 35
stanþe stupefiante ori a medicamentelor 6. Pãrãsirea locului accidentului
cu efecte similare acestora. de cãtre conducãtorul vehiculului 7. Punerea în circulaþie sau con-
( Art. 87 alin. 5 din OUG ) sau de cãtre instructorul auto, ducerea pe drumurile publice a
3. Fapta conducãtorului de aflat în procesul de instruire, sau de unui autovehicul ori a unui tram-
vehicul sau a instructorului auto, examinatorul autoritãþii competente, vai (sau tractarea unei remorci) neînma -
aflat în procesul de instruire, ori a aflat în timpul desfãºurãrii probelor triculat sau neînregistrat.
examinatorului autoritãþii competente, practice ale examenului pentru Conducerea pe drumurile publice a
aflat în timpul desfãºurãrii probelor obþinerea permisului de conducere, unui autovehicul sau tractarea unei
practice ale examenului pentru implicat într-un accident de circulaþie în remorci ale cãrei plãcuþe cu numãrul de
obþinerea permisului de conducere, de a urma cãruia a rezultat uciderea sau vãtã- înmatriculare sau de înregistrare au fost
consuma alcool, produse ori substanþe marea integritãþii corporale ori a retrase sau a unui vehicul înmatriculat în
stupefiante sau medicamente cu efecte sãnãtãþii uneia sau mai multor persoane alt stat, care nu are drept de circulaþie în
similare acestora, dupã producerea unui ori dacã accidentul s-a produs ca urmare România, se pedepseºte cu închisoare.
accident de circulaþie care a avut ca a unei infracþiuni, fãrã încuviinþarea ( Art. 85 alin. 1 din OUG )
rezultat uciderea sau vãtãmarea poliþiei care efectueazã cercetarea locu- 8. Punerea în circulaþie sau con-
integritãþii corporale ori a sãnãtãþii uneia lui faptei. ( Art. 89 alin. 1 din OUG ) ducerea pe drumurile publice a
sau mai multor persoane, pânã la unui autovehicul ori a unui tram-
recoltarea probelor biologice ori pânã la Deasemenea este consideratã vai sau tractarea unei remorci cu numãr
testarea cu un mijloc tehnic omologat ºi infracþiune ºi fapta oricãrei persoane de fals de înmatriculare sau de înregistrare.
verificat metrologic sau pânã la sta- a modifica starea locului sau de a ºterge ( Art. 85 alin. 2 din OUG )
bilirea cu un mijloc tehnic certificat a urmele accidentului de circulaþie din 9. Organizarea sau participarea,
prezenþei acestora în aerul expirat. ( Art. care a rezultat uciderea sau vãtãmarea în calitate de conducãtor de
90 alin. 1 din OUG ) integritãþii corporale ori a sãnãtãþii uneia vehicul sau de animale, la între-
sau mai multor persoane, fãrã acordul ceri neautorizate pe drumurile publice.
Nu constituie infracþiune con- echipei de cercetare la faþa locului. ( Art. Deasemenea este infracþiune ºi se
sumul de medicamente cu 89 alin. 2 din OUG ) sancþioneazã blocarea cu intenþie a drumu-
efecte similare produselor sau lui public, dacã se pune în pericol siguranþa
substanþelor stupefiante, dupã produc- Nu constituie infracþiune fapta circulaþiei ori se aduce atingere dreptului la
erea accidentului de circulaþie ºi pânã la conducãtorului de vehicul care, libera circulaþie a celorlalþi participanþi la
sosirea poliþiei la faþa locului, dacã aces- în lipsa altor mijloace de trafic. ( Art. 92 alin. 3 ºi 4 din OUG )
tea sunt administrate de personal medical transport, el însuºi transportã per-
autorizat, în cazul în care acestea sunt soanele rãnite la cea mai apropiatã uni- 10. Neîndeplinirea obligaþiilor pre-
impuse de starea de sãnãtate sau de vãtã- tate sanitarã în mãsurã sã acorde asis- vãzute în lege de cãtre medicul de fami-
marea corporalã a conducãtorului auto. tenþã medicalã necesarã ºi la care a lie, în cazul producerii unui accident de
( Art. 90 alin. 2 din OUG ) declarat datele personale de identitate circulaþie care a avut ca rezultat uciderea
4. Conducerea pe drumurile pub- ºi numãrul de înmatriculare sau înregis- sau vãtãmarea integritãþii corporale ori a
lice a unui autovehicul sau tram- trare a vehiculului condus, consemnate sãnãtãþii uneia sau mai multor per-
vai, de c[tre o persoan[ care nu într-un registru special, dacã se soane, ca urmare a afecþiunilor medicale
posedã permis de conducere ori al c[rei înapoiazã imediat la locul accidentului. ale conducãtorului de vehicul.
permis de conducere este ( Art. 89 alin. 3 din OUG )
necorespunz[tor categoriei din care face Nu constituie infracþiunea de 11. Fapta sãvârºitã cu intenþie de a
parte vehiculul respectiv ori acesta i-a fost pãrãsire a locului accidentului sustrage, distruge, degrada ori de a
retras sau anulat, ori c[reia exercitarea fapta conducãtorului autove- aduce în stare de neîntrebuinþare indica-
dreptului de a conduce i-a fost sus- hiculului cu regim de circulaþie priori- toarele, semafoarele, amenajãrile rutiere
pendat[. ( Art. 86 alin 1 ºi 2 din OUG ) tarã, dacã acesta anunþã de îndatã sau crearea de obstacole pe partea
poliþia ºi dupã terminarea misiunii se carosabilã.
5. Deasemenea este infracþiune prezintã la sediul unitãþii de poliþie pe a Deasemenea este infracþiune ºi se
ºi se sancþioneazã persoana care cãrei razã de competenþã s-a produs sancþioneazã instalarea de mijloace de
incredinþeazã cu bunã ºtiinþã un accidentul, în vederea întocmirii docu- semnalizare rutierã sau modificarea poz-
autovehicul sau tramvai, pentru conduc- mentelor de constatare. ( Art. 89 alin. 4 iþiilor acestora, fãrã autorizaþie eliberatã
erea pe drumurile publice, unei per- din OUG ) de autoritãþile competente, de naturã sã
soane care se aflã în una dintre situaþiile inducã în eroare participanþii la trafic.
prevãzute la aliniatul de mai sus sau Nu constituie infracþiune
unei persoane care suferã de o boalã psi- pãrãsirea locului accidentului, 12. Lãsarea fãrã supraveghere pe
hicã ori se aflã sub influenþa unor produse dacã victima pãrãseºte locul partea carosabilã a drumurilor publice a
ori substanþe stupefiante sau a medica- faptei, iar conducãtorul de vehicul unui vehicul care transportã produse
mentelor cu efecte similare acestora. anunþã imediat evenimentul la cea mai sau substanþe periculoase.
( Art. 86 alin. 3 din OUG ) apropiatã unitate de poliþie. ( Art. 89
alin. 5 din OUG ) 13. Îndeplinirea defectuoasã sau

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


36 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
neîndeplinirea atribuþiilor de verificare infracþiune care a avut ca rezultat CONTRAVENÞII CARE ATRAG ªI
tehnicã ori inspecþie tehnicã periodicã a uciderea sau vãtãmarea corporalã a unei SUSPENDAREA DREPTULUI DE A
autovehiculelor, remorcilor sau tram- persoane, sãvârºitã ca urmare a nere- CONDUCE AUTOVEHICULE PE 30
vaielor ori a celor referitoare la efectu- spectãrii regulilor de circulaþie; ZILE:
area unor reparaþii sau intervenþii
tehnice de cãtre persoanele care au 3. Titularului permisului de conduc- 1. depãºirea coloanelor de vehicule
asemenea atribuþii, dacã din cauza stãrii ere i s-a aplicat, printr-o hotãrâre ju- oprite la culoarea roºie a semaforului
tehnice a vehiculului s-a produs un acci- decãtoreascã rãmasã definitivã, pe- sau la trecerile la nivel cu calea feratã;
dent de circulaþie care a avut ca rezultat deapsa complementarã a interzicerii
uciderea sau vãtãmarea integritãþii cor- exercitãrii profesiei sau ocupaþiei de 2. neacordarea prioritãþii de trecere
porale ori a sãnãtãþii unei persoane, se conducãtor de vehicule; pietonilor angajaþi în traversarea regula-
pedepseºte conform legii penale. mentarã a drumului public prin locurile
4. Permisul de conducere a fost obþin- special amenajate ºi semnalizate, aflaþi
14. Repararea autovehiculelor având ut cu încãlcarea normelor legale, situaþie pe sensul de deplasare a autovehiculu-
urme de accident, fãrã autorizaþia eliber- constatatã de instanþa competentã. lui sau tramvaiului;
atã de poliþie.
5. Permisul de conducere se anuleazã 3. neacordarea prioritãþii de trecere
15. Efectuarea unor lucrãri de constru- ºi în cazul în care titularul acestuia a vehiculelor care au acest drept;
ire, modificare, modernizare sau reabil- decedat. ( Art. 114 din OUG ) 4. nerespectarea semnificaþiei culorii
itare a drumului public ºi amplasarea unor roºii a semaforului;
construcþii, panouri sau reclame public- Retragerea permisului de
itare în zona drumului, fãrã autorizaþie de conducere - mãsurã tehnico- 5. nerespectarea regulilor privind
construcþie eliberatã în condiþiile legii. administrativã dispusã de depãºirea;
Deasemenea este infracþiune ºi se poliþia rutierã în baza unui certificat
sancþioneazã persoana care nu respectã medico-llegal prin care titularul a fost 6. nerespectarea semnalelor, indi-
condiþiile stabilite în autorizaþia de con- declarat inapt medical, constând în caþiilor ºi dispoziþiilor poliþistului rutier
strucþie, eliberatã în condiþiile legii, pentru reþinerea documentului ºi interzicerea aflat în exercitarea atribuþiilor de servi-
amenajarea accesului rutier la drumul dreptului de a conduce autovehicule sau ciu;
public, în cazul construcþiilor amplasate în tramvaie; ( Art. 97 alin. 4 din OUG )
zona acestuia. 7. În situaþia când conducãtorul de
vehicul implicat într-un accident de cir-
16. Persoana autorizatã de adminis- RÃSPUNDEREA culaþie în urma cãruia a rezultat numai
tratorul cãii ferate sau de cãtre adminis- avarierea vehiculului, acesta nu se prez-
tratorul unui drum public sau de cãtre CONTRAVENÞIONALÃ inte imediat la unitatea de poliþie pe
executantul unei lucrãri pe partea caros- Încãlcarea dispoziþiilor prezen - raza cãreia s-a produs accidentul, în
abilã care nu ia mãsurile corespunzã- tei ordonanþe de urgenþã, altele vederea întocmirii documentelor de con-
toare pentru semnalizarea trecerilor la decât cele care întrunesc ele - statare.
nivel cu calea feratã sau pentru sem- mentele constitutive ale unei
nalizarea obstacolelor sau a lucrãrilor pe infracþiuni, constituie contra - 8. dacã titularul permisului de con-
drumurile publice, dacã prin aceasta s-a venþii ºi se sancþioneazã cu aver - ducere a sãvârºit contravenþii care
produs un accident de circulaþie din care tisment ori cu amendã ca sancþi - cumuleazã 15 puncte de penalizare;
au rezultat victime omeneºti sau pagube une principalã ºi, dupã caz, cu ( Art. 100 alin. 3 din OUG )
materiale. ( Art. 92, 93 ºi 94 din OUG ) una dintre sancþiunile comple - CONTRAVENÞII CARE ATRAG ªI
mentare: ( Art. 95 alin 1 din OUG ) SUSPENDAREA DREPTULUI DE A
ANULAREA PERMISULUI a) Aplicarea punctelor de penalizare;
CONDUCE AUTOVEHICULE PE 60
b) Suspendarea exercitãrii dreptului ZILE:
DE CONDUCERE de a conduce, pe timp limitat;
Anularea permisului de conducere se c) Confiscarea bunurilor destinate 1. nerespectarea regulilor privind pri-
dispune în urmãtoarele cazuri: sãvârºirii contravenþiilor prevãzute în oritatea de trecere, depãºirea sau tre-
prezenta ordonanþã de urgenþã ori cerea la culoarea roºie a semaforului,
1. Titularul permisului de conducere a folosite în acest scop; dacã prin aceasta s-a produs un acci-
fost condamnat printr-o hotãrâre judecã- d) Imobilizarea vehiculului; dent de circulaþie din care au rezultat
toreascã rãmasã definitivã pentru e) Radierea din oficiu a înmatriculãrii avarierea unui vehicul sau alte pagube
infracþiunile enumerate mai sus; sau înregistrãrii vehiculului; materiale;
( Art. 96 alin. 2 din OUG )
2. Titularul permisului de conducere a 2. nerespectarea interdicþiei tempo-
fost condamnat printr-o hotãrâre judecã- rare de circulaþie instituite pe un anumit
toreascã rãmasã definitivã pentru o segment de drum public;

CAIETUL CURSANTULUI 37
termen de 10 zile de la data constatãrii ultimei Nu beneficiazã de reducerea perioad-
3. nerespectarea regulilor de circu- contravenþii. ( Art. 103 alin. 3 din OUG ) ei de suspendare a exercitãrii dreptului
laþie la trecerea unei coloane oficiale sau de a conduce conducãtorul de autove -
intercalarea într-o astfel de coloanã; În cazul înºtiinþãrii cu privire la sus- hicul sau tramvai, dacã:
pendarea dreptului de a conduce, contra-
4. circulaþia pe sens opus, cu excepþia venientul este obligat sã se prezinte la a) perioada de suspendare a fost
cazurilor în care se efectueazã regula- unitatea de poliþie pe raza cãreia domicil- majoratã, conform legii;
mentar manevra de depãºire. iazã sau, dupã caz, are reºedinþa, în ter- b) a cumulat, din nou, cel puþin 15
men de 5 zile de la primirea înºtiinþãrii puncte de penalizare în urmãtoarele 12
5. dacã titularul permisului de con- scrise, pentru a preda permisul de con- luni de la data expirãrii ultimei sus-
ducere cumuleazã din nou cel puþin 15 ducere. ( Art. 103 alin.6 din OUG ) pendãri a exercitãrii dreptului de a con-
puncte de penalizare în urmãtoarele 12 duce;
luni de la data expirãrii ultimei sus- Neprezentarea contravenientului în c) a fost implicat într-un accident de
pendãri a exercitãrii dreptului de a con- termenul prevãzut, în mod nejustificat, circulaþie din care au rezultat numai
duce. ( Art. 101 alin. 3 din OUG ) atrage majorarea cu 30 de zile a duratei pagube materiale, iar rezultatul testãrii
de suspendare a exercitãrii dreptului de aerului expirat sau al probelor biologice
CONTRAVENÞII CARE ATRAG ªI a conduce. (Art. 103 alin.7din OUG ) au stabilit cã a condus vehiculul în timp
SUSPENDAREA DREPTULUI DE A Suspendarea exercitãrii dreptului de ce se afla sub influenþa alcoolului;
a conduce autovehicule opereazã în ziua d) sancþiunea contravenþionalã com-
CONDUCE AUTOVEHICULE PE 90 urmãtoare celei în care a fost predat per- plementarã s-a dispus ca urmare a neo-
ZILE: misul de conducere sau, dupã caz, a pririi la trecerea la nivel cu calea feratã
expirat termenul de predare a acestuia. când barierele sau semibarierele sunt
1. conducerea sub influenþa bãu- (Art. 209 alin. 3 din R ) coborâte ori în curs de coborâre sau
turilor alcoolice, dacã fapta nu constitu- când semnalele cu lumini roºii ºi/sau
ie, potrivit legii, infracþiune; REDUCEREA PERIOADEI sonore sunt în funcþiune.
( Art. 221 alin. 2 din R )
2. conducerea vehiculului cu defecþiu- DE SUSPENDARE
ni grave la sistemul de frânare sau la La cererea titularului permisului de CONTRAVENÞII CARE PE LÂNGÃ
mecanismul de direcþie, constatate de conducere, perioadele de suspendare se AMENDÃ ATRAG ªI 2 PUNCTE DE
poliþia rutierã împreunã cu specialiºtii reduc de cãtre ºeful poliþiei rutiere al PENALIZARE:
R.A.R; judeþului sau al municipiului Bucureºti 1. folosirea incorectã a luminilor de
pe raza cãreia a fost sãvârºitã fapta ori drum la întâlnirea cu un autovehicul care
3. neoprirea la trecerea la nivel cu de cãtre ºeful poliþiei rutiere din Inspec- circulã din sens opus;
calea feratã când barierele sau semibari- toratul General al Poliþiei Române, dar
erele sunt coborâte ori în curs de nu mai puþin de 30 de zile. 2. folosirea telefoanelor mobile în
coborâre sau când semnalele cu lumini (Art. 104 din OUG ) timpul conducerii, cu excepþia celor pre-
roºii ºi/sau sonore sunt în funcþiune; Perioada de suspendare a exercitãrii vãzute cu dispozitive de tip "mâini
dreptului de a conduce se reduce , la 30 libere";
4. depãºirea cu mai mult de 50 km/h zile, dacã sunt îndeplinite, cumulativ,
a vitezei maxime admise pe sectorul de urmãtoarele condiþii: 3. nerespectarea obligaþiei de a
drum respectiv ºi pentru categoria din purta, în timpul circulaþiei pe drumurile
care face parte autovehiculul condus, a) a fost declarat admis la testul de publice, centura de siguranþã ori cãºtile
constatatã, potrivit legii, cu mijloace verificare a cunoaºterii regulilor de circu- de protecþie omologate, dupã caz;
tehnice omologate ºi verificate metrolog- laþie; 4. depãºirea cu 10-20 km/h a vitezei
ic. ( Art. 102 alin. 3 din OUG ) b) a obþinut permis de conducere cu maxime admise pe sectorul de drum
OBSERVAÞIE: în cazul în care conducã- cel puþin 1 an înainte de sãvârºirea respectiv pentru categoria din care face
torul de autovehicul sau tramvai faptei; parte autovehiculul condus, constatatã,
sãvârºeºte, într-un interval de 6 luni de la c) în ultimii 3 ani de la data sãvârºirii potrivit legii, cu mijloace tehnice omolo-
data restituirii permisului de conducere, faptei pentru care se solicitã reducerea gate ºi verificate metrologic;
din nou o nouã faptã prevãzutã la situaþi- perioadei de suspendare a exercitãrii
ile de suspendare a dreptului de a con- dreptului de a conduce nu a beneficiat 5. circulaþia pe un sector de drum pe
duce autovehicule pe 30, 60 sau 90 zile, de o astfel de mãsurã; care accesul este interzis;
perioada de suspendare se majoreazã cu d) în ultimii 2 ani de la data con-
încã 30 de zile. ( Art. 103 alin. 2 din OUG ) statãrii contravenþiei pentru care se 6. nerespectarea regulilor privind
aplicã sancþiunea contravenþionalã com- manevra de întoarcere, mersul înapoi,
Hotãrârea de suspendare a exercitãrii plementarã nu a mai avut suspendatã schimbarea benzii de circulaþie sau a
dreptului de a conduce se comunicã titu- exercitarea dreptului de a conduce direcþiei de mers;
larului de cãtre serviciul poliþiei rutiere, autovehicule sau tramvaie.
care are în evidenþã contravenientul, în ( Art. 221 alin. din R )

