Ministerul Educației, Culturii și Cercetarii

Universitatea Tehnică din Moldova

Facultatea Inginerie Mecanică Industrială și Transporturi

Departamentul „ Transporturi ”

Metode si tehnici avansate de masurare a parametrilor

de stare a traficului rutier

Lucrare la disciplina:
" Sisteme avansate de gestionare a traficului rutier "

A elaborat: mrd. grupei SETR-171 Tutuianu VICTOR ________

A verificat: conf. univ. Ambrosi G. ________

Chișinău 2017
Metode si tehnici avansate de masurare a parametrilor de stare a traficului rutier

Problema siguranţei în traficul rutier

Siguranţa rutieră reprezintă o problemă de importanţă majoră. Creşterea continuă a numărului de

autovehicule depăşeşte adeseori capacitatea de proiectare a infrastructurii rutiere, provocând
astfel aglomerări şi crescând riscul producerii de accidente. Pe drumurile Uniunii Europene, în
anul 2009, şi-au pierdut viaţa din cauza accidentelor rutiere peste 35.000 persoane, iar numărul
persoanelor rănite s-a ridicat la peste 1.500.000. Ȋn ultimii ani s-au înregistrat progrese
considerabile în domeniul siguranţei autovehiculelor rutiere.

Factori de risc în traficul rutier

Ȋncercarea de a optimiza continuu siguranţa şi confortul persoanelor aflate în autovehicule, cât şi

reducerea costurilor în ceea ce priveşte consumul de combustibil şi creşterea performanţelor
autovehiculelor face ca numărul sistemelor electronice de pe autovehicule să crească în mod
continuu. De asemenea, se încearcă prin creşterea siguranţei pasagerilor şi reducerea riscului
implicării autovehiculelor în accidente. Potrivit studiilor, cele mai importante cauze ale
accidentelor rutiere sunt :
- accidente produse prin coliziunea cu vehiculul din faţă cauzate din lipsa de atenţie a
şoferilor
- depăşirea de bandă cu intrare pe contra sens şi accidentele cauzate de ieşirea de pe şosea
- accidentele cauzate de nerespectarea distanţei minime regulamentare

Sisteme de siguranţă a autovehiculelor

Odată cu producerea primelor evenimente în trafic, după inventarea primelor automobile, s-a
pus problema dezvoltării sistemelor de siguranţă. Sistemele de siguranţă a şoferului şi
pasagerilor pentru prevenirea accidentelor pot fi clasificate în 4 grupe mari de sisteme şi anume :
sisteme de evitare a accidentelor, sisteme de asistenţă a şoferului, sisteme de protecţie în caz de
 Metode si tehnici avansate de masurare a parametrilor de stare a traficului rutier

Echipamente de masurare a parametrilor de stare a traficului rutier

Înregistrarea vitezelor de deplasare

Pentru analiza fluxurilor rutiere urbane realizate în scopul elaborării diferitelor studii (hartă de
zgomot şi studiu de trafic), după cercetarea posibilităţilor de măsurare a vitezei unui flux rutier, s-
au ales două metode:
 Metoda observatorului mobil, ce reproduce deplasarea unui vehicul integrat în fluxul rutier;
 Măsurarea vitezelor vehiculelor care trec pe o bandă de circulaţie cu ajutorul tehnologiei
RADAR.
Metoda observatorului mobil s-a bazat pe utilizarea în cadrul măsurătorilor a trei tipuri de
receptoare GPS capabile să înregistreze datele despre traseul parcurs:
1. HOLUX GPS LOGGER M-241 înregistrează viteza la un interval de 5 secunde permiţând
calcularea vitezelor medii.

Figura 1: Aparate GPS de înregistrare a datelor, HOLUX M-241

2. Garmin GPSMap 60CSx prezentat în (Figura 1 ), este un dispozitiv care poate
înregistra datele cu o rată de eşantionare de 1 Hz (o înregistrare pe secundă), oferind în acelaşi
timp şi func ii de navigare.
ţ
3. Sistem propriu de colectare a datelor prin GPS.
Folosind dispozitivul GPS 18x-5Hz de la firma Garmin a fost realizat un instrument propriu
de analiză a comportamentului dinamic al autovehiculului, compus din acest receptor GPS şi un
calculator (mini-notebook), conectate printr-o interfaţă RS232-USB.

Figura 2: Garmin GPSMap 60CSx Figura 3: GPS 18x-5Hz

 Metode si tehnici avansate de masurare a parametrilor de stare a traficului rutier

Figura 4: Mini-notebook pe care rulează programul de achiziţie a datelor GPS

Pe ecran se pot vedea în timp real atât datele obţinute de la senzorul GPS cât şi graficul
variaţiei vitezei. Cu ajutorul unui program, scris în Borland Delphi, care rulează pe un mini-
notebook ( Figura 4.) – datele colectate cu ajutorul dispozitivului GPS 18x-5Hz sunt înregistrate
în fişiere text (.txt) şi eventual prelucrate în timp real.

