CONDUCEREA PREVENTIVA

CONDUITA PREVENTIVA îşi propune să descopere factorii de care depinde

formarea unor conducători auto cu o concepŃie şi un comportament în măsură să prevină
producerea accidentelor , să le evite sau să diminueze consecinŃele în cazul în care nu mai
pot fi evitate indiferent cui îi aparŃine vinovăŃia . Ce se poate face în plus faŃă de ceea ce
prevede regulamentul : FII PRUDENT SI PENTRU ALłII „.
CONDUCEREA PREVENTIVǍ se defineşte prin acŃiunea de a conduce un
vehicul în sensul dictat de conduita preventivă.
PREVENTIV are sensul de a preîntâmpina răul.

PRINCIPIILE CONDUITEI PREVENTIVE :

1. Anticiparea situaŃiilor ce pot genera accidente

- anticiparea greşelilor participanŃilor la trafic
- punerea în funcŃiune a ştergătoarelor pe timp de ploaie înainte de a te
intersecta cu autovehiculele ce circulă din sens contrar;
- evitarea unei conduceri cu frica : frânari bruşte şi dese;
- pregătit în permanenŃă pentru schimbarea bruscă a timpului : ploaie,
ninsoare ( mărirea distanŃei între autovehicule)
- atenŃie deosebită la trecerea pe lângă pietoni, copii, biciclişti, persoane în
stare de ebrietate
- crearea întotdeauna a unor rezerve de timp şi spaŃiu

2. Evitarea accidentului pe cale de a se produce

- găsirea unei soluŃii prin care se poate evita accidentul (frânarea , ocolirea,
accelerarea)
- în lume decedează câte o persoană pe secundă datorită accidentelor

3. Alegerea celei mai bune variante pentru ieşirea cu un minim de

consecinŃă dintr-un accident ce nu mai poate fi evitat.
- evitarea ciocnirilor frontale: ştergere, ieşirea prin dreapta, intrarea într-un
autovehicul staŃionat.

ELEMENTELE CONDUITEI PREVENTIVE :

1. CUNOAŞTEREA impune:
- cunoaşterea şi respectarea regulilor de circulaŃie.
- cunoaşterea tehnicii conducerii autovehiculului.
- cunoaşterea autovehiculul pe care îl conduceŃi.

2. VIGILENłA : reprezintă capacitatea conducătorului auto de a fi în

permanenŃă atent în timpul conducerii la tot ce se petrece în jurul său şi
pregătit de a interveni în timp util pentru a evita un pericol.
 Forme de manifestare a lipsei de vigilenŃă :
- discuŃii cu însoŃitorii de drum;
- obturarea vizibilităŃii;
- folosirea telefonului mobil;
- atenŃia concentrată asupra peisajului.
Factori care diminuează vigilenŃa :
- oboseala;
- consumul de alcool, medicamente sau droguri;
- starea psihică;
- traficul aglomerat;
- ambianŃa nocturnă.
( a nu se confunda ATENłIA cu ÎNCORDAREA )

3. PREVEDEREA: reprezintă capacitatea conducătorului auto de a intui, a

anticipa evenimentele ce s-ar putea produce în timpul conducerii autovehiculului.
a) imediată (apropiată) - anticiparea unor manevre imprevizibile a altor
participanŃi la trafic (biciclişti, căruŃaşi, animale), apariŃii spontane din spatele maşinilor
staŃionate (copii persoane în fugă), apariŃia în fugă a unui copil după minge, opriri bruşte
la mersul în coloană ş.a.]
b) îndepărtată care se referă la anticiparea pericolelor potenŃiale pe termen lung.
- asigurarea funcŃionalităŃii tuturor sistemelor şi mecanismelor (climatizarea,
ştergătoarele de parbriz, iluminarea – semnalizarea s.a.)
- planificarea judicioasă a călătoriilor (rezerve de timp, combustibil, îmbrăcăminte
adecvată, etapizarea distanŃelor de parcurs)
- eventuale rezerve (becuri, ulei …)
- unde se Ńin cheile (atenŃie la copii)

3. JUDECATA : reprezintă capacitatea conducătorului auto de a analiza

situaŃiile de trafic şi de a găsi soluŃiile cele mai bune pentru problemele ce
se ivesc.

Judecata trebuie să fie: PROMPTĂ, RAPIDĂ, SELECTIVĂ şi JUSTĂ.

PROMPTĂ impune reacŃii fără întârziere.
RAPIDĂ permite scurtarea timpului dintre analiza variantelor posibile şi luarea deciziei
cele mai bune.
SELECTIVĂ să aleagă cea mai bună soluŃie din cele posibile.
JUSTĂ. SoluŃia aleasă să fie viabilă, în concordanŃă cu situaŃia de trafic (accidentul să fie
evitat sau consecinŃele să fie minime).

