2.

3 Elemente de teoria traficului și statistică matematică utilizate în analiza

traficului rutier.

Urmărirea şi determinarea poziţiei corecte a unui autovehicul a devenit o problemă

importantă pentru un management al traficului. Prin urmare, numeroase sisteme inteligente de
supraveghere şi control au fost dezvoltate în ultimii ani. Un aspect important al acestei activităţi
este de a obţine rezultatele corecte prin utilizarea unor radare şi a unor dispozitive low-cost şi
trimiterea doar a câtorva cadre pe minut, având astfel la îndemână informaţii incomplete şi
afectate de zgomote. Aceste sisteme necesită de obicei informaţii precise cu privire la situaţia
actuală a traficului. Unele sisteme extrag date şi estimează fluxul de trafic, pe baza informaţiilor
de la senzori, aflaţi într-o vecinătate bine definită. În scopul de a filtra zgomotele şi de a folosi
aceste măsurători distorsionate sau incomplete pentru a calcula o stare optimă, o posibilă soluţie
este să se folosească metode de filtrare adecvate, de tip stocastic [9].

Complextatea acțiunilor ce urmăresc managementul mișcării vehiculelor a dus la

dezvoltarea tehnicilor de supraveghere. Tehnologia ITS aduce în ajutorul managementului de
trafic noi tehnici prin care se poate transmite informația, realizând o continuă legătură între
vehicul-drum-sistem de coordonare a traficului. Pentru acestea sunt utilizate o serie de elemente
cum ar fi: sisteme de telecomunicații si sisteme telematice, care pot fi folosite cu scopul
îmbunătățirii condițiilor de trafic și pentru o mai bună siguranța rutieră. Sistemele ITS au
cunoscut o dezvoltare rapidă datorită apariției și implementării tehnologiilor avansate de
comunicare și prelucrare a informațiilor, cu o aplicabilitate în majoritatea domeniilor de
activitate ale vieții sociale și economice, dar și datorită agravării problemelor provocate de
industria transporturilor.

Gestionarea traficului are la bază un suport decizional fundamentat pe tehnologiile

avansate – medii integrade de analiză (Bussines Intelligence), tehnologii pentru informare
geografică (Geographic Information System - GIS) – care pot oferi servicii de simulare și
modelare a planurilor de presemnalizare, de stabilire a rutelor ocolitoare pentru evitarea
congestiilor, a poluării sau a accidentelor.
 În arhitectura sistemului de monitorizare a traficului se va ține cont de o serie de cerințe
operaționale, atât în privința alegerii componentelor hard-ware cât și la alegerea platformei soft-
ware. Un sistem centralizat de monitorizare și control al traficului rutier poate fi structurat pe
următoarele subsisteme :

- Sistem monitorizare parametri instalații de semnalizare rutiere;

- Sistem dirijare trafic;
- Sistem de informare a participanților la trafic și a autorităților competente;
- Sistem de management al incidentelor

Evaluările efectuate pentru a caracteriza traficul rutier sunt în majoritatea cazurilor bazate
pe estimări și prognoze. Dat fiind acest fapt se ridică semne de întrebare asupra credibilității
datelor de intrare, și anume sunt suficient de reprezentative pentru fenomenul de trafic analizat ?
La această întrebare se poate răspunde doar apelând la instrumentul statistic de analiză,
constituind astfel un instrument necesar în dezvoltarea prognozelor și estimărilor. Așadar, datele
obținute prin sondaje de trafic sau prin colectare automată trebuie procesate printr-un sistem de
prelucrare statistică unde se vor observa unele tendințe probabile ale șirurilor de valori dar și
gruparea lor prin criterii matematice stabilite [6].

2.3.1 Indicatori statistici

Șirurile de date obținute în urma monitorizării traficului constituie eșantioane ce cuprind

valori înregistrate în intervale de timp impuse. Pentru evaluarea datelor de trafic sunt evidențiate
trei categorii importante de parametrii statistici :

a) Parametrii de tendință, sunt cei care exprimă tendința șirului de a converge crescător sau
descrescător spre o anumită valoare;
b) Parametrii de dispersie, care indică proprietatea șirului de date de a se distribui în mod
aleatoriu sau predict, în intervalul în care șirul ia valori;
c) Parametrii speciali, destinați caracterizării complexe a șirurilor de date, în scopul
identificării tendințelor de probabilitate ale șirului.

