Conduita preventiva la volan

Iuga D. Mihaela Monica Id Psihologie An 3

Prin conduita preventiva se intelege comportamentul rutier care asigura prevenirea accidentelor, prin anticiparea si evitarea actiunilor incorecte ale partenerilor de drum, precum si adaptarea vitezei de deplasare la conditiile meteo-rutiere specific.

Cunoasterea reglementarilor privind circulatia pe drumurile publice trebuie sa reprezinte o obligatie morala si nu teama de a fi santionat. Este necesar ca toti conducatorii auto sa isi improspateze periodic cunostintele referitoare la prevederile legale si chiar sa rezolve chestionare in domeniu pentru a se asigura de cunoasterea problematicii. Baza conduitei preventive o reprezinta cunoasterea normelor de circulatie si a regulilor de conducere a autovehiculelor, capacitatea de a fi politicos si disciplinat in trafic, precum si nivelul de de inteligenta a fiecaruia. Prin conduita preventive trebuie sa intelegem: - comporamentul corect al conducatorului auto, care in interactiune cu mediul ambient (traficul rutier), urmareste evitarea angajarii intr-un accident de circulatie; - comportamentul corect al celorlalti participant la trafic. Rolul conduitei preventive: a) anticiparea situatiilor generatoare de accidente; b) evitarea celor pe cale de a se produce c) iesirea, cu minimum de consecinte, dintr-un accident care nu a putut fi evitat

Factorii conduitei preventive: 1) cunostinte teoretice si practice 2) vigilenta 3) prevederea 4) judecata 5) indemnarea 1. Cunostinte teoretice si practice Participantii la trafic sunt obligati sa respecte regulile de circulatie si semnificatia mijloacelor de semnalare rutiera, precum si celelalte dispozitii din O.U.G. 195/2002 si din Regulamentul de aplicare aprobat prin H.G. 1391/2006. 2. Vigilenta Reprezinta capacitatea conducatorului auto de a fi atent in permanenta la ceea ce se intampla in jurul sau in timpul conducerii si de a fi pregatit sa actioneze prompt pentru evitarea oricarui accident. Vigilenta solicita toate simturile unui conducator auto: - vazul - conducatorul auto urmareste drumul, semnalizarea rutiera, comportamentul celorlalti participant la trafic; - auzul receptioneaza informatii despre aparitia unei defectiuni sau functionarea necorespunzatoare a unor mecanisme sau angrenaje ale autovehiculului(batai, ciocanituri, detonatii etc); - mirosul receptioneaza nereguli privind functionarea necorespunzatoare a diferitelor sisteme sau mecanisme (frecarea franei, scurtcircuit etc); - simtul tactil ajuta la actionarea dozata a pedalelor, receptionarea vibratiilor, receptionarea comportamentului dinamic al autovehicului. Diminuarea vigilentei este determinata de: - vorbitul la telefonul mobil;

- consumul de alimente in timpul condisului; - manuirea CD player-ului sau a radioului; - aprinderea tigarii; - intoarcerea capului catre pasagerii din autovehicul; - balansarea diferitelor obiecte plasate in campul visual papusi, brelocuri, perdelute tc. - discutii, gesturi ale pasagerilor din autovehicul. 3. Prevederea Reprezinta capacitatea conducatorului auto de a anticipa situatiile din trafic si modul de dsfasurare a acestora, pentru a evalua daca ele pot deveni periculoase; inclusiv prevederea greselilor celorlati participanti la trafic . Prevederea imediata: franarea usoara pe langa animale si biciclisti, claxonarea, lumini de intalnirea. Prevederea indetartata: faruri de ceata, tetiere, dezaburitor la luneta, faruri reglabile. 4. Judecata Este capacitatea conducatorului auto de a fi capabil sa aleaga varianta optima de iesire dintr-o situatie periculoasa aparuta pe neastepte in trafic. Judecata trebuie sa fie: * promta-impune reactive fara intarziere; * rapida permite scurtarea timpului dintre analiza variantelor posibile si luarea celor mai bune decizii; * selective pentru ca sa fie aleasa cea mai buna dintre solutiile sau alternativele posibile, prevazandu-se una de rezerva. Astfel, pentru evitarea unei coliziuni frontale cu un alt veheicul care circla din sens opus, se alege initial variant reducerii vitezei de deplasare, pentru a asigura spatial necesar reintrarii partenerului de drum pe sensul lui de mers, la nevoie iesirea pe acostament cu partea drepta sau in totalitate ori, daca este necesar, in afara acostamentului;

* justa inseamna ca Solutia aleasa a fost in concordant cu prevederile actelor normative, iar accidental a fost evitat sau a avut consecinte minime. 5. Indemnarea Reprezinta capacitatea conducatorului auto de a efectua correct toate manevrele impuse de traficul rutie: depasiri, viraje, opriri, prcari etc. Aceste deprinderi se vor forma dupa multe exrcitii dar, o data formate, ca si acte reflexe, ele vor putea constitui premise pentru o conducere in siguranta.