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


38 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
AMENDÃ ATRAG ªI 4 PUNCTE DE cutele cu numarul de inmatriculare ori
7. nerespectarea obligaþiei de a folosi PENALIZARE : de inregistrare nu sunt fixate in locurile
luminile de întâlnire ºi pe timpul zilei, pe 1. nerespectarea obligaþiilor care îi special destinate;
autostrãzi, drumuri expres ºi pe drumuri revin în cazul vehiculelor rãmase în panã
naþionale europene (E); sau avariate; 5. circulaþia sau staþionarea pe spaþi-
ul interzis care separã sensurile de cir-
8. oprirea neregulamentarã; 2. refuzul inmanarii actului de identi- culaþie pe autostradã;
tate, permisului de conducere, certificat-
9. folosirea incorecta a luminilor de ului de inmatriculare sau de inregistrare, 6. staþionarea ori parcarea autove -
drum fata de autovehiculul care circula al celorlalte documente prevazute de hiculelor pe autostradã în alte locuri
in fata sa, in aceeasi directie de mers. lege, la cererea politistului rutier, pre- decât cele special amenajate ºi semnal -
( Art. 108 alin. 1 lit. a din OUG ) cum si refuzul de a permite verificarea izate;
vehiculului;
CONTRAVENÞII CARE PE LÂNGÃ 7. executarea pe autostradã a
AMENDà ATRAG ªI 3. depãºirea cu 31-440 km/h a vitezei manevrei de întoarcere sau de mers
maxime admise pe sectorul de drum înapoi, circulaþia sau traversarea de pe un
3 PUNCTE DE PENALIZARE: respectiv pentru categoria din care face sens de circulaþie pe celãlalt prin zonele
1. oprirea nejustificatã sau circulaþia parte autovehiculul condus, constatatã, interzise, respectiv prin zona medianã
pe banda de urgenþã a autostrãzilor ori potrivit legii, cu mijloace tehnice omolo- sau racordurile dintre cele douã pãrþi
oprirea pe partea carosabilã a dru - gate ºi verificate metrologic; carosabile;
murilor expres sau a drumurilor
naþionale europene (E); 4. circulaþia în timpul nopþii sau ziua, 8. nerespectarea semnificaþiei indica-
pe timp de ceaþã, ninsoare abundentã toarelor Trecere la nivel cu o cale feratã
2. depãºirea cu 21-330 km/h a vitezei sau ploaie torenþialã, cu un autovehicul simplã, fãrã bariere; Trecere la nivel cu o
maxime admise pe sectorul de drum fãrã lumini sau fãrã semnalizare core- cale feratã dublã, fãrã bariere sau
respectiv pentru categoria din care face spunzãtoare; Oprire, instalate la trecerea la nivel cu o
parte autovehiculul condus, constatatã, cale feratã;
potrivit legii, cu mijloace tehnice omolo- 5. conducerea unui autovehicul sau
gate ºi verificate metrologic; tractarea unei remorci atunci când dova- 9. schimbarea direcþiei de mers prin
da înlocuitoare a certificatului de înma- viraj spre stânga, dacã prin aceasta se
3. nerespectarea regulilor privind triculare sau de înregistrare este eliber- încalcã marcajul longitudinal continuu
manevra de întoarcere, mersul înapoi, atã fãrã drept de circulaþie sau durata care separã sensurile de circulaþie;
schimbarea benzii de circulaþie sau a acesteia a expirat;
direcþiei de mers, dacã prin aceasta s-aa ( Art. 108 alin. 1 lit. c din OUG ) 10. pãtrunderea într-o intersecþie
produs un accident din care au rezultat dirijatã prin semafoare, dacã prin aceas-
avarierea unui vehicul sau alte pagube CONTRAVENÞII CARE PE LÂNGÃ ta se produce blocarea circulaþiei în inte-
materiale; riorul intersecþiei.
AMENDÃ ATRAG ªI 6 PUNCTE DE ( Art. 108 alin. 1 lit d din OUG )
4. nepãstrarea unei distanþe core - PENALIZARE :
spunzãtoare faþã de vehiculul care îl pre- 1. refuzul de a permite imobilizarea IMOBILIZAREA UNUI VEHICUL
cede, dacã prin aceasta s-a produs un vehiculului sau verificarea tehnicã a CONSTA IN SCOATEREA ACESTUIA
accident din care au rezultat avarierea acestuia;
unui vehicul sau alte pagube materiale;
IN AFARA PARTII CAROSABILE, PE
2. neerespectarea semnificaþiei sem- ACOSTAMENT SAU CAT MAI
5. neerespectarea semnificaþiei indica - nalelor regulamentare ale agenþilor de APROAPE DE MARGINEA DRUMU-
torului "ocolire", instalat pe refugiul cale feratã care dirijeazã circulaþia la tre- LUI, SI PUNEREA LUI IN IMPOSI-
staþiilor de tramvai; cerile la nivel cu calea feratã; BILITATE DE MISCARE PRIN
FOLOSIREA UNOR DISPOZITIVE
6. pãtrunderea într-oo intersecþie atun- 3. depãºirea cu 41-550 km/h a vitezei
ci când circulaþia în interiorul acesteia maxime admise pe sectorul de drum
TEHNICE SAU A ALTOR MIJLOACE
este blocatã; respectiv pentru categoria din care face DE BLOCARE.
parte autovehiculul condus, constatatã, ( Art. 96 pct. 7 din OUG )
7. staþionarea neregulamentarã potrivit legii, cu mijloace tehnice omolo-
gate ºi verificate metrologic; IMOBILIZAREA UNUI VEHICUL
8. folosirea luminilor de ceata in alte SE DISPUNE DE CÃTRE POLIÞIS-
conditii decat pe timp de ceata; 4. conducerea pe drumurile publice a
( Art. 108 alin. 1 lit. b din OUG ) unui vehicul fara a avea montata una
TUL RUTIER ÎN CAZUL
CONTRAVENÞII CARE PE LÂNGÃ dintre placutele cu numarul de inmatric- SÃVÂRªIRII DE CÃTRE CON-
ulare sau de inregistrare ori daca pla- DUCÃTORUL ACESTUIA A UNEIA

CAIETUL CURSANTULUI 39
DINTRE URMÃTOARELE FAPTE: REÞINEREA CERTIFICATULUI semnificative de carburant sau lubrifi-
( Art. 117 alin. 1 din OUG ) ant;
a) conducerea unui vehicul neînma- DE ÎNMATRICULARE o) plãcuþele cu numãrul de înmatric-
triculat sau neînregistrat ori cu numãr de Certificatul de înmatriculare sau de ulare sau de înregistrare nu sunt con-
înmatriculare sau de înregistrare fals ori înregistrare ori dovada înlocuitoare a forme cu standardul ori au aplicate dis-
fãrã a avea montate plãcuþele cu acestuia se reþine de cãtre Poliþia Rutierã pozitive de iluminare, altele decât cele
numãrul de înmatriculare sau de înregis- în urmãtoarele cazuri: omologate;
trare; a) vehiculul nu are efectuatã inspecþia p) datele din certificatul de înmatric-
b) conducerea unui vehicul a cãrui tehnicã periodicã valabilã; ulare sau de înregistrare nu concordã
stare tehnicã pune în pericol grav sigu- b) nu sunt respectate normele tehnice cu caracteristicile tehnice ale vehiculu-
ranþa circulaþiei, deterioreazã drumul constructive referitoare la transportul lui;
public sau afecteazã mediul; produselor periculoase; r) vehiculul nu a fost radiat din circu-
c) conducerea unui vehicul cu încãl- c) vehiculul circulã noaptea fãrã faruri laþie în cazurile prevãzute în prezenta
carea regulilor referitoare la transportul sau lãmpi de semnalizare, dispozitivele ordonanþã de urgenþã;
mãrfurilor periculoase ori cu gabarite de iluminare ºi semnalizare luminoase, s) vehiculul nu este asigurat de
ºi/sau mase depãºite; mijloacele fluorescent-reflectorizante, rãspundere civilã în caz de pagube pro-
d) conducerea unui vehicul despre prevãzute în normele tehnice în vigoare; duse terþilor prin accidente de circu-
care existã date sau indicii cã face obiec- d) vehiculul circulã cu defecþiuni laþie, conform legii;
tul unei fapte de naturã penalã; majore la sistemele de iluminare-sem- t) deþinãtorul vehiculului nu a
e) refuzã sã se legitimeze; nalizare sau cu alte dispozitive decât preschimbat certificatul de înmatricu-
f) se aflã sub influenþa bãuturilor cele omologate; lare sau de înregistrare, în conformitate
alcoolice, a produselor sau substanþelor e) sistemul de frânare de serviciu este cu prevederile legale;
stupefiante ori a medicamentelor cu defect; u) vehiculul nu are montatã una din-
efecte similare acestora, iar conducerea f) sistemul de frânare de ajutor sau de tre plãcuþele cu numãrul de înmatricu-
vehiculului nu poate fi asiguratã de o staþionare este defect; lare sau de înregistrare;
altã persoanã; g) mecanismul de direcþie prezintã v) vehiculul are lipsã elemente ale
g) nu respectã timpii de conducere ºi uzuri peste limitele admise; caroseriei ori aceasta este într-o stare
de odihnã prevãzuþi de lege. h) anvelopele au alte dimensiuni sau avansatã de degradare;
Imobilizarea unui vehicul se dispune caracteristici decât cele prevãzute în x) lipsa dotãrilor obligatorii pe
ºi în cazul în care conducãtorul acestuia cartea de identitate a vehiculului, prez- autovehicule destinate învãþãrii con-
ori unul dintre pasageri sãvârºeºte o intã tãieturi sau rupturi ale cordului ori ducerii autovehiculelor în procesul
faptã de naturã penalã sau este urmãrit sunt uzate peste limita legal admisã; instruirii persoanelor în vederea
pentru sãvârºirea unei infracþiuni. i) zgomotul în mers sau staþionare obþinerii permisului de conducere, pre-
( Art.117 alin.2 din OUG ) depãºeºte limita legal admisã pentru vãzute de reglementãrile în vigoare.
tipul respectiv de vehicul; ( Art.112 alin. 1 din OUG )
j) motorul emite noxe poluante peste
CONFISCAREA BUNURILOR DESTI- limitele legal admise;
NATE ORI FOLOSITE LA SÃVÂRªIREA k) elementele dispozitivului de
CONTRAVENÞIILOR: cuplare pentru remorcare prezintã uzuri
pronunþate ori nu sunt compatibile,
REÞINEREA PLÃCUÞELOR
Sunt supuse confiscãrii: fiind de naturã sã provoace CU NUMERELE DE
desprinderea remorcii sau dezechili-
(a) mijloacele speciale de avertizare brarea ansamblului; ÎNMATRICULARE
luminoase si sonore detinute, montate l) autovehiculul sau tramvaiul are
si folosite pe alte autovehicule decat aplicate pe parbriz, lunetã sau gea- În situaþiile prevãzute mai jos odatã
cele prevazute de lege ; murile laterale afiºe sau reclame pub- cu reþinerea certificatului de înmatricu -
b) dispozitivele care perturba func- licitare, folii neomologate ºi/sau lare poliþistul rutier retrage ºi plãcuþele
tionarea mijloacelor tehnice de nemarcate corespunzãtor ori accesorii cu numãrul de înmatriculare sau de
supraveghere a traficului; care restrâng sau estompeazã vizibili- înregistrare.
c) placutele cu numarul de inmatricu- tatea în timpul mersului, atât din interi- 1. nu sunt respectate normele tehnice
lare sau inregistrare care nu corespund or, cât ºi din exterior; constructive referitoare la transportul
standardelor in vigoare si care sunt mon- m) autovehiculul are aplicat pe produselor periculoase;
tate pe vehicule; partea frontalã ºi/sau posterioarã a
( Art. 96 alin. 6 din OUG ) acestuia afiºe, înscrisuri sau reclame 2. plãcuþele cu numãrul de înmatricu-
care diminueazã eficacitatea dispozi- lare sau de înregistrare nu sunt con-
tivelor de iluminare ºi semnalizare forme cu standardul ori au aplicate dis-
luminoasã ori citirea numãrului de pozitive de iluminare, altele decât cele
înmatriculare; omologate;
n) autovehiculul prezintã scurgeri

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


40 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
3. datele din certificatul de înmatricu- dardele în vigoare, precum ºi în cazul în izante si un stingator de incendiu,
lare sau de înregistrare nu concordã cu care certificatul de înmatriculare sau de omologate. ( Art. 8 din OUG )
caracteristicile tehnice ale vehiculului; înregistrare este reþinut, iar dovada Este interzisã circulaþia pe drumurile
înlocuitoare a acestuia este eliberatã fãrã publice a vehiculelor care nu corespund
4. vehiculul nu a fost radiat din circu- drept de circulaþie sau termenul de valabil- din punct de vedere tehnic, a celor al
laþie în cazurile prevãzute în prezenta itate a expirat. ( Art. 15 alin. 5 din OUG ) cãror termen de valabilitate a inspecþiei
ordonanþã de urgenþã; Este interzisã circulaþia pe drumurile tehnice periodice a expirat, precum ºi a
publice a vehiculelor radiate din evidenþã. celor neasigurate pentru rãspundere
5. vehiculul nu este asigurat de ( Art. 17 alin 3 din OUG ) civilã pentru caz de pagube produse
rãspundere civilã în caz de pagube pro- Radierea din evidenþã a vehiculelor se terþilor prin accidente de circulaþie.
duse terþilor prin accidente de circulaþie, face de cãtre autoritatea care a efectuat ( Art. 10 alin. 1 din OUG )
conform legii; înmatricularea sau înregistrarea, doar în Autovehiculele, tractoarele folosite în
( Art. 112 alin. 3 din OUG ) cazul scoaterii definitive din circulaþie a exploatãri agricole ºi forestiere ºi
acestora la cererea propietarului în vehiculele pentru efectuarea de servicii
urmãtoarele cazuri: sau lucrãri, tramvaiele ºi remorcile tre-
a) proprietarul acestuia doreºte buie sa fie dotate, prin construcþie, cu
ÎNMATRICULAREA retragerea definitivã din circulaþie a instalaþii de iluminare, semnalizare
vehiculului ºi face dovada depozitãrii luminoasã ºi avertizare sonorã, omolo-
ªI RADIEREA acestuia într-un spaþiu adecvat, deþinut în gate, care sa corespundã condiþiilor
AUTOVEHICULELOR condiþiile legii; tehnice stabilite de autoritatea compe-
tentã. ( Art. 10 din R )
Pentru a circula pe drumurile publice, b) proprietarul acestuia face dovada Se interzice montarea la autovehicul,
vehiculele, cu exceptia celor trase sau dezmembrãrii, casãrii sau predãrii tractor folosit în exploatãri agricole ºi
impinse cu mana si a bicicletelor, tre- vehiculului la unitãþi specializate în ved- forestiere ºi vehicul pentru efectuarea
buie sa fie inmatriculate ori inregistrate, erea dezmembrãrii; de servicii sau lucrãri, tramvai ori remor-
dupa caz, si sa poarte placute cu cã a luminilor de altã culoare sau inten-
numarul de inmatriculare sau de inregis- c) la scoaterea definitivã din România sitate, a altor lumini, dispozitive ori
trare, cu forme, dimensiuni si continut a vehiculului respective; accesorii de avertizare decât cele omolo-
prevazute de standardele in vigoare. gate. ( Art. 13 din R )
( Art. 12 alin. 1 din OUG ) d) în cazul furtului vehiculului; Pentru a putea fi menþinute în circu-
Înmatricularea vehiculelor este con- laþie, vehiculele înmatriculate se supun
tinua, de la admiterea in circulatie pana e) vehiculele declarate, potrivit legii, inspecþiei tehnice periodice .
la scoaterea definitiva din circulatie a prin dispoziþie a autoritãþii administraþiei ( Art.9 alin. 4 din OUG )
unui vehicul din categoria celor supuse publice locale, fãrã stãpân sau abando- Se inspecteazã din punct de vedere
acestei conditii, potrivit prevederilor nate se radiazã din oficiu în termen de 30 tehnic, înainte de a fi repuse în circu-
legale. ( Art. 11 alin. 2 din OUG ) de zile de la primirea dispoziþiei respec- laþie, autovehiculele, remorcile ºi tram-
Autoritatea care efectueazã înmatric- tive; vaiele cãrora le-au fost efectuate
ularea unui autovehicul sau a unei reparaþii capitale ºi cele care, în urma
remorci elibereazã proprietarului sau f) dacã deþinãtorul vehiculului nu face unor evenimente, au avut avarii grave la
mandatarului acestuia un certificat de dovada asigurãrii acestuia, dupã 30 zile mecanismul de direcþie, instalaþia de
înmatriculare conform categoriei sau de la data aplicãrii mãsurii reþinerii certi- frânare sau la structura de rezistenþã a
subcategoriei din care face parte vehicu- ficatului de înmatriculare ºi retragerii caroseriei ori ºasiului.
lul respectiv, precum ºi plãcuþe cu plãcuþelor cu numerele de înmatriculare ( Art. 9 alin. 2 din R )
numãrul de înmatriculare. a vehiculelor neasigurate, aflate în trafic. Inspecþia tehnicã se efectueazã în
( Art. 15 alin. 1 din OUG ) ( Art. 17 alin. 1 , 4 ºi art. 76 alin. 3 din OUG ) staþii autorizate conform legislaþiei în
Vehiculele înmatriculate sau înregis- vigoare . ( Art. 9 alin. 5 din OUG )
trate, cu excepþia celor cu tracþiune ani- STAREA TEHNICA
malã, ºi remorcilor care circulã pe dru-
A AUTOVEHICULELOR OBLIGAÞIILE
murile publice, trebuie sã aibã asigurare
obligatorie pentru rãspundere civilã în caz Orice vehicul care circulã pe dru - PARTICIPANÞILOR LATRAFIC
de pagube produse terþilor prin accidente murile publice trebuie sã corespundã Participanþii la trafic trebuie sã aibã
de circulaþie, conform legii. normelor tehnice privind siguranþa circu- un comportament care sã nu afecteze
( Art. 76 alin. 1 din OUG ) laþiei rutiere, protecþia mediului ºi uti- fluenþa ºi siguranþa circulaþiei, sã nu
Este interzisã punerea în circulaþie a lizarea conform destinaþiei. punã în pericol viaþa sau integritatea
unui vehicul, înmatriculat sau înregistrat, ( Art. 7 din OUG ) corporalã a persoanelor ºi sã nu aducã
care nu are montate plãcuþe cu numãrul Pentru a fi conduse pe drumurile pub- prejudicii proprietãþii publice ori private.
de înmatriculare sau de înregistrare lice, fiecare autovehicul si tramvai tre- Participanþii la trafic sunt obligaþi ca, la
atribuite de autoritatea competentã ori buie sa fie dotat cu trusa medicala de cererea poliþistului rutier, sã înmâneze
dacã acestea nu sunt conforme cu stan- prim ajutor, douã triunghiuri reflector- acestuia documentul de identitate sau,

