UNIVERSITATEA TEHNIC GHEORGHE

ASACHI IAI
FACULTATEA DE MECANIC

Comportamentul participantilor la trafic

Teme 9: Automatismele in trafic ca factori pozitivi

Iasi 2016
Automatismul reprezinta o inlantuire de reacii care se desfasoara fara controlul
centrilor nervoi superiori sau se mai poate traduce ca fiind o activitate fara controlul
contiinei i fara efort voluntar.
De cnd a fost nscut i pn cnd este n stare s "stpneasc" autovehiculul,
omul acumuleaz cunotine care sunt determinante pentru aptitudinea de a conduce.
Formarea n coala de oferi, asociat eventual i cu o pregtire psihologica n cadrul
familiei, se realizeaz ntr-o perioad scurt relativ la viaa unui automobilist.

n prima faz a pregtirii, conductorul auto nva cum s acioneze comenzile

pentru ca autovehiculul s efectueze micrile dorite. n cea de a doua faz se
familiarizeaz cu poziia vehiculului pe drum, cu momentele n care trebuie s schimbe
vitezele i ncepe s "citeasc" oseaua, adic s aprecieze poziiile celorlali
participani la trafic i eventual s anticipeze deplasrile lor ulterioare.
n perioada colarizrii nu pot fi nsuite cunotine practice legate de producerea
unor evenimente neplcute, cum ar fi avarii mecanice sau chiar accidente.
Acumularea zecilor de mii de kilometri parcuri pe durata multor ani sunt
singurele capabile s completeze cunotinele iniiale. Se poate afirma deci c nu exist
o limit a cunotinelor n domeniul conducerii auto, faza de colarizare i de obinere a
permisului fiind doar o tranziie scurt n viaa unui ofer.
Aptitudinile de a conduce un autovehicul i calitile de a nu se implica n
accidente rutiere se formeaz prin experien n conducere i practica conducerii,
noiuni care uneori sunt confundate.
Experiena nu poate fi apreciat fr a lua n considerare practica. De regul se
admite c un minimum de cteva mii de kilometri parcuri pe an reprezint o practic
acceptabil dup obinerea permisului de conducere. Experiena se apreciaz prin
numrul de ani de conducere (vechimea permisului), pe cnd practica prin numrul de
kilometri parcuri anual. Att experiena, ct i practica, influeneaz puternic implicarea
conductorilor auto n accidente rutiere.
Studiile intreprinse atat la noi cat si in strainatate incrimineaza factorul uman in
producerea a circa 80-90% din accidentele de circulatie, factorilor tehnici sau rutieri,
revenindu-le doar 10-20% din cazuri. Intr-un minut, un conducator auto care ruleaza in
conditii medii de viteza si trafic rutier, ia aproximativ 80 de decizii si executa 60 de
actiuni. Fiabilitatea sistemului om-masina-mediu , depinde de fiabilitatea fiecarui
element component in parte, pe primul loc situandu-se insa omul de la volancu
defectele si calitatile lui.
Factorul uman, privit prin prisma comportamentului la volan, reprezint o
nsumare a trsturii de personalitate i a abilitiilor de conductor auto. Caracteristica
de personalitate se poate evalua (msura) i, funcie de aceasta, se pot identifica
riscurile specifice legate de comportamentul rutier. De asemenea, se pot evalua i
mbunti abilitile de conducator auto. Astfel, comportamentul rutier poate fi:
-

Evaluabil, prin programe specifice de evaluare,

Educabil, prin programe specifice de educare a abilitilor i prin utilizarea
sistemelor avansate de asisten ofer,

Msurabil, prin informaiile legate de exploatarea autovehiculului

comportamentul la volan, furnizate de sisteme specifice.