Metoda cercet ării experimentale a vitezelor de deplasare cu ajutorul vehiculului

martor echipat cu sisteme GPS

Vehiculul martor a parcurs traseele analizate în mod repetat pentru a se determina cu o

precizie sporită viteza medie pe traseu şi pe fiecare segment al traseului.
Dispozitivele GPS au înregistrat poziţia autovehiculului (latitudine, longitudine, altitudine) şi
timpul (la intervale de 5 secunde şi respectiv 1 secundă). Datele obţinute au fost stocate în
fişiere de tip txt (Holux) sau gpx (Garmin).
Pentru prelucrarea datelor înregistrate s-a realizat o aplicaţie AutoLISP care citeşte fişierele
txt sau gpx, calculează poziţia în coordonate x, y pentru fiecare înregistrare, desenează punctele
respective în AutoCAD şi asociază obiectelor geometrice (puncte şi linii) datele măsurate şi cele
calculate.

Echipamente utilizate în cercetarea experimental ă a fluxurilor rutiere

Descrierea clasificatorului de trafic SDR

Clasificatorul de trafic SDR foloseşte un radar DOPPLER cu frecvenţă de 24,125 GHz pentru
detectarea vehiculelor.
 Metode si tehnici avansate de masurare a parametrilor de stare a traficului rutier

Instalare pe teren

Figura 5: Două benzi de Figura 6: Două benzi de circulaţie, o

circulaţie cu două direcţii singură direcţie

Reglarea SDR-ului pe teren

Reglare corectă a SDR-ului este esenţială pentru o calitate bună a datelor de trafic înregistrate.
O ajustare greşită va duce la viteze şi lungimi eronate.

Figura 7: Reglare orizontală Figura 8: Reglare vertical

Transmiterea de date dintre SDR- Palm, Palm - PC

Pentru a transmite date, Palm-ul trebuie conectat la unitatea SDR printr-un cablu de date.
Se apelează comanda GET DATA de pe PDA pentru a descărca datele pe Palm.
După conectarea Palm-ului la PC procesul HotSync poate să ruleze datele înregistrate care
vor fi preluate cu ajutorul software-ului DC-Report pentru MS-Excel.

Analiza şi interpretarea datelor

Datele înregistrate cu ajutorul radarului sunt descărcate cu ajutorul PDA-ului ce apoi vor fi
procesate cu ajutorul programului DC-REPORT care afişează sub formă grafică volumele, vitezele,
clasificarea şi timpul de sosire a vehiculelor pe banda de circulaţie pe care a fost instalat să o
monitorizeze. Programul procesează datele obţinute şi generează un raport. Perioada de
colectarea datelor este de minim 5 ore. Pentru măsurători mai mici de 5 ore nu sunt create
rapoarte de tip DC-REPORT, datele putând fi vizualizate numai în formă brută furnizate de radar.
Metode si tehnici avansate de masurare a parametrilor de stare a traficului rutier

Influeţa condiţiilor meteorologice asupra stării carosabilului

Prezenţa apei, fie în formă lichidă sau solidă, sau chiar ambele forme, pe suprafaţa de rulare,
modifică foarte mult coeficientul de frecare dintre pneu şi partea carosabilă. Micşorarea
coeficientului de frecare are ca efect creşterea riscului de derapare şi mărirea distanţei de frânare
[Muller,2003]. Depăşirea limitelor legale de viteză şi viteza neadaptată la condiţiile de trafic
reprezintă unele din principalele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile
publice. Viteza determină creşterea distanţei de frânare necesară opririi autovehiculului în
siguranţă, ducând la agravarea consecinţelor accidentelor rutiere, indiferent de cauză
[Fambro,1997]. Deseori, conducătorii auto întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte recunoaşterea
problemelor de aderenţă, neputând reduce astfel viteza pentru menţinerea riscului la un nivel
considerat acceptabil [Casselgren,2012][Green,2000].

Sisteme de monitorizare a stării carosabilului

Sistemele de monitorizare a stării carosabilului sunt sisteme de informare a participanţilor la

trafic cu privire la fenomenele meteorologice de pe suprafaţa carosabilului şi din atmosferă,
pentru îmbunătăţirea siguranţei rutiere. Sistemele de detecţie a stării carosabilului se pot încadra
în două mari categorii, după tipul detecţiei, şi anume :
- sisteme de detecţie statice, la care starea carosabilului este monitorizată în anumite puncte
sau anumite zone,
- sisteme de detecţie dinamice, aflate la bordul automobilului.