4. ÎNDEMÂNAREA : reprezintă capacitatea conducătorului auto de a

executa cu uşurinŃă, corect şi rapid, operaŃiunile şi manevrele de conducere a
autovehiculului

Se dobândeşte în procesul complex de conducere prin exerciŃiu şi efort propriu şi

se constată prin modul în care se efectuează pornirea, întoarcerea, mersul înapoi, mersul
sinuos, virajele, parcarea s.a.
 OBIECTIVE URMǍRITE
- Conştientizarea importanŃei pregătirii şi perfecŃionării continue, sporind
încrederea în posibilităŃile proprii.
- Adaptarea modului de deplasare în funcŃie de condiŃiile specifice.
- Conştientizarea factorilor de risc pentru circulaŃia în diferite situaŃii.
- Sesizarea potenŃialelor pericole
- Informarea asupra cauzelor şi consecinŃelor accidentelor

FACTORI CE INFLUENłEAZĂ CAPACITATEA DE CONDUCERE

Cauzele accidentelor de circulaŃie:
Omul 90% atenŃie distributiva, îndemânare , oboseala , consumul de alcool ,
verificarea, înainte de a pleca în cursă.
Maşina : pneuri uzate , defecŃiuni tehnice, încărcare neuniformă.
Drumul : alunecos , polei, mâzgă, vizibilitate redusă, zăpadă.
A) factori perturbatori externi autovehiculului
B) factori perturbatori interni autovehiculului
C) factori perturbatori umani

A. FACTORI PERTURBATORI EXTERNI

AUTOVEHICULULUI
- iluminarea drumurilor publice
- semnalizarea rutieră
- aderenŃa
- starea căilor de rulare
- disciplina rutieră

B. FACTORI PERTURBATORI INTERNI

AUTOVEHICULULUI
- confortul autovehiculului (microclimatul)
- zgomotele interioare (muzica, zgomote provenite de la autovehicul)
- conversaŃiile în anumite situaŃii (discuŃii aprinse, certuri s.a.)
- excesul de mascote şi abŃibilduri (câmpul vizual limitat)
- supraaglomeraŃia (exces de bagaje, persoane peste limita admisă)
- sistemul de lumini (permite orientarea optimă) permite să vezi şi să fii văzut.
- sistemul de oglinzi retrovizoare ( informaŃiile în spate şi lateral)

C. FACTORI PERTURBATORI UMANI

- starea psihico – fizică (situaŃia familială, condiŃiile de trai, problemele de la
locul de muncă)
 - conducerea sub presiunea timpului (proastă planificare a călătoriei)
- consumul de alcool
0,3%o generează un comportament degajat, riscant
peste 0,3%o creşte riscul producerii accidentelor
eliminarea alcoolului este în medie 0,1%o într-o oră
- fumatul (manevrele de aprindere, scuturarea scrumului, acŃiunea fumului
asupra vederii)
- medicamentele (efectele secundare ale acestora – calmante, tranchilizante,
sedative)
- consumul de droguri (tulburări de comportament şi acŃiune)
- consumul de cafea (produce numai o senzaŃie subiectivă de înviorare)
- alimentaŃia (a se evita mesele copioase înainte de a pleca în cursă)
- stresul (nelipsit din viaŃa cotidiană)
- boala (afectează capacitatea de conducere)
- vârsta (forŃă, acuitatea vizuală şi auditive) – trebuie să-Ńi cunoşti limitele

CONDUCEREA PREVENTIVĂ NOAPTEA:

Factori de risc;

- vizibilitate redusă numai în zona de iluminare a farurilor

- ploaia , ninsoarea reduce drastic vizibilitatea
- aprecierea cu greu a distanŃelor şi vitezele vehiculelor ce vin din sens contrar
- orbirea temporară produsă de farurile vehiculelor ce vin din sens contrar
- prezenŃa pe carosabil a vehiculelor cu tracŃiune animală, utilaje , biciclete
nesemnalizate
- prezenŃa pe carosabil a gropilor, lucrări, obstacole nesemnalizate
- instalarea rapidă a oboselii
 Măsuri de conducere preventivă;

- asigurarea că parbrizul, dispersoarele farurilor, lămpile sunt curate

- reglarea corectă a fascicolului luminos al farurilor
- pe timp de iarnă climatizarea să funcŃioneze normal (aburire parbriz disconfort)
- asigurarea vizibilităŃii în spate (oglinzi exterioare)
- adaptarea vitezei la câmpul de vizibilitate, aderenŃă şi condiŃii de trafic
- planificarea judicioasă a călătoriilor

CONDUCEREA PREVENTIVĂ PE TIMP DE PLOAIE

Factori de risc;

- primele picături formează o peliculă de mâzgă

- asfaltul devine alunecos
- apariŃia unor zone cu peliculă de noroi adusa de vehicule la ieşirea de pe
drumurile laterale
- scăderea coeficientului de aderenŃă
- reducerea vizibilităŃii
- instalarea rapidă a oboselii
- pietoni grăbiŃi şi neatenŃi
- riscul apariŃiei acvaplanării

Măsuri de conducere preventivă;

- menŃinerea parbrizului curat

- asigurarea vizibilităŃii în spate (oglinzi exterioare)
- adaptarea vitezei la câmpul de vizibilitate, aderenŃă şi condiŃii de trafic
- planificarea judicioasă a călătoriilor
- se recomandă sporirea atenŃiei pentru a nu fi surprinşi de situaŃii neprevăzute

CONDUCERE PREVENTIVĂ PE TIMP DE CEAłĂ

Factori de risc;
- vizibilitate redusă numai în zona de pătrundere a luminii farurilor
- lipsa sau acoperirea marcajelor de zăpadă fac imposibilă orientarea
- aprecierea cu greu a distanŃelor şi vitezelor vehiculelor ce vin din sens contrar
- prezenŃa pe carosabil a vehiculelor cu tracŃiune animală, utilaje , biciclete
nesemnalizate
- prezenŃa pe carosabil a gropilor, lucrări, obstacole nesemnalizate
- instalarea rapidă a oboselii
Măsuri de conducere preventivă;
- asigurarea că parbrizul, dispersoarele farurilor, lămpile sunt curate
- pe timp de iarnă climatizarea să funcŃioneze normal (aburire parbriz disconfort)
 - asigurarea vizibilităŃii în spate (oglinzi exterioare)
- adaptarea vitezei la câmpul de vizibilitate, aderenŃă şi condiŃii de trafic
- planificarea judicioasă a călătoriilor
- când ceaŃa persistă mai multe zile , renunŃarea la deplasări lungi sau evitarea pe
cât posibil a depăşirilor
- planificarea judicioasă a deplasării cu rezerve de timp