Eșantionul de date rezultat în urma monitorizării indicatorilor de trafic formează un șir de

valori, caracterizat prin:
 - Valoarea minimă xmin, care reprezintă cea mai mică valoare înregistrare numerică din
șirul de date;
- Valoarea maximă xmax, reprezentând valoarea cea mai mare inregistrată din șirul de date;

- Lungimea șirului de date: n, reprezentând numărul de date din eșantion;

- Domeniul de valori al eșantionului: D, cuprins între valoarea minimă xmin și valoarea
maximă xmax a șirului

Parametrii de tendință sunt următorii :

 Media de sondaj, este un indicator de poziție

1 n
m  xi
n i 1

2.3.2 Noțiuni de probabilitate

Pentru modelarea și optimizarea sistemelor de trafic este necesară dezvoltarea unor modele care
să reproducă cu cât mai multă exactitate derularea fluxurilor de vehicule. Întrucât se pune în
discuție identificarea evenimentelor cu rata de probabilitate cea mai ridicată este necesar să se
apeleze la instrumente specifice estimației.

Teoria probabilităților ia în considerare evenimentul, ca fiind rezultatul unei experiențe

desfășurat în condiții variabile. Mediul probabilistic utilizează câmpuri de evenimente, adică
lucrează cu mulțimi de rezultate care pot fi evaluate unitar sau în grup în funcție de tipul analizei.

Prognoza traficului rutier utilizează legile de disitribuție pentru variabile aleatoare

discrete, în mod special pentru prelucrarea datelor obținute din observații de trafic rezultate fie
din măsurători, fie în urma unor colectări de date. Pentru dezvoltarea modelelor de probabilitate
se ia în considerare, de regulă, probabilitatea de producere a unor evenimente care nu au o
distribuție și continuitate în timp determinată.

Distribuția binomială folosită din punct de vedere al traficului rutier, permite evaluarea
probabilistică de producere a unui fenmen selectat dintr-un câmp de evenimente probabile,
asociind acestei probabilități o șansă de succes sau insucces. Indicatorii caracteristici distribuției
binomiale sunt:
  Probabilitatea de succes, dată de relația :

P(k , N )  C Nk  F k  (1  F ) N  k , (2)

N!
unde : C Nk 
k!( N  k )!

N- numărul total de elemente ale mulțimii observațiilor;

k- numărul evenimentelor favorabile;

F- funcția care declanșează evenimentul.

 Numărul mediu al evenimentelor probabile, determinat cu relația:

mFN

 Modul de sondaj al repartiției, dat de relația :

M 0  ( N  1)  F

 Abaterea medie pătratică specifică repartiției :

  N  F  (1  F )

 Momentul probabilității de distribuție, permite evaluarea probabilității de succes a

distribuției propuse.
M (t )  (1  F  F  e t ) N ,
în care t reprezintă variabila de timp asociată probabilității funcției generatoare.

Repartiția Poisson se aplică în general eșantioanelor formate dintr-un număr mare de observații
cu o probabilitate redusă de succes a unui eveniment. În domeniul traficului această repartiție se
utilizează pentru prognoza accidentelor de trafic sau în cazul prognozei ratei de încălcare a
normelor de conducere preventivă prin evenimente de tipul :

- Întoarcerea pe sectoare de drum cu interdicție în acest sens;

- Trecerea pe culoarea roșie a semaforului;

- Trecerea la nivel peste calea ferată când semnalul luminos intră în funcțiune.
 Valoarea caracteristică este reprezentată de incidența medie a evenimentului în cazul
repartiției Poisson , dată de relația :

1 kmax
   k  nk ,
N k 0

unde: N numărul total de evenimente analizate;

k reprezintă numărul de repetări ale evenimentului;

nk numărul de probe în care s-a repetat evenimentul.

 Densitatea de probabilitate reprezintă șansa incidenței într-un interval de timp

caracteristic și este dată de relația :

k
f (k   )  e 
k!

 Mediana statistică specifică repartiției Poisson se determină cu o relație de aproximare :

1 0,02
Me    
3 

 Probabilitatea de producere a evenimentului sau funcția care declanșează evenimentul :

P(t ,  )  e (  ( e 1))
t

Repartiția de probabilitate oferă o statistică analizată și concretizată care ajută ingineriei

traficului rutier pentru luarea măsurilor permisive și necesare privind marcarea și semnalizarea
corespunzătoare a unor tronsoane de drum.