CAIETUL CURSANTULUI 41
dupã caz, permisul de conducere, docu- rezultat numai avarierea vehiculului este Conducãtorului de autovehicul sau
mentul de înmatriculare ori de înregis- obligat sã-l scoatã imediat în afara pãrþii tramvai, instructorului auto atestat care
trare a vehiculului condus, documentele carosabile ori, dacã nu este posibil, sã-l se aflã în procesul de instruire practicã a
referitoare la bunurile transportate, pre- deplaseze cât mai aproape de bordurã unei persoane pentru obþinerea per-
cum ºi documentele prevãzute de lege. sau acostament, semnalizându-l core- misului de conducere, precum ºi exami-
( Art. 35 alin. 1 ºi 2 din OUG ) spunzãtor ºi sã se prezinte în termen de natorului autoritãþii competente în tim-
Participanþii la trafic sunt obligaþi sã 24 ore la unitatea de poliþie pe raza cãreia pul desfãºurãrii probelor practice ale
anunþe administratorul drumului public s-a produs accidentul, în vederea examenului pentru obþinerea permisului
ori cea mai apropiatã unitate de poliþie întocmirii documentelor de constatare. de conducere sau pentru oricare dintre
atunci când au cunoºtinþa despre exis- ( Art. 79 alin. 1 din OUG ) categoriile ori subcategoriile acestuia,
tenþa pe drum a unui obstacol sau a implicaþi într-un accident de circulaþie,
oricãrei alte situaþii periculoase pentru Conducãtorul unui vehicul implicat le este interzis consumul de alcool sau
fluenþa ºi siguranþa circulaþiei. într-un accident de circulaþie în urma de substanþe ori produse stupefiante
Se interzice oricãrei persoane sã arunce, cãruia a rezultat moartea sau vãtãmarea sau medicamente cu efecte similare
sã lase sau sã abandoneze obiecte, integritãþii corporale ori a sãnãtãþii unei acestora dupã producerea evenimentu-
materiale ori substanþe sau sã creeze persoane este obligat sã ia mãsuri de lui ºi pânã la testarea concentraþiei
obstacole pe drumul public. Persoana anunþare imediatã a poliþiei, sã nu mod- alcoolului în aerul expirat sau recoltarea
care nu a putut evita crearea unui obsta- ifice sau sã ºteargã urmele accidentului probelor biologice. În situaþia în care nu
col pe drumul public este obligatã sã îl ºi sã nu pãrãseascã locul faptei. sunt respectate dispoziþiile alin. de mai
înlãture ºi, dacã nu este posibil, sã îi ( Art. 77 alin. 1 din OUG ) sus, se considerã cã rezultatele testului
semnalizeze prezenþa ºi sã anunþe ime- sau ale analizei probelor biologice
diat administratorul drumului public ºi Este interzis oricãrei persoane sã recoltate reflectã starea conducãtorului,
cea mai apropiatã unitate de poliþie. schimbe poziþia vehiculului implicat într- a instructorului auto sau a examinatoru-
( Art. 96 alin. 1 ºi 2 din R ) un accident de circulaþie în urma cãruia lui respectiv în momentul producerii
a rezultat moartea sau vãtãmarea accidentului.
OBLIGAÞII integritãþii corporale ori a sãnãtãþii ( Art. 78 alin. 1 ºi 2 din OUG )
uneia sau a mai multor persoane, sã Proprietarul sau deþinãtorul al cãrui
ÎN CAZ DE ACCIDENT modifice starea locului sau sã ºteargã autovehicul, remorcã sau tramvai a fost
Accidentul de circulaþie este eveni- urmele accidentului fãrã încuviinþarea avariat în alte împrejurãri decât într-un
mentul care îndeplineºte cumulativ poliþiei care cerceteazã accidentul.. accident de circulaþie este obligat sã
urmãtoarele condiþii: ( Art. 77 alin. 3 din OUG ) anunþe în termenul legal prevãzut de
a) s-a produs pe un drum deschis cir- Nu constituie infracþiune fapta con- lege , poliþia pe raza cãreia s-a produs
culaþiei publice ori ºi-a avut originea ducãtorului de vehicul care, în lipsa altor evenimentul, pentru întocmirea docu-
într-un asemenea loc; mijloace de transport, el însuºi trans- mentelor de constatare.
b) a avut ca urmare decesul, rãnirea portã persoanele rãnite la cea mai ( Art. 80 alin. 1 din OUG )
uneia sau mai multor persoane ori cel apropiatã unitate sanitarã în mãsurã sã
puþin un vehicul a fost avariat sau au acorde asistenþã medicalã necesarã ºi la
rezultat alte pagube materiale; care a declarat datele personale de iden- OBLIGAÞII PRIVIND
c) în eveniment a fost implicat cel titate ºi numãrul de înmatriculare sau
puþin un vehicul în miºcare. înregistrare a vehiculului condus, con- SEMNALELE
( Art. 75 din OUG ) semnate într-un registru special, dacã se
înapoiazã imediat la locul accidentului.
CONDUCÃTORILOR
Orice persoanã care este implicatã ( Art. 89 alin.3 din OUG ) În circulaþia pe drumurile publice con-
sau are cunoºtinþã de producerea unui Nu constituie infracþiunea de pãrãsire ducãtorii de vehicule pot folosi, în
accident de circulaþie în urma cãruia a a locului accidentului fapta conducã- condiþiile prevãzute de regulament,
rezultat moartea sau vãtãmarea torului autovehiculului cu regim de cir- mijloacele de avertizare sonorã ºi lumi-
integritãþii corporale ori a sãnãtãþii culaþie prioritarã, dacã acesta anunþã de noasã aflate în dotare ºi omologate.
uneia sau a mai multor persoane, pre- îndatã poliþia ºi dupã terminarea misiu- În circulaþia pe autostrãzi, pe dru -
cum ºi în situaþia în care în eveniment nii se prezintã la sediul unitãþii de poliþie murile expres ºi pe cele naþionale
este implicat un vehicul care transportã pe a cãrei razã de competenþã s-a pro- europene (E) conducãtorii de autove -
mãrfuri periculoase este obligatã sã dus accidentul, în vederea întocmirii hicule sunt obligaþi sã foloseascã ºi în
anunþe de îndatã poliþia ºi sã apeleze documentelor de constatare. timpul zilei luminile de întâlnire.
numãrul naþional unic pentru apeluri de ( Art.89 alin.4 din OUG )
urgenþã 112, existent în reþelele de tele- Nu constituie infracþiune pãrãsirea Conducãtorii motocicletelor ºi
fonie din România. locului accidentului, dacã victima mopedelor sunt obligaþi sã
( Art. 77 alin. 2 din OUG ) pãrãseºte locul faptei, iar conducãtorul foloseascã luminile de întâlnire pe
de vehicul anunþã imediat evenimentul toatã durata deplasãrii acestora pe
Conducãtorul de vehicul implicat într-un la cea mai apropiatã unitate de poliþie. drumurile publice.
accident de circulaþie în urma cãruia a ( Art. 89 alin. 5 din OUG )

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


42 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
În circulaþia pe drumurile publice se drumului public; foarte lent ºi/sau constituie el însuºi un
interzice deþinerea la vedere, montarea c) luminile de intalnire ºi cele de pericol pentru ceilalþi participanþi la trafic;
ºi folosirea mijloacelor speciale de aver- ceata pe timp de ceata densa; c) când autovehiculul sau tramvaiul
tizare sonorã ºi luminoasã pe ºi în alte d) luminile de intalnire ale autove- este remorcat.
autovehicule decât cele prevãzute de hiculelor care însoþesc coloane militare În situaþiile prevãzute la alin. de mai
lege, precum ºi deþinerea, montarea sau sau cortegii, transporta grupuri organi- sus, conducãtorii de autovehicule, tram-
folosirea pe autovehicule a sistemelor zate de persoane ºi cele care tracteaza vaie sau mopede trebuie sa punã în
care perturbã buna funcþionare a dispoz- alte vehicule sau care transporta mãrfuri funcþiune luminile de avarie, în mod suc-
itivelor de supraveghere a traficului. ori produse periculoase, în timpul zilei; cesiv, în ordinea opririi ºi în cazul în care
Conducãtorii de autovehicule pot e) luminile de intalnire atunci când aceasta manevra este impusa de blo-
folosi mijloace proprii de detectare a dis- ploua torential, ninge abundent ori în carea circulaþiei pe sensul de mers.
pozitivelor de mãsurare a vitezei. alte condiþii care reduc vizibilitatea pe ( Art. 114 alin. 5 ºi 6 din R )
( Art. 44 alin. 1,2,3,4 ºi 5 din OUG ) drum; Când circula prin tunel conducãtorul
f) luminile pentru mersul înapoi atun- de vehicul este obligat sa foloseascã
Conducãtorii de vehicule semnal- ci când vehiculul este manevrat cãtre luminile de intalnire.
izeaza cu mijloacele de avertizare lumi- înapoi; ( Art. 114 alin. 7 din R )
noasa, sonora sau cu bratul, dupã caz, g) luminile indicatoare de direcþie UN VEHICUL POATE FI OPRIT SAU
înaintea efectuãrii oricãrei manevre sau pentru semnalizarea schimbãrii direcþiei STATIONAT CU TOATE LUMINILE
pentru evitarea unui pericol imediat. de mers, inclusiv la punerea în miºcare a
( Art. 112 din R ) vehiculului de pe loc.
STINSE, ÎN LOCURILE ÎN CARE
(1) Mijloacele de avertizare sonora ACESTE MANEVRE SUNT PERMISE,
trebuie folosite de la o distanta de cel Pe timpul nopþii, la apropierea a doua ATUNCI CÂND SE AFL=:
puþin 25 m fata de cei cãrora li se vehicule care circula din sensuri opuse, a) pe un drum iluminat, astfel încât
adreseazã, pe o durata de timp care sa conducãtorii acestora sunt obligaþi ca de vehiculul este vizibil de la o distanþã de
asigure perceperea semnalului ºi fãrã sa la o distanta de cel puþin 200 m sã cel puþin 50 m;
îi determine pe aceºtia la manevre ce pot foloseascã luminile de intalnire con- b) în afara partii carosabile, pe un
pune în pericol siguranta circulaþiei. comitent cu reducerea vitezei. Când con- acostament consolidat;
(2) Semnalizarea cu mijloacele de ducãtorul de autovehicul se apropie de c) în localitãþi, la marginea partii
avertizare sonora nu poate fi folositã în un autovehicul care circula în fata sa, carosabile, în cazul motocicletelor cu
zonele de acþiune a indicatorului acesta este obligat sa foloseascã douã roþi, fãrã ataº ºi a mopedelor, care
"Claxonarea interzisã". luminile de intalnire de la o distanta de nu sunt prevãzute cu sursã de energie.
cel puþin 100 m. ( Art. 115 din R )
Se excepteazã de la prevederile alin.2 Conducãtorii de vehicule sunt obligaþi
de mai sus: Pe timpul nopþii sau în condiþii de viz- sã semnalizeze schimbarea direcþiei de
a) conducãtorii autovehiculelor cu ibilitate redusã conducãtorii de autove- deplasare, depãºirea, oprirea ºi punerea
regim de circulaþie prioritara când se hicule ºi tramvaie care se apropie de o în miºcare.
deplaseaza în acþiuni de intervenþii sau intersectie nedirijata prin semnale lumi-
în misiuni care au caracter de urgenta; noase sau de cãtre politisti sunt obligaþi INTENÞIA CONDUCÃTORILOR DE
b) conducãtorii autovehiculelor care sa semnalizeze prin folosirea alternanta AUTOVEHICULE, TRAMVAIE SAU MOPEDE
folosesc acest semnal pentru evitarea a luminilor de intalnire cu cele de drum DE A SCHIMBA DIRECÞIA DE MERS, DE A
unui pericol imediat. dacã nu incalca astfel prevederile alin. IEªI DINTR-UN RÂND DE VEHICULE STA-
( Art. 113 alin. 1,2 ºi 3 din R ) de mai sus . TIONATE SAU DE A INTRA ÎNTR-UN ASEME-
NEA RÂND, DE A TRECE PE O ALTA BANDA
Conducãtorii de autovehicule, tram- Pe timpul nopþii sau în condiþii de viz- DE CIRCULAÞIE SAU DE A VIRA SPRE
vaie ºi mopede sunt obligaþi sa ibilitate redusã autovehiculele sau DREAPTA ORI SPRE STÂNGA SAU CARE
foloseascã instalaþiile de iluminare remorcile cu defectiuni la sistemul de URMEAZÃ SÃ EFECTUEZE ÎNTOARCERE,
ºi/sau semnalizare a acestora, dupã iluminare ºi semnalizare luminoasa nu DEPASIRE ORI OPRIRE SE SEMNALIZEAZÃ
cum urmeazã: pot fi conduse sau remorcate fãrã a avea PRIN PUNEREA ÎN FUNCÞIUNE A
a) luminile de poziþie sau de station- în funcþiune pe partea stanga, în fata o LUMINILOR INDICATOARE DE DIRECÞIE CU
are pe timpul imobilizarii vehiculului pe lumina de intalnire ºi în spate una de CEL PUÞIN 50 M ÎN LOCALITÃÞI ªI 100 M ÎN
partea carosabilã în afarã localitãþilor, poziþie. AFARÃ LOCALITÃÞILOR, ÎNAINTE DE
de la lãsarea serii ºi pana în zorii zilei, ( Art. 114 alin. 1,2,3 ºi 4 din R ) ÎNCEPEREA EFECTUÃRII MANEVRELOR.
ziua când ploua torential, ninge abun-
dent sau este ceata densa ori în alte LUMINILE DE AVARIE SE FOLOS- Reducerea vitezei de deplasare sau
condiþii care reduc vizibilitatea pe dru- ESC ÎN URMÃTOARELE SITUAÞII: oprirea autovehiculelor, tramvaielor
mul public; sau mopedelor pe partea carosabilã se
b) luminile de intalnire sau de drum, a) când vehiculul este imobilizat semnalizeazã cu lumina roºie din
în mers, atât în localitãþi, cat ºi în afarã involuntar pe partea carosabilã; spate.
acestora, dupã gradul de iluminare a b) când vehiculul se deplaseaza ( Art. 116 alin. 1,2 ºi 3 din R )

CAIETUL CURSANTULUI 43
Conducãtorii vehiculelor cu douã roþi, În cazul rãmânerii în panã a unui REMORCAREA UNUI AUTOVEHICUL
precum ºi ai celor cu tracþiune animalã autovehicul ori a remorcii acestuia, con- SE FACE CU RESPECTAREA URMÃ-
ori ai celor trase sau împinse cu mâna ducãtorul ansamblului este obligat sã îl TOARELOR REGULI:
sunt obligaþi sã efectueze urmãtoarele scoatã imediat în afara pãrþii carosabile a) conducãtorii autovehiculelor traga-
semnale: sau, dacã nu este posibil, sã îl tor ºi, respectiv, remorcat trebuie sa
a)braþul stâng întins orizontal atunci deplaseze lângã bordurã ori acosta- posede permise de conducere valabile
când intenþioneazã sã schimbe direcþia ment, aºezându-l paralel cu axa drumu- pentru categoriile din care face parte
de mers spre stânga sau de a depãºi; lui ºi luând mãsuri pentru remedierea fiecare dintre autovehicule;
b)braþul drept întins orizontal atunci defecþiunilor sau, dupã caz, de remor- b) autovehiculul trãgãtor sã nu
când intenþioneazã sã schimbe direcþia care. remorcheze un autovehicul mai greu
de mers spre dreapta; Pe timpul nopþii sau în condiþii de viz- decât masa lui proprie, cu excepþia cazu-
c)braþul drept întins orizontal bal- ibilitate redusã, autovehiculul sau lui când remorcarea se efectueazã de
ansat în plan vertical atunci când remorca acestuia care are defecþiuni la cãtre un autovehicul destinat special
intenþioneazã sã opreascã. sistemul de iluminare sau de sem- depanãrii;
(2)Semnalele prevãzute la alin. (1) nalizare luminoasã nu poate fi c) remorcarea trebuie sã se realizeze
trebuie efectuate cu cel puþin 25 m tractat/tractatã pe drumurile publice prin intermediul unei bare metalice în
înainte de efectuarea manevrelor. fãrã a avea în funcþiune, în partea stan- lungime de cel mult 4 m. Autoturismul
( Art. 117 din R ) ga, în fata, o lumina de întâlnire ºi în ale cãrui mecanism de direcþie ºi sistem
spate, una de poziþie. ( Art. 155 din R ) de frânare nu sunt defecte poate fi
OBLIGAÞII remorcat cu o legãturã flexibilã omolo-
Dacã un autovehicul sau o remorcã a gatã, în lungime de 3-5 m. Bara sau legã-
ÎN CAZ DE REMORCARE rãmas în panã pe partea carosabilã a dru- tura flexibilã trebuie fixatã la elementele
Un autovehicul poate tracta pe dru- mului ºi nu poate fi deplasat/deplasatã în de remorcare cu care sunt prevãzute
mul public o singura remorca. Se afarã acesteia, conducãtorul autovehicul- autovehiculele;
excepteazã tractorul rutier care poate ului este obligat sã punã în funcþiune d) conducãtorul autovehiculului
tracta doua remorci, precum ºi autove- luminile de avarie ºi sã instaleze triunghi- remorcat este obligat sã semnalizeze
hiculele amenajate pentru formarea urile reflectorizante. corespunzãtor semnalelor efectuate de
unui autotren de transport persoane în Triunghiurile reflectorizante se conducãtorul autovehiculului trãgãtor.
localitãþile turistice, cu condiþia ca aces- instaleaza în faþã ºi în spatele vehiculului, Atunci când sistemul de iluminare ºi
ta sa nu fie mai lung de 25 m ºi sã nu cir- pe aceeaºi bandã de circulaþie, la o dis- semnalizare nu funcþioneazã, este
cule cu vitezã mai mare de 25 km/h. tanþã de cel puþin 30 m de acesta, astfel interzisã remorcarea acestuia pe timpul
Motocicleta fãrã ataº, precum ºi bicicle- încât sã poatã fi observate din timp de nopþii ºi în condiþii de vizibilitate redusã,
ta pot tracta o remorcã uºoarã având o cãtre participanþii la trafic care se apropie. iar ziua poate fi remorcat dacã pe partea
singura axa. ( Art. 153 din R ) În localitãþi, atunci când circulaþia este din spate are aplicate inscripþia "Fãrã
intensã, triunghiurile reflectorizante pot fi semnalizare", precum ºi indicatorul
CUPLAREA UNUI VEHICUL CU UNA aºezate la o distanta mai micã sau chiar "Alte pericole".
pe vehicul, astfel încât sã poatã fi obser-
SAU DOUA REMORCI, PENTRU vate din timp de ceilalþi conducãtori de Dacã remorcarea se realizeazã prin
FORMAREA UNUI ANSAMBLU DE vehicule. suspendarea cu o macara sau sprijinirea
VEHICULE, Dacã vehiculul nu este dotat cu lumini pe o platformã de remorcare a partii din
SE POATE EFECTUA NUMAI DACÃ: de avarie sau acestea sunt defecte, con- faþã a autovehiculului remorcat, atunci
a) elementele care compun dispozi- ducãtorul poate folosi, pe timpul nopþii ori în acesta nu trebuie sã se afle nicio per-
tivul de cuplare sunt omologate ºi com- în condiþii de vizibilitate redusã, o lampã soanã.
patibile; portativã cu luminã galbenã intermitentã, Se interzice remorcarea unui autove-
b) ansamblul de vehicule poate real- care se instaleazã la partea din spate a hicul cu douã roþi, cu sau fãrã ataº, a
iza raza minima de virare a autovehicul- vehiculului. autovehiculului al cãrui sistem de
ului tragator; Se interzice folosirea triunghiurilor direcþie nu funcþioneazã sau care nu
c) dimensiunile ansamblului de reflectorizante ori a luminilor de avarie în este înmatriculat ori înregistrat sau când
vehicule nu depãºesc limitele prevãzute mod nejustificat sau pentru a simula o drumul este acoperit cu polei, gheaþã ori
de lege; rãmânere în panã în locurile unde oprirea zãpadã. Se interzice ºi remorcarea a
d) elementele de cuplare ale echipa- ori staþionarea este interzisã. În cazul douã sau mai multe autovehicule, a
mentelor de frânare, de iluminare ºi cãderii din vehicule, pe partea carosabilã, cãruþelor, a vehiculelor care în mod nor-
semnalizare luminoasã sunt compati- a încãrcãturii sau a unei pãrþi din aceasta, mal sunt trase sau impinse cu mâna ori
bile; care constituie un obstacol ce nu poate fi a utilajelor agricole.
e) vehiculele care compun ansamblul înlãturat imediat, conducãtorul este obli-
nu se ating la trecerea peste denivelãri, gat sã îl semnalizeze cu unul dintre Prin excepþie, se permite remorcarea
la efectuarea virajelor sau la schimbarea mijloacele prevãzute la aliniatul de mai unui autovehicul al cãrui sistem de
direcþiei de mers. ( Art. 154 din R ) sus. direcþie nu funcþioneazã numai în cazul
( Art. 156 alin. 1-55 din R ) când remorcarea se realizeazã prin sus-