Spune-mi cum conduci ca sa-ti spun cine esti. Intr-adevar comportamentul la

volan arata personalitatea fiecaruia. De aceea exista diferente la volan in functie de sex,
varsta si profesie.
Conduita preventiva:
Reprezint comportamentul participantului la trafic ce are drept scop evitarea
producerii accidentelor rutiere prin adaptarea modului de deplasare n condi ii
atmosferice nefavorabile, de drum, de vizibilitate i de intensitatea fluxului de vehicule.
dar i limitarea consecinelor accidentelor dac acestea sunt iminente.
naintea pornirii la drum n baza conduitei preventive conductorul auto trebuie
s in cont de urmtoarele elemente:
odihna: un lucru foarte important, mai ales atunci cnd trebuie parcurs un drum
lung sau pe timp de noapte
s se informeze asupra condiiilor meteorologice i s fie pregatit pentru orice fel
de condiii atmosferice ce ar putea fi ntlnite: ploaie, ninsoare, nghe
s conceap un traseu de baz dar i unul de rezerv
starea fizic i psihic s fie bun.
n vederea eliminrii accidentelor de circula ie, conduita preventiv este
caracterizat prin:
anticiparea situaiilor ce pot genera eventuale pericole att pentru tine ct i
pentru ceilali participani la trafic
evitarea accidentelor pe cale de a se produce
alegerea celei mai bune variante pentru a ie i dintr un accident ce nu a putut fi
evitat cu consecine minime
adaptarea modului de delpasare la condi iile de drum, trafic, vizibilitate si condi ii
meteo.
Factorii principali ai conduitei preventive:
cunotinele teoretice i practice
ndemnarea

vigilena
prevederea (intuiia)
judecata.
Cunotinele teoretice i practice: prin aceasta se presupune buna pregtire n
domeniu i modul cum conductorii auto i nsu esc cunoa terea prevederilor actelor
normative, care reglementeaz circulaia pe drumurile publice, precum i cuno tin ele i
capacitile legate de conducerea autovehiculului.
ndemnarea: reprezint capacitatea conductorului auto de a executa cu
uurin, corect si rapid toate menevrele de conducere a autovehiculului.
Aceasta se formeaz cu timpul, dup executatarea manevrelor i opera iunilor n trafic
de ct mai multe ori. Odat formate ca i automatisme ele vor putea constitui premise
pentru o conducere n siguran.
Lipsa de ndemnare n executarea corect a manevrelor, duce la producerea unor
evenimente neplcute att pentru conducatorul autovehiculului ct i pentru ceilal i
participani la trafic. De exemplu: oprirea motorului, blocarea circula iei, etc.
Vigilena reprezint capacitatea conductorului auto de a observa atent tot ceea
ce se ntmpl n jurul su n tipul conducerii unui autovehicul i de a fi pregtit s
acioneze imediat pentru a evita producerea unui accident.
Atenia conductorului auto trebuie s fie sporit n permanen la tot ceea ce se
ntmpl i se petrece pe drum, la modul de func ionare al propriului vehicul dar i la
celelalte elemente de circumstan ce pot fi ntlnite in trafic.
Meninearea strii de vigilen nu trebuie manifestat ca o stare de ncordare, ca o
team de a nu da gre, deoarece acest lucru duce la acumularea starii de oboseal i
de stres.
Toate simurile unui conductor auto (vzul, auzul, sim ul olfactiv, sim ul tactil) sunt
solicitate de vigilen.
Diminuarea vigilenei este determinat de:
oboseal
consumul de alcool
consumul de substane stupefiante
starea psihic

viteza ridicat
convorbirile la telefonul mobil
consumul de alimente n timpul condusului
fumatul n timpul condusului
discuile i gesturile pasagerilor din autovehicul
mnuirea aparaturii muzicale.
Prevederea: reprezint capacitatea conductorului auto de a anticipa situaiile
din trafic i modul de desfurare a acestora.
Aceast capacitate presupune intuirea gre elilor celorlal i participan i la trafic i
aplicarea celor mai bune soluii pentru evitarea evenimentelor rutiere.
Prevederea poate fi:
Imediat: atunci cnd se refer la evenimentele ce se produc n timpul conducerii
automobilului.
De exemplu:
s se aprind luminile de ntlnire:, ori de cte ori este necesar pentru a putea fi bine
vzut de ctre ceilali participani la trafic
angajarea n depire, numai atunci cnd conductorul autovehiculului este sigur c
manevra poate fi executat n siguran
reducerea vitezei de deplasare, pentru a putea evita la timp situa iile aprute n trafic
sau la nevoie pentru a opri.
Indeprtat: se refer la raionamentul conductorului auto nainte de a pleca la
drum, asupra posibilitii producerii unor evenimente, n vederea prevenirii producerii
lor. Recomandnduse pregtirea automobilului i a conductorului auto n func ie de
traseul ce urmeaz a fi parcurs.
De exemplu:
stabilirea n prealabil a traseului ce urmeaz a fi parcurs, conductorul auto trebuie s
se documenteze de starea drumului i condiiile climatice din zonele respective
s se asigure c autovehiculul funcioneaz n parametrii optimi, stergtoarele
funcioneaz, semnalizarea funcioneaz, nivelul de ulei din baia de ulei este

