Introducere Din cele 65.

000 de victime ale accidentelor rutiere din ultimii doi ani, cel puin un accident din zece s-a datorat neateniei i strii de "visare cu ochii deschii" a oferului, conform unui studiu realizat de compania de asigurri rie !nsurance. "tudiul se #azeaz pe $%&" '$atalit( %nal(sis &eporting "(stem), o #az de date care centralizeaz rapoartele *ntocmite de poliie dup producerea accidentelor rutiere. "tudiu s-a a+at pe datele colectate *n perioada ,0-0-,0--, iar *n urma analizei acestora sa descoperit c 6,. dintre accidentele fatale s-au datorat oferilor neateni sau distrai la volan. /e locul doi se afl accidentele cauzate de folosirea telefonului mo#il, cu un procent de -,., iar pe locul trei, cu 0., s-au clasat accidentele survenite *n cauza direcionrii ateniei ctre un eveniment e+terior 1 alt accident, o persoan, sau un o#iect oarecare. 2ai 3os avei o list cu celelalte cauze care au dus la accidente fatale1 -. 4eatenia i visatul cu ochii deschii la volan - 6,. ,. $olosirea telefonului mo#il - -,. 5. !nteresul pentru un eveniment, o#iect, persoan din e+terior - 0. 6. 7onversaiile cu ceilali ocupani - 5. 5. $olosirea sau cutatul unui o#iect din main - ,. 6. 28ncatul i #utul - ,. 0. "etarea volumului i a climatizrii - ,. 9. $olosirea altor sisteme adiacente mainii1 reglarea oglinzilor laterale sau a scaunelor -. :. 2icarea unui animal de companie sau a unei insecte *n ha#itaclul - -. -0. $umatul - -. %proape un sfert dintre accidentele rutiere de pe teritotiile statelor din ;niunea uropeana au loc pe fondul consumului de alcool, se arata intr-un studiu al 7entrului european de monitorizare consumului de su#stante ' 27DD%). "7irca 50.000 de oameni din ; mor anual in accidente rutiere, iar consumul de alcool este, in cele mai multe cazuri, cauza care duce la producerea lor", se arata in documentul citat de Medical Daily. "tudiul a fost realizat intre ,006 si ,0-- si a inclus -5 tari din ;niunea uropeana. /este 50.000 de soferi au fost testati pentru depistarea urmelor lasate in organism de ,5 de su#stante cum ar fi drogurile ilegale, alcoolul sau medicamentele.

5,5. dintre soferi consumasera alcool, -,:. luasera su#stante ilegale, iar -,6. consumasera medicamente. !ntre ,9. si 55. dintre conducatorii auto implicati in accidentele rutiere care s-au petrecut in noua tari ; consumasera su#stante psihoactive. &aportul a scos la iveala ca cel mai mare consum de cana#is, alcool si cocaina a fost inregistrat in vestul si sudul uropei, alcoolul fiind preferatul #ar#atilor, in timp ce medicamentele s-au dovedit a fi preferatele soferitelor. "!ntrucat sofatul su# influenta alcoolului implica riscuri mai mari, aceasta tendita a conducatorilor auto ar tre#ui sa fie principala tinta a legislatiei rutiere", au apreciat specialistii. 7ondusul in stare de e#rietate este principala cauza a accidentelor rutiere nu doar in ;niunea uropeana, ci in intreaga lume. &ata mortalitatii in accidentele rutiere in care sunt implicati soferii #auti este de circa ,0. in tarile dezvoltate si urca pana la 6:. in statele in curs de dezvoltare. !n ";%, alcoolul este una dintre cauzele a 50. dintre accidentele rutiere mortale in randul tinerilor cu varste cuprinse intre -6 si ,0 de ani. /este -,5 milioane de oameni mor anual in lume in accidente rutiere, iar alte 50 de milioane sunt ranite, potrivit datelor prezentate la lansarea campaniei "Decada actiunii pentru siguranta rutiera ,0---,0,0". /rezent la eveniment, presedintele $ederatiei !nternationale a Drumurilor, a precizat ca la fiecare sase secunde o persoana moare sau este accidentata grav in urma unui accident de circulatie, care reprezinta cauza numarul unu de deces in lume, noteaza Mediafax. l a declarat ca peste :0. dintre decese se inregistreaza in tari in curs de dezvoltare, care au inmatriculate mai putin de 50 la suta dintre autoturismele din intreaga lume. <a nivel mondial, cele mai multe victime provin din randul #iciclistilor si motociclistilor. !n cadrul campaniei, $ederatia !nternationala a Drumurilor s-a anga3at, sa contruiasca drumuri mai sigure si sa faca un plan de actiune cu o#iective clare, care sa duca, pana in ,0,0, la reducerea cu cinci milioane a numarului de victime. 7omisarul sef 2arian 2otoc, ad3unctul /olitiei &utiere, a declarat ca preocuparile /olitiei &omane sunt, in principal, de a identifica fenomene, de a sta#ili cauzele lor dar si locurile nesigure, care pun pro#leme. !n plus, potrivit acestuia, tre#uie pus accent pe educarea tinerilor, pentru ca acestia sa cunoasca mai #ine pericolele din trafic. /otrivit unui studiu realizat la cererea Directiei &utiere, 50 . dintre romani se simt in nesiguranta in trafic, din cauza starii precare a drumurilor si a comportamentului celorlalti soferi. ;n sfert dintre soferi spun ca depasesc frecvent limita legala de viteza pe drumurile din afara localitatii, iar ,-,0. au recunoscut ca, ocazional, conduc su# influenta #auturilor alcoolice. Doar 5,,- la suta dintre soferi isi pun centura de siguranta atunci cand sunt in localitati, 00,6 la suta in afara localitatii si 00,6 la suta pe autostrada. <a intre#area "!n ultimele sase luni ati fost victima unor comportamente agresive in trafic din partea celorlalti soferi=", 09,0 la suta au reclamat flash-urile sau cla+oanele, 69,9 la suta gesturi amenintatoare sau o#scene, 65,5 la suta - agresiuni ver#ale, 5:,- la suta #locarea masinii in parcare, sase la suta - urmariri in trafic iar 5,5 la suta agresiunile fizice.