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


44 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
pendarea roþilor directoare ale autove- RANÞÃ: intensitatea acestuia nu trebuie sa
hiculului remorcat cu o macara sau spri- a) conducãtorii de autoturisme pe depãºeascã pragul fonic prevãzut în
jinirea roþilor directoare ale autovehicul- timpul executãrii manevrei de mers reglementãrile legale în vigoare. Se
ului remorcat pe o platforma de remor- înapoi sau care staþioneazã; interzice montarea pe vehicule a sis-
care. b) femeile în stare vizibilã de gravidi- temelor sonore antifurt care se
tate; declanºeazã la trecerea, în imediata
Conducãtorul poate împinge sau trac- c) conducãtorii de autoturisme care apropiere, a altui vehicul.
ta, cu propriul autovehicul, în situaþii executa servicii de transport public de ( Art. 28 alin. 1 - 3 din R )
deosebite, pe distanþe scurte, un alt persoane, în regim de taxi, când trans-
automobil pentru a-i pune motorul în porta pasageri;
funcþiune sau pentru a efectua scurte d) persoanele care au certificat medi- OPRIREA OBLIGATORIE
manevre, fãrã a pune în pericol sigu- cal în care sa fie menþionatã afectiunea
ranþa deplasãrii celorlalþi participanþi la care contraindica purtarea centurii de
OPRIREA PARTICIPANÞILOR LA
trafic. ( Art. 157 alin. 1- 5 din R ) siguranþã; TRAFIC ESTE OBLIGATORIE ªI LA
e) instructorii auto, pe timpul SEMNALELE DATE DE:
pregãtirii practice a persoanelor care a) Poliþiºtii de frontierã;
OBLIGAÞII PRIVIND TRANS- învaþã sã conducã un autovehicul pe b) Îndrumatorii de circulaþie ai Minis-
drumurile publice sau examinatorul din terului Apãrãrii;
PORTUL DE PERSOANE cadrul autoritãþii competente în timpul c) Agenþii de cale feratã, la trecerile la
Conducãtorii de autovehicule ºi per- desfãºurãrii probelor practice ale exam- nivel;
soanele care ocupã locuri prevãzute prin enului pentru obþinerea permisului de d) Personalul autorizat din zona
construcþie cu centuri sau dispozitive de conducere. lucrãrilor pe drumurile publice;
siguranþã omologate trebuie sã le poarte Persoanele care au certificat medical e) Membrii patrulelor ºcolare de circu-
în timpul circulaþiei pe drumurile pub- sunt obligate sa aibã asupra lor certifi- laþie, la trecerile pentru pietoni din
lice, cu excepþia cazurilor prevãzute în catul medical, în conþinutul cãruia tre- apropierea unitãþilor de învãþãmânt;
regulament. buie sa fie menþionatã durata de valabil- f) Nevãzãtori, prin ridicarea bastonului
Pe timpul deplasãrii pe drumurile itate a acestuia. alb, atunci când aceºtia traverseazã stradã.
publice, conducãtorii motocicletelor, ( Art. 97 alin. 1 - 5 din R ) ( Art. 89 alin. 1 din R )
mopedelor ºi persoanele transportate pe
acestea au obligaþia sã poarte cascã de PERSOANELE PREVÃZUTE LA ALIN.
protecþie omologatã. OBLIGAÞIILE A) -D
D) POT EFECTUA ªI URMÃ-
Conducãtorilor de vehicule le este
interzisã folosirea telefoanelor mobile DEÞINÃTORILOR TOARELE SEMNALE:
atunci când aceºtia se aflã în timpul
mersului, cu excepþia celor prevãzute cu
DE AUTOVEHICULE a) balansarea braþului în plan verti-
cal, cu palma mâinii orientatã cãtre sol
dispozitive tip mâini libere. Proprietarul sau deþinãtorul unui sau cu un mijloc de semnalizare, care
( Art. 36 alin. 1,2 ºi 3 din OUG ) vehicul este obligat sã comunice poliþiei semnifica reducerea vitezei;
Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu rutiere, la cererea acesteia ºi în termenul b) rotirea vioaie a braþului, care sem-
înãlþimea sub 150 cm trebuie sã poarte solicitat, identitatea persoanei cãreia i-a nifica mãrirea vitezei de deplasare a
centuri de siguranþã adaptate greutãþii ºi încredinþat vehiculul pentru a fi condus vehiculelor, inclusiv grãbirea traversãrii
dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3 pe drumurile publice. ( Art.39 din OUG ) drumului de cãtre pietoni.
ani se transportã numai în dispozitive de ( Art. 89 alin. 2 din R )
reþinere omologate. PROPRIETARUL DE AUTOVEHICUL
Conducãtorilor de autovehicule le SAU REMORCA ESTE OBLIGAT:
este interzis sã transporte copii cu vârs- OBLIGAÞII LA TRECERI
ta de pana la 12 ani pe scaunul din faþã, a) sã declare autoritãþii emitente
chiar dacã sunt þinuþi în braþe de per- pierderea, furtul sau distrugerea certifi- LA NIVEL CU CALEA FERATÃ
soane majore, în timpul deplasãrii pe catului de înmatriculare, în cel mult 48 Trecerile la nivel cu calea feratã se
drumurile publice. de ore de la constatare; clasificã astfel:
b) sã depunã imediat la autoritatea 1. treceri la nivel cu calea feratã
Se interzice conducãtorilor de autove- emitenta originalul certificatului de înma- curentã ( care pot fi p ã z i t e sau
hicule, precum ºi persoanelor care triculare, dacã, dupã obþinerea duplicatu- nepãzite )
ocupã scaunul din faþã sã þinã în brate lui, a reintrat în posesia acestuia. 2. treceri la nivel cu cale feratã indus -
animale în timpul deplasãrii pe dru- ( Art. 27 alin. 1 din R ) trialã
murile publice. Deþinãtorii de vehicule pot monta pe
acestea sisteme sonore antifurt. La trecerea la nivel cu calea feratã
SE EXCEPTEAZÃ DE LA OBLIGAÞIA Durata semnalului emis de sistemul curentã, conducãtorul de vehicul este
DE A PURTA CENTURA DE SIGU- prevãzut la aliniatul de mai sus nu tre- obligat sã circule cu vitezã redusã ºi sã
buie sa fie mai mare de un minut, iar se asigure cã din stânga sau din dreapta

CAIETUL CURSANTULUI 45
nu se apropie un vehicul feroviar. obligaþi sa semnalizeze din timp ºi sa se
( Art. 136 alin. 1 din R ) La intersectarea unui drum public cu o angajeze pe banda de ieºire (de decelerare).
Conducãtorul de vehicul poate traver- calea feratã industrialã, accesul ( Art. 169 alin. 1 ºi 2 din R )
sa calea feratã curentã prevãzutã cu vehiculelor feroviare se face numai dupã Circulaþia autovehiculelor destinate
bariere sau semibariere, dacã acestea semnalizarea corespunzãtoare ºi din timp transportului public de persoane sau de
sunt ridicate ºi semnalele luminoase ºi de cãtre cel puþin un agent de cale feratã. mãrfuri se desfãºoarã pe banda din
sonore nu funcþioneazã, iar semnalul cu În cazul prevãzut la alin.de mai sus, partea dreapta a autostrazii, cu excepþia
luminã albã intermitentã cu cadenþã conducãtorii de vehicule sunt obligaþi sã cazului în care se efectueazã depãºirea
lentã este în funcþiune. se conformeze semnificaþiei semnalelor sau semnalizarea rutiera existenta insti-
Când circulaþia la trecerea la nivel cu agenþilor de cale feratã. tuie o alta reglementare de utilizare a
calea feratã curentã este dirijatã de ( Art. 140 alin. 1 ºi 2 din R ) benzilor.
agenþi de cale feratã, conducãtorul de ( Art. 170 din R )
vehicul trebuie sã respecte semnalele OBLIGAÞII
acestora.
( Art. 137 alin 1 ºi 2 din R ) PE AUTOSTRÃZI OBLIGAÞII PENTRU
CONDUCÃTORUL DE VEHICUL ESTE Pe autostrãzi este interzisã circulaþia CONDUCÃTORII
OBLIGAT SÃ OPREASCÃ ATUNCI pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite
sau mase depãºite, fãrã autorizaþie spe-
ÎNCEPÃTORI
CÂND:
cialã de transport eliberatã de adminis- Conducãtorul de autovehicul sau de
a) barierele sau semibarierele sunt tratorul drumului public, conform regle- tramvai cu o vechime mai mica de un an
coborâte, în curs de coborâre sau ridicare; mentãrilor în vigoare, a vehiculelor cu de la data obþinerii permisului de conduc-
b) semnalul cu lumini roºii ºi/sau tracþiune animalã, a animalelor, a ere are obligaþia de a aplica semnul dis-
semnalul sonor sunt în funcþiune; vehiculelor trase sau împinse cu mâna, a tinctiv sub forma unui disc de culoare gal-
c) întâlneºte indicatorul "Trecerea la bicicletelor ºi mopedelor, a tractoarelor ben[, cu diametrul de 100 mm, care are în
nivel cu calea feratã simplã, fãrã ba- ºi maºinilor autopropulsate pentru centru semnul exclamarii, de culoare nea-
riere", "Trecerea la nivel cu calea feratã lucrãri agricole, precum ºi a vehiculelor grã, cu lungimea de 60 mm ºi diametrul
dublã, fãrã bariere" însoþite de indica- care, prin construcþie sau din alte cauze, punctului de 10 mm, dupã cum urmeazã:
torul "Oprire". nu pot depãºi viteza de 50 km/h. a) la motocicleta, în partea din spate
Vehiculele trebuie sa opreascã, în lângã numãrul de înmatriculare;
ordinea sosirii, în dreptul indicatoarelor De asemenea, pe autostrãzi sunt b) la autovehicul, pe parbriz în partea
prevãzute la aliniatul de mai sus lit. c) sau, interzise învãþarea conducerii unui din dreapta jos ºi pe luneta, în partea
dupã caz, înaintea marcajului pentru vehicul, încercãrile prototipurilor de stanga jos;
oprire, în locul în care existã vizibilitate ºasiuri ºi de autovehicule, manifestaþi- c) la autovehiculul care nu este pre-
maximã asupra cãii ferate ori înaintea bari- ile, defilãrile, caravanele publicitare, vãzut cu luneta, pe parbriz în partea din
erelor sau semibarierelor, când acestea antrenamentele ºi competiþiile sportive dreapta jos ºi pe caroserie în partea din
sunt închise în curs de coborâre sau ridi- de orice fel, precum ºi cortegiile. spate stanga sus;
care. d) la tramvai, pe parbriz în partea din
( Art. 138 alin. 1 ºi 2 din R ) Se interzice circulaþia, oprirea sau dreapta jos ºi pe luneta ultimului vagon
În cazul imobilizãrii unui vehicul pe staþionarea autovehiculelor pe banda de în partea din spate stanga sus;
calea feratã, conducãtorul acestuia este urgenþã, cu excepþia cazurilor justificate, e) la autovehiculul care tracteaza o
obligat sã scoatã imediat pasagerii din precum ºi a autovehiculelor cu regim de remorca, pe parbrizul autovehiculului în
vehicul ºi sa elibereze platforma cãii fer- circulaþie prioritar. partea din dreapta jos ºi pe caroseria
ate, iar când nu este posibil, sã semnal- remorcii în partea din spate stanga sus.
izeze prezenþa vehiculului cu orice mijloc Circulaþia autovehiculelor destinate
adecvat. transportului public de persoane sau de CONDUCATORULUI DE VEHICUL
Participanþii la trafic care se gãsesc în mãrfuri se efectueazã, de regulã, numai PREVÃZUT LA ACEST ALINIAT ÎI
apropierea locului unde un vehicul a pe banda marginalã din partea dreaptã
rãmas imobilizat pe calea feratã, sunt obli- a autostrãzii, în sensul de mers.
ESTE INTERZIS:
gaþi sã acorde sprijin pentru scoaterea ( Art. 74 alin. 1 - 4 din OUG ) a) sa conducã autovehicule care
acestuia sau, când nu este posibil, pentru Conducãtorii de autovehicule care transporta mãrfuri sau produse pericu-
semnalizarea prezenþei lui. intra pe autostrazi folosind banda de loase;
Conducãtorului de vehicul ii este intrare (de accelerare) trebuie sa cedeze b) sa conducã vehicule destinate tes-
interzis sã treacã sau sã ocoleascã trecerea autovehiculelor care circula pe tarii sau cele pentru probe;
porþile de gabarit instalate înaintea prima banda a autostrazilor ºi sa nu c) sa conducã vehicule destinate
cãilor ferate electrificate, dacã înãlþimea stânjeneascã în niciun fel circulaþia transportului public de persoane, inclu-
sau încãrcãtura vehiculului atinge ori acestora. siv în regim de taxi.
depãºeºte partea superioarã a porþii. Conducãtorii de autovehicule care ( Art. 149 alin 1 ºi 2 din R )
( Art. 139 alin. 1 - 3 din R ) urmeazã sa pãrãseascã autostrada sunt

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


46 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
ZONA REZIDENÞIALÃ ªI vehiculului, precum ºi al bunurilor trans-
portate, în condiþiile legii; 9. sa între pe drumurile modernizate
PIETONALÃ cu autovehiculul care are pe roti sau pe
În zona rezidenþialã, semnalizatã ca 5. sa se prezinte la verificarea medi- caroserie noroi ce se depune pe partea
atare, pietonii pot folosi toatã lãþimea pãrþii calã periodicã, potrivit legii; carosabilã ori din care cad sau se scurg
carosabile, iar jocul copiilor este permis. produse, substanþe ori materiale ce pot
Conducãtorii de vehicule sunt obligaþi 6. sa aplice pe parbrizul ºi pe luneta pune în pericol siguranta circulaþiei;
sã circule cu o vitezã de cel mult 20 autovehiculului semnul distinctiv sta-
km/h, sã nu staþioneze sau sã parcheze bilit pentru conducãtorii de autovehicule 10. sa aibã aplicate pe parbriz, lune-
vehiculul în afara spaþiilor anume desti- incepatori, dacã are o vechime mai mica ta sau pe geamurile laterale afiºe,
nate ºi semnalizate ca atare, sã nu stân- de un an de la obþinerea permisului de reclame publicitare, înscrisuri ori acce-
jeneascã sau sã împiedice circulaþia conducere. ( Art. 147 din R ) sorii, care restrang sau estompeaza viz-
pietonilor chiar dacã, în acest scop, tre- ibilitatea conducatorului ori a pasager-
buie sã opreascã. Se interzice conducatorului ilor, atât din interior, cat ºi din exterior;
( Art. 158 din R ) de autovehicul sau de tramvai:
În zona pietonalã, semnalizatã ca 1. sa conducã un autovehicul sau 11. sa aibã aplicate folii sau trata-
atare, conducãtorul de vehicul poate tramvai cu dovada inlocuitoare a per- mente chimice pe parbrize, luneta ori pe
intra numai dacã locuieºte în aceastã misului de conducere eliberata fãrã geamurile laterale, care restrang sau
zonã sau presteazã servicii publice "din drept de circulaþie sau a carei valabili- estompeaza vizibilitatea, atât din interi-
poartã în poartã" ºi nu are altã posibili- tate a expirat; or, cat ºi din exterior, cu excepþia celor
tate de acces. Acesta este obligat sã cir- omologate ºi certificate, prin marcaj
cule cu viteza maximã de 5 km/h, sã nu 2. sa transporte în autovehicul sau corespunzãtor, de cãtre autoritatea com-
stânjeneascã ori sã împiedice circulaþia tramvai mai multe persoane decât petenta;
pietonilor ºi, dacã este necesar, sã numãrul de locuri stabilite în certificatul
opreascã pentru a permite circulaþia de înmatriculare sau de înregistrare; 12. sa aibã aplicate folii sau trata-
acestora. mente chimice pe dispozitivele de ilu-
( Art. 159 din R ) 3. sa transporte persoane în stare de minare ori semnalizare luminoasa, care
ebrietate pe motocicleta sau în cabina diminueazã eficacitatea acestora, pre-
ori în caroseria autovehiculului destinat cum ºi pe placutele cu numãrul de înma-
ALTE OBLIGAÞII transportului de mãrfuri; triculare sau de înregistrare, care
impiedica citirea numãrului de înmatric-
CONDUCÃTORUL DE AUTOVE- 4. sa transporte persoane în caroseria ulare sau de înregistrare;
HICUL SAU DE TRAMVAI ESTE autobasculantei, pe autocisterna, pe
platforma, deasupra încãrcãturii, pe 13. sã lase liber în timpul mersului
OBLIGAT: pãrþile laterale ale caroseriei, sau per- volanul, ghidonul sau maneta de
soane care stau în picioare în caroseria comandã, sã opreascã motorul ori sa
1. sa aibã asupra sa actul de identi- autocamionului, pe scãri ºi în remorca, decupleze transmisia în timpul mersului;
tate, permisul de conducere, certificatul cu excepþia celei special amenajate pen-
de înmatriculare sau de înregistrare ºi, tru transportul persoanelor; 14. sã foloseascã în mod abuziv
dupã caz, atestatul profesional, precum mijloacele de avertizare sonorã;
ºi celelalte documente prevãzute de leg- 5. sa transporte copii în varsta de
islaþia în vigoare; pana la 12 ani pe scaunul din fata al 15. sã circule cu autovehiculul cu masa
2. sa circule numai pe sectoarele de autovehiculului, chiar dacã sunt þinuþi în totalã maxima autorizata mai mare de 3,5
drum pe care îi este permis accesul ºi sa brate de persoane majore; tone pe drumurile acoperite cu zapada,
respecte normele referitoare la masele gheaþa sau polei, fãrã a avea montate pe
totale maxime autorizate ºi admise 6. sa transporte în ºi pe autoturism roti lanturi sau alte echipamente antidera-
ºi/sau la dimensiunile maxime admise obiecte a cãror lungime sau latime pante omologate, în perioadele ºi pe dru-
de autoritatea competenta pentru depãºeºte, împreunã cu incarcatura, murile stabilite prin ordin al ministrului
autovehiculele conduse; dimensiunile acestuia; transporturilor, construcþiilor ºi turismului;
3. sa verifice funcþionarea sistemului 7. sa deschidã uºile autovehiculului
de lumini ºi de semnalizare, a instalaþiei sau tramvaiului în timpul mersului, sa 16. sã circule având montate pe
de climatizare, sa menþinã permanent porneascã de pe loc cu uºile deschise; autovehicul anvelope cu alte dimensiuni
curate parbrizul, luneta ºi geamurile lat- ori caracteristici decât cele prevãzute în
erale ale autovehiculului, precum ºi pla- 8. sa aibã în timpul mersului pre- certificatul de înmatriculare sau de
cutele cu numãrul de înmatriculare sau ocupãri de natura a-i distrage în mod înregistrare ori care prezintã taieturi sau
înregistrare ale autovehiculului ºi periculos atenþia ori sa foloseascã insta- rupturi ale cordului ori sunt uzate peste
remorcii; laþii de sonorizare la un nivel de zgomot limita admisã;
care ar afecta deplasarea în siguranta a
4. sa permitã controlul stãrii tehnice a lui ºi a celorlalþi participanþi la trafic; 17. sã conducã un autovehicul care

