Predispoziţia tinerilor de a

produce accidente rutiere

 Cuprins

1. Accidentul rutier........................................................................................................................3
1.1. Dinamica accidentelor rutiere în anul 2018.......................................................................6
1.2. Principalele cauze ale producerii accidentelor...................................................................7
2. Predispoziţia tinerilor de a produce accidente rutiere................................................................9
2.1. Accidente cu un singur vehicul........................................................................................12
3. Concluzii.................................................................................................................................14
4. Bibliografie.............................................................................................................................15

2
 1. Accidentul rutier

Accidentul de circulaţie este evenimentul care întruneşte cumulativ următoarele

condiţii [1]:
 s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut originea într-un
asemenea loc;
 a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a
cel puţin unui vehicul sau alte pagube materiale;
 în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul în mişcare;

Accidentele rutiere reprezintă una dintre primele cauze de mortalitate în rândul

populației, pentru toate categoriile de vârstă. La fiecare 24 de secunde un om își pierde
viața într-un accident rutier. Aproape 3.700 de oameni mor zilnic pe șosele. Principala
cauză de mortalitate în rândul copiilor și tinerilor cu vârste între 5 și 29 de ani este
reprezentată de accidentele rutiere [2].
În România numărul persoanelor care și-au pierdut viața în 2018 este cu 4,3% mai
mic decât cel înregistrat în anul precedent, de la 1.951 decedați, la 1.867 [2].
România înregistrează cea mai mare valoare la nivel european, de 96 de decese/1
milion locuitori, aproape de două ori mai mare decât media europeană de 49 de decese/1
milion de locuitori [2].

160
142
140 130
120 111
96 95 97 99 96
100 94 93 91

80

60

40

20

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Fig. 1: Evoluţia ratei mortalităţii rutiere în România (numărul deceselor în

accidente rutiere la 1 milion de locuitori) [2]

3
 Evoluția accidentelor rutiere grave cunoaște o tendință fluctuantă în intervalul de
timp 2008-2018. După anul 2008, numărul accidentelor se află în cea mai mare parte a
timpului în scădere, exceptând anii 2012 și 2015 [2].

12,000
10,645
10,214
10,000 9,403 9,380
9,253 9,290 9,366
9,097 9,056
8,768 8,860 8,686 8,646 8,569
8,509 8,555 8,447 8,285 8,181 8,144
8,158 8,122
8,000

6,000

4,000
3,065 2,797
2,377
2,018 2,042 1,861 1,818 1,893 1,913 1,951 1,867
2,000

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Accidente grave Morţi Răniţi grav

Fig. 2: Evoluţia accidentelor grave în perioada 2008-2018 [2]

În România, 40% din totalul populației țării, reprezentând aproximativ jumătate din
populația adultă, deține un permis de conducere [2].
6 din 10 persoane cu vârste cuprinse între 21 și 50 de ani au permis de conducere.
De asemenea, un procent important dintre tinerii sub 21 de ani (34%) conduc un
autovehicul [2].
La 31.12.2018 în România erau înregistrați 7.721.323 deținători de permise de
conducere, ceea ce reprezintă 39,5% din totalul populației țării și 49,1% din populația
adultă [2].
Cei mai mulți conducători de vehicule au vârste cuprinse între 31 și 50 de ani
(46%). Ponderea șoferilor cu vârste cuprinse între 51 și 70 de ani este de 26%. 17% dintre
posesorii permise au vârste cuprinse între 21 și 30 de ani. 3% dintre posesorii de permis au
vârste mai mici de 21 de ani, iar alți 8% au vârste de peste 70 de ani [2].