Pentru variabilele aleatoare continue, legile de distribuție sunt folosite pentru modelarea
proceselor cu scopul observării modului de variație în timp a fenomenelor analizate. Pentru
modelarea fenomenelor de trafic sunt semnificative următoarele tipuri de distribuții :

- Distribuția exponențială;

- Distribuția normală;

- Distribuția Gamma;

- Distribuția Weibull.
 Distribuția exponențială se utilizează frecvent în analiza traficului rutier mai ales pentru
următoarele situații:

-fenomene de așteptare (la semafor, la intrarea în intersecții);

-fenomene de variație în timp a traficului;

-lungimea plutoanelor de vehicule;

-evidențierea determinării capacității de circulație a arterelor rutiere.

Acest instrumennnt matematic este folosit pentru a descrie fenomenele evolutive între
evenimente independente continue. Parametrul ce caracterizează această distribuție este inversul
mediei de sondaj, notat cu λ care exprimă rata de succes în derularea evenimentelor.

Indicatorii caracteristici ai distribuției exponențiale sunt :

 Densitatea de probabilitate a evenimentelor, cu relația :

  e x , x  0
f ( x,  )  
0, x  0

Unde λ reprezintă rata de succes a evenimentului;

 Distribuția cumulativă, dată de relația :

1  e  x , x  0
F ( x, y)  
0, x  0

 Media distribuției :

1
m


 Mediana distribuției :

ln( 2)
Me 


 Momentul generator al funcției

t
MF (t ,  )  (1  ) 1

1- Clitan, A. Factori care influențează siguranța circulației. Siguranța circulației în
actualitate.Simpozion Național de Siguranța Circulației . Cluj-Napoca, 3-4 Noiembrie
2011.
2- Cristea, F.G. Studii și cercetări privind monitorizarea traficului rutier și efectul asupra
creșterii siguranței rutiere. Teză de doctorat, Universitatea Tehnica din Cluj-
Napoca,2013.
3- Florian, D., Sebastian, D. Creșterea siguranței rutiere în spațiul românesc și european.
Siguranța circulației în actualitate.Simpozion Național de Siguranța Circulației . Cluj-
Napoca, 3-4 Noiembrie 2011.
4- Filip, N. Ingineria traficului rutier, Editura Mediamira, Cluj-Napoca,2010.
5- Filip, N. Curs Ingineria traficului rutier, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, 2016-
2017.
6- Filip, G. Dreptul Transportatorilor, Editura Șansa-S.R.L, București 1996.
7- Iliescu, M., Ciont, N. Ingineria traficului. U.T.Press, Cluj-Napoca. 2017
8- Naghiu, F. Sisteme distribuie de senzori pentru gestionarea robustă a traficului rutier.
Universitatea Politehnică din Timișoara. http://staff.cs.upt.ro/~naghiu/Proposal.pdf
9- Roib, V. Contribuţii la fluidizarea circulaţiei rutiere din municipiul Cluj-Napoca, prin
utilizarea unui sistem de gestiune modern de trafic. Teză de doctorat.
http://old.utcluj.ro/download/doctorat/Rezumat_Voichita_ROIB.pdf -
10- Todoruț, A. Dinamica accidentelor de circulație, U.T.Press, Cluj-Napoca, 2008.
11- ***https://ro.wikipedia.org/wiki/Arduino – accesat 04.06.2017
12- ***http://camp-electromagnetic.infarom.ro/masurare.html - accesat 06.06.2017
13- ***https://books.google.ro/books?id=egpeiRwajaAC&printsec=frontcover&dq=traffic+
monitoring&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiJw9vYyobTAhWJFZoKHTIpAQsQ6AEIGD
AA#v=onepage&q=traffic%20monitoring&f=false - accesat 14.06.2017
14- ***https://books.google.ro/books?id=0gEO8akRTlsC&printsec=frontcover&dq=intellige
nt+transportation+systems&hl=en&sa=X&redir_esc=y#v=onepage&q=intelligent%20tra
nsportation%20systems&f=false - accesat 14.06.2017