CAIETUL CURSANTULUI 47
emana noxe peste limita legalã admisã ori al cãrui zgomot în FRACTURILE se recunosc dupa deformarea zonei fracturate
mers sau stationare depãºeºte pragul fonic prevãzut de lege sau observarea de fragmente osoase (fractura deschisã)
ori care are montat pe sistemul de evacuare a gazelor dispozi- Primul ajutor consta in imobilizarea zonei fracturate cu aju-
tive neomologate; torul unor atele (suficient de lungi, sã nu fie prea grele, sã fie
rigide) care vor cuprinde atât zona fracturatã c]t §i articulati-
18. sã circule cu autovehiculul având placutele cu numerele ile alaturate (atât cea inferioarã cât ºi cea superioarã).
de înmatriculare sau de înregistrare, provizorii ori pentru Fracturile se recunosc dupa deformarea zonei fracturate sau
probe deteriorate sau neconforme cu standardul; observarea de fragmente osoase (fractura deschisã).

19. sã sãvârºeascã acte sau gesturi obscene, sa profereze În CAZUL FRACTURILOR DE COLOANÃ se recomandã ca victi-
injurii, sa adreseze expresii jignitoare ori vulgare celorlalþi par- ma sã nu fie miºcatã, iar dacã este necesarã scoaterea vic-
ticipanþi la trafic; timelor acest lucru, se va face prin ridicarea cu atenþie,
menþinându-se în acelaºi plan capul, gâtul ºi trunchiul.
20. sã circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de La scoaterea victimelor prin ridicare se va avea în vedere
zile de la data producerii avariei; sã nu se agraveze leziunile victimei.
21. sã arunce, pe drumurile publice, din autovehicul
obiecte, materiale sau substanþe. La transportul victimelor cu fracturã de coloanã se
( Art. 148 din R ) foloseºte autovehicul cu platformã victima nu va fi zdrunci-
natã; imobilizatã pe spate.

STOPUL RESPIRATOR apare ca urmare a intrãrii unor corpuri


strãine pe cãile respiratorii, se constatã prin aplicarea unei
oglinzi in fata buzelor victimei. Se va trece la respiratie artifi-
PRIMUL AJUTOR ciala prin procedeul "gura la gura" sau dacã gura victimei
rãmâne înclestatã, se va aplica procedeul "gura la nas". (victi-
(este o obligaþie legalã) ma se aºeazã pe spate cu capul dat pe spate )

STOPUL CARDIAC se recunoaºte prin lipsa pulsului sau


Verificarea medicalã a conducãtorilor auto se face slãbirea accentuatã al acestuia. Primul ajutor constã în efectu-
periodic conform reglementãrilor în vigoare ( ex. ama- area masajului cardiac: victima fiind asezata pe o suprafaþã
tare cu faþa în sus vom apãsa în mod ritmic cu podul palmelor
tori din 5 în 5 ani pânã la 45 de ani ºi din 3 în 3 ani în zona inimii.
dupã 45 ani) Victimele în stare de inconºtienþã se pot aºeza, pânã la
sosirea mijlocului de transport, pe spate cu capul într-o parte
ÎN CAZUL HEMORAGIILOR: (gravitatea se stabileºte în asigurând acesteia o bunã respiraþie.
funcþie de viteza ºi cantitatea cu care se scurge sîngele) primul
ajutor consta in intituirea hemostazei (oprirea singelui). La Victimele care prezinta ARSURI vor fi transportate cât mai
membre acest lucru se realizeaza prin aplicarea unui garou urgent la unitatea medicalã.
(deasupra rãnii ), care poate fi menþinut maxim 2 ore.
Înainte de transportul victimelor se asigurã cã este asigu-
La aplicarea garoului se va anexa un bileþel pe care se va ratã funcþia respiratorie ºi circulatorie.
trece ora ºi minutul aplicarii. În cazul hemoragiilor la trunchi
se va aplicã un pansament compresiv (tifon steril) pe vasul Pentru dezinfectarea rãnilor se folosesc urmãtoarele sub-
lezat. stanþe:
- tincturã de iod
În aºteptarea mijlocului de transport victimele vor fi - alcool,
aºezate cu picioarele mai sus decât capul (autotransfuzie). - apa oxigenatã,
Transportul victimelor cu hemoragie se va face imediat dupã - cloraminã.
oprirea hemoragiei.

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


48 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
Conduita preventivã
1. Conduita preventivã,conducerea preventivã. 13. Conduita preventivã faþã de vehiculele cu tract animalã,
2. Elementele conduitei preventive. bicicliºti ºi pietoni.
3. Conduita preventivã pe timp de noapte. 14. Conduita preventivã vara.
4. Conduita preventivã pe timp de ploaie. 15. Consecinþele oboseli la volan.
5. Conduita preventivã în anotimpul rece. 16. Conduita preventivã la depãºire.
6. Conduita preventivã primãvara. 17. Cum diminuaþi la minim cosecinþele unui accident ce nu
7. Conduita preventivã pe timp de ceaþã. a putut fi evitat.
8. Conduita preventivã pe poduri,sub poduri,în tunele ºi 18. Argumente în favorea folosirii centurii de siguranþã.
pasaje rutiere. 19. Consecinþele consumului de medicamente asupra con-
9. Conduita preventivã în mediul urban. ducãtorului auto.
10. Conduita preventivã într-o intersecþie. 20. Conduita preventivã consumului de alcool.
11. Conduita preventivã în situaþia în care acordãm prioritate 21. Conduita preventivã a începãtorului.
vehiculelor ºi pietonilor. 22. Mijloace ºi metode ale realizãrii
12. Conduita preventivã în mediul rural. conduitei preventive.

1. CONDUITA PREVENTIVÃ. CONDUCERE PREVENTIVÃ a) CUNOªTINÞELE TEORETICE ªI PRACTICE


Conduita preventivã :este comportamentul rutier care asig- Cunoaºterea temeinicã a normelor de legislaþie ruitierã cu
urã contracararea accidentului rutier prin anticiparea situaþilor ultimele modificãri, cunoºtinþe practice privind conducerea
din trafic ce pot genera accidente,sau anticiparea greºelilor autovehiculului în siguranþã. Practica se învatã din propiile
celorlalþi participanþi la trafic care pot genera un greºeli sau ale altora de-a lungul 100 de mii de km.
accident,evitarea accidentului pe cale de a se produce sau b) VIGILENÞA
evitarea angajãrii în accidentul care s-a produs în faþa voastrã. Reprezintã capacitatea conducãtorului auto de a
- alegerea celei mai bune variante pentru ieºirea cu minim observa ºi de fi permanent atent la ceea ce se întâmplã în jurul
de consecinþe dintr-un accident ce nu a putut fi evitat sãu când conduce automobilul.
deloc Atenþia este capacitatea conducãtorului auto de a
- adaptarea modului de deplasare la condiþile de drum,trafic, se concentra la tot ceea ce îl înconjoarã (majoritatea
vizibilitate etc. obþinute prin vãz,80% auzul,15% olfactiv,tactil).Este
Conduita preventivã exprimã voinþa omului ca participant la fenomenul psihic de activare selectivã concentrare ºi ori-
trafic de a nu ajunge la accident. entare a energiei pshihoervoase.
Conducerea preventivã se referã numai la comportamentul
conducãtorului de vehicule ºi ea este inclusã în conduita pre- CALITÃÞILE ATENÞIEI SUNT:
ventivã. volum• stabilitate •concentrare • distributivitate • mobilitate
- volumul atenþiei reprezintã cantitatea de elemente asupra
Conduita preventivã se bazeazã pe: cãrora se poate orienta ºi concentra atenþia simultanã
- observarea ºi concluzii desprinse de conducãtorul auto - stabilitatea se referã la persistenþa în timp posibil de a
de-a lungul situaþiilor în care este pus în trafic. menþine atenþia asupra unui obiect,fenomen,acþiune
- pe analizarea unor accidente grave sau uºoare. - concentrarea presupune delimitarea între o dominantã
- pe cunoaºterea perfomanþei tehnice ale vehiculului pe (deci un posibil focar de excitaþie posibilã situaþie din trafic)
care-l conduce. care poate genera un accident faþã de celãlalte care sunt inac-
- pe cunoaºterea limitelor obiective ale ochiului,deci pe cu- cesibile la factori perturbatori
noaºterea propiilor perfomanþe. - distributivitatea este însuºirea care permite unei persoane
sã desfaºoare concomitent mai multe activitaþi cu condiþia ca
2. ELEMENTELE CONDUITEI PREVENTIVE unele dintre ele sa fie automatizate
- mobilitatea atenþiei este deplasarea si reorientarea
a) Cunostinþele teoretice ºi practice atenþiei de la un obiect la altul în intervale cerute de desfãºu-
b) Vigilenþa (Atenþia) rarea activitaþii
c) Prevederea Nivelul concentrãrii atenþiei condiþioneazã eficienþa per-
d) Judecata cepþiei care în continuare determinã eficienþa gândirii ºi a
e) Îndemânarea activitaþii practice asigurând precizie,profunzime si claritate in
desfãºurarea acestora.

CAIETUL CURSANTULUI 49
c) PREVEDEREA trebui sã fie de cel mult 75km/h.
Reprezintã capacitatea conducãtorului auto de a - se va evita stilul agresiv
anticipa situaþii din trafic cât mai din timp ºi de - se va respecta mersul planificat
a gãsi posibilitaþi pentru ca în desfaºurarea trafi-
cului sã nu se producã nici un eveniment rutier. 4.CONDUITA PREVENTIVÃ PE TIMP DE PLOAIE
Clasificare :
„ imediatã (apropiatã) a) Factorii de risc
„ indepãrtatã - reducerea aderentei
Prevederea imediatã se referã la acþiunile conducãtorului - creºterea spaþiului de oprire
auto când se aflã la volan (prima este folosirea centurii de si- - pericol de derapaj
guranþã, reducerea vitezei la depãºire dacã este necesarã). - reducerea vizibilitaþii
Prevederea îndepãrtatã se referã la acþiunea întreprinsã - oboseala apare mai rapid
de conducãtorul auto înainte de a urca la volan (pregãtirea - imposibilitatea aprecierii corecte, a distanþei si vitezelor
autovehiculului pentru drum, planificarea judicioasã a cãlã- celorlanþi participanþi la trafic
toriei (a cursei) ,stabilirea itinerariului ,etapizarea acestui - traversarea in fugã a strãzii de cãtre pietoni
traseu ,starea fizicã si psihicã a conducãtorului auto). - apariþia stãrii de somnolenþã
b) Mãsuri
d) JUDECATA - pregãtirea autovehiculului (ºtergãtoare, instalaþia de
Reprezintã procesul psihic de gândire si alegerea unei spãlare a parbrizului etc)
soluþii optime cu cel mai bun rezultat dintr-o situaþie apãrutã - stare psiho fizicã bunã
in trafic. Decizia, hotarârea pe care o luãm implicã - regimul de vitezã trebuie sã fie mult redus
cunoaºterea sau recunoaºterea alternativelor unei situaþii din - nu trebuie sã bruscãm comenzile (volan ,frânã,acceleraþie)
trafic si abilitatea de a alege soluþia pentru evitarea accidentu- - folosirea ºtergãtoarelor in timpul trecerii pe lângã alt
lui. vehicul chiar dacã ploaia a stat
Judecata trebuie sã fie: - din când in când trebuie privit in colþul parbrizului (unde
• promptã • rapidã • selectivã • justã nu ajung ºtergãtoarele trebuie oprit si curãþat)

e) ÎNDEMANAREA ACVAPLANAREA este fenomenul de plutire a pneului pe o


peliculã de apã: vehiculul nu rãspunde la comenzi, se pierde
Reprezintã efectuarea corectã a manevrelor de con- controlul direcþiei. Fenomenul apare în condiþii de rulare cu
ducere a autovehiculului inclusiv in situaþii pericu- viteze excesive în condiþii de ploaie torenþialã.
loase.(abiliatatea în manevrarea automobilului) Factori care favorizeazã apariþia acvaplanãrii:
- viteza ridicatã
3.CONDUITA PREVENTIVÃ PE TIMPUL NOPÞII - ploaia torenþialã
- starea de uzurã a pneului
a) Factori de risc - presiunea in pneuri
Reducerea substanþiala a vizibilitaþii (scade de aproximativ 30 ori) - lãþimea pneului
Efortul depus de conducãtorul auto pentru a identifica - sarcina pe roþi
ceilalþi participanþi la trafic distanþele si vitezele cu care con-
duc aceºtia, de a identifica indicatoare, marcaje. 5. CONDUITA PREVENTIVÃ IN ANOTIMPUL RECE
Apare mult mai rapid oboseala care se suprapune cu
oboseala acumulatã de-a lungul unei zile de lucru. Fenomene caracteristice acestui anotimp: zãpada, gheaþa,
- adormirea la volan-cel mai mare pericol polei, vânt puternic, ceaþã.
- orbirea, folosirea incorectã a luminii farurilor
- obstacole pe partea carosabilã (trailere) a) Factori de risc:
- vehicule cu tracþiune animalã, bicicliºti - reducerea substanþialã a aderenþei roþilor; ea scade de 2-
- denivelãrile drumurilor 3 ori pe zãpada iar pe polei pânã la 8 ori iar spaþiul de
- lucrãri pe partea carosabilã nesemnalizate oprire se dubleazã-tripleazã
- curbele - stabilitatea transversal si longitutonal a autovehiculelor
- pietonii se micºoreazã vizibil
- micºorarea vizibilitãþii spre exteriorul vehiculului
b) Mãsurile pentru contracararea acestora - apar rezistenþe mari la înaintare
- pregãtirea autovehiculului in special la sistemul de sem- - se îngusteazã carosabilul
nalizare si iluminare - dificultãþi la pornirea motorului
- starea esteticã (geamuri curate) - dificultãþi la plecarea de pe loc ºi oprirea acestuia la punct fix
- asigurarea unui minim de piese de schimb (becuri,
lanternã etc) b) Mãsuri
- starea psiho-fizicã bunã - pregatirea autovehiculului pentru anotimpul rece (instalaþia de
- regimul de vitezã mult redus ; cu lumina de drum viteza ar urgere, rãcire frânare climatizare, ºi sistemul de rulare)

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


50 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
- reducerea vitezei-vehicului sã poatã fi oprit în orice condiþii - starea psiho-fizicã bunã
-sã nu se bruscheze comenzile autovehiculului - se vor evita manevrele bruºte ale comenzilor
Factori care favorizeazã derapajul - orientarea dupã marcaje
- în funcþie de starea drumului: polei, zãpada, mâzgã - semnale sonore - frânã de motor
- anvelope uzate sau neumflate corect - regim de vitezã mic în limita câmpului vizual
- reglarea incorectã a forþei de frânare la roþi
- explozia unui pneu 8. CONDUITA PREVENTIVÃ PE PODURI,
- spargerea unui rulmeut SUB PODURI,ÎN TUNELE ªI PASAJE RUTIERE
- sistemul de direcþie uzat
- manevrãri bruºte ale volanului,frânãri violente a) Factori de risc
- depãºirea unei viteze limitã în special în viraje
La derapaj nu se frâneazã, se încearcã redresarea prin Pe poduri ºi sub poduri:
manevre fine în direcþia în care spatele vehiculului a derapat. - sunt spaþii înguste
- posibilitatea de evitare a unui accident reduse
6.CONDUITA PREVENTIVÃ PRIMÃVARA - posibilitatea acrosãrii
- porþiuni denivelate deteriorate
a) Factorii de risc: - sunt precedate de porþiuni de rampã/pantã
- alternanþa porþiunilor cu carosabil uscat,cu mâzgã sau polei - porþiuni cu piatrã cubicã
- denivelãri,gropi,surpãri etc. - obstacole imprevizibile
- marcajele sânt ºterse fãcând dificilã circulaþia
- deteriorarea unor indicatoare În tunele ºi pasaje rutiere:
- cei care au condus puþin iarna se adapteazã greu la - sunt spaþii înguste
condiþiile de trafic - reducerea vizibilitãþii
- traficul cunoaºte valori ridicate apar noi participanþi la trafic - trecerea bruscã de la lumina naturalã la cea artificialã
- trecerea de la un anotimp la altul creeazã stãri de depri- - infiltraþii, scurgeri de apã
mare sau exuberanþã - porþiuni capcanã (mâzgã, polei, gheaþã)
- fenomene meteo deosebite: ceaþa, ploaie, lapoviþã ºi ninsoare
b) Mãsuri:
b) Mãsuri - alegerea traseului ce prezintã condiþii optime
- pregãtirea autovehiculului - pregãtirea autovehiculului (montarea ºtergãtorului ºi
- planificarea judicioasã a cãlãtoriei:la început drumuri mai instalaþia de spãlare a parbrizului)
scurte - evitarea bruscãrii comenzilor, folosirea frânei de motor
- prudenþã ºi atenþie sporitã pe tot timpul cãlãtoriei - urcare ºi coborârea în trepte inferioare
- aprinderea din timp a luminii de întâlnire ºi alegerea ben-
7. CONDUITA PREVENTIVÃ PE TIMP DE CEAÞÃ zii de rulare