Tehnici de baza ale conducerii preventive

Aceste tehnici se bazeaza pe: 1) vederea observarea si concentrarea asupra pericolelor actuale sau potentiale; 2) pregatirea mental pentru efectuarea unei curse, conditia fizica si psihica a conducatorului auto; 3) stapanirea tehnicilor de conducere necesare pentru a evita o situatie periculoasa. 1) Vederea Prin intermediul vazului soferul receptioneaza aproximativ 90% din informatiile privind traficul rutier. O vedere buna permite: - distingerea formelor si detaliilor; - perceptia globala; - evaluarea distantelor si vitezelor; - evaluarea culorilor. 2) Conducerea autovehiculului este o activitate care mobilizeaza yoate simturile si toata atentia. De aceea, conducatorul auto oboseste intr-un grad mai mare sau mai mic. Oboseala Cauzele care genereaza oboseala sunt:

- autovehiculul: starea tehnica precara, confortul redus, temperature si zgomotul exaggerate etc; - mediul inconjurator: conditiile atmosferice nefavorabile, traficul aglomerat, traseele monotone; - conducatorul: consumul de alcool, de droguri, de medicamente nepermise, stresul, lipsa somnului. Printre efectele oboselii se pot enumera: - aprecierea gresita a vitezei; - observarea cu intarziere a indicatoarelor; - riscul de a adormi; - nervozitatea, agresivitatea, stresul; - capacitatea rdusa de a analiza si de a prevedea diferite situatii din trafic. Pentru a limita efectele oboselii, se recomanda ca la fiecare doua ore de sofat sa se faca o pauza de un sfert de ora pentru odihna. Semnele oboselii: - cascaturi dese; - pleoapele sunt grele; - ochii incep sa lacrimeze. Semnele care preced somnul: - stare de moleseala placuta; - atipirea pentru o perioada scurta de timp; - traiectoria autovehicului este imprevizibila. Alcoolul

Alcoolul consumat sub orice forme trece in sange, apoi se raspandeste in tot corpul, dar mai ales in creier, afectand astfel intregul sistem nervos. Alcoolul este responsabil pentru urmatoarele efecte: - afecteaza echilibrul; - nivelul de concentrare al atentie scade foarte mult; - reduce campul visual; - evaluarea gresita a distantekor si vitezelor; - diminuarea discernamantului si perturba rationamentul; - subestimarea pericolelor si riscurilor din trafic; - diminuarea preciziei, reflexele scad. Drogurile Efectele drogurilor sunt similar cu cele ale alcoolului. Consumul de droguri (cannabis,

marijuana, cocaina, heroina etc) este insotir si de efecte psihomotorii incompatibile cu conducerea. Medicamentele din grupa celor psihotrope influenteaza negative capacitatea de a conduce. Acestea pot genera somnolenta, astenie, scad capacitatea de concentrare, diminueaza performantele, induc tulburari in comportament si coordonarea miscarilor, reduc precizia si atentia.

Tehnici de conducere defensive

Conducatorul auto trebuie sa cunoasca si sa poata aplica tehnicile de concucere defensive astfel incat sa poata evita o situatie periculoasa sau de a limita consecintele unei astfel de situatii pe acle sa se produca. Studiile au aratat ca mai mult de o treime din accident ear fi putut fi evitate daca manevrele de prevenire ar fi fost efectuate! Modul de actionare correct in situatiile delicate aparute in trafic tine de experienta conducatorului auto si de modul cum isi poate mentine stapanire de sine pentru a gandi manevrele corecte ce trebuie facute. Derapajul se naste prin alunecarea rotilor si devierea lateral a masinii.

El poate fi de trei feluri: - cu deraparea tuturor rotilor, propusa la reducerea vitezei prin franare care aduce deplasarea lateral a masinii. Aderenta pneurilor la derapare este mai mica decat aderenta la franare prin

