CAPITOLUL I Introducere

Conducerea unui autoturism in deplina siguranta presupune: cunostinte teoretice, abilitati practice privind manevrarea autoturismului si o stare fizica si psihica care sa nu altereze puterea de concentrare. n general, problematica siguran ei n trafic este determinat de trei factori majori: carosabilul, autoturismul i conduc torul auto. Aceste elemente sunt ntr-o strns interdependen , iar n cazul unor situa ii dificile, fr o conduit preventiv a oferului n trafic, se pot produce accidente grave. Dificultatea major n ceea ce prive te controlul ma inii n trafic rezid din faptul c manevrarea ma inii n situaii dificile presupune: evaluarea situa iei respective, elaborarea unor strategii necesare evit rii accidentelor i acionarea elementelor de comand ale ma inii, ntr-un timp relativ limitat i n majoritatea cazurilor necunoscute. Pentru evitarea unor asemenea situa ii se impune att limitarea vitezei astfel nct s existe o marj de siguran necesar controlului sigur al ma inii, ct i dobndirea unor deprinderi care vizeaz capacitatea de evaluare a situa iilor critice i respectiv viteza de reac ie n asemenea situa ii. Pentru a prezenta factorii care contribuie la siguran a circula iei i a modului de dobndire a cuno tinelor i a deprinderilor necesare unui conduc tor auto privind manevrarea autotu-rismului n trafic, se porne te de la implica iile factorilor menionai mai sus. Comportamentul oferului la volanul autoturismului n trafic depinde de urm torii factori: dobndirea unor deprinderi necesare