UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE ȘTIINȚE UMANISTE, ECONOMICE

ȘI INGINEREȘTI
DOMENIUL ȘTIINȚE PENALE ȘI CRIMINALISTICĂ

REFERAT
la
Metodologia Expertizelor Criminalistice

TEMA:
EXPERTIZE JUDICIARE CE POT FI EFECTUATE ÎN
CAZUL ACCIDENTELOR RUTIERE

A REALIZAT: A VERIFICAT:
Gheorghe BUDU, Mihai GHEORGHIȚĂ,
masterand dr. hab., prof. univ.

Chișinău 2019

1
Expertize judiciare ce pot fi efectuate în cazul accidentelor rutiere Gheorghe Budu

Cuprins

1. Considerații generale privind infracțiunile din domeniul transportului ........................................ 3

2. Expertiza tehnică auto ................................................................................................................... 4

3. Expertiza medico-legală ................................................................................................................ 6

4. Expertiza traseologică auto ........................................................................................................... 7

5. Expertiza dactiloscopică ................................................................................................................ 7

6. Expertiza chimică .......................................................................................................................... 8

7. Expertiza biocriminalistică ............................................................................................................ 8

Concluzii............................................................................................................................................... 9

Bibliografie ......................................................................................................................................... 10

2
Expertize judiciare ce pot fi efectuate în cazul accidentelor rutiere Gheorghe Budu

1. Considerații generale privind infracțiunile din domeniul transportului

Dezvoltarea rapidă a transporturilor cu tracţiune mecanică, creşterea masivă a parcului de

automobile, inclusiv a celui cu capacităţi dinamice sporite, în condiţiile unei evidente întârzieri faţă
de construcţia şi menţinerea în ordine a drumurilor publice, a acutizat în ultimele decenii problema
siguranţei circulaţiei rutiere.1
Statisticile denotă o creştere dramatică a accidentelor cu participarea mijloacelor de transport
pe drumurile publice. Zilnic se înregistrează accidente rutiere grave, soldate cu deces de persoane,
vătămări corporale ori pagube materiale semnificative. Asigurarea circulaţiei rutiere în condiţii de
maximă securitate reprezintă, la etapa actuală, o problemă socială primordială, soluţionarea căreia
presupune în mod obiectiv eforturi susţinute pe multiple planuri, inclusiv prin aplicarea
instrumentelor juridice. Aplicarea legii faţă de cei care pun în pericol siguranţa circulaţiei rutiere
este cu atât mai necesară, cu cât numărul de evenimente rutiere condiţionate de nerespectarea
disciplinei în trafic este în creştere chiar şi în raport cu numărul unităţilor de transport înregistrate
anual.
Categoria de accident rutier se aplică cu semnificaţia evenimentelor care se produc în procesul
de circulaţie a mijloacelor de transport şi care au drept consecinţă traumatizarea sau decesul
persoanelor, avarierea mijloacelor de transport, încărcăturilor, construcţiilor sau cauzarea altor
daune materiale considerabile.
În funcţie de natura şi gravitatea urmărilor survenite, accidentele rutiere se împart în două
categorii:
sancţionate penal, prevăzute în art. 264 Cod penal al Republicii Moldova, adică cauzate de
încălcarea de către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor de securitate a circulaţiei sau
exploatarea mijloacelor de transport pe drumurile publice şi care au ca urmare vătămarea integrităţii
corporale ori decesul uneia sau mai multor persoane, sau provocarea de daune materiale în proporţii
mari;
alte încălcări ale normelor de circulaţie rutieră calificate drept delicte contravenţionale şi
respectiv sancţionate administrativ.
Printre cele mai frecvente şi periculoase accidente, cele referă la primul grup, pot fi
menţionate:

1
S. Doraș. Criminalistica. Chișinău 2011, pag. 618-619.

3
Expertize judiciare ce pot fi efectuate în cazul accidentelor rutiere Gheorghe Budu

 lovirea şi tamponarea pietonilor;

 coliziunea (ciocnirea) a două sau mai multe mijloace de transport în circulație;
 răsturnarea mijloacelor de transport;
 coliziunea mijloacelor de transportcu alte obiecte sau obstacole;
 căderea pasagerilor din mijlocul de transport în circulație;