4
 4,000,000
3,552,117
3,500,000

3,000,000

2,500,000
2,032,105
2,000,000
1,344,084
1,500,000

1,000,000 578,289

500,000 214,728

0
până în 21 de ani 21-30 de ani 31-50 de ani 51-70 de ani >70 ani

Fig. 3: Posesorii de permis de conducere pe grupe de vârstă [2]

Raportând numărul posesorilor de permise auto la populația adultă a României pe

grupe de vârstă, se constată că majoritatea persoanelor cu vârste cuprinse între 21 și 50 de
ani au permis de conducere. De asemenea, aproape jumătate dintre adulții cu vârste
cuprinse între 51-70 de ani sunt conducători de autovehicule [2].

12%
15%

sub 21 de ani
20%
21-30 de ani
31-50 de ani
51-70 de ani
26% >71 ani

27%

Fig. 4: Ponderea posesorilor de permis de conducere în populaţia adultă a României pe

categorii de vârstă [2]

5
 1.1. Dinamica accidentelor rutiere în anul 2018

În medie, în anul 2018, în fiecare zi s-au produs 23 de accidente rutiere grave, care
s-au soldat cu peste cinci morți, 22 răniți grav și 9 răniți ușor [2].
Cu toate acestea, se mențin valorile sporite de mortalitate și rănire gravă a celor
implicați în accidentele produse în mediul rural și în afara localităților, în raport cu mediul
urban [2].
În funcție de modul de producere a coliziunii, pe primul loc ca număr de
evenimente a fost impactul dintre vehicul și pieton, 2.849 de accidente, ceea ce reprezintă
o treime din totalul anual (33,2%). Coliziunea laterală reprezintă a doua categorie ca număr
de evenimente (13,9%), urmată de coliziunea frontală (10,1%) și lovirea unui obstacol în
afara carosabilului (9,8%) [2].
În anul 2018, totalul accidentelor rutiere produse pe drumurile din România a fost
de 30.203. Dintre acestea, 21.634 evenimente au reprezentat accidente ușoare, care au avut
drept consecințe rănirea ușoară a 27.139 persoane. Accidentele rutiere grave au însumat
8.569 evenimente, în urma cărora 8.144 persoane au fost rănite grav iar alte 1.867 persoane
au decedat [2].

8,569

Accidente uşoare
Accidente grave

21,634

Fig. 5: Numărul total de accidente produse în 2018 [2]

6
 1.2. Principalele cauze ale producerii accidentelor

Principalele cauze ale producerii accidentelor sunt:

 Neadaptarea vitezei la condiţiile de mediu
 Neadaptarea vitezei la condiţiile de drum
 Neacordarea priorităţii de trecere
 Conducerea agresivă
 Starea de oboseală şi de sănătate a conducătorului auto
 Consumul de alcool
 Consumul de droguri şi alte medicamente care pot afecta modul de conducere
 Vârsta şi experienţa conducătorului auto
 Neechiparea corespunzătoare a vehiculului
 Existenţa unor factori perturbatori asupra atenţiei conducătorului auto (telefon
mobil, radio, GPS, etc.)

Lipsa de abilități în manevrarea autovehiculului dar și imprudența în

comportamentul rutier sunt cele mai frecvente cauze care duc la producerea unui accident
[2].
Viteza neadaptată condițiilor de drum a cauzat producerea a 1.415 de accidente
rutiere grave care s-au soldat cu 345 decedați și 1.530 răniți grav. Este de subliniat faptul
că cea mai frecventă cauză de producere a evenimentelor rutiere grave în anul 2018,
precum și în anul anterior, neadaptarea vitezei la condițiile de drum nu se referă la o
încălcare a normelor rutiere [2].
Viteza neadaptată condițiilor de drum reprezintă manifestarea unui cumul de
probabile explicații [2]:
 ignorarea unui comportament rutier preventiv,
 lipsă de experiență șoferistică,
 atitudini agresive ori teribiliste în conducerea autovehicului,

