UNIVERSITATEA TEHNICĂ ,,GHEORGHE ASACHI’’ DIN IAŞI

FACULTATEA DE MECANICĂ

DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ ȘI AUTOVEHICULE RUTIERE

Program master : SIGURANŢA ŞI PERFORMANŢELE CIRCULAŢIEI RUTIERE

Psihologia conducătorului de vehicul

Titlul temei :
,, Influența vechimii carnetului de conducere și probabilitatea de a
fi implicat într-un eveniment rutier”

Student master,

Ing. Scorțanu Claudia-Mădălina

ANUL UNIVERSITAR

2020-2021
 Cuprins

Cuprins...................................................................................................................................................2
Rezumat.................................................................................................................................................3
Vechimea permisului de conducere.......................................................................................................4
Influenţa vârstei conducătorului de autovehicul....................................................................................5
Vârsta și abilitatea de conducere a autovehiculelor...............................................................................6
Șoferii în vârstă...................................................................................................................................6
Șoferii tineri........................................................................................................................................7
Influenţa experienței conducătorului de autovehicul........................................................................9
Bibliografie...........................................................................................................................................10
 Rezumat

Vechimea în conducere este un factor ce variază ca importanţă în timp. Imediat după

obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă.
Până la 5 – 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală). Dacă conducătorul „scapă” de această perioadă urmează o
etapă de timp mai lungă, de ordinul zecilor de ani când şansele producerii de accidente scad
datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu vârsta. Urmează a treia
perioadă în care creşte riscul de accidente, din cauza diminuării capacităţilor fizice ale
conducătorului auto.
Odată cu înaintarea în vârstă scade acuitatea vizuală şi auditivă, scade viteza de
reacţie, scade rezistenţa fizică în general. Aceste deficienţe ce apar odată cu vârstă sunt
compensate, în parte, de experienţa acumulată de-a lungul anilor în conducerea vehiculelor.
Este cunoscută remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce
prudent cu calificativul „conduce bătrâneşte”.
În acelaşi timp, nu înseamnă că cineva care are 30 de ani de când are carnet şi a
condus numai câteva mii de km se poate numi un „şofer cu experienţă”. Aceşti conducători
intră în categoria aşa numiţilor „şoferi de duminică” care prezintă un grad ridicat de risc în
traficul „extra-duminical” pentru ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă! Este
foarte important ca acestă categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii, având
două opţiuni, ori conduc mai mult ori se lasă de şofat.
Ca o paranteză, trebuie precizat că la extrema cealaltă, a şoferilor de raliuri, aceştia se
antrenează conducând în jur de 400 km/zi 7 zile din 7 în perioadele premergătoare
concursurilor.
Experienţa bogată în conducerea auto permite execuţia reflexă a manevrelor de evitare
a pericolelor, nemaifiind necesară perioada de judecată din componenţa timpului de reacţie.
Din contra, odată cu creşterea oboselii sau vârstei, timpul de reacţie se prelungeşte cu valori
care pot da naştere la accidente care ar putea fi evitate în condiţiile “normale”.
Experienţa acumulată şi ultimele studii întreprinse au scos în evidenţă că aprecierea
dreptului de a conduce numai în funcţie de criteriul vârstei nu corespunde realităţii întrucât
comportamentul la volan este determinat în mai mică măsură de vârstă, comparativ cu
personalitatea, starea nervoasă şi echilibrul întregului organism uman. La vârsta de peste 70
ani, rapiditatea în gândire, mobilitatea, percepţia pericolelor sunt compensate de experienţă în
conducere, de prudenţă, de toleranţă faţă de ceilalţi participanţi la trafic, etc. Deocamdată,
influenţele vârstei asupra comportamentului la volan s-au putut exprima obiectiv prin
modificările intervenite în nivelul de performanţă şi timpul de reacţie. Nivelele de
performanţă pot fi apreciate prin indici ca: numărul total de kilometri parcurşi fără incidente şi
accidente; dificultatea situaţiilor critice de trafic rezolvate; prevenirea uzurii tehnice a
autovehiculului; durata medie zilnică de rezistenţă la volan, fără acumularea unei oboseli
inacceptabile. Astfel, în funcţie de cele menţionate se pot exprima următoarele nivele de
performanţă : I – slab; II – mediu; III – bun; IV – foarte bun.
 Vechimea permisului de conducere
O primă dimensiune a factorului uman implicat în accidentele rutiere grave o
reprezintă experienţa de conducere în traficul rutier, dimensiune care, în studiul de față, va fi
exprimată în ani-vechime a permisului de conducere deţinut de către persoanele implicate în
aceste evenimente.
După cum se observă în graficul următor, se confirmă existența unei corelații între
vechimea permisului de conducere deținut și frecvența implicării în accidentele rutiere grave
din anul 2013:

Fig.1 Distribuția conducatorului auto implicați cu vinovăție în accodentele rutiere în funcție de vechimea
permisului de conducere

Se observă că implicarea în accidentele rutiere grave este cu atât mai frecventă cu cât
experiența în conducerea autovehiculelor, exprimată în ani de deținere a permisului de
conducere, este mai redusă, fie că e vorba de implicarea cu vinovăție în astfel de evenimente,
fie că ne raportăm la toți conducătorii de autovehicule implicați.
Vârful celor două distribuții se înregistrează la nivelul persoanelor aflate în primul an
de deţinere a permisului de conducere, urmate de cele care, la momentul producerii
evenimentului rutier, aveau 5 ani vechime în deţinerea permisului de conducere. Este destul
de evident faptul că cei mai numeroşi conducători auto implicaţi cu vinovăţie în accidentele
rutiere grave din anul 2013 au fost cei care deţineau permis de conducere de mai puţin de un
an (659 cazuri, 11,6% din totalul celor vinovaţi).
Astfel, similar rezultatelor analizelor realizate în anii precedenți (2011, 2012) putem
enunța faptul că a avea un permis de conducere cu o vechime de până în 5 ani și cu atât mai
mult, a unuia cu o vechime de până într-un an poate indica o probabilitate mai mare de a fi
implicat într-un eveniment rutier grav.
 Pentru a izola mai precis influența experienței de condus a conducătorului auto asupra
gradul de implicare cu vinovăție în astfel de evenimente, va fi calculat indicele de
responsabilitate pentru fiecare interval de vechime de 5 ani. Rezultatele se prezintă astfel:

Fig.2 Indicele de responsabilitate a conducătorilor auto implicați în accidente rutiere în funcție de vechimea
permisului

Pe lângă faptul că se surprinde din nou cum categoria celor care dețin de mai puțin
timp un permis de conducere prezintă un mai mare grad de periculozitate în traficul rutier,
acest tip de analiză atrage atenția și asupra riscului pe care îl prezintă în trafic conducătorii de
autovehicule ce au mai mult de 40 de ani vechime (afectați fiind de limitările biologice legate
de vârsta înaintată). Aceşti conducători auto au produs mai frecvent accidente mai violente în
trafic, în raport cu frecvența prezenţei lor pe drumurile publice, în calitate de șoferi.ʺ

Influenţa vârstei conducătorului de autovehicul

Adolescetii reprezinta categoria de varsta a conducatorilor auto cea mai vulnerabila ca
urmare a lipsei de experienta. Sunt urmati apoi de conducatorii auto varsnici, din cauza
deteriorarii unor functii esentiale in sofat.Conducatorii auto cu varsta de pana la 25 de ani sunt
prespnsabiili de mai mult de un sfert dintre accidentele mortale.Jumatate din accidentele
cauzate de tineri se datoreaza pierderii controlului automobilului propriu si iesirii de pe
carosabil.
Dupa varsta de 25 de ani, numarul de accidente descreste, iar dupa 63 de ani se
inregistreaza o crestere in urma deteriorarilor cognitive. Evident, pe măsura înaintării în vârstă
se atenuează firesc şi unele potenţe umane şi de aceea s-a emis ideea limitării vârstei maxime
de deţinere a permisului de conducere sau s-a propus limitarea vitezei în funcţie de vârstă.
Experienţa acumulată şi ultimele studii întreprinse au scos în evidenţă că aprecierea dreptului
de a conduce numai în funcţie de criteriul vârstei nu corespunde realităţii întrucât
comportamentul la volan este determinat în mai mică măsură de vârstă, comparativ cu
personalitatea, starea nervoasă şi echilibrul întregului organism uman. La vârsta de peste 70
ani, rapiditatea în gândire, mobilitatea, percepţia pericolelor sunt compensate de experienţă în
conducere, de prudenţă, de toleranţă faţă de ceilalţi participanţi la trafic, etc.
 Influența vârstei asupra comportamentului la volan s-au putut exprima obiectiv prin
modificările intervenite în nivelul de performanţă şi timpul de reacţie. Nivelele de
performanţă pot fi apreciate prin indici ca:
-numărul total de kilometri parcurşi fără incidente şi accidente; dificultatea situaţiilor critice
de trafic rezolvate;
-prevenirea uzurii tehnice a autovehiculului; durata medie zilnică de rezistenţă la volan, fără
acumularea unei oboseli inacceptabile.
Un salt de vârstă de la 25 la 35 ani implică o creştere a timpului de reacţie cu 7,7 %…
8,6 %, un salt de la 35…45 ani până la peste 45 ani implică o creştere a timpului de reacţie cu
28,5…48 %, iar între o vârstă sub 30 ani şi o vârstă peste 45 ani, apare o prelungire a timpului
de reacţie cu 40 %…60 %
In general, soferii tineri (cu varsta sub 30 de ani) au o probabilitate mai mare de a
provoca accidente, deci si de a produce daune, realitate demonstrata atat de studii europene in
domeniu, cat si de statistica rutiera din Romania. Statisticile arata ca tinerii detin o pondere de
mai putin de un sfert in totalul posesorilor de permise de conducere, respectiv de 23,9%.
Acest raport demonstreaza gradul de implicare crescuta a tinerilor conducatori de
autovehicule in producerea de accidente rutiere grave, in comparatie cu alte categorii de
varsta.
In medie, fiecare accident provocat de tineri a avut drept urmare 1,23 victime decedate
sau ranite grav. De asemenea, soferii tineri vinovati de accidente grave au avut, de regula, mai
multi pasageri care au decedat comparativ cu soferii mai in varsta: 34,4% dintre victimele
decedate in accidente produse de tineri au fost pasageri, in comparatie cu 22% in cele ale
soferilor de peste 30 de ani.
Tot statisticile Politiei Rutiere arata ca tinerii domina categoriile de accidente grave cu
cauze care reflecta un comportament riscant sau imprudent pe sosea cum ar fi: conducerea
fara permis (tinerii au generat 58% din totalul cazurilor), viteza neregulamentara (53,9%),
depasiri neregulamentare (44,8%) sau conducerea sub influenta alcoolului (39,8%).
Politia mai subliniaza ca o combinatie a factorilor "varsta scazuta" (pana in 30 de ani)
si "lipsa de experienta" face ca aceasta categorie de persoane sa prezinte un risc crescut de a fi
implicate in accidente rutiere. Varsta joaca un rol important prin caracteristicile
comportamentale aferente (o toleranta mai mare in asumarea riscului, supraestimarea
abilitatilor proprii si subestimarea riscurilor reale), mai ales in asociere cu experienta redusa
in sofat, care genereaza in timp reflexe si automatisme specifice.