2. Expertiza tehnică auto

În cauzele cu privire la accidentele rutiere sunt dispuse şi efectuate diverse expertize. La

cercetarea infracţiunilor din această categorie o însemnătate majoră are una dintre cele mai
importante tipuri de expertize şi anume expertiza tehnică auto.
Expertiza tehnică auto este dispusă şi efectuată în scopul stabilirii mecanismului accidentului
de circulaţie, precum şi pentru constatarea stării tehnice a mijlocului de transport, a stării unor
mecanisme şi agregate ale acestuia, pentru evaluarea tehnică a acţiunilor conducătorului auto în
momentul accidentului, pentru stabilirea legăturii cauzale dintre defecţiunile tehnice ale mijlocului
de transport şi evenimentul produs, precum şi pentru soluţionarea altor probleme. 2
O particularitate a expertizei autotehnice constă în faptul că la efectuarea ei sunt studiate, în
calitate de informaţie iniţială, nu doar obiecte materiale, ci şi împrejurări faptice consemnate în
procesele-verbale ale examinării la faţa locului şi ale examinării mijlocului de transport, fotografii,
secvenţe filmate sau înregistrări video, scheme (planuri), procese-verbale ale audierii martorilor,
victimelor, ale experimentului în procedura de urmărire penală, ale confruntărilor etc. Tocmai din
acest motiv, orice neatenţie şi orice inexactitate admisă de către ofiţerul de urmărire penală poate
influenţa asupra concluziei expertului.
Efectuarea corectă a expertizei tehnice auto, precum şi asigurarea obţinerii rezultatelor
necesare, se află în dependenţă de faptul cum au fost formulate şi redactate întrebările expertizei.
Întrebările puse în faţa expertului trebuie să fie corect redactate atât după materie, cât şi după modul
de formulare. În scopul evitării unor dificultăţi posibile în redactarea întrebărilor, ofiţerul de
urmărire penală poate consulta specialistul în cauză, privind împrejurările ce prezintă importanţă în
cercetarea evenimentului de circulaţie.

2
M. Gheorghiță. Tratat de metodică criminalistică. Chișinău 2015, pag. 403-406

4
Expertize judiciare ce pot fi efectuate în cazul accidentelor rutiere Gheorghe Budu

Constatarea circumstanţelor, ce caracterizează mecanismul accidentelor de circulaţie, se poate

determina prin:
 determinarea vitezei mijlocului de transport, implicat în accident;
 stabilirea direcţiei în care se îndrepta mijlocul de transport în momentul impactului;
 concretizarea timpului în care mijlocul de transport a parcurs o anumită traiectorie;
 stabilirea momentului apariţiei obiective a obstacolului şi a pericolului în circulaţia
transportului.
Cele mai răspândite întrebări înaintate expertizei tehnice auto sunt:
 care a fost starea tehnică a mijlocului de transport implicat în accident:
 care este starea tehnică a pieselor, agregatelor, utilajelor concrete;
 cu ce viteză se deplasa mijlocul de transport în momentul impactului (având fixată calea de
frânare a lui şi starea carosabilului);
 care este timpul opririi definitive a mijlocului de transport, când el se depla-sa cu viteza
concretă;
 dacă a avut posibilitate sau nu conducătorul mijlocului de transport de a evita impactul dat;
 dacă a avut posibilitate sau nu conducătorul mijlocului de transport de a observa pietonul,
când acesta a ieşit pe partea carosabilă la trecerea de pie-toni;
 din ce cauză şi când s-a defectat piesa, agregatul concret;
 dacă există legătură cauzală între defectul piesei concrete şi accidentul pro-dus;
 dacă a avut posibilitate conducătorul mijlocului de transport, prin examina-rea exterioară
sau pe parcursul deplasării, să depisteze defectul piesei sau agregatului concret etc.;
 de care prevederi ale regulilor de circulaţie trebuia să ţină cont conducăto¬rul mijlocului de
transport şi cum trebuia să acţioneze el în situaţia care s-a creat, din punct de vedere al asigurării
securităţii circulaţiei;
 dacă corespund sau nu acţiunile conducătorului mijlocului de transport ce-rinţelor regulilor
de circulaţie.
În afară de expertiza autotehnică, în cauzele cu privire la accidentele de cir-culaţie, în funcţie
de tipul şi de caracterul evenimentului produs, pot fi dispuse şi alte tipuri de expertize, în particular,
expertize medico-legale, criminalistice, biocriminalistice, chimice etc.