rostogolire, deci va cretse distant de franere. - deraparea ,,spatelui, este cea mai periculoasa, fiind intalnita cel mai des la masinile cu motorul sau tractiunea pe spate. Masina ,,fuge de spate, ajungand uneori sa se intoarca la un unghi de 90 grade fata de directia initiala, moment in care multi conducatori auto neexperimentati se pierd si actioneazafrana! De fpt, trebuie sa se procedeze exact invers, eliberandu-se frana, manevrandu-se lin volanul catre partea in care se ,,rasuceste masina si accelerand apoi usor. - ,,plecarea intr-o parte a puntii din fata, actiune ce poate fi contracarata prin manevrarea volanului, in sens opus, in acelasi timp cu eliberarea pedalei de acceleratie. Acvaplanarea este procesul acumularii de apa in fata unei anvelope in miscare pana la ridicarea anvelopei de pe carosabil si pierderea controlului. Datorita vitezei excesive sau a uzurii accentuate a anvelopei, apa nu mai poate fi evacuate rapid prin canalele pneului. Rezulta o pelicula de apa ce reduce aderenta pneului pe sosea. Efectul poate fi o pierdere a controlului vehicului prin reducerea posibilitatilor de manevrare sau franare. Vehiculul poate fi controlat prin reducerea progresiva a vitezei pana la valoarea restabilirii aderentei. Manevre de evitare Este mult mai rapid sa se modifice traiectoria unui vehicul decat sa fie oprit. Daca situatia o impune, este deci mult mai usor sa se initieze o manevra de evitare-ocolire. Manevrele de evitare rapida nu duc la rasturnarea vehiculului, generand, in cel mai rau caz, coliziuni laterale, cu consecinte mult diminuate fata de o coliziune frontal sau din spate. Totusi treuie sa tinem seama de urmatoarele reguli: - Reactionati cat mai devreme: cu cat manevra este inceputa mai devreme cu atat mai putin este necesar sa se bracheze rotile. Acestea trebuie bracate cat mai putin pentru a evita fenomenul de incarcare dinamica a suspeniei, ceea ce poate duce la transferul periculos al maselor la revenire.

- Formati un obicei in a tine mainele pe volan la 9 si 15: intr-o astfel de situatie, pozitia corecta a mainilor pe volan va va permite sa rotiti rapid pana la 180 de grade. - Evitati franarea la bracarea rotilor: roata care ramane descarcata se poate bloca la franare. - Franati puternic inainte de a actiona volanul; eliberati usor frana pentru a putea controla directia vehiculului. - Fiti pregatiti pentru contrabracare: multi conducatori se ,,pierd in acest pas, neputand relua traiectoria vehiculului. Franare de urgenta Daca este imposibil de executat o manevra de ocolire atunci franarea de urgent ramane singura solutie. O stapanere a tehnicii de franare permite imobilizarea vehiculului pe distant cea mai scurta dar si pastrarea controlului asupra vehiculului. Franare modulata: apasati franele la maxim si slabiti efortul de apasare cand rotile se blocheaza. Cand rotile reincep sa se invarta, repetati manevra. Franare controlata: apasati pedala de frana pana cand rotile au tendinta de a se bloca; mentineti efortul de apasare pe pedala de frana.

Conducerea preventiva in diferite situatii

Trecerile de pietoni

Obligatia clara a conducatorului in prejma trecerilor pentru pietoni este reducerea vitezei, si observarea fluxului de pietoni ce se deplaseaza pe trotuar, anticipand intentia lor de a traversa.

2. Circulatia pe timp de noapte Se constituie intr-un factor de risc datorat utilizarii gresite a luminii de drum si a celei de intalnire de catre unii conducatori, sau proastele reglaje la nivelul farurilor, ajungandu-se la orbire. Masurii recomandate in cazul orbirii conducatorului auto: - sa nu priveasca farurile vehicului care il orbesc; - privirea trebuie indreptata si mentinuta asupra unui reper, pe directia de deplasare; - sa reduca viteza pana la oprirea complete a autovehicului pe directia reperului pe care se face deplasarea. 3.Circulatia in conditii meteo nevaforabile(ploaie, polei, gheata, zapada etc.) Inainte de iesirea la drum o masura importanta din punct de vedere al conduitei preventive o constituie pregatirea autoturimului din punct de vedere tehnic, in timpul deplasarii reducerea vitezei si punerea in functiune a stergatoarelor de parbriz. Toamna, pot aparea diferente importante de temperature de la o zona la alt ace pot surprinde prin aparitia poleiului pe sectoare scurte in special pe poduri sau in zonele inalte, a cetii in zonele joase, sau a noroiului pe sectoare de drum din prejma campurilor, fermelor agricole. Primavara, ne asteaptam la multe gropi formate in iarna, precum si la prezenta nisipului si a altor material antiderapante ce au fost utilizate la deszapezire si care acum pot determina derapaje.

Bibliografie:
Pagina web accesata http://driving.skop.ro/articole/conducere-preventiva/, 18 aprilie 2012 Bleotu, V., Scoala de soferi Timisoara, Conducerea preventiva si ecologica Florea, C., (2010), Manual pentru pregatirea si perfectionarea conducatorilor auto Pagina web accesata http://www.auto-contact.ro/conducere_preventiva.php, 18 aprilie 2012