Vârsta și abilitatea de conducere a autovehiculelor

Șoferii în vârstă
Specifice abilitati fizice, cognitive si vizuale încep să se degradeze odată cu înaintarea
în vârstă. Deficiențele funcționale pot interfera scenarii de conducere și pot deveni evidente
ca fiind periculoase, dificile în situații ca virajul la stânga, intrările pe autostradă (porțiunile
de drum care fuzionează intr-o singură bandă de mers) și schimbarea de bandă.
Câteva studii au arătat că nivele ridicate ale deficiențelor vizuale, cognitive sau fizice
printre conducătorii auto în vârstă sunt asociate cu un risc mare de producere de accidente
rutiere. De asemenea mulți conducători auto în vârstă sunt sub influența medicației, lucru care
poate afecta abilitatea de conducere la orice vârstă dar în special la persoanele în vârstă.
Făcând o comparație cu șoferii mai tineri, șoferii seniori sunt mai predispuși să fie
implicați în anumite tipuri de coliziuni precum loviri din unghi, depășiri, sau fuzionarea
benzilor de mers și în special a accidentelor din intersecții. Printre șoferii de autovehicule cu
masa mai mică de 3.5 tone implicați în accidente fatale în 2017, ciocnirea cu mai multe
vehicule în intersecții revine în proporție de 40% asupra șoferilor cu vârsta de peste 80 de ani,
în timp ce un procent de 20% îl însumează șoferii cu vârsta cuprinsă între 18-59 de ani.
Studiile arată că neacordarea de prioritate este cea mai comună greșeală în rândul
seniorilor implicați în accidente rutiere. De asemenea în multe cazuri cauzele accidentelor
provocate de seniori mai pot fi: interpretarea greșită a traficului, interpretarea greșită a
distanței față de autovehiculul din față.
Un studiu asupra șoferilor în vârstă implicați în accidente fatale între 2005-2008 arată
că principalul factor asupra mortalității nu a fost implicarea lor propriu-zisă în accidente ci
fragilitatea lor, sau riscul de moarte în caz de accident. Rezultate similare au fost descoperite
în studii mult mai recente ce au fost desfășurate între anii 2012-2016. Fragilitatea crește odată
cu înaintarea în vârstă.