Avem 3 tipuri de ceaþã:


- ceaþã uscatã - alcãtuitã din particule al cãror diametru 9. CONDUITA PREVENTIVÃ PE TIMP DE VARÃ
ajunge pana la 0,1 mm
- ceaþã umedã - ajunge pânã la 6-10 mm formate din partic- a) Factori de risc:
ule de apã - valorile cele mai ridicate de trafic (valori maxime la sfârºit
- ceaþã amestec (smog) de sãptãmânã)
- viteze mari de deplasare în trafic care alterneazã cu mer-
a) Factori de risc: sul în coloanã (viteze reduse, cu distanþe mici între
- reducerea substanþialã a vizibilitãþii vehicule )
- efortul depus este mai mare - diversitatea participanþilor la trafic
- apare obosalea mai repede - temperaturi ridicate,soare,ploi torenþiale
- reducerea puterii de penetrare a luminii farurilor - diminuarea posibil itãþii de ventilaþie a sistemului de
- adaptarea conducerii la astfel de condiþii este dificilã frânare
- conducãtorii auto începãtori conduc inhibaþi ºi crispaþi - creºte temperatura în pneuri cu pericol de explozii
- datoritã umezelii pe parbriz se depune un amestec de praf - omul conduce cât mai mult, consumul de energie este
cu apã iar pe carosabil apare mâzga foarte mare
- stabilitatea autovehiculului scade - monotonia cãlãtoriilor
- dacã drumul nu e marcat, e greu sa-þi dai seama când treci - trafic pietonal deosebit de intens (copii)
pe contrasens - asfaltul pe anumite porþiuni se înmoaie
- vehicule parcate pe partea carosabilã - reparaþii la partea carosabilã mai mult sau mai puþin sem-
nalizate
b) Mãsuri: - ploi torenþiale scurte
- pregãtirea autovehiculului (faruri de ceaþã)

CAIETUL CURSANTULUI 51
b) Mãsuri: manevre
- pregãtirea autovehiculului (stare tehnicã ireproºabilã, sis- - existenþa unui numãr relativ mare de indicatoare ºi marcaje
temul de rulare, motor) - încãlcarea regulilor de prioritate
- pregãtirea cãlãtoriei, stabilirea itinerariului, etapizarea - ignorarea ROªU ºi GALBEN la semafor
acestuia
- alegerea traseelor neaglomerate, evitarea oraºelor b) Mãsuri
- þinuta corespunzãtoare (sport) - apropierea de o intersecþie trebuie fãcutã cu prudenþã
indiferent de intensitatea traficului ºi de modul de regle-
10. CONSECINÞELE OBOSELII LA VOLAN mentare a prioritãþii
- observarea intersecþilor din timp (configuraþia, starea
Manifestãri carosabilului, indicatoare, marcaje, intesitatea traficului)
- reducerea atenþiei care duce la scãderea nivelului de per- - reducerea vitezei din timp prin frâna de motor mai ales pe
cepþie ºi apoi al gândirii,memoriei ºi activitate practice carosabil umed, mâzgã, polei sau gheaþã
- tulburãri de vedere,auditive - asigurarea într-o intersecþie trebuie sã fie:
- nu mai observã indicatoarele, marcaje, situaþii din trafic 1. COMPLETÃ • 2. CONTINUÃ • 3. INDIVIDUALÃ
- cresc timpii de reacþie se diminueazã reflexele - renunþarea cu desãvârºire la depãºirea vehiculelor care au
- în final adormirea (remediu - odihnã, somn) redus viteza sau au oprit pentru a se conforma indica-
b) Mãsuri toarelor sau marcajelor
- confortul asigurat de calitatea scaunelor (pernelor ) - evitarea accelerãrii pentru a prinde verde la semafor
uºurând manevrarea, climantizarea caroseriei, - plecarea pe culoare verde trebuie fãcutã fãrã ezitãri ºi cât
evitarea pãtrunderii gazelor în habitaclu, izolarea mai rapid pentru a asigura fluenþa traficului
fonicã, starea tehnicã a autovehiculului, calitatea - privirea în intersecþia nedirijatã trebuie îndreptatã în stân-
ºoselelor, respectarea orelor de program, anotimpul, ga mai întâi pentru a ne asigura cã ni se acordã prioritate
condiþiile de mediu, dozarea efortului în funcþie de - la executarea viraj stânga/dreapta vitezã cât mai micã
lungimea traseului ºi caracteristicile deplasãrii - prudenþa într-o intersecþie este mama înþelepciunii
- datoria de a menaja pietonii
11. CONDUITA PREVENTIVÃ ÎN MEDIUL URBAN
13.CONDUITA PREVENTIVÃ ÎN CAZUL ACORDÃRII
a) Factori de risc: PRIORITÃÞII VEHICULELOR ªI PIETONILOR
- numãrul mare sau foarte mare de intersecþii
- diversitatea acestora (dirijate/nedirijate etc.) - este necesar sa se reþinã importanþa deosebitã a precizãrii
- circulaþia pe mai multe benzi cu nenumãrate strangulãri intenþiei de a acorda prioritate care se realizeazã prin
- categoria drumului în oraº ( I-IV ) reducerea vitezei progresiv manevra ce dã alt înþeles celor-
- diversitatea mare de participanþi la trafic lanþi participanþi la trafic cã pot trece nestingheriþi cã pot
- trafic pietonal deosebit de intens uza de dreptul de prioritate acordat de tine
- omul este solicitat psihic ºi fizic intens - un semn vizibil prin care confirmãm cã poate trece în sigu-
- frecvenþa pericolelor relativ mare ranþã (politeþe rutierã, atitudine în trafic)
- stresul, poluarea aerului, inclusiv fonic - obligaþia de a opri la intersecþie este încãlcatã atunci când
pãtrund în intersecþie vehicule de pe drumurile care au
b) Mãsuri: întâlnind indicatoare de OPRIRE sau CEDEAZÃ TRECEREA
- starea tehnicã a autovehiculului ireproºabilã ºi îi determinãm pe cei prioritari sã reducã viteza sã facã
- solicitarea fizicã ºi psihicã corespunzãtoare manevre de evitare
- sã evitãm orele de vârf La trecerile de pietoni
- alegem trasee neaglomerate - observarea din timp a traficului pietonal
- sã folosim avertizarea sonorã ºi opticã fãrã abuz ori de - reducerea progresivã a vitezei chiar dacã nu sunt angajaþi
câte ori este nevoie pietoni
- în oraº trebuie mãritã prudenþa: prinicipala calitate a con- - apãsarea intermitentã a pedalei de frânã pentru a sesiza
ducãtorului auto ºi ceilalþi participanþi la trafic intenþia de a opri sau de a
- problematizarea unor situaþii din trafic (trec pe lângã reduce viteza
grupuri de tineri pe trotuar, locuri joacã etc) - sesizarea nehotãrârii unor pietoni ºi sã-i invite la traversare
- sã nu forþeze intrarea pe trecerea pentru pietoni când
12. CONDUITA PREVENTIVÃ LA TRAVERSAREA semaforul este verde ºi mai sunt pietoni pe trecere
INTERSECÞILOR - sporirea atenþiei în principal dimineaþa,la terminarea pro-
gramului sau pe ploaie
a) Factori de risc: -atenþia deosebitã la copii, bãtrâni
- volumul mare de vehicule ºi pietoni pe suprafaþa redusã
- intersecþia fluxurilor de vehicule între ele
- intersecþia fluxurilor de vehicule cu pietoni
- executarea viraj la stânga una dintre cele mai dificile

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


52 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
14.CONDUITA PREVENTIVÃ ÎN MEDIUL RURAL
oglindã retragerea completã a autovehiculului depãºit
a) Factori de risc B) A CELUI CARE ESTE DEPêIT
- starea drumului (pe timp de ploaie mâzgã) - sã semnalizaþi cã s-a înþeles intenþia de a depãºi a celuilalt
- strãzi insuficient marcate - reducerea vitezei pentru ai permite ca el sã treacã într-un
- lipsa indicatoarelor ºi marcajelor timp scurt
- lipsa trotuarelor,treceri pentru pietoni - sã reducem viteza ºi sã iasã pe acostament în caz de peri-
- intersecþii nedirijate col (sau complet)
- diversitatea mare de vehicule prezenþa utilajelor agricole - pe timpul nopþii folosirea fazei scurte
- vehicule staþionate pe partea carosabilã
- circulaþia vehiculelor cu tracþiune animalã ºi a bicicletelor C) A CELUI CE VINE DIN SENS OPUS
pe partea carosabilã - sã semnalizaþi cu farurile în caz de pericol în timpul zilei
- turme de animale - sã reduceþi viteza, sã semnalizaþi ºi sã iasã pe acostament
- pietoni ºi copii pe partea carosabilã în caz de accident
- petreceri publice (nunþi, botezuri), mitinguri etc. 17. COLIZIUNILE FRONTALE
- conducerea unor vehicule în stare de ebrietate (biciclete,
cãruþe, etc.) - sunt cele mai periculoase generând pierderi de vieþi ºi
pagube
b) Mãsuri Cauzele:
- pregãtirea autovehiculului, funcþionarea ºtergãtoarelor ºi - nerespectarea regulilor de circulaþie la depãºire
a instalaþiei de spãlare - abordarea greºitã a curbelor
- prudenþa ºi vigilenþa sporitã - pierderea controlului la volan datoritã adormirii, vitezei
- anticiparea diferitelor situaþii ,probleme care pot apãrea mari, influenþatã de alcool, obosealã etc
- reducerea vitezei - apariþia unor obstacole fixe
- avertizarea sonorã ºi opticã din timp
- evitarea bruscãrii comenzilor Cum prevenim coliziunile frontale:
- atenþie deosebitã la depãºire - urmãrirea atentã la tot ce se petrece în faþã fiind pregãtiþi
în vederea evitãrii coliziunii
15. SITUAÞII PERICULOASE CREATE DE VEHICULE - sã-ºi pãstreze calmul
CU TRACÞIUNE ANIMALÃ, BICICLIªTI ªI PIETONI - sã menþinã ambele mâini pe volan
- sã încerce evitarea coliziunii prin ieºirea din drumul
vehiculelor ce vin din sens opus fie prin folosirea acosta-
a) Factori de risc mentului fie prin pãrãsirea ºoselei evitând copacii, stâlpii
- nu cunosc sau ignorã semnificaþia unor indicatoare ºi mar- - în ultima instanþã ºi încearcã o ºtergere lateralã
caje OBS: în situaþii dificile nu întotdeauna se iese prin frânare
- fac manevre imprevizibile, schimbãri bruºte de direcþie ci ºi prin accelerare
fãrã a se asigura ºi semnaliza
- pe timp nefavorabil sau timp de noapte circulã neilumi- 18.CENTURA DE SIGURANÞÃ
nate sau iluminate necorespunzãtor
- circulaþia sub influenþa bãuturilor alcoolice Cum diminuãm la minimum consecinþele unui accident ce
- circulã cu bagaje agabaritice supraîncãrcate nu a putut fi evitat.
- animale sperioase neobiºnuite cu zgomote Argumente în favoarea folosirii:
- centura îl fereºte pe pilot ºi pe pasageri de lovirea cu cor-
b) Mãsuri puri dure, deci de traumatisme, deci de cele grave, care
- anticiparea situaþilor periculoase au ca urmare compromiterea luciditãþii conducerii ºi pier-
- reducerea vitezei din timp pentru preîntâmpinarea oricãrei derea controlului la volan
surprize - împiedicã proiectarea prin parbriz la coliziuni frontale, la
- atenþie la manevra depãºirii (spaþiul lateral) rãsturnare
- împiedicã ejectarea pasagerului din dreapta prin parbriz
- sporeºte considerabil confortul în pilotarea vehiculului
16. CONDUITA PREVENTIVà LA DEPêIRE diminuând forþa centrifugã contribuind astfel la
menþinerea unei poziþii corecte la volan factor important
A) A CELUI CARE DEPêEªTE pentru siguranþa rutierã
- sã efectueze manevra numai dacã este absolut necesarã ºi - centura îi îndeamnã pe conducãtorii auto la o conducere
sigurã prudentã amintindu-le mereu de pericolele excesului de
- sã începem manevra numai dupã ce cel care urmeazã a fi vitezã
depãºit a înþeles intenþia noastrã - la 20 km/h forþa ce acþioneazã asupra conducãtorului la
- trecerea într-o treaptã inferioarã frânare bruscã este de 350 kg/f rezultând un surplus de
- ieºirea în depãºire sã se facã progresiv dupã ce se semnalizeazã 200 kg/f faþã de ceea ce opune conducãtorului auto.
-pãstrarea distanþei laterale suficientã
- reîntoarcerea se face tot progresiv pânã ce observaþi în

CAIETUL CURSANTULUI 53
19.CONSECINÞELE CONSUMULUI DE ALCOOL
- funcþionarea ºtergãtoarelor de parbriz, instalaþiei de spãlare
Ber- creeazã stãri de euforie, emotivitate, agresivitate - verificarea plinurilor ºi pneurilor etc
- conducãtorul auto se comportã spontan, necontrolat ºi 2. a conducãtorului auto
puþin autocritic - odihnã
- apasã mai mult pe acceleraþie - stare psiho-fizicã bunã
- nu acordã prioritate - stabilirea itinerarului
- depãºeºte pe muchie de cuþit - informaþii asupra itinerariului
- nu suportã sã fie depãºit, are impresia ca este în mare formã - þinuta de drum a conducãtorului auto
- se comportã agresiv - etapizarea cãlãtoriei
- în ciuda acestei impresii capacitatea lui fizicã ºi psihicã
este diminuatã la 0,3 ‰, apar tulburãri de vedere (nu II Folosirea rezervelor care depind de:
apreciazã corect distaþele ºi vitezele, atenþia se dimin- 1. vehicul
ueazã, se diminueazã ºi reflexele, cresc timpii de reacþie) - rezerva de putere, posibilitatea realizãrii unor demaraje
- la 0,5‰ atenþia se diminueazã cu 66% iar timpii de puternice care asigurã depãºiri rapide ºi posibil de a efec-
reacþie se dubleazã tua manevre sigure în situaþii dificile
- dacã alcoolemia e mai mare de 0,5‰ faþa se conges- - rezerva de frânã
tioneazã iar în starea psiho-fizicã intervine o cãdere, ºoferul - rezerva de pneu (starea pneurilor)
este dezorientat, confuz în ceea ce face ºi traiectoria - rezerva de piese (becuri, curele, siguranþe)
autovehiculului este sinuoasã 2. conducãtor auto
- în ultima fazã ºoferul nu mai nimereºte comenzile, el se - rezerva de spaþiu a circula astfel încât vehiculul sã poatã fi
aflã în stare de anestezie totalã rezultând coma alcoolicã oprit în orice situaþie
ºi chiar moartea - rezerva de timp, planificarea cursei, evitarea crizei de timp
20.CONSECINÞELE CONSUMULUI DE MEDICAMENTE - rezerva de energie fizicã ºi nervoasã: a circula astfel într-o
stare fizicã psihicã bunã astfel încât la sfârºitul cãlãtoriei
- provoacã stãri de euforie,somnolenþã sau irascibilitate sã nu fim obosiþi
(nervozitate)
- tulburãri auditive ºi vizuale III. Mãrirea vizibilitãþii vehiculului
- confuzii, halucinaþii - starea esteticã ºi de curãþenie a vehiculului
- incapacitate de concentrare - oglinzi interioare, exterioare, funcþionarea ºtergãtoarelor
- cresc timpii de reacþie diminuând reflexele. Sunt foarte (curãþirea parbrizului pe toatã suprafaþa)
multe medicamente care influenþeazã capacitatea de con- - aprinderea luminii de întâlnire la amurg ºi dimineaþa
ducere (barbituricele, extraveralul, diazepam, rudotelul - apãsarea pe frânã ori de câte ori un vehicul se apropie
etc), iar când se recomandã un tratament, sã întrebe îngrijorãtor
medicul ce efecte au asupra sa ºi dacã influenþeazã capa- - intrarea pe drumuri prioritare de pe arterele laterale chiar
citatea de a conduce un autovehicul cu aprinderea luminii de întâlnire
21. CONDUITA PREVENTIVÃ A ÎNCEPÃTORULUI - controlul vederii (la medic)

- consumul de energie psihicã ºi nervoasã este foarte mare, IV. Oportunitatea semnalizãrii
ei circulând încordaþi, stresaþi, astfel cã oboseala apare - semnalizarea numai dupã asigurare totalã
mult mai rapid - semnalizãrile fãcute oportum eliminând semnalizãrile
- manifestã stângãcie la manevrarea autovehiculului derutante
Mãsuri: - sã ne facem înþeleºi de ceilalþi participanþi la trafic
- abordarea progresivã a dificultãþilor, la început alegând
trasee neaglomerate V. Anticiparea pericolului în diferite situaþii
- planificarea voiajelor mai lungi etapizat - capacitatea de a ºti sã prevezi, sã anticipezi un eventual
- în primele voiaje sã fie însoþit de un conducãtor auto cu pericol din trafic
experienþã - adoptarea vitezei dupã condiþile atmosferice
- conducerea în siguranþã a unui vehicul este direct pro- - prevenirea situaþiilor dificile (sã nu stânjenim circulaþia,
porþionalã cu deprinderile pe care le are ºi cu experienþa participanþii la trafic)
- dupã un interval mai mare de absenþã la volan necesitã o - evitarea virajului la stânga în intersecþii aglomerate
reacomodare - evitarea staþionãrii în intersecþii aglomerate
- sã nu ezite în a cere ore de perfecþionare a pregãtirii profe-
sionale VI. Folosirea raþionalã a vehiculelor
22. MIJLOACE, METODE, PROCEDEE DE REALIZARE - sã evitãm demarajele puternice
A CONDUITEI PREVENTIVE - sã evitãm frânãrile bruºte
- motorul sã fie reglat dupã prescripþii sã economisim com-
I. Pregãtirea pentru drum bustibil
1. a vehicului - sã protejãm mediul înconjurãtor.
- controlul ºi întreþinerea zilnicã

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


54 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
Noþiuni elementare de mecanicã
ºi cunoaºterea automobilului
INTRODUCERE racire, generatorul de curent (alternatorul) care incarca acumu-
latorul (bateria) masinii si alimenteaza instalatia electrica a
Vehicul - sistemul mecanic care se deplaseazã pe drum, cu masinii, compresorul sistemului de aer conditionat si pompa
sau fãrã mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent de presiune a mecanismului servodirectiei
pentru transportul de persoane ºi/sau bunuri ori pentru efec- Dupã procedeul de aprindere distingem: MAS motoare cu
tuarea de servicii sau lucrãri; aprindere prin scânteie, foloseste drept combustibil benzina
care se aprinde de la scanteia produsa de bujie ºi MAC
Clasificarea automobilelor ºi particularitãþi constructive: motoare cu aprindere prin compresie, foloseste drept com-
• Dupã destinaþie: bustibil motorina pulverizata care se autoaprinde prin compresie
Automobile destinate transportului de persoane unde inclu- Dupã numãrul de rotaþii al arborelui cotit în care se
dem: Autoturismele pânã la 8 locuri, Microbuzele; 8 - 17 relizeazã un ciclu motor putem avea motoare în 2 timpi sau 4
locuri, Autobuzele peste 17 locuri, Troleibuzele. timpi alegerea soluþiei dintre cele doua tipuri fiind la lati-
tudinea constructorului.
• Automobilele destinate transportului de bunuri:
Autoutilitarele (autocamioane); Automobilele articulate; Au- Instalaþiile auxiliare ale motorului sunt:
tospecializatele; Autoremorcherele; Autotractoarele; Autorulotele; - instalaþia de alimentare;
- mecanismul de distribuþie;
- instalaþia de aprindere;
COMPUNEREA GENERALÃ - instalaþia de rãcire;
- sistemul de pornire;
A AUTOMOBILULUI - aparatura pentru controlul funcþionãrii.