CONDUCERE PREVENTIVĂ PE TIMP DE IARNĂ

Factori de risc;

- zăpada , gheaŃa, poleiul, mâzga reduce substanŃial aderenŃa şi îngreunează cu

mult circulaŃia favorizând producerea accidentelor
- ninsorile abundente , viscol , înzăpeziri, blocarea circulaŃiei imobilizarea
autovehiculelor pe drumurile publice
- persistenŃa ceŃii care reduce vizibilitatea
- prezenŃa copiilor cu patine si săniuŃe în carosabil sau în zonele laterale drumului
public
- datorită condiŃiilor grele de circulaŃie se instalează rapid oboseala sau
temperatura interioară poate scădea

Măsuri de conducere preventivă;

- informare asupra condiŃiilor meteo înainte de plecarea la drum
- adaptarea vitezei de deplasare la condiŃiile de aderenŃă şi vizibilitatea
- se va utiliza frâna de motor
- se va evita bruscarea comenzilor
- se vor evita depăşirile acolo unde nu este absolut necesar

CONDUCEREA PREVENTIVĂ PE TIMP DE VARĂ

Factori de risc;
- valori ridicat e de trafic ( maşini agricole, maşini transport marfă si călători)
- traficul rutier este mai intens pe drumurile ce duc spre litoral şi la munte, iar
intensitatea traficului înregistrează valori mari la început şi la sfârşit de week-end.
- condiŃiile atmosferice fiind favorabile pentru deplasări, circulaŃia autovehiculelor
se efectuează de obicei cu viteză ridicată.
- fiind vacanŃă, pe drumurile publice se află mulŃi copii, care pot fi accidentaŃi.
- de asemenea, pe drumurile publice se deplasează animale care se întorc de la
locurile de păşunat.
- temperaturile ridicate au influenŃă negativă atât asupra conducătorului auto, cât şi
asupra autovehiculelor.
- unii conducători auto profită de lungimea perioadei de lumină şi fac imprudenŃa să
conducă mult timp, uneori continuând deplasarea şi noaptea, cu riscul de a adormi
 la volan. În astfel de cazuri s-au produs multe accidente grave, soldate cu victime
si pagube materiale, unele dintre acestea având loc chiar in apropiere de punctul
final al călătoriei.
- adormirea la volan are loc şi pe fondul monotoniei călătoriei, pe drumuri în
aliniament şi în palier, cu regim constant de viteză.
- datorită temperaturii ridicat e, multe autovehicule au probleme cu răcirea
necorespunzătoare a motorului, iar din cauza presiunii necorespunzătoare a
aerului din pneuri sau a folosirii unor pneuri cu uzuri excesive şi cu defecŃiuni, se
pot produce explozii, soldate cu accidente din cele mai grave.
- condiŃiile meteorologice se pot schimba rapid şi pot apărea ploile, de obicei
torenŃiale, însoŃite de descărcări electrice şi grindină. Furtunile puternice provoacă
ruperea copacilor, a stâlpilor şi chiar inundaŃii. Drumurile devin alunecoase sau se
acoperă cu un strat gros de apă favorizând apariŃia fenomenului de acvaplanare,
toate acestea făcând ca deplasarea să devină greoaie şi uneori chiar imposibilă.

Măsuri de conducere preventivă

- planificarea călătoriei în care să se prevadă traseul de urmat, evitându-se

localităŃile şi drumurile aglomerate, stabilindu-se locurile de odihnă şi pauzele de
odihnă, şi să nu se conducă mai mult peste prevederile legale de timp.
- menŃinerea condiŃiei fizice şi psihice corespunzătoare, pentru a conduce în condiŃii
de maximă siguranŃă, trebuie să rămână în atenŃia fiecărui conducător auto.
Întrucât temperatura ridicată produce oboseală şi moleşeală, este necesar să fie
asigurată o aerisire cât mai bună a cabinei vehiculului, iar în caz de oboseală, se
va întrerupe călătoria.
- după 4 ore şi jumătate de conducere, se recomandă să se facă o pauza de 45 de
minute iar zilnic să nu se conducă mai mult de 9 ore.

CONDUCEREA PREVENTIVĂ PE TIMP DE PRIMĂVARĂ ŞI

TOAMNĂ

Factori de risc;

- primăvara şi toamna circulaŃia rutieră este influenŃată de schimbarea bruscă a

condiŃiilor meteorologice, care se produce mai frecvent decât vara sau iarna.
- condiŃiile meteorologice specifice iernii se întâlnesc uneori şi în perioada de
început a primăverii sau la sfârşitul toamnei. In aceste situaŃii, drumurile sunt
acoperite cu zăpadă, gheaŃă, polei sau mâzgă sau se produce ceaŃă, îngreunând
circulaŃia rutieră şi favorizând producerea de accidente.
- starea drumurilor poate fi necorespunzătoare, prezintă deteriorări cauzate de
condiŃiile grele din timpul iernii, iar marcajele rutiere pot fi şterse.
- primăvara traficul devine tot mai intens, deoarece apar biciclete, vehicule cu
tracŃiune animala, utilaje agricole, multe autoturisme care nu au fost folosite pe
timpul iernii. Toamna traficul este, de asemenea intens, datorită lucrărilor agricole
sau aprovizionării de iarnă.
- existǎ mai mulŃi conducători auto începători, care nu au circulat iarna, precum şi
tineri care conduc cu viteze sporite, neatenŃi, angajându-se în manevre riscante.
- turmele de animale care se deplasează spre şi dinspre locurile de păşunat, folosind
carosabilul.