7
 1,800
1,600 1530
1,415
1,400
1,200
1,200
1,000 916 869
761 793 733
800 678 687
600
400 345 292
200 134 119 77 Accidente
0 Morţi
Răniţi grav

le
ni
um

ni

şti

cu
to

to

cl i
dr

ie

hi
i ci
pi
-p
e

ve
ib
id

te
re

te
er
iţi

a
ta

rit

a
at
nd

rit
en

io

ab
co

io
pr
m

pr
la

la

e
gu

e
ar
ă

ar
at

rd
re

rd
pt

co
ne

co
da

a
re

ne

a
a

ne
ne

a
rs
ve
za
e

tra
vit

Fig. 6: Principalele cauze ale producerii accidentelor rutiere grave, în funcţie de numărul
evenimentelor produse [2]

Alte cauze ale producerii accidentelor sunt nerespectarea distanței între

autovehicule care a produs în anul 2018 mai multe accidente rutiere grave decât prezența
pietonilor pe partea carosabilă [2].

450
394 384
400 374 365
343 352
350 318 333 303
300
250 237
200
145
150
95
100 60 72 73
50 Accidente
0 Morţi
le i lă ui ia ar
ă Răniţi grav
cu ab l ul nţ t
hi os oo ate en
ve ar lc e am
ut
o
ac aa ag l
te nţ st
r gu
ea r di re
nt
r pa fl ue a n e
iî pe in ră şir
e
ţe i
ub tu
an on na pă
t ie
t as e
is p r e de d
ad ce ăr
i
re du up
c ta n c
pe co r eo
r es ep
ne al
t

Fig. 7 : Cauze ale producerii accidentelor [2]

8
 2. Predispoziţia tinerilor de a produce accidente rutiere

Vârsta conducătorului auto: tinerii joacă un rol important în ecuația producerii

accidentelor, atât prin caracteristicile psihocomportamentale pe care le reprezintă [2]:
 asumarea riscului,
 supraestimarea abilităților proprii
 subestimarea riscurilor
 experienţa redusă
 teribilism

S-a demonstrat că acest factor devine mai important mai ales în cazul persoanelor
de sex masculin, deoarece incidentele în care au fost implicați șoferi bărbați tineri sunt mai
legate de conducerea imprudentă decât de abilitățile de conducere [2].
Jumătate dintre conducătorii de autovehicule care au cauzat un accident cu un
singur vehicul în anul 2018 sunt tineri cu vârsta de maxim 35 ani, 25% fiind în categoria
18-24 ani; accidentele provocate de tinerii sub 25 de ani au fost dintre cele mai grave, cu
implicarea mai multor victime, fie decedate, fie rănite grav [2].
Două treimi dintre accidentele rutiere grave produse de copiii care au condus ilegal,
fără permis, un autoturism sunt de tipul single vehicle accidents, prin pierderea controlului
volanului, deraparea și părăsirea carosabilului/ciocnirea de un obstacol [2].
Majoritatea șoferilor de 18-24 ani care au murit în accidentele rutiere au fost cei
care au pierdut controlul volanului, provocând singuri aceste evenimente tragice [2].
Distribuția conducătorilor de autovehicule implicați cu vinovăție în producerea
accidentelor rutiere grave în anul 2018, în funcție de vechimea permisului, arată că, cel mai
frecvent, la originea producerii acestor evenimente s-au aflat cei cu o experiență de 1 - 5
ani. Aceștia reprezintă 23,9% din totalul celor aflați în această situație. A doua categorie ca
reprezentare o constituie conducătorii cu o vechime a permisului de până la un an (15,4%)
[2].
Este evident că experiența rutieră constituie un factor care influențează în mare
măsură probabilitatea producerii evenimentelor rutiere [2].