"tudiul a fost realizat la cererea Directiei &utiere, pe un esantion de -.--: conducatori auto activi. >remea urata, pro#lemele mecanice sau drumurile rele pot contri#ui la accidente. 2ai multe coliziuni, totusi, se produc din cauza erorilor umane. %proape toate coliziunile pot fi prevenite. 2. Obiectivele si metodologia cercetarii 2.1. Obiectivele cercetarii Desi nedorite, accidentele rutiere sunt, de multe ori inevita#ile pentru soferi. 2ai usoare sau mai grave, ele dau acestora nenumarate #atai de cap, mai ales cand, in procedura solutionarii acestora. %ccidentul de circulatie este orice eveniment in care este implicat cel putin un vehicul in miscare, produs pe un drum deschis circulatiei pu#lice '#ulevard, strada, alee, intrare, cale, splai, etc.) ca urmare a nerespectarii unei reguli de circulatie, din care a rezultat decesul sau ranirea unor persoane, avarierea unui vehicul, alte pagu#e materiale. 2icrocercetarea de fata porneste de la alte studii care au evaluat cauzele producerii accidentelor din ultimii ani. %sadar, acest studio isi propune sa analizeze influenta erorilor umane umane in producerea accidentelor rutiere cat si care sunt cele mai frecvente cause in producerea accidentelor. 2.2. Designul cercetarii <ucrarea de fata a utilizat un model non-e+perimental urmarindu-se evidentierea erorilor umane in producerea de accidente rutiere. %cestea fiind evidentiate prin compararea raspunsurilor din chstionar de catre lotul de participanti la studiul cercetarii. 2.3. Participanti <a realizarea acestui studiu au participat un numar de -6 su#iecti alesi aleatoriu cu varste cuprinse intre ,- si 6, de ani atat femei cat si #ar#ati,care sunt soferi active,facand peste -0 000 ?m pe an. /opulatia tinta a acestui studiu fiind persoane care sunt soferi activi si conduc anual peste -0 000 ?m@an. ,.6. Metode de investigaie 2surarea a fost realizat prin declaraiile participanilor,cu a3utorul unui chestionar care relev date despre conducerea preventiva si cauzele accidentelor rutiere cele mai frecvente.

2.5. ecoltarea datelor &ecoltarea datelor s-a efectuat cu a3utorul unui chestionar construit pe #aza informatiilor culese despre accidentele rutiere si influenta erorii umane in producerea lor. %cest chestionar este alcatuit din -6 intre#ari masurate su# forma unei scale <i?ert avand 5 variante de raspuns, unde un singur raspuns corect este acceptat. Aoate intre#arile fiind o#ligatorii.

%ccidentele rutiere pot fi evitate daca urmezi acesti pasi simpli. -. Are#uie sa stii mereu unde vrei sa mergi si cum a3ungi acolo. /lanuieste si semnali!ea!a din timp manevrele pe care vrei sa le faci. ,. Pastrea!a distanta fata de masina din fata care sa-ti ofere o stare de siguranta. /e autostrada, la viteze mari sau in conditii meteo nefavora#ile, mareste distanta. 5. "ii atent la trafic si la masinile care sunt in fata ta. B#serva din timp cand franeaza si incearca sa anticipezi ce manevre urmeaza sa faca. 6. "ii foarte atent in intersectii, asigura#te din toate partile. !nainteaza cu atentie si nu presupune nimic. "unt situatii in care e mai #ine sa cedezi prioritatea, chiar daca legal tu o ai. 5. $oncentrea!a#te la felul in care conduci. !n acelasi timp, fii atent la ceilalti soferi, pietoni si conditiile de trafic. 6. Incetineste. >iteza prea mare reduce timpul de reactie si creste riscul de impact si ranire. 7hiar si -0 ?m@h in plus poate face diferenta. 0. Observa traficul din spate. >erifica oglinzile des, pentru a o#serva ceilalti soferi si fii mereu la curent cu pozitia masinii tale, in relatie cu ceilalti participanti in trafic. 9. %u te urca la volan cand esti somnoros sau obosit& sub influenta alcoolului sau a drogurilor. :. Intretine#ti masina. >erifica periodic solutia pentru stergatoare , franele si cauciucurile. !nlocuieste stergatoarele daca sunt uzate. %sigura-te ca toate luminile de semnalizare si cele de frana functioneaza corect.