Fig.3 Numărul de morți surveniti per 1000 șoferi implicați în accidente rutiere raportat la vârsta conducătorului
auto

Șoferii tineri
Imaturitatea tinerilor îi împinge pe aceștia să conducă cu viteză mare și la asumarea
altor riscuri. Astfel neexperința lor își spune cuvântul și adesea acești a nu pot sau nu știu a
recunoaște semnele unui pericol pe șosele.
 Alcoolul este un factor în multe dintre accidentele provocate de tineri. Deși tinerii
șoferi sunt mai puțin înclinați să consume alcool și să conducă decât șoferii adulți, pericolul
ca ei să provoace un accident rutier este mai mare. Combinația de bauturi alcoolice și condus
a tinerilor este înrăutățită de gradul mic de experință la volan al acestora.
În 2018, 2476 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18-20 de ani au murit în Statele Unite
ale Americii. Tinerii conduc puțin raportat la numărul de kilometri parcurși însă numărul de
accidente în care sunt implicați și numărul de accidente mortale sunt foarte disproporționate.
Rata de accidente mortale per kilometru parcurs pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-20
ani este de trei ori mai mare decât a celor cu vârsta peste 20 de ani.

Fig.4 Rata de accidente per kilometru parcurs raportat la vârsta conducătorului auto

Riscul de producere a unui accident rutier este mare pe parcursul primelor luni după
obținerea permisului de conducere. De asemenea tinerii șoferi rind să își supraestimeze
abilitățile de conducere și în același timp să subestimeze pericolele ce pot apărea pe șosea.
Caracteristicile de producere a unui accident rutier în care șoferii tineri sunt implicați:
- Erori de pilotaj (de conducere): Comparativ cu accidentele fatale în care sunt
implicați adulți, cele produse de adolescenți sunt adesea cauzate de erori de
pilotaj (driver error);
- Viteza excessivă: Este un factor major în 25% din accidentele fatale;
- Un singur autovehicul implicat: Multe dintre accidentele fatale implică adeseori
doar autovehiculul tânărului șofer. De obicei acestea se produc la viteze mari
unde șoferul pierde controlul asupra autovehiculului;
Pasagerii: Studiile arată că prezența pasagerilor crește riscul de producere a unui
accident rutier atunci când șoferul este tânăr, în mod contrar la șoferii cu vârsta de peste 25
de ani acest risc scade;
 - Conducerea pe timp de noapte: per kilometru parcurs, rata accidentelor fatale a
tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-20 de ani este de patru ori mai mare pe timp
de noapte decât ar fi pe timp de zi.
Tinerii șoferi ar trebui să conducă autovehicule care să le reducă șansa de producere
a unui accident rutier și care să-i protejeze în caz de impact. Astfel mai jos se pot găsi câteva
caracteristici pe care autovehiculul ar trebui să le îndeplinească:
- Tinerii șoferi ar trebui să stea departe de autovehiculele ce au o putere mare și
astfel să îi încurajeze să circule cu viteze mari;
- Autovehiculele cu dimensiuni mari, cu masă mare furnizează o protecție mai bună
în caz de accident decât cele mici;
- ESC (electronic stability control), ar trebui să fie o opțiune obligatorie
autovehiculului. Reduce riscul de producere a unui accident rutier din cauza
pierderii controlului asupra autovehicului;
- Autovehiculul ar trebui să aibă un rating bun la testele de coliziune realizat de
instituțiile abilitate.

Influenţa experienței conducătorului de autovehicul

Abilitatea de manevrare a autovehicului este un alt aspect important pentru un șofer
bun.Odată cu acumularea de experiență, crește capacitatea de a manevra eficient
autovehiculul.Lipsa de experiență, precum și abilitățile cognitive și motorii insuficiente pot
cauza erori neintenționate în timpul conducerii, care împreună cu alți factori contribuie la
producerea accidentelor.
O problemă pentru conductorii auto care abia au obținut permisul este lipsa de
experiență, care este un factor mai important pentru producerea unui accident decât vârsta
șoferilor. Deși factorii legați de vârstă au un rol important, cel puțin în primii ani de la
obținerea permisului, factorii legați de experiență par să joace un rol considerabil de mare în
producerea accidentelor inițiate de conducătorii auto începători.Acumularea de experiență
are efecte atât asupra consolidații deprinderilor de manevrare a mașinii, cât și asupra
familiarizării cu situațiile periculoase. Dacă inițial unele riscurii potențiale nu sunt percepute,
pe măsură ce se acumulează experiența acestea sunt conștientizate progresiv. Se realizează
în acest fel o mai bună calibrare a comportamentului prin comparerea dificultăților sarcinii
cu potențialul propriu.
 Bibliografie
1. PSIHOLOGIA CONDUCĂTORULUI AUTO-Prof. Eugen Golgotiu

2. PSIHOLOGIA RISCULUI- Corneliu Havârneanu şi Grigore Havârneanu

3. CORELAREA PERFORMANTELOR PARTICIPANTILOR LA TRAFICUL RUTIER- Lidia Gaiginschi

4. http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2015-07-28_Strategie_Siguranta_Rutiera_2015.pdf