9
 1600
1,438
1400

1200

1000 929 916

800 719

600 511 536

405
400
229
169 176
200

0
i i i i i i i i i
an an an an an an an an an an
1 5
b 1- 10 15 20 25 30 35 40 40
su 6- 1 1- 1 6- 2 1- 2 6- 3 1- 3 6- ste
pe

Accidente

Fig. 8: Accidentele rutiere grave, în funcţie de vechimea permisului conducătorilor de

vehicule implicaţi cu vinovăţie [2]

Considerând vârsta conducătorilor auto ca un factor de influență al producerii

accidentelor rutiere grave, se observă ilustrat în graficul de mai jos faptul că, probabilitatea
producerii cu vinovăție a evenimentelor rutiere este cu atât mai scăzută cu cât vârsta
conducătorilor auto este mai ridicată [2].
Este un fapt că această distribuție implică relativitatea prezenței în proporții diferite
pe drumurile publice a conducătorilor auto de anumite vârste. Este mai probabil ca cei
tineri să fie în mai mare măsură prezenți în trafic iar aceasta să medieze și raporturile dintre
diferitele intervale de vârstă ale conducătorilor auto implicați cu vinovăție în producerea
accidentelor rutiere grave [2].

10
 1200

1,002
1000 918
786
800 735
644
592
600

400 381 377

264
200 164
99

0
i i i i i i i i i i 2
an an an an an an an an an an 7
18 24 30 36 42 48 54 60 66 72 ste
b 9- 5- 1- 7- 3- 9- 5- 1- 7- pe
su 1 2 3 3 4 4 5 6 6

Accidente

Fig. 9: Accidentele rutiere grave, în funcţie de vârsta conducătorilor auto implicaţi cu

vinovăţie [2]

Utilizarea vehiculelor cu două roți, motorizate este specifică tinerilor. Momentul

achiziționării unui asemenea vehicul și cel al obținerii permisului de conducere pentru
acesta este, destul de frecvent, înaintea împlinirii vârstei de 18 ani.
Opțiunea pentru un asemenea vehicul depășește nevoia simplă de deplasare
motorizată ori un scop utilitar, ea are frecvent componente psihologice, legate de imaginea
de sine și nevoia de expresie și este alimentată cultural [2].
Din punct de vedere al conduitei rutiere, într-o primă etapă, aceștia manifestă și își
asumă comportamente agresive și imprudente, dar, pe măsură ce înaintează în vârstă,
constituie familii în care apar copii, avansează ca status social, adoptă o prudență din ce în
ce mai crescută: renunță la vehiculul cu două roți în favoarea unuia cu patru roți; schimbă
tipul de vehicul cu două roți, alegând unul mai puțin rapid și mai sigur; își reduc frecvența
și distanțele parcurse pe două roți etc [2].

11
 2.1. Accidente cu un singur vehicul

Este tipul de accident rutier în care e implicat doar un autovehicul, și în care

conducătorul auto (șofer sau motociclist) și/sau un pasager al acestuia a decedat sau a fost
rănit grav, nemaifiind implicat niciun alt participant la trafic (ex. pieton sau biciclist) [2].
Suprareprezentarea categoriei șoferilor de 18-35 ani în accidentele rutiere cu un
singur vehicul, comparativ cu alte grupe de vârstă, e evidențiată de distribuția pe grupe de
vârstă a conducătorilor auto vinovați de producerea accidentelor grave așa cum este ea
ilustrată în graficul următor [2]:

400 379
355
350

300
264
250 232

200

150 139

100 85
68
47 39
50 28 29
14 16 20 12 6
0
sub 18 ani 18-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani 75 si peste

Motociclete Auto. 4 roţi

Fig. 10: Distribuția pe grupe de vârstă a numărului de conducători auto 4 roți și

motocicliști vinovați de producerea accidentelor cu un singur autovehicul [2]

Jumătate dintre conducători de autovehicule care au cauzat un SVAs în anul 2018

sunt tineri cu vârsta de maxim 35 ani, 25% fiind în categoria 18-24 ani, procent neegalat de
nicio altă grupă de vârstă [2].
La cei sub 18 ani (1,1% în total conducători auto vinovați), rata victimizării a fost
de 162 victime la 100 accidente, cea mai mare din toate categoriile. La fel, pentru categoria
18-24 ani, rata victimizării rutiere a fost ridicată (131 victime la 100 de accidente), ceea ce
înseamnă că accidentele provocate de tinerii sub 25 de ani au fost dintre cele mai grave, cu
implicarea mai multor victime, fie decedate, fie rănite grav [2].