5
Expertize judiciare ce pot fi efectuate în cazul accidentelor rutiere Gheorghe Budu

3. Expertiza medico-legală

Dispunerea efectuării expertizei medico-legale se face necesară, în toate cazurile, când în urma
producerii accidentelor de circulaţie a survenit decesul persoanei şi când unor persoane implicate în
accident li s-au cauzat leziuni corporale.
În practica judiciară sunt prezente şi cazuri când expertiza medico-legală se dispune şi asupra
altor persoane (martori) care nu au fost traumate ca rezultat al accidentului de circulaţie, iar scopul
acesteia fiind determinarea stării sănătăţii persoanei respective (în special a organelor de văz şi auz).
În urma efectuării expertizei date trebuie să se stabilească caracterul şi gravitatea leziunilor
corporale, gradul de pierdere a capacităţii de muncă, cauzele ce au condiţionat moartea şi
mecanismul de formare a leziunilor corporale.3
Concluziile medicului legist prezintă o semnificaţie deosebită în vederea cercetării
accidentelor de circulaţie, deoarec, cu ajutorul acestora sunt lămurite:
 mecanismul de formare a leziunilor corporale şi a împrejurărilor în care s-a produs
accidentul;
 caracterul leziunilor corporale existente pe corpul victimei. Medicul legist determină
puterea de lovire sau strivire, în cazul tamponării persoanelor;
 amplasamentul şi forma leziunilor corporale. Medicul legist va stabili cu care parte a
mijlocului de transport a fost lovită victima şi în ce poziţie se afla aceasta în momentul impactului;
 dacă sunt sau nu leziunile corporale caracteristice traumelor provocate de mijlocul de
transport concret, dacă acestea sunt rezultate ale lovirii sau călcării victimei etc.
Rezolvarea acestor probleme permite determinarea tabloului accidentului produs. Verificarea
declaraţiilor martorilor şi ale persoanelor bănuite sau învinuite, confirmarea sau infirmarea unor sau
altor versiuni existente în cauză.
Expertiza medico-legală poate, de asemenea, să stabilească caracterul şi gravitatea leziunilor
suportate de şofer, starea lui fizică. După caracterul leziunilor descoperite la persoanele aflate în
automobil, expertiza medico-legală poate stabili cine dintre cei aflaţi în automobil era la volan în
momentul producerii accidentului.

3
http://www.usem.md/uploads/files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/100_-_Expertiza_judiciara.pdf

6
Expertize judiciare ce pot fi efectuate în cazul accidentelor rutiere Gheorghe Budu

4. Expertiza traseologică auto

Acest gen de expertiză poate soluţiona problem cum ar fi: care este mecanismul de formare a
urmelor; tipul mijlocului de transport care a creat urmele; ampatamentul şi ecartamentul mijlocului
de transport; direcţia de deplasare a mijlocului de transport; tipul mijlocului de transport de la care
provin fragmentele de sticlă, de far, parbriz, geam şi peliculele de vopsea descoperite la faţa locului;
dacă urmele de la faţa locului au fost sau nu create de mijlocul de transport pus la dispoziţia
expertului, ca model de comparaţie.4
În caz de necesitate a cercetării mijlocului de transport, poziţia acestuia trebuie să fie păstrată
la locul accidentului de circulaţie sau transportat la instituţia de expertiză, secţia de poliţie sau în alt
loc, unde ar fi posibilă cercetarea şi asamblarea părţilor componente ale lui. Până la începerea
expertizei nu sunt permise acţiuni de reglare a mecanismelor, schimbarea subansamblului maşinii,
turnarea lichidului de frână, uleiului sau alte lucrări de restabilire.
Anumite ansambluri ale mijlocului de transport se îndreaptă spre expertiză cu toate detaliile de
fixare şi anexare. Urmele lăsate pe ele şi deteriorările trebuie izolate de acţiunea mecanică şi de
umiditate. Nu se permite curăţarea, spălarea sau reasamblarea părţilor componente ale mijlocului de
transport. Iniţial, în procesul-verbal de cercetare a mijlocului de transport se va descrie obligatoriu
exteriorul şi poziţia subansamblului mijlocului de transport, care se va extrage, dacă va fi posibil, se
va face fotografierea sau video-înregistrarea acestuia. Condiţiile de demontare se enumără în
procesul-verbal de cercetare a mijlocului de transport, care împreună cu subansambluri şi detalii,
procesul-verbal, fotografiile. video-înregistrările şi ordonanţa de dispunere a expertizei, se vor
remite organului de expertiză. La demontarea mijlocului de transport, prezenţa specialistului este
obligatorie.

5. Expertiza dactiloscopică

Obiecte ale acestui gen de expertiză sunt urmele digito-palmare. Acestea pot fi descoperite şi
ridicate de pe suporturile ce păstrează astfel de urme: mânere, geamuri, parbrize, bord, maneta
schimbătorului de viteze al mijlocului de transport. 5

4
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/criminalistica/traseologia-criminalistica/
5
http://www.usem.md/uploads/files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/100_-_Expertiza_judiciara.pdf

7
Expertize judiciare ce pot fi efectuate în cazul accidentelor rutiere Gheorghe Budu

Mecanismul creării acestor urme nu întotdeauna permite evidenţierea desenului papilar, iar
pentru a face posibilă dovedirea unei sau altei împrejurări, descoperirea şi fixarea acestora este
necesară.6
În practica judiciară a expertizei dactiloscopice sunt supuse cercetării urme digito-palmare
create de persoanele care conduceau mijlocul de transport. Identificarea persoanei după aceste urme
este necesară atunci când urmează a fi stabilită persoana care a răpit mijlocul de transport, cine se
afla la volan în momentul producerii accidentului etc.