Senzori montaţi în carosabil

Monitorizarea stării carosabilului se poate face folosind o serie de senzori special concepuţi, care
se montează în asfalt, astfel încât partea sa superioară să fie la nivelul părţii carosabile
[Aanderaa,2010]. Amplasarea acestor senzori se face în special în zonele în care există o
probabilitate destul de mare ca pe carosabil să se depună rouă, sau să se formeze polei.
Metode si tehnici avansate de masurare a parametrilor de stare a traficului rutier

Determinarea caracteristicilor zgomotului produs de pneu

O metodă pentru detectarea automată a stării suprafeţei carosabile se bazează pe caracteristicile

zgomotului produs de vehiculele care se deplasează [Kongrattanaprasert,2010]. Ȋn general putem
afirma că există trei categorii principale de surse de zgomot: zgomotul din turbulenţa vântului,
zgomotul părţii de putere, zgomotul pneu/carosabil.

METODE ŞI ECHIPAMENTE DE CERCETARE A ZGOMOTULUI DATORAT TRAFICULUI

RUTIER URBAN

Metode de măsurare a nivelului de zgomot produs de traficul rutier

Măsurarea nivelului de zgomot produs de traficul rutier poate fi efectuat la nivelul vehiculului
sau al întregului flux rutier. Măsurarea nivelului de zgomot produs de vehiculul singular este utilă
pentru a determina zgomotul emis de fiecare categorie de vehicul în parte. Aplicarea acestei
metode nu a constituit un obiectiv al lucrării.

Echipamente de m ăsurare a nivelului de zgomot

Sonometru acustic portabil 2250

Sonometrul conţine un set de module software interne incluzând posibilitatea de analiza în
benzi de frecvenţă şi înregistrare (logging).

Cercetarea experimental ă cu ajutorul sonometrului K&B 2550

Instalarea pe teren
Înălţimea minimă de la sol trebuie să fie de 1,5 m iar înălţimea recomandată este de 4m mai
ales în cazul când se fac măsurători pentru implementare datelor în hărţile de zgomot. Dacă se fac
măsurători în afara recomandării se recomandă de către normative corectarea valorii măsurate cu
diferenţa de înălţime.

Calibrarea sonometrului
Microfonul utilizat pentru calibrare poate fi supus în timpul exploatării unor variaţii violente a
condiţiilor de mediu (umiditate şi temperatură), care pot duce la schimbarea caracteristicii
microfonului, de aceea se recomandă calibrarea acestuia.
Metode si tehnici avansate de masurare a parametrilor de stare a traficului rutier

Analiza şi interpretarea datelor

 Galben - valoarea minimă a zgomotului măsurat;

 Verde - valoarea medie a nivelului de zgomot;
 Albastru - valorile maxime măsurate
 Roşu – vârfuri de zgomot ponderat C.

Figura 9: Afişarea rezultatelor în benzi de octave 1/3

Sistem de senzori pentru detectarea formării gheţii şi calculul punctului

de îngheţ

Ȋngheţarea apei este o reacţie exotermă, adică se eliberează căldură, afectând temperatura
mediului înconjurător. Ȋn timpul fenomenului de îngheţ a suprafeţei carosabile va fi eliberată
pentru scurt timp o cantitate mare de căldură. Prin monitorizarea temperaturii suprafeţei, un
eveniment de îngheţ poate fi detectat adesea fără cunoaşterea apriorică a temperaturii de îngheţ

Detecţia carosabilului ud folosind lumina polarizată

Un alt tip de monitorizare a stării carosabilului se poate face folosind o cameră video şi lumina
polarizată [Kutila,2009]. Suprafeţele carosabilului în diverse stări reflectă în mod diferit lumina
polarizată [Ciamberlini,1995]. Funcţie de unghiul de polarizare a luminii, s-au constatat diferenţe
de reflexie, în cazul suprafeţelor umede faţă de suprafeţele uscate.

Detecţia suprafeţelor acoperite cu gheaţă folosind o cameră în infraroşu

Detecţia suprafeţelor carosabile acoperite cu gheaţă se poate face folosind o cameră în infraroşu
[Kutila,2009]. Ȋn cazul utilizării camerei video în infraroşu cu filtru de 1600 nm, detecţia gheţii
pe suprafaţa carosabilă este evidentă. Tot în cazul radiaţiei infraroşii cu lungimea de undă de
1600 nm, studiile arată că există diferenţe semnificative între reflexia acestor unde de către
suprafeţele acoperite cu apă şi gheaţă.

Senzor de monitorizare a stării drumului cu ajutorul laserului

Un alt mod de monitorizare a stării carosabilului şi de identificare a suprafeţelor umede sau

acoperite cu gheaţă este cel în care se folosesc diode laser şi fotodetectori [Casselgren,2012].
Metode si tehnici avansate de masurare a parametrilor de stare a traficului rutier

Datorită faptului că apa, gheaţa şi zăpada reflectă lumina în mod diferit datorită absorbţiei şi
dispersiei, se pot trage concluzii în ceea ce priveşte condiţiile de drum şi rugozitatea suprafeţei
de rulare.