Masuri de conducere preventivă

- având în vedere condiŃiile meteorologice schimbătoare de la începutul

primăverii şi al toamnei, conduita preventivă recomandă conducătorilor auto ca,
înainte de a pleca în cursă, să se informeze asupra prognozei vremii, să evite
deplasările pe distanŃe mari, iar cele absolut necesare să fie bine planificate şi
pregătite.
- conducătorii auto trebuie să aibă starea fizica şi psihică corespunzătoare pe toate
durata călătoriei. În acest scop, se recomandă să nu se conducă autovehiculul mai
mult de 9 ore pe zi, să se facă pauze scurte pe parcurs (cu o pauza de 45 de minte,
după 4 ore si 1/2), evitând deplasările pe timpul nopŃii.
- în mediul rural, conducătorii auto vor spori atenŃia când circulă noaptea, mai
ales dacă trebuie să depăşească biciclete, vehicule cu tracŃiune animală, utilaje
agricole, de multe ori nesemnalizate.
- viteza de deplasare trebuie sa fie totdeauna adaptată la condiŃiile de vizibilitate,
meteorologice, de drum si de trafic.

CONDUCEREA PREVENTIVĂ ÎN MEDIUL URBAN

Factori de risc;
- traficul rutier în mediul urban este foarte intens, mai cu seama pe drumurile care
intră în localitate sau care o traversează, precum si pe traseele mijloacelor de
transport în comun. În timpul zilei, drumurile sunt mai aglomerate în primele ore
ale dimineŃii si după- amiaza, între orele 15- 18, când multe persoane se întorc de
la serviciu. În cursul săptămânii se remarca o creştere a traficului vinerea după-
amiază si sâmbăta dimineaŃa, când încep călătoriile, precum si duminica seara, la
întoarcerea la domiciliu. În unele cazuri, traficul devine atât de intens, încât
deplasările se fac în coloană, mărind durata călătoriei şi starea de nervozitate a
şoferilor.
- numărul mare de intersecŃii ştrangulează, uneori, circulaŃia, provocând blocarea
acesteia pe anumite artere.
- starea drumurilor constituie un factor de risc important, deoarece carosabilul
(mai ales iarna şi primăvara) prezintă deteriorări provocate de condiŃiile meteo din
timpul iernii.
- obstacolele de pe carosabil (gropi, guri de canal fără capac, şanŃuri neastupate,
etc.) sunt periculoase, mai ales dacă nu sunt semnalizate corespunzător.
- insuficienŃa locurilor de parcare face ca multe vehicule să staŃioneze pe
carosabil, stânjenind în acest fel desfăşurarea fluentă a circulaŃiei. Alteori,
staŃionarea pe trotuare obliga pietonii sa circule pe partea carosabilă.
- pietonii constituie şi ei un factor de risc pentru circulaŃia în mediul urban, prin
numărul mare al celor care încalcă normele de circulaŃie rutieră, cum ar fi:
traversarea pe culoarea roşie a semaforului sau prin locuri nepermise, alergarea,
coborârea din mijloacele de transport în comun sau traversarea în fugă, prin faŃa
sau spatele acestora.

Măsuri de conducere preventivă

- pentru asigurarea unei fluenŃe optime a traficului se recomandă alegerea pe cât

posibil a unor trasee care să evite, mai ales la orele de vârf, arterele aglomerate,
intersecŃiile nedirijate, zonele în care circula mijloace de transport în comun sau
cele care se intersectează cu acestea. Alegerea unui drum ocolit, chiar mai lung,
economiseşte combustibil şi timp deoarece intrarea intr-un flux aglomerat implică
deplasarea cu viteză mică, staŃionările prelungite, mersul în coloana şi multe alte
neajunsuri.
- conduita preventivă recomandă conducătorilor auto care, în zilele cu ninsori
abundente, cu polei sau cu ceaŃă se deplasează cu automobil la locul de muncă, să
folosească transportul în comun. Astfel, se evită apariŃia blocajelor şi se creează
condiŃii favorabile deplasării mijloacelor de transport în comun şi a mijloacelor de
deszăpezire, se evită stările de nervozitate, să contribuie la reducerea poluării şi la
economisirea combustibilului, etc.
- pentru siguranŃa, se recomandă ca în intersecŃiile nedirijate să se efectueze
asigurarea mai întâi din partea stângă, pentru a se preveni producerea unui
accident.
- în apropierea intersecŃiilor este necesar să se evite accelerarea pentru a prinde
culoarea verde a semaforului, deoarece oprirea bruscă la apariŃia culorii roşii
poate fi periculoasă şi riscantă, mai ales pe un carosabil alunecos.