PÃRÞILE COMPONENTE
ALE UNUI MOTOR SUNT:
Mecanismul bielã-manivelã constituit din biela ºi arborele
cotit, care transformã miºcarea rectilinie a pistonului în miº-
care de rotaþie a arborelui motor.
Schema constructivã cuprinde:
• Motorul care este sursa de energie. Ciclul motor cu aprindere prin scânteie în patru timpi este:
• Transmisia care asigurã transmiterea puterii de la motor admisia, compresia, aprinderea ºi evacuarea.
la roþile motoare 1. Admisia - pistonul se deplaseazã în jos ºi se absoarbe o
• Sistemul de rulare care cuprinde cadrul uneori inclus în cantitate de amestec carburant format din aer ºi benzinã.
caroserie, suspensia, punþile ºi roþile aferente acestora.
• Sistemul de conducere ºi de comandã (direcþia) 2. Compresia - pistonul se deplaseazã în sus, amestecul
• Caroseria. carburant este comprimat în camera de compresie a
• Instalaþiile auxiliare: elemente de pornire, semnalizare, cilindrului.
control, ventilaþie, încãlzire etc.
3. Aprinderea/detenþia - bujia produce scânteie ºi astfel se
MOTORUL aprinde amestecul carburant, prin aprinderea ames-
tecului carburant creºte temperatura ºi presiunea ga-
Motorul este sursa de energie necesarã deplasãrii autove- zelor rezultate din ardere, apãsând pe piston. Pistonul
hiculelor, este organul cel mai important ºi cel mai complex este obligat sã se deplaseze ºi astfel sã realizeze cursa
care are rolul de a transforma energia caloricã (prin arderea activã.
combustibilulului ) în energie mecanicã sau lucru mecanic.
4. Evacuarea - la deplasarea pistonului, gazele arse sunt
ROLUL MOTORULUI: creaza lucrul mecanic necesar de- lãsate sã iasã în atmosferã prin supapa de evacuare,
plasãrii autovehiculului si este sursa de energie pentru cele- dupã care toþi timpii de mai sus se repetã.
lalte componente auxiliare: sistemul de ungere, sistemul de

CAIETUL CURSANTULUI 55
DE RETINUT! Fenomenul de functionare a motorului pentru
cateva secunde dupa scoaterea cheii din contact se numeste
autoaprindere.
Instalaþia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin
scânteie (MAS) este ansamblul organelor care servesc la ali-
mentarea motorului cu amestec carburant format din benzinã
ºi aer, având compoziþia ºi cantitatea necesarã regimului de
funcþionare.
Rolul carburatorului este de a realiza amestecul carburant. La
motoarele cu aprindere prin scânteie, instalaþia de alimentare
cu injecþie de benzinã este de tip monopunct sau multipunct.
Instalaþia de rãcire asigurã menþinerea unui regim termic
normal de funcþionare a pieselor motorului pentru economici-
tatea ºi siguranþa în exploatare a motorului.
Instalaþia de rãcire cu lichid are ca pãrþi componente:
Amestecul carburant este asigurat de carburator, care pul- - pompa de apã;
verizeazã combustibil ºi realizeazã dozajul necesar pentru o - ventilatorul;
bunã funcþionare a motorului. - radiatorul;
Amestecul carburant ajunge în cilindru prin galeria de aspi- - termostatul;
raþie ºi se aprinde de la scânteia produsã de bujie. - conducte/racorduri.
La motoarele cu aprindere prin compresie aerul este puter- Pompa de apã (pompa centrifugã) este antrenatã de cãtre
nic comprimat, combustibilul este introdus în cilindru, fiind arborele cotit printr-o curea trapezoidalã. Radiatorul are rol de
injectat la sfârºitul cursei de comprimare, el se aprinde atunci a dispersa apa supraîncãlzitã venitã de la motor pentru a fi
când vine în contact cu aerul care a ajuns la temperatura de rãcitã de cãtre ventilator.
autoaprindere a combustibilului. Termostatul are rol de a conduce lichidul de rãcire spre radi-
La motoarele în patru timpi, ciclul de funcþionare se rea- ator sau spre pompã, de a regla ºi a pãstra temperatura aces-
lizeazã în patru curse simple ale pistonului, deci în douã rotaþii tuia între limitele necesare, prin deschiderea ºi închiderea cir-
ale arborelui cotit. La motoarele în doi timpi, ciclul de cuitului de rãcire.
funcþionare se realizeazã în douã curse simple ale pistonului, Blocarea termostatului în poziþia deschis duce la scãderea
adicã, într-o rotaþie completã a arborelui cotit. Arborele cotit temperaturii lichidului de rãcire, având ca efecte:
realizeazã ciclul de funcþionare al unui motor în patru timpi în - scãderea puterii motorului;
douã rotaþii complete. - consum mãrit de carburant;
Chiulasa reprezintã piesa care închide cilindrii motorului la - uzura prematurã a motorului.
capãtul cel mai îndepãrtat de axa arborelui cotit. Ruperea sau slãbirea curelei de ventilator, blocarea ter-
Strângerea insuficientã a acesteia constituie o cauzã a mostatului în poziþia închis, înfundarea sau spargerea radia-
arderii garniturii de chiulasã ºi duce la apariþia apei în insta- torului precum ºi pierderea de lichid de rãcire conduc la
laþia de ungere . supraîncãlzirea motorului.
Mecanismul de distribuþie asigurã deschiderea ºi închi- Verificarea instalaþiei de rãcire
derea supapelor de admisie ºi evacuare, precum ºi evacuarea Circuitul de racire este format din pompa de apa, care recir-
gazelor rezultate din ardere. cula lichidul in instalatie, radiatorul de racire cu ventilator,
vasul de expansiune care permite dilatarea lichidului si fur-
pinion de pe arborele cu came tune. Lichidul de racire este format din antigel si apa distilata.
(are diametrul dublu ºi se învârteºte Se verifica nivelul lichidului in vasul de expansiune. Se verifi-
de 2 ori mai încet) ca eventuale scurgeri la imbinarea furtunelor cu coliere.
ATENTIE! Circuitul este sub presiune, nu desfaceti busonul
lanþ sau curea de distribuþie vasului de expansiune cand motorul este foarte cald.
Instalaþia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor
pinion de pe arborele cotit în miºcare, pentru a reduce frecarea ºi a preveni uzura motorului.
La motoarele de automobile ungerea se realizeazã prin
stropire, uleiul fiind împroºcat de cãtre arborele cotit, care prin
În funcþie de tipul motorului distribuþia se clasificã în: miºcarea lui de rotaþie, barboteazã uleiul din carterul inferior.
- distribuþie pentru motoare în patru timpi; Scãderea nivelului uleiului sub cota minimã duce la
- distribuþie pentru motoare în doi timpi. ungerea insuficientã a componentelor motorului ºi ca urmare
Antrenarea mecanismului de distribuþie se realizeazã de la a frecãrii mari, se produce supraîncãlzirea motorului.
arborele cotit la arborele cu came prin intermediul unor roþi Instalaþia de ungere are ca pãrþi componente:
dinþate, unui lanþ sau unei curele dinþate. - pompa de ulei;
Uzura inegalã a camelor de la arborele cu came duce la - filtrul de ulei;
funcþionarea neregulatã a motorului. - radiatorul de ulei.

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


56 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
Pompa de ulei este antrenatã de arborele cu came, prin transmisie este întreruptã.
intermediul pinionului de pe arborele ruptorului distribuitor. Prin apasarea pedalei de ambreiaj actionam, prin inter-
Filtrarea uleiului de la motor se realizeazã printr-un filtru de mediul unui rulment ("rulmentul de presiune"), o diafragma (in
hârtie legat în serie la circuitul de ungere. Pentru instalaþia de limbaj de service "soarele") care este presata, indeparteaza
ungere a motoarele automobilelor se folosesc uleiuri minerale placa de presiune si permite rotatia libera a placii de ambreiaj
sau sintetice. intre volanta si discul de presiune.
Uleiul (lubrifiant) asigurã ungerea pieselor motorului aflate Arcurile mentionate mai sus sunt altele decat cele montate
în miºcare. Se reduce astfel frecarea dintre aceste piese, iar pe placa de presiune, vizibile in imagine. Cele de pe placa sunt
caldura rezultata in urma frecarii se elimina partial si prin acolo pentru a prelua o parte din socurile care apar in timpul
intermediul uleiului. Uleiul este absorbit din baia de ulei a cuplarii.
motorului de pompa de ulei actionata de motor si trimis sub Cand se elibereaza pedala (ambreiajul cupleaza), motorul
presiune in toate lagarele motorului. In circuit este montat si are nevoie de un spor de putere, pe care il obtinem accelerand
un filtru de ulei. usor. Desi in cazul majoritatii autovehiculelor se poate pleca
de pe loc si cu motorul la turatia "de relanti", aceasta manevra
BUªON DE UMPLERE solicita un control fin al pedalei de ambreiaj. Pe de alta parte
ridicand turatia motorului prea mult in timpul eliberarii pe-
dalei de ambreiaj va conduce la o uzura prematura a
suprafetei de frictiune. Eliberarea brusca a pedalei de
ambreiaj va duce la o cuplare dura si eventual la spectacu-

POMPÃ DE ULEI BUªON DE GOLIRE

Verificarea nivelului uleiului din baia de ulei se face cu aju-


torul jojei prevazuta cu doua repere: max si min. Nivelul uleiu-
lui se verifica obligatoriu inaintea unei calatorii lungi si cel
putin lunar. Producatorul motorului specifica la ce interval se
schimba uleiul si filtrul. De obicei la motoarele diesel se
schimba la 10.000 km sau 1 an, iar la motoarele pe benzina la
15.000 km sau 1 an.
Se mai verifica vizual eventualele scurgeri de ulei la nivelul
filtrului, a garniturii de chiuloasa si a garniturii baii de ulei.
DE REÞINUT: Presiunea uleiului scade când sorbul pompei
de ulei este infundat

TRANSMISIA
Rolul transmisiei este de a transmite, de a modifica ºi a dis- loasele efecte numite popular "scartait de roti".
tribui momentul motor la roþile automobilului. Probleme ale ambreiajului
Ambreiajul are rolul de a realiza cuplarea progresivã ºi decu- Problema tipica a ambreiajului este cand acesta incepe sa
plarea motorului de restul transmisiei în momentul pornirii, pre- patineze. Aceasta se datoreaza in special uzurii stratului de
cum ºi în timpul mersului, la schimbarea treptelor cutiei de viteze. frictiune. La un moment dat discul de ambreiaj va incepe sa se
Ambreiajul este un mecanism pentru transmiterea miscarii roteasca independent de ansamblul volanta - placa de pre-
de rotatie, care poate fi deconectat si conectat dupa dorinta. siune si va transmite doar partial sau deloc miscarea de rotatie
Când ambreiajul este cuplat - pedala de ambreiaj este li- catre roti. In practica veti constata o crestere brusca a turatiei
bera (neacþionatã) legãtura între motor ºi transmisie este rea- motorului neinsotita de o accelerare evidenta a autovehiculu-
lizatã. Când ambreiajul este necuplat sau partial actionat - lui. Cauzele pot fi: un stil de conducere sportiv, tinutul frecvent
pedala este partial sau total apasata, legãtura între motor ºi al piciorului stang pe pedala, sau daca aceasta se intampla

CAIETUL CURSANTULUI 57
dupa o vizita la service, o reglare necorespunzatoare a pedalei, DE RETINUT! Bateria (acumulatorul) alimenteaza cu curent
"prea strans". consumatorii electrici. In baterie este un lichid numit electrolit
- O alta problema a ansamblului numit ambreiaj este rul- (apa distilata+acid sulfuric), care trebuie sa fie cu 10-15 mm
mentul de presiune. Acesta incepe sa "emita" un hârâit ori de peste nivelul placilor cu plumb. Daca nivelul scade se com-
cate ori este actionata pedala de ambreiaj. pleteaza cu apa distilata.
- Uneori cuplarea este greoaie, insotita de un sunet metalic
si de ºocuri. Conform celor scrise mai sus, daca cele douã pãrþi MECANISMUL DE DIRECÞIE
ale ambreiajului nu se separã total, cuplarea si decuplarea
este greoaie datorita imposibilitatii cutiei de a inlatura difer- Mecanismul de direcþie serveºte la schimbarea direcþiei de
entele de tensiune dintre pinioanele in miscare. mers a automobilului, prin schimbarea planului roþilor de
direcþie în raport cu planul longitudinal al automobilului.
CUTIA DE VITEZE
Rolul cutiei de viteze este de a modifica forþa de tracþiune,
în funcþie de valoarea rezistenþei la înaintare.
Daca momentul maxim al motorului ar fi transmis direct
rotilor motoare automobilul n-ar putea pleca de pe loc. Pentru
ca turatia motorului sa fie transmisa rotilor, ori sa putem
manevra automobilul inapoi in conditiile in care arborele cotit
al motorului se roteste intr-un singur sens, sau in vederea
rezolvarii tuturor problemelor ridicate de circulatia pe diferite
drumuri, cind valoarea necesara fortei de tractiune poate fi
diferita, intre motor si rotile automobilului se monteaza o serie
de mecanisme cu roti dintate, care reduc turatia dupa necesi-
tati, marind in acelasi timp cuplul transmis.
Rolul cutiei de viteze care face parte din transmisia automo -
bilului este deci urmatorul:
• permite modificarea fortei de tractiune in functie de varia-
tia rezistentelor de inaintare
• permite deplasarea automobilului cu viteze reduse in
raport cu turatia motorului
• permite mersul inapoi al automobilului, fara a inversa
sensul de rotatie al motorului SISTEMUL DE RULARE
• realizeaza intreruperea legaturii dintre motor si restul
transmisiei in timp ce motorul functioneaza (dar automo- Roþile au mai multe roluri: de susþinere, de ghidare, amor-
bilul sta pe loc). tizeazã ºocurile, iar roþile motoare au rol de propulsie a
DE RETINUT! Conducerea ecologica inseamna adaptarea autovehiculului.
stilului de conducere astfel incat sa reduci consumul de com - O roatã este compusã din pneu, jantã ºi butuc .
bustibil. Noxele emise de motor sunt determinate de canti- Pneurile pot fi: de înaltã presiune ( 3-7 atmosfere ) pt auto-
tatea de combustibil arsa in motor. buze ºi autocamioane ºi de joasã presiune ( 1,4-3 atmosfere )
pentru autoturisme .
INSTALATIEA DE ILUMINARE SI SEMNALIZARE Un pneu se compune din: anvelopã, camera de aer. În ultimul
timp se folosesc tot mai des pneuri fãrã camerã de aer (TUBLLES).
Face parte din instalatia electrica a autovehiculului si În cazul în care înãlþimea profilului anvelopei scade sub 1,6 mm
cuprinde farurile fata, lampile STOP spate, luminile de trebuie schimbatã. Se recomandã sã fie anvelope de acelaºi fel
staþionare fata-spate, lampa de ceata, lampa alba de mers cu pe o punte. Pentru un numãr cât mai mare de km parcursi cu
spatele si lampile de semnalizare. Aceasta instalatie primeste anvelopele, roþile trebuie echilibrate periodic ºi se verificã obliga-
curent de la alternator in timp ce motorul functioneaza, iar daca toriu presiunea în pneuri lunar.
motorul este oprit, de la baterie. Faza lunga (lumina de drum) Dacã presiunea este prea mare pneul se uzeazã pe creasta
trebuie sa lumineze pe o distanta de minim 100 m, faza scurta benzii de rulare;
(lumina de intalnire) trebuie sa lumineze pe o distanta de minim Dacã presiunea este prea micã pneul se uzeazã pe margini
30 m, dar fara sa-i orbeasca pe cei care vin din fata. Lampile de sau în zona talonului, se încãlzeºte, se pot desface firele de cord,
pozitie fata cu lumina alba trebuie sa fie vizibile de la 150 m, iar unori pneul devine inutilizabil ºi trebuie schimbat.
lampile de pozitie spate cu lumina rosie vizibile noapte, pe timp Uzura localã sau neuniformã a unui pneu se produce la
senin, de la 150 m. Lampile STOP se aprind la apasarea pedalei supraîncãrcarea autovehiculului sau când tamburul de frânã se
de frana si sunt de intensitate mai mare decat luminile de sta- ovalizeazã ori roþile sunt neechilibrate . Uzura pe una din
tionare. Pentru mersul cu spatele se foloseste una sau doua marginile pneului are loc din cauza dereglãrii geometriei roþilor
lampi cu lumina alba. Numarul de inmatriculare spate trebuie sa directoare. Încãlzirea excesivã a pneurlior se produce la vitezã
fie luminat cu lumina alba vizibila de la 20 m. foarte mari, la presiuni foarte mici sau la suprasarcini.