Sisteme de asistenţă a conducătorului auto

Sisteme de monitorizare a distanţei până la autovehiculul din faţă

Un factor care duce la numeroase accidente, chiar dacă multe dintre ele sunt doar tamponări
uşoare, îl reprezintă nerespectarea distanţei de siguranţă faţă de vehiculul aflat în faţă, care se
deplasează în acelaşi sens, pe aceeaşi bandă. Deseori, distanţa faţă de maşina din faţă nu este
apreciată corect de către conducătorul auto fie din cauza vitezei, fie din cauza stării carosabilului.

Sistem adaptiv al regimului de croazieră

Menținerea unei viteze constante pentru o perioadă mai îndelungată este obositoare pentru
conducătorul auto. Pentru a minimiza consumul de carburant și a menține viteza constantă, chiar
dacă se urcă o pantă sau bate vântul din față, soluția este utilizarea unui sistem automat de
control în buclă închisă al clapetei de accelerație. Timpul de reacție al sistemului este foarte
important astfel încât viteza să nu aibă creșteri și scăderi neplăcute.

Sistem de îmbunătăţire a vederii pe timp de noapte

Cea mai mare diferenţă dintre condusul pe timp de noapte faţă de condusul pe timp de zi o
reprezintă vizibilitatea. Ȋn scopul îmbunătăţirii vizibilităţii pe timp de noapte au fost dezvoltate
sisteme ce folosesc camere video în infraroşu [Tsuji,2002][Teshima,2006].

Sisteme de detecţie a pietonilor

Pietonii sunt cei mai vulnerabili participanţi la traficul urban. În ultimii ani problema detecției
pietonilor a reprezentat un interes ridicat din partea autorităților naționale și internaționale, a
industriei auto și a comunității științifice, fiind urmărită creșterea siguranței acestora în trafic.
Sistemele de asistare a conducătorului auto care detectează din timp situaţiile potenţial
periculoase cu pietoni măresc siguranţa pietonilor în trafic. Rata de detecţie a acestora trebuie să
Metode si tehnici avansate de masurare a parametrilor de stare a traficului rutier

fie ridicată pentru a nu emite alarme false conducătorului auto, dar totodată și pentru a nu avea
situații periculoase cu pietoni nedetectaţi.

Sistem de asistenţă la drum îngustat

Un sistem de asistenţă a conducătorului auto nou apărut, dezvoltat de BMW şi Hyundai este
sistemul de asistenţă la drum îngustat (Narrow Passage Assistant) [BMW,2010]. Aprecierea
corectă a distanţelor laterale poate reprezenta deseori o problemă mai ales atunci când conducem
o maşina mai lată, sau chiar alt model.

Sistem de asistenţă pentru stabilizare împotriva curenţilor laterali

Un sistem de asistenţă dezvoltat recent şi implementat pe modelele Smart, Mercedes Sprinter

este „Sistemul de asistenţă pentru stabilizare împotriva rafalelor de vânt ce vin din lateral”
(Crosswind Assist) [Daimler AG,2013]. Sistemul face parte din Programul Electronic de
Stabilitate. Ȋn situaţii cum ar fi: traversarea unui pod, depăşirea unui camion şi nu numai,
senzorii ESP detectează tendinţa autovehiculului de a părăsi banda de rulare şi sistemul aplică
frânarea controlată a maşinii pentru corectarea traiectoriei.

Concluzii

Industria autovehiculelor este în dezvoltare continuă. Rata ridicată a accidentelor rutiere din
întreaga lume a motivat în mod deosebit implementarea de aplicații de asistență a conducătorului
auto care să poată face posibilă reducerea numărului acestora. Este deosebit de importantă
dezvoltarea de sisteme care îmbunătăţesc percepţia mediului exterior şi avertizează şoferul în
situaţiile dificile. Un astfel de sistem trebuie să ajute şoferul, dar în acelaşi timp nu trebuie sa
reducă participarea activă a şoferului la condus. Ȋn cazul în care şoferul se bazează prea mult pe
un astfel de sistem, poate să nu reacţioneze la timp în situaţii limită, pentru care sistemul de
asistare nu a fost proiectat.
Ȋn cadrul acestui capitol a fost făcută în prima parte o prezentare a principalilor factori de
risc ce pot apărea în trafic şi gradul de pericol pe care aceşti factori de risc îl reprezintă asupra
creşterii riscului de a provoca un accident. Deoarece starea carosabilului reprezintă un important
factor de risc, în cea de a doua parte au fost prezentate principalele metode de determinare a
stării carosabilului.