12
 Observăm și în cazul tinerilor (18-24 ani) o incidență mai mare a SVAs în totalul
accidentelor produse de șoferii din această categorie de vârstă (38,6%), comparativ cu
șoferii mai vârsnici [2].
În cazul motocicliștilor, două treimi dintre cei care au provocat un accident rutier au
vârste sub 45 de ani, ponderea cea mai mare o au tinerii între 25-34 de ani, urmată de cea
între 35-44 ani [2].
De asemenea, şoferii tineri vinovaţi de accidente grave au avut, de regulă, mai mulţi
pasageri care au decedat comparativ cu şoferii mai în vârstă.
Statisticile Poliţiei Rutiere mai arată că tinerii domină categoriile de accidente
grave cu cauze care reflectă un comportament riscant sau imprudent pe şosea cum ar fi
conducerea fără permis, conducerea neregulamentară, conducerea sub influenţa alcoolului
[2].
O combinaţie a factorilor vârstă scăzută (până în 30 de ani) şi lipsa experienţei face
ca această categorie de persoane să prezinte un risc crescut de a fi implicate în accidente
rutiere. Vârsta joacă un rol important prin caracteristicile comportamentale aferente (o
toleranţă mai mare în asumarea riscului, supraestimarea abilităţilor proprii şi subestimarea
riscurilor reale), mai ales în experienţa redusă în şofat, care generează în timp reflexe şi
automatisme specifice.

13
 3. Concluzii

Conducătorii auto care sunt în cea mai mare măsură predispuși către manifestarea
unor comportamente de risc în trafic sunt[2] :
 bărbații,
 tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani (pentru portul centurii și manifestarea
comportamentelor agresive),
 cei cu vârsta între 26 și 35 de ani (pentru depășirea limitei de viteză),
 cei care au atestat de șofer profesionist,
 cei care conduc în timpul serviciului,
 cei care conduc autoturisme cu cilindrii mai mare de 2000 cm3

Analiza măsurilor luate de țările care au obținut rezultate bune sau foarte bune în
ceea ce privește obiectivul stragic al U.E. în materie de siguranță rutieră arată că, măsuri
simple, dar aplicate cu fermitate, dau rezultate și salvează vieți [2]:
 Reducerea vitezei legale pe drumurile rurale (Franța, Spania, Estonia)
 Instalarea de camere de luat vederi - safety cameras (Franța, Estonia)
 Creșterea penalităților pentru consum de alcool (Irlanda, Anglia)
 Introducerea sistemelor de blocare antialcool (Austria, Irlanda, Franța)
 Campanii de conștientizare cu un succes dovedit adresate categoriilor cele mai
vulnerabile – pietoni, bicicliști (Estonia, Irlanda)
 Intensificarea activităților de impunere a legii (Estonia, Irlanda, Polonia)
 Investiții consistente în infrastructură: alei pietonale, piste pentru bicicliști, treceri
pentru pietoni, montarea de separatoare de sens sau extinderea drumurilor prin
asigurarea mai multor benzi pe sens sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor în
materie de siguranță rutieră (Norvegia, Grecia)

De asemenea, ponderea șoferilor tineri (18-25 ani) care au murit în SVAs e de două
ori mai mare față de ponderea șoferilor care au murit în accidente non-SVAs.
Cu alte cuvinte, cu cât un șofer este mai tânăr, cu atât există un risc mai crescut să
își piardă viața într-un accident în care este implicat doar autovehiculul pe care îl conducea
în acel moment.

14
 4. Bibliografie

1. https://www.codulrutier.eu/articolul-75-cod-rutier-oug-195-2002/
2. https://www.politiaromana.ro/files/pages_files/RAPORT_2020_COMPLET_LOW.
pdf

15