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


58 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
SISTEMUL DE FRÂNARE Roþile rãmân frânate ( blocate ) sau se încãlzesc dacã arcurile
Sistemul de frânare are rolul de a reduce viteza autovehicu- de readucere (5) sunt rupte sau slãbite ori pistonaºele sunt
lului sau chiar de oprire precum ºi de imobilizare a acestuia pe gripate în cilidndrul receptor.
timpul staþionãrii sau parcãrii în rampã pantã sau pe un drum Distanþa dintre saboþi ºi tamburi trebuie sã fie micã ( 0,25-
orizontal. 0,35 mm ) ; Dacã este prea mare efectul de frânare se obþine
Sistemul de frânare este format din : spre capãtul cursei pedalei. Dacã pãtrunde aer în instalaþia
1. Frâna de serviciu ( de picior ) care se utilizeazã la redu- hidraulicã frânele devin ineficace , ducând la creºterea dis-
cerea vitezei de deplasare sau chiar de oprire a autove- tanþei de oprire.
hiculului. Pentru micºorarea distanþei de oprire la o frânare bruscã
2. Frâna de staþionare ( Parcare , de mânã sau de ajutor ) are trebuie ca roþile sã nu se blocheze ( sã se rostogoleascã , nu sã
rolul de a menþine autovehiculul imobilizat în rampã alunece ) .
pantã sau în plan orizontal un timp nelimitat sau poate În acest scop majoritatea autovehiculelor actuale sunt
suplini frâna de serviciu în caz cã aceasta se defecteazã . dotate cu sistemul ABS ( Antiblock Braking Sistem ) care are în
3. Sistemul suplimentar de frânare ( dispozitivul de înce- compunere elemente de antiblocare a roþii comandate elec-
tinire): are rolul de a menþine constant viteza autovehicu- tronic. Dacã nu existã sistemul ABS conducãtorul trebuie sã
lului la coborârea unor pante lungi , fãrã utilizarea apese pedala la limita blocãrii roþilor; dacã roþile se blocheazã
îndelungatã a frânei de serviciu. pedala trebuie eliberatã ºi apasatã din nou .
Reducerea vitezei de deplasare la coborârea pantelor sau în Când roþile se blocheazã ( alunecã) distanþa de oprire creºte
alte situaþii se poate realiza ºi cu ajutorul motorului cuplând mult mai ales când se circulã pe drumuri cu adrenþã scãzutã
cutia de viteze într-o treaptã inferioarã fãrã a mai acþiona ped- zãpada, polei, mâzgã etc.
ala de acceleraþie.( Frânã de motor ) SE RECOMANDÃ CA FRÂNAREA SÃ SE FACÃ AVÂND
TRANSMISIA ªI AMBREIAJUL CUPLATE, FOLOSINDU-SSE ASTFEL
PÃRÞILE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE FRÂNARE: ªI FRÂNA DE MOTOR.
a) Frânele propiu-zise ( de la roþi )
b) Mecanismul de frânare ( de la pedalã pânã la roþi ) SFATURI DE REÞINUT
Frânele propiu-zise ( aflate la fiecare roatã ) pot fi: frâne cu
tambur ºi saboþi sau frâne cu disc . •Dereglarea carburaþiei, dereglarea aprinderii sau defectarea
injectoarelor pot determina un consum de combustibil peste
limitele normale.
SCHEMA UNEI FRÂNE CU TAMBURI ªI SABOÞI •Prezenþa calaminei pe suprafaþa bujiilor ºi fumul albãstrui
al eºapamentului indicã faptul cã mecanis mul motor (grup
piston-cilindru) este uzat.
•Motorul Diesel al unui autoturism poate sã emitã fum ca
urmare a unor defecþiuni la instalaþia de injecþie.
•Organele mobile ale mecanismului motor sunt pistonul, seg-
menþii, bolþul, biela, arborele cotit ºi volantul.
•Arderea incompletã ºi defectuoasã a combustibilului deter-
minã poluarea mediului ambiant de cãtre autovehicule.
•Fumul de culoare albastrã emis de eºapament indicã un con-
sum exagerat de ulei.
•Fumul de culoare neagrã emis de eºapament indicã un con-
sum exagerat de combustibil.
•Atunci când conduceþi un autovehicul acþionat de un motor
cu aprindere prin scânteie, dotat cu catalizator (dispozitiv
1. Tambur (se învârte în acelaºi timp cu roata); antipoluant), trebuie sã utilizaþi numai benzinã fãrã plumb.
2. Saboþi; 3. Garnituri de frecare (ferodouri); •Catalizatorul asigurã o poluare atmosfericã redusã, prin
4. Cilindru receptor; 5. Arc de readucere. arderea completã a gazelor de evacuare.
•Defectarea termostatului sau ruperea curelei de antrenare a
pompei de apã pot determina creºterea excesivã a regimului ter-
mic de funcþionare a motorului.
•Temperatura lichidului de rãcire, care asigurã performanþa
La autoturisme se foloseºte foarte des acþionarea hidraulicã maximã ºi uzura minimã a motorului, este cuprinsã în interval-
cu lichid de frânã. ul 90-95° C."
Când conducãtorul auto apasã pedala de frânã aceasta •Cele mai frecvente defecþiuni ale instalaþiei de rãcire a
acþioneazã pistonul pompei de frânã ( servomecanismului ) iar motorului sunt slãbirea sau ruperea curelei de antrenare a
acesta împinge lichidul cu presiune spre cele douã pistonaºe ventilatorului ºi a pompei de apã.
ale cilindrului receptor (4) care împing saboþii (2) spre tambur •Circulaþia frecventã cu termostatul defect ºi, implicit, cu o
relizându-se frânarea tamburului ( ºi astfel a roþii) datoritã temperaturã a lichidului de rãcire sub 60° C conduce la
frecãrii dintre garniturile de frecare ( ferodoul ) ºi tambur. creºterea consumului de combustibil cu 30 pânã la 90%.

CAIETUL CURSANTULUI 59
•La manipularea soluþiei antigel trebuie sã fiþi extrem de pre- •Acþionând o singurã datã pedala de frânare, cursa acesteia
caut sã nu aspiraþi cu gura, întrucât ingerarea a 100 g de este prea lungã. Acþionând de repetate ori, cursa pedalei se
soluþie antigel este mortalã. scurteazã. în aceastã situaþie este necesarã o reparaþie a frânei
•Termostatul aparþine instalaþiei de rãcire. într-un atelier specializat.
•Rolul termostatului este de a închide ºi de a deschide circuitul lichidu- •Cursa liberã a pedalei de frânã, mai micã decât cea obiº-
lui de rãcire la anumite temperaturi. nuitã, indicã un joc insuficient între saboþi ºi tambur! (discuri).
•Uleiul pentru motor are rolul de a reduce uzura motorului, •Atunci când simþiþi un miros specific de frânã încinsã, tre-
prin crearea unui film rezistent de lubrifiant între suprafeþele buie sã opriþi imediat în afara pãrþii carosabile ºi sã controlaþi
pieselor aflate în miºcare. roþile, întrucât este posibil ca acestea sã fie blocate, precum ºi
•Vâscozitatea ºi punctul de congelare reprezintã calitãþile sã eliberaþi imediat frâna de mânã, dacã aceasta este în funcþi-
unui ulei de motor. une.
•Cauzele ce pot determina creºterea nivelului de ulei în baia •Frâna de serviciu a autovehiculului trebuie sã aibã capac-
de ungere sunt pãtrunderea apei sau a combustibilului în baia itatea de a asigura încetinirea ºi oprirea rapidã, sigurã ºi efi-
de ulei. cace, indiferent de gradul de încãrcare a autovehiculului ºi de
•Pentru întreþinerea sistemului de ungere, trebuie sã efectu- înclinarea drumului.
aþi verificarea ºi completarea nivelului uleiului din baie ºi sã •Echipamentul de frânare nu este obligatoriu la remorcile cu
înlocuiþi uleiul dupã expirarea termenului de utilizare. masa totalã maximã autorizatã mai micã de 750 kg.
•Controlul nivelului de ulei din baie se realizeazã cu ajutorul •Sistemul de frânare A.B.S. (Anti-lock Braking System)
unei tije metalice numite jojã, introdusã în blocul motor. reprezintã un sistem pentru vehiculele motorizate, ce previne
•Nivelul corect al uleiului din baie trebuie sã fie între reperele blocarea roþilor în timpul frânãrii.
MIN - MAX, însemnate pe joja de ulei. •În situaþia unui început de blocaj al uneia sau al mai mul-
•Schimbarea uleiului ºi a elementului filtrant se face conform tor roþi, în timpul frânãrii autovehiculului, modul de control
periodicitãþii stabilite de constructor. electronic ABS permite stãpânirea direcþiei autovehiculului.
•Simbolurile EURO I, EURO II, EURO III ºi EURO IV reprezintã stan- •Cele mai solicitate elemente ale suspensiei sunt arcurile.
dardele de poluare din Uniunea Europeanã. •La apariþia defecþiunilor tehnice ale mecanismului de
•Aprinderea luminii "martor" de la bord, care semnalizeazã direcþie se apeleazã numai la atelierele specializate, care au
funcþionarea generatorului de curent, poate indica ruperea personal calificat.
curelei de antrenare a pompei de apã, a ventilatorului ºi a •Transmiterea unor vibraþii la volan se poate datora pneurilor,
alternatorului. insuficient umflate sau neechilibrate.
•Bateria de acumulatori este descãrcatã dacã, la aprinderea •Dacã, atunci când circulaþi cu autoturismul, simþiþi cã aces-
farurilor, intensitatea luminoasã a acestora scade progresiv, ta trage constant într-o parte, cauza poate fi geometria greºitã
iar când este acþionat claxonul, acesta emite un sunet slab, a roþilor.
întrerupt. •Atunci când, pe roþile unei osii, eficienþa frânãrii este mult
•Dupã întreruperea contactului electric, motorul continuã sã diferitã, vehiculul poate derapa lateral.
funcþioneze. Fenomenul se numeºte autoaprindere electricã. •Uzura prematurã a pneurilor din faþã se datoreazã, în primul
•Rolul bateriei de acumulatori este de a alimenta consuma- rând, dereglãrii geometriei direcþiei.
torii cu energie. •Presiunea este factorul care influenþeazã cel mai mult dura-
•Ambreiajul are rolul de a realiza cuplarea progresivã ºi decu- ta de serviciu a pneurilor.
plarea motorului de restul transmisiei. •Presiunea din pneuri se mãsoarã înaintea plecãrii în cursã,
•Cutia de viteze asigurã puterea transmisã roþilor, permite când pneurile sunt reci.
mersul înapoi, fãrã a inversa sensul de rotaþie a motorului, •Încãlzirea excesivã a pneurilor se poate datora presiunii
precum ºi staþionarea cu motorul în funcþiune. insuficiente, supraîncãrcãrii autovehiculului sau deplasãrii cu
Observaþie: Deprinderea greºitã a conducãtorului auto, care vitezã excesivã, timp îndelungat.
determinã defectarea frecventã a ambreiajului, este sprijinirea •Uzura pneurilor creºte foarte mult la demarãri ºi frânãri
piciorului pe pedala de ambreiaj în timpul deplasãrii autove- intense, consecinþe ale unui stil agresiv de conducere.
hiculului sau aºteptarea la semafor având pedala de ambreiaj •Uzura anormalã a unuia dintre pneuri poate fi cauzatã de anu-
apãsatã. mite defecþiuni ale sistemului de direcþie ºi de frânare.
•Dacã efortul depus pentru acþionarea volanului este mai mare
ÎN LEGÃTURÃ CU SISTEMELE DE DIRECÞIE, DE SUSPENSIE ªI decât în mod obiºnuit, trebuie sã verificãm, în primul rând, pre-
DE FRÂNARE, ESTE BINE DE ªTIUT: siunea în pneurile punþii din faþã.
•Criteriul de apreciere a eficacitãþii frânelor este spaþiul de •Cuvântul TUBELESS, imprimat pe o anvelopã, semnificã fap-
frânare. tul cã aceasta poate funcþiona fãrã camerã de aer.
•Neeliberarea completã a frânei de staþionare determinã un •Jantele deformate ºi dezechilibrate, precum ºi jocurile la
consum suplimentar de carburant, precum ºi încãlzirea excesivã articulaþiile direcþiei pot determina autooscilatia roþilor direc-
a butucilor roþilor din spate. toare, manifestatã prin vibraþia volanului.
•Efortul mai mare depus la acþionarea pedalei de •Griparea rulmenþilor poate determina blocarea unei roþi în
frânã indicã griparea cilindrilor receptori ºi a piston- timpul mersului.
aºelor.

ªcoala de ºoferi «EXIGENT»


60 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
CONDUITA ECOLOGICÃ LA VOLAN (COMPORTAMENT ECO-
NOÞIUNI DE CONDUCERE LOGIC) A CONDUCÃTORULUI AUTO.
ECONOMICÃ ªI ECOLOGICÃ A
AU TO M O B I LU LU I REGULI DE RESPECTAT REFERITOARE LA CONDUITA ECOLOG -
ICÃ LA VOLAN:

CONDUCEREA ECOLOGICÃ REPREZINTÃ UN ANSAMBLU DE 1. FOLOSIREA TREPTELOR SUPERIOARE DE VITEZÃ, ATUN-


MÃSURI COMPORTAMENTALE, DE CONTROL SAU DE VERIFICARE CI CÂND ESTE POSIBIL.
A AUTOVEHICULUI PRIN CARE CONDUCÃTORUL AUTO REAL- 2. PÃSTRAREA UNEI VITEZE CONSTANTE MENÞINÂND CEA
IZEAZÃ ATÂT REDUCEREA CONSUMULUI DE CARBURANT CÂT ªI MAI MARE TREAPTÃ DE VITEZÃ POSIBILÃ (TREAPTA SUPERIOARÃ
PROTECÞIA MEDIULUI ÎNCONJURÃTOR. DE VITEZÃ).
3. ANTICIPAREA SITUAÞIILOR ÎN CARE TREBUIE REDUSÃ
MÃSURI DE REDUCERE A CONSUMULUI DE CARBURANT VITEZA PENTRU A EVITA O FRÂNARE BRUSCÃ.
4. OPRIREA MOTORULUI PENTRU ORICE STAÞIONAREA
1. PLANIFICAREA TRASEULUI, A ITINERARIULUI DE CARE DEPêEªTE UN MINUT.
DEPLASARE, EVITAREA ZONELOR AGLOMERATE, CU LUCRÃRI PE 5. VERIFICAREA PRESIUNII PNEURILOR ODATÃ PE LUNÃ.
CAROSABIL SAU A ZONELOR CU TEREN ACCIDENTAT. 6. AERISIREA HABITACLULUI PRIN DESCHIDEREA GEA-
2. UTILIZAREA SISTEMULUI DE CLIMATIZARE CÂT MAI MURILOR ªI FOLOSIREA CLIMATIZÃRII NUMAI ATUNCI CÂND
ECONOMIC POSIBIL, ATÂT CÂT ESTE NEVOIE. FOLOSIREA LUI DE ESTE NECESAR.
EXEMPLU, ÎN CIRCULAÞIA PRIN ORAª DUCE LA CREªTEREA CON- 7. EVITAREA ACCESORIILOR CARE POT SÃ AFECTEZE
SUMULUI DE CARBURANT CU PÂNÃ LA 20%. AERODINAMICA AUTOVEHICULULUI (PORTBAGAJUL SUPLIMEN-
3. VERIFICAREA PERIODICÃ - O DATÃ PE LUNÃ - A PRESIU- TAR DE PE ACOPERIªUL MAªINII).
NII PNEURILOR ªI ADUCEREA ACESTORA LA VALORILE PRE- 8. DEBARASAREA DE ORICE GREUTATE INUTILÃ DIN
CIZATE DE CONSTRUCTOR, PERMUTAREA (SCHIMBAREA) PORTBAGAJUL SAU HABITACLU AUTOVEHICULULUI.
PNEURILOR ÎNTRE ELE LA FIECARE 10.000 KM RULAÞI.
4. EFECTUAREA REGLAJULUI GEOMETRIEI (UNGHIURILOR) ÎN CONCLUZIE:
ROÞILOR ªI ECHILIBRAREA ACESTORA ODATÃ PE AN. DE REÞINUT CÂTEVA SFATURI DE CARE TREBUIE SÃ
5. VERIFICAREA PERIODICÃ A MECANISMELOR, SIS- ÞINÃ CONT CONDUCÃTORUL AUTO ECO-RRESPONSABIL:
TEMELOR ªI INSTALAÞIILOR DIN COMPUNEREA AUTOVEHICULU-
LUI ªI REFACEREA REGLAJELOR LA VALORILE STABILITE DE FAB- 1. PORNIREA DE PE LOC ªI DEMARAREA CORECTÃ A
RICANT DUCE LA O ECONOMIE DE CARBURANÞI, IMPLICIT LA AUTOVEHICULULUI.
REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE POLUANTE.
6. FOLOSIREA TREPTELOR DE VITEZÃ SUPERIOARE 2. EVITAREA OPRIRILOR ªI ACCELERÃRILOR BRUªTE,
(TREAPTA DE VITEZÃ SUPRAMULTIPLICATÃ) ORI DE CÂTE ORI FÃRÃ ROST.
ESTE POSIBIL PENTRU CÃ MOTORUL VA CONSUMA MAI PUÞIN
CARBURANT. 3. RESPECTAREA REGIMULUI LEGAL DE VITEZÃ ªI
MANEVRE ªI DEPRINDERI ÎN CONDUCEREA AUTOVEHICULU - ADAPTAREA ACESTEIA ÎN FUNCÞIE DE CONDIÞIILE DE DRUM.
LUI DE EVITAT SAU RENUNÞAT LA ELE
4. VERIFICAREA ªI ÎNTREÞINEREA PERMANENTÃ A INSTA-
1. DEPêIREA VITEZEI LEGALE. LAÞIILOR, SISTEMELOR ªI MECANISMELOR DIN COMPUNEREA
Conducerea autovehiculului cu viteze mari sau foarte mari AUTOVEHICULULUI, LA PARAMETRII DE FUNCÞIONARE STABILIÞI
duce la scaderea eficienþei energetice a motorului ºi de aici - DE CONSTRUCTOR.
consumul de carburant creºte, emisiile de gaze nocive
sporesc. 5. UTILIZAREA CORECTÃ A ECHIPAMENTELOR ªI
2. CONDUCEREA AGRESIVÃ. Plecãrile de pe loc în trom- APARATELOR DE BORD CARE PERMIT VERIFICAREA CONSUMU -
bã, bruscarea ori folosirea abuzivã a frânelor pot mãri con- LUI DE CARBURANT: INDICATOR DE CONSUM, LIMITATOR DE
sumul de carburant cu pânã la 40%. VITEZÃ, SISTEM DE NAVIGAÞIE ETC.
3. ÎNCÃLZIREA MOTORULUI LA RELANTI (mersul în gol).
Este suficient ca dupã 30 de secunde de funcþionare
a motorului la relanti, timp necesar pentru a face sã circule
uleiul în motor, se poate porni, pune în miºcare autovehiculu-
lul, evitându-se accelerarea bruscã în primii 5 km parcurºi sau
pânã când temperatura lichidului de rãcire creºte. Nici pe timp
de iarnã nu se recomandã încãlzirea motorului la relanti
minute în ºir, deoarece aceasta duce la o uzurã prematurã a
motorului, la un consum mare de carburant. Este de preferat
încãlzirea motorului în mers, evitându-se accelerãrile bruºte
sau folosirea preîncãlzitorului dacã este în compunerea
autovehiculului respectiv.

CAIETUL CURSANTULUI 61
ªcoala de ºoferi «EXIGENT»
62 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32
CAIETUL CURSANTULUI 63
ªcoala de ºoferi «EXIGENT»
64 CAIETUL CURSANTULUI Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32