corespunztor, starea penurilor este corespunztoare, farurile sunt reglate i lumineaz

corespunztor.
Judecata: reprezint capacitatea conductorului auto de a gndi logic pentru a fi
capabil s aleag cea mai bun variant pentru ie irea dintr o situaie periculoas
aprut n trafic.
Judecata trebuie s fie:
prompt: cnd reacia apare fr ntrziere atunci cnd conductorul a sesizat
pericolul
selectiv: alegerea celor mai bune soluii pentru evitarea pericolului
corect: atunci cnd n urma decizilor luate solu ia aleas s a dovedit a fi cea mai
bun, accidentul a fost evitat sau a avut consecin e minime.
Asociatia Romana de Bioritm Integrat (ARBI) a prezentat, recent, legatura dintre
comportamentul in trafic si informatia bioritmica. Conform materialului, o statistica
unanim confirmata arata ca 90% din accidentele de circulatie sunt cauzate de factorul
uman participant la trafic, context in care cunoasterea informatiei bioritmice poate
reprezenta un important factor de preventie a incidentelor nedorite din trafic.
Metoda ARBI, elaborata in urma unui brevet de inventie OSIM si a peste 25.000
de monitorizari bioritmice, evidentiaza o corelatie intre starea bioritmica a persoanei si
situatiile de risc la care este expusa. Informatia bioritmica se refera la capacitati fizice,
emotionale si intelectuale, diferite de la o zi la alta, intreaga viata, pentru fiecare
persoana in parte. Metoda este rezultatul contributiei, colaborarii si consultarii intre
ARBI, Departamentul de Psihologie din cadrul Institutului de Filosofie si Psihologie
Constantin Radulescu-Motru al Academiei Romane, Departamentul Politiei Rutiere din
cadrul IGPR, Consiliul Interministerial de Siguranta Rutiera (CISR), Regia Autonoma de
Transport Bucuresti (RATB) si societatea civila, prin Asociatia Victimelor Accidentelor de
Circulatie (AVAC). Vulnerabilitatile noastre sunt evitabile. Recunoastem sau nu, fiecare
dintre noi avem vulnerabilitati. Ele sunt potentiale, dar nu produc efecte, atata vreme cat
le tinem sub control, se arata in prezentarea ARBI. Insa in anumite imprejurari,
vulnerabilitatile sunt activate iar efectele nu intarzie sa isi faca aparitia. Atunci cand
intervin insa stari precum stresul, incordarea nervoasa sau emotionala, graba excesiva,
manifestata in agresivitate in trafic si ca factor activator starea sa critica bioritmica,
abilitatile si automatismele respectivului conducator auto nu mai corespund parametrilor
cunoscuti de el si acesta nu mai poate evita accidentul, indica prezentarea asociatiei.
Studiile, monitorizarile si aplicatiile efectuate de catre ARBI la peste 10.000 de cazuri de
accidente rutiere au evidentiat faptul ca, intr-o proportie de doua treimi (64-66%), soferii
vinovati de producerea respectivelor accidente rutiere se aflau intr-o zi de minim al

disponibilitatilor fizice, emotionale si/sau intelectuale, pe care ARBI le denumeste

generic zile cu risc potential.
In concluzie, automatismele ca factori pozitivi in traficul rutier pot fi dobandite in
timp daca conducatorul auto respecta regulile de circulatie rutiera, in special regulile
conduitei preventive. Acest lucru nu reprezinta insa singurul factor care decide
formarea automatismelor pozitive, un alt factor important este reprezentat si de fierea
fiecarei persoane in parte.

Bibliografie:
http://www.scoalarutiera.ro/conducerea-preventiva
http://asiivolanului.com/
http://i-track.ro/2014/10/23/siguranta-rutiera-si-comportamentul-rutier-pot-fiimbunatatite/