CONDUCEREA PREVENTIVĂ ÎN MEDIUL RURAL

Factori de risc;
- drumurile rurale, vehiculele cu tracŃiune animală, bicicletele, utilajele agricole,
pietonii, animalele, lipsa trotuarelor constituie factori de risc importanŃi.
- pe timpul nopŃii, vehiculele nesemnalizate corespunzător reprezintă factori de
risc importanŃi.
- deplasarea cu viteză redusă a mijloacelor cu tracŃiune animală sau a utilajelor
agricole şi a bicicletelor îi obligă pe conducătorii auto să depăşească în mod
repetat.
- lipsa trotuarelor face ca pietonii (uneori aflaŃi sub influenta băuturilor
alcoolice) să circule pe carosabil.
 - grupurile de copii care se joacă pe drumul public.
- prezenŃa animalelor pe carosabil (mai ales dimineaŃa şi seara), precum şi
insuficienta lor supraveghere îngreunează desfăşurarea fluentă a traficului.
- de multe ori, pe drumurile publice sunt împrăştiate paie, fân, coceni sau alte
produse care devin obstacole pentru vehicule.
- vehiculele cu tracŃiune animală cu încărcături agabaritice, întâlnite frecvent pe
drumurile comunale, îngreunează deplasarea celorlalŃi participanŃi la trafic, mai
ales dacă nu sunt semnalizate corespunzător.

Măsuri de conducere preventivă

- viteza de deplasare trebuie adaptată la condiŃiile de vizibilitate (zi, noapte),

atmosferice (ceaŃă, polei, ninsoare), de drum (uscat , alunecos) şi la intensitatea
traficului.
- este necesar să se anticipeze orice situaŃie periculoasă, cum ar fi: depăşirea
vehiculelor (cu tracŃiune animală, a bicicletelor, a utilajelor agricole, a
vehiculelor trase sau împinse cu braŃele), trecerea pe lângă grupuri de copii sau
de pietoni care se deplasează pe carosabil, vehicule care transportă încărcături
agabaritice sau pe lângă turmele de animale.
- se recomandă, totodată, avertizarea vehiculelor amintite şi a pietonilor cu
semnale acustice sau optice, păstrarea unei distanŃe laterale suficiente pentru a
se preveni producerea unui accident şi folosirea luminilor de întâlnire ori de câte
ori este nevoie.
- atenŃia deosebită se va acorda circulaŃiei pe timp de noapte, când vizibilitatea
este redusă, iar pericolul orbirii de către farurile vehiculelor care circulă din sens
opus este frecvent.

CONDUCEREA PREVENTIVĂ PE PODURI, SUB PODURI, ÎN

TUNELE ŞI PASAJE RUTIERE

Factori de risc;
- deoarece distanŃele laterale între vehicule sunt mici, creste riscul acroşării altor
vehicule.
- elementele constructive ale drumului nu permit evitarea accidentelor prin
ieşirea pe acostament sau in decor.
- lipsa trotuarelor obligă pietonii să se deplaseze pe carosabil.
- în unele tunele sau pasaje apar infiltraŃii de apă, iar când plouă torenŃial se
colectează mari cantităŃi de apă, care vor îngreuna sau chiar bloca circulaŃia.
- deoarece distanŃa laterală dintre cele două fluxuri de circulaŃie este mică,
existǎ riscul orbirii conducătorilor auto de către farurile vehiculelor care circulă
din sens opus.
- la intrarea în tunele sau pasaje rutiere, vederea se adaptează mai greu trecerea
de la lumina naturală la cea artificială, provocând scăderea temporală a acuităŃii
vizuale.
 - în tunelele sau pasajele mai lungi, atunci când circulaŃia este intensă nivelul
zgomotului creşte, iar gradul poluării, cauzată de gazele de eşapament, devine
foarte ridicat .

Măsuri de conducere preventiva

- când există mai multe benzi, se va alege din timp banda de mers dorită.
- se recomandă ca aprinderea farurilor să se facă înainte de intrare in tunel sau
pasaj.
- să se circule cu geamurile închise, pentru a diminua intensitatea zgomotului şi
pătrunderea gazelor arse.
- viteza de deplasare va fi adaptată la condiŃiile de vizibilitate, atmosferice, de
drum şi de trafic, iar atunci când carosabilul este alunecos, comenzile vor fi
acŃionate fără bruscare, pentru a se preveni pierderea direcŃiei de mers.