6. Expertiza chimică

Prin analizele complexe de laborator se poate stabili compoziţia chimică a urmelor de far,
parbriz, vopsea, soluții, lubrifianţi, ridicate de la faţa locului. Totodată, specialistul trebuie să
stabilească dacă urmele menţionate au sau nu aceeaşi compoziţie chimică cu urmele, de aceeaşi
natură, descoperite pe autovehiculul, despre care se presupune că a fost implicat în accident.

7. Expertiza biocriminalistică

Acest gen de expertiză are ca obiect analiza urmelor de sânge şi biologice, descoperite în
infrastructura sau pe părţile laterale ale mijlocului de transport implicat sau bănuit de accident, a
firelor de păr al persoanelor bănuite etc. Prin examinarea firului de păr, de exemplu, se poate
caracteriza acest gen de urmă-materie, din punct de vedere morfologic - culoare, lungime, grosime,
forma şi aspectul canalului medular, forma cuticulei, culoarea pigmenţilor din zona corticală,
aspectul capătului liber, sexul persoanei de la care provine şi de asemenea, se poate stabili grupa
sangvină.

6
M. Chirilă. Note de curs. Criminalistică. Chișinău 2014, pag. 14.

8
Expertize judiciare ce pot fi efectuate în cazul accidentelor rutiere Gheorghe Budu

Concluzii

Dezvoltarea rapidă a transporturilor cu tracţiune mecanică, creşterea masivă a parcului de

automobile, inclusiv a celui cu capacităţi dinamice sporite, în condiţiile unei evidente întârzieri faţă
de construcţia şi menţinerea în ordine a drumurilor publice, a acutizat în ultimele decenii problema
siguranţei circulaţiei rutiere.
În funcţie de natura şi gravitatea urmărilor survenite, accidentele rutiere se împart în două
categorii, cele sancţionate penalconform art. 264 Cod penal și alte încălcări ale normelor de
circulaţie rutieră calificate drept delicte contravenţionale şi respectiv sancţionate administrativ.
În procesul de investigare a accidentelor rutiere, în scopul aflării adevărului prin efectuarea
unor cercetări metodice cu aplicarea de cunoștințe speciale și procedee tehnico-ştiinţifice pot fi
efectuate mai multe tipuri de expertize și anume: tehnică auto, medico-legală, traseologică,
dactiloscopică, chimică, biocriminalistică, iar rezultatele acestora urmând a fi consemnate într-un
raport de expertiză, care după caz va reprezintă un mijloc material de probă.
Mijloacele de transport pe lângă avantaje şi facilităţi pe care le prezintă pot produce și efecte
deosebit de negative, astfel, se impune perfecţionarea metodelor, mijloacelor, procedeelor tehnico-
ştiinţifice, precum și a posibilităților tehnice ale experților și ale instituțiilor în care ultimii activează.

9
Expertize judiciare ce pot fi efectuate în cazul accidentelor rutiere Gheorghe Budu

Bibliografie

I. Acte normative naționale:

1. Constituția Republicii Moldova, în vigoare din 27.08.1994;

2. Cod penal al Republicii Moldova, nr. 985 din 18.04.2002, MO nr. 72-74, în vigoare din
12.06.2003;
3. Legea nr. 68 din 14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar,
MO nr. 157-162, în vigoare din 10.12.2016;

II. Monografii, lucrări didactice:

4. M. Gheorghiță. Tratat de metodică criminalistică. Chișinău 2015, pag. 403-406;

5. M. Chirilă. Note de curs. Criminalistică. Chișinău 2014, pag. 14;
6. S. Doraș. Criminalistica. Chișinău 2011, pag. 618-619;
III. Site-ografie:

7. A. Cuciurcă. Note de curs. Expertiza Judiciară. Chișinău 2013. [online]. [citat 20 ian.
2019]. Disponibil: http://www.usem.md/uploads/files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/100_-
_Expertiza_judiciara.pdf ;
8. B. Talpă, A. Badia. Note de curs. Criminalistica. Chișinău 2013. [online]. [citat 20 ian.
2019]. Disponibil: http://www.usem.md/uploads/files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/100_-
_Expertiza_judiciara.pdf ;
9. Articol. Traseologia Criminalistică. [online]. [citat 20 ian. 2019]. Disponibil:
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/criminalistica/traseologia-criminalistica/.

10