POLITEłEA RUTIERĂ

PoliteŃea rutieră reprezintă tratarea unor situaŃii din trafic printr-o atitudine
respectuoasă, atentă şi de întrajutorare faŃă de partenerii din trafic. Iată câteva exemple:
- atunci când un conducător auto al unui vehicul staŃionat într-o parcare sau într-un alt
loc ne face semn să oprim pentru a ne cere sprijinul (fie pentru rezolvarea unei probleme
tehnice, fie pentru a-i da o piesă, combustibil, etc), chiar dacă timpul ne presează, se
recomandă totuşi să oprim şi să încercăm să-l ajutăm. Ascultarea necazului lui, ca şi
sfaturile pe care le putem da, vor fi bine venite, iar dacă ne va cere ajutor (un telefon de
solicitare a depanării la un service), să o facem, aşa cum de altfel am dori sa fim trataŃi şi
noi într-o situaŃie similară.
- în trafic, unii conducători (de regulă, cei cu mai puŃina experienŃa), comit nereguli în
conducere, periclitând siguranŃa circulaŃiei, iar alŃii (posesori ai unor autovehicule
performante) circulă agresiv, încălcând normele de circulaŃie. În asemenea cazuri, este
bine să ne păstram calmul, să luăm măsuri suplimentare de evitare a accidentelor şi să nu
ripostăm prin insulte, invective, sau gesturi necivilizate ori prin semnalizări insistente cu
lumini şi claxon. SituaŃiile trebuie să fie tratate civilizat, urmărindu-se menŃinerea unei
atmosfere lipsite de tensiune nervoasă, prin care vom elimina premisele unor accidente
nedorite;
- un alt caz de politeŃe rutieră îl constituie acceptarea înscrierii în circulaŃie (de pe o
arteră laterală, fără prioritate) a unui vehicul care aşteaptă de mult timp intrarea în drumul
principal. Acest ajutor se poate acorda de către cei care urmează să intre în intersecŃie,
întârziind astfel înscrierea în trafic şi al vehiculului ce circulă din lateral.
- când observăm că un autovehicul din faŃă are o portieră întredeschisa, un pneu
dezumflat sau portbagajul deschis, politeŃea rutiera ne recomandă să avertizăm partenerul
de trafic. Încercând să-i comunicăm aceasta prin semne, este posibil să nu înŃeleagă nimic
şi, în plus, nefiind atent la circulaŃie, poate pierde controlul direcŃiei, favorizând
producerea unui accident. De aceea este mai bine sa îi cerem sa oprească pentru ai
comunica cele necesare, rezolvând corect şi eficient situaŃia.
 - semnalizarea cu semnalizatoarele din dreapta pentru a confirma că s-a înŃeles
intenŃia autovehiculului din spate de a depăşi reprezintă de asemenea un comportament
politicos.
- un semn de invitaŃie de trecere, făcut cu mâna unui pieton care intenŃionează să
traverseze drumul, atunci când sesizăm că nu este sigur că i se va acorda prioritate,
reprezintă, de asemenea, un gest de politeŃe rutieră , dar numai dacă gestul nostru nu îl
determină pe pieton să creadă că şi ceilalŃi participanŃi la trafic în sensul nostru de mers,
fac acelaşi gest.

COLIZIUNI
Acestea se pot produce în următoarele situaŃii:
- între două vehicule aflate in mers;
- între un vehicul aflat in mers si altul staŃionat;
- între un vehicul care se deplasează şi un obstacol fix.
Coliziunile produse între două vehicule în mers pot fi:
- frontale, când direcŃiile de mers sunt opuse;
- din spate, când direcŃiile de mers sunt în acelaşi sens;
- laterale, când direcŃiile de mers se află sub un unghi oarecare.
Coliziunile frontale sunt cele mai periculoase, deoarece cu cât vitezele de
deplasare şi masele celor două vehicule sunt mai mari, cu atât efectele sunt mai violente,
în majoritatea cazurilor soldându-se cu victime şi importante pagube materiale.
Ca frecvenŃă, coliziunile frontale sunt cele mai reduse; dar se soldează cu cele mai
multe victime; ocupând primul loc la numărul de decese înregistrate în astfel de
evenimente.

Factori de risc:

- pătrunderea pe sensul opus, la executarea unei depăşiri, fără a se respecta întocmai

normele legale, respectiv angajarea în depăşire când din faŃă circulă un alt vehicul, fără
asigurarea spaŃiului şi timpului necesar pentru revenirea pe partea dreapta.
- mărirea sau scurtarea traiectoriei în curbe, părăsindu-se sensul de mers şi trecându-
se pe sensul opus, pe care ar putea circula regulamentar un vehicul neobservat din timp;
- nerespectarea prevederilor legale cu privire la poziŃia în mers a vehiculului. Când se
deplasează pe timp de noapte (pe ceaŃă sau în alte condiŃii lipsite de vizibilitate), unii
conducători auto circula pe mijlocul drumului de teama să nu acroşeze un obstacol,
favorizând prin aceasta poziŃie extrem de periculoasă producerea coliziunii frontale.
- pierderea direcŃiei de mers şi trecerea pe sensul opus datorită excesului de viteză,
neatenŃiei în conducere, consumului de alcool sau de medicamente, oboselii, adormirii la
volan, a derapajului sau a unor defecŃiuni tehnice;
- orbirea produsă de farurile unui autovehicul care circula din faŃă (fără să respecte
reglementările cu privire la folosirea luminilor pe timp de noapte), însoŃită şi de reacŃia
greşită a şoferului orbit, care are tendinŃa de a pătrunde pe sensul opus.

Măsuri de conducere preventivă

 - sporirea atenŃiei pentru a anticipa pericolul provocat de un conducător auto
impulsiv care „iese” dintr-o coloana de maşini pentru a efectua o depăşire;
- ieşirea de pe carosabil, pe partea dreapta, pe acostament sau în decor, în cazuri
extreme, când suntem surprinşi de un vehicul apărut pe neaşteptate în faŃă;
- reducerea vitezei până la oprire, când din sens opus un vehicul s-a angajat într-o
depăşire periculoasă;
- semnalizarea cu luminile farurilor că intenŃia de angajare în depăşire a unui vehicul
care circulă din sens opus este periculoasă;
- evitarea coliziunii frontale (cu un obstacol observat cu întârziere) prin ocolire, pe
partea stângă (daca din sens opus nu circulă alt vehicul sau daca nu suntem depăşiŃi) sau
pe partea dreapta (daca este spaŃiu suficient).
- în situaŃia când obstacolul nu s-a putut evita, se reduce substanŃial viteza pentru
diminuarea consecinŃelor.

Coliziunile din spate se produc pe acelaşi sens al drumului şi au o frecvenŃă mai

mare. În privinŃa gravitaŃii se situează pe locul doi după cele frontale în raport cu numărul
de victime omeneşti.

Factori de risc

- nepăstrarea unei distanŃe corespunzătoare în mers faŃă de vehiculul care circulă în

faŃă;
- aprecierea incorectă a distanŃei de oprire în siguranŃă, în special în condiŃii
nefavorabile de drum (carosabil ud, alunecos). Multe accidente se produc la intersecŃii,
când, datorită imposibilităŃii frânării, este lovit în spate vehiculul oprit la semnalul roşu al
semaforului.
- neobservarea vehiculului din faŃă, mai cu seamă din cauza unor factori umani care
nu au legătură cu conducerea autovehiculului (fumatul, privirea la decor, folosirea
telefonului mobil, muzica, etc.).
- neanticiparea unor situaŃii periculoase cum ar fi frânarea bruscă, nejustificată, când
vehiculul din spate sa nu mai poate opri la timp.
- nesemnalizarea sau semnalizarea cu întârziere a intenŃiei de executare a unei
manevre de către un vehicul din faŃă, caz în care conducătorul autovehiculului din spate
nu mai are timp suficient sa frâneze.
- conducerea cu viteză neadaptată la condiŃiile de vizibilitate, meteo, de drum şi de
trafic, mai ales pe drumurile dintre localităŃi şi pe autostrăzi, pe care se circulă cu viteză
mare , iar frânarea la apariŃia unor obstacole neaşteptate poate declanşa coliziuni în lanŃ;
- oboseala şi aŃipirea la volan care duc la pierderea controlului autovehiculului;
- apariŃia unor incidente tehnice în mers, cum ar fi defectarea sistemului de frânare.

Măsuri de conducere preventivă

- circulaŃia la o distanŃă optimă faŃă de autovehiculul din faŃă, în funcŃie de natura şi

caracteristicile carosabilului, viteza autovehiculului, starea pneurilor, condiŃiile de
vizibilitate şi meteorologice, eficacitatea frânelor, condiŃiile de trafic, experienŃa în
conducere, etc.;
 - aprecierea corectă a distanŃei de oprire în siguranŃă, Ńinând seama de viteza de
deplasare, timpul de reacŃie al conducătorului, eficacitatea frânelor, starea drumului,
condiŃiile meteorologice şi coeficientul de aderenŃă.
- concentrarea atenŃiei pentru a observa la timp semnalizările vehiculului din faŃă şi a
lua măsurile ce se impun. AtenŃie deosebită trebuie acordată vehiculelor cu tracŃiune
animală şi bicicletelor, ale căror manevre sunt executate fără semnalizare prealabilă. La
deplasarea în coloană, chiar şi o fracŃiune de secundă de neatenŃie (întoarcerea capului
pentru a privi peisajul) este suficientă pentru a se produce o coliziune).
- asigurarea vizibilităŃii în spate pentru că atunci când autovehiculul din spate circulă
la o distanŃă periculos de mică faŃă de noi, să fie avertizat de câteva ori cu luminile
lanternelor stop. Dacă cel avertizat nu înŃelege sau persistă în a menŃine distanta redusă,
se măreşte viteza, în limitele permise, pentru a ne îndepărta de un eventual pericol. O altă
posibilitate este să îl determinăm să ne depăşească sau să oprim într-o parcare pentru a-l
lăsa să treacă în faŃă. Evitarea frânarilor bruşte, pentru a preîntâmpina lovirea de către
autovehiculul din spate şi verificarea în permanenŃă a funcŃionării lanternelor stop sunt,
de asemenea, precauŃii care trebuie avute în vedere.

Coliziunile laterale se produc mai frecvent la plecarea de pe loc, în curbe, la

depăşire şi la schimbarea direcŃiei sau a poziŃiei de mers. Numărul acestora este sporit şi
de lipsa marcajelor, starea proastă a drumurilor, lipsa de orientare sau experienŃa a
conducătorilor auto, graba şi neasigurarea la schimbarea direcŃiei sau poziŃiei de mers.
Atragem atenŃia conducătorilor auto ca folosirea excesivă a oglinzilor
retrovizoare, oglinzi care prezintă inconvenientul unghiului mort sau al deformării
realităŃii, generează premise pentru coliziuni laterale.
Măsuri de conduită preventivă:
- sporirea atenŃiei când se circulă prin intersecŃii (dirijate sau nedirijate), pentru a
contracara eventualele acŃiuni incorecte ale participanŃilor la trafic. În intersecŃiile
nedirijate , asigurarea trebuie să se facă şi din partea stângă pentru a preveni situaŃia în
care vehiculul venit din direcŃia respectivă nu acordă prioritate.

STAREA FIZICĂ ŞI PSIHICĂ A CONDUCĂTORULUI AUTO

Oboseala;
Conducerea autovehiculelor în stare de oboseală constituie una din principalele cauze
generatoare de evenimente rutiere grave.
De aceea şoferii trebuie să cunoască :
- semnele oboselii;
- semnele care preced somnul;
- riscurile scăderii vigilenŃei şi a atenŃiei;
- riscurile adormirii la volan.
Se reaminteşte obligativitatea şoferilor de a respecta programul de lucru şi de odihnă
reglementat de acordul internaŃional AETR care se aplică în România ale cărui principale
puncte le recapitulăm :
- perioada de conducere zilnică nu trebuie să depăşească 9 ore;
 - dupǎ 4 şi ½ ore de conducere trebuie să se facă o pauză de cel putin 45 minute;
perioada de 45 de minute de pauză poate fi şi fracŃionată în 2 pauze prima de
minim 15 minute şi a doua de minim 30 min;
- după maximum 6 perioade de conducere zilnică şoferul trebuie să ia un repaus
săptămânal.

Alcoolul;
Se reaminteşte că alcoolul este absorbit în organism foarte rapid , dar eliminarea lui
necesită o perioadă de timp mult mai mare.
Consumul de alcool diminuează capacitatea fizică şi psihică a şoferului, respectiv :
- scade percepŃia;
- este afectată gândirea şi memoria;
- scad reflexele.
Alcoolul modifică atitudinea şoferului faŃă de ceilalŃi participanŃi la trafic :
- creşte agresivitatea;
- induce o stare emoŃională sau euforică ce reduce prudenŃa.
Principalele efecte, generatoare de accidente, ale consumului de alcool :
- nivelul de concentrare şi atenŃie scade foarte mult;
- câmpul vizual se reduce;
- timpul de reacŃie se măreşte;
- distanŃele şi vitezele se evaluează greşit;
- pericolele şi riscurile sunt subestimate.
Principalele consecinŃe ale consumului de alcool :
- 0,03% debutează riscul producerii unui accident;
- 0,05% riscul producerii unui accident se dublează;
- 0,08% riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;
- 0,12% riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 de ori.

Medicamentele;
Medicamentele care influenŃează negativ starea fizică şi psihică a şoferilor sunt :
- tranchilizante;
- somnifere;
- antialergice;
- sedative şi hipnotice.
Efectele care apar la consumul medicamentelor menŃionate :
- reducerea nivelului de concentrare şi al atenŃiei;
- tulburări vizuale şi auditive;
- confuzii, halucinaŃii;
- stări de somnolenŃă;
- stări de euforie;
- diminuarea reflexelor.

Drogurile;
Efecte ale consumului de droguri :
- stare de excitaŃie euforică;
- halucinaŃii, pierderi de memorie;
- apatie;
- agitaŃie, exaltare;
- delir, agresivitate;
- tulburări psihice violente.

DISTANłA DE OPRIRE.

Treactie Ta T frânare

SPATIUL CORESPUNZATOR Timpului total de oprire

36 km/h = 10 m/s 72 km/h = 20 m/s 144km/h = 40 m/s

SpaŃiul de frânare:
SpaŃiu corespunzător spaŃiului de reacŃie;
SpaŃiu corespunzător timpului de frânare;
Viteza de deplasare;
Timp de reacŃie;
Coeficientul de aderenŃă;
RelaŃia de calcul al spaŃiului de frânare.
 PATINARE. DERAPARE
Este generată de pierderea aderenŃei
PATINAREA se învârt roŃile motoare în gol , iar autovehiculul nu înaintează
DERAPAREA este alunecarea într-o direcŃie laterală faŃă de direcŃia de mers
datorită aderenŃei scăzute şi manevrării incorecte a autovehiculului
Factori care favorizează fenomenul;
• Viteza excesivă sau neadecvată condiŃiilor de carosabil (umed sau
alunecos)
• Derapare la bruscarea volanului
• Derapare la frânare
• Derapare la viraj
• Derapare la accelerare
 ACVAPLANAREA

Acvaplanarea este fenomenul de plutire aparentă a pneului pe o peliculă de apă

sau de patinare a pneului pe o pelicula de apă.
Fenomenul este spectaculos, dar foarte periculos deoarece autovehiculul nu mai
răspunde la comenzile conducătorului auto (volan, frână, acceleraŃie), deci capacitatea de
ghidare tracŃiune şi frânare a autovehiculului sunt aproape nule, vehiculul înaintând pe
direcŃia imprimată de conducător înainte de a intra în acest fenomen.

Conditiile care favorizează apariŃia acestui fenomen sunt:

- viteza excesivă;
- existenŃa unei pelicule de apă pe partea carosabilă datorită ploii torenŃiale sau datorită
unui drenaj corespunzător a părŃii carosabile;
- adâncimea profilului benzii de rulare, uzura pneului;
- profilul benzii de rulare;
- lăŃimea pneului;
- presiunea în pneu;
- sarcina pe anvelopă.

Măsuri ce trebuie luate pentru a circula în siguranŃă

- pregătirea atentă a autovehiculului; o atenŃie deosebită se va acorda dispoziŃivelor de
iluminare şi semnalizare, ştergătoarelor de parbriz, verificarea funcŃionării instalaŃiilor de
spălare a parbrizului, instalaŃia de climatizare;
- utilizarea dispoziŃivelor de climatizare, dezaburire, de curăŃare a parbrizului şi lunetei;
- aprinderea farurilor de zi sau a luminilor de întâlnire;
- reducerea vitezei de deplasare;
- utilizarea de regulă a frânei de motor;
- evitarea bruscării comenzilor;
- atenŃie deosebită la efectuarea manevrei de depăşire.
- în traficul urban se va concentra atenŃia asupra locurilor aglomerate, frecventate de
pietoni grăbiŃi;
- în traficul rural o atenŃie deosebită se va acorda intersecŃiilor, acolo unde pot apărea în
mod surprinzător porŃiuni cu mâzgă, noroi, deci, porŃiuni cu aderenŃă redusă;
- când ploaia este torenŃială, se reduce considerabil viteza şi se scoate autovehiculul în
afara părŃii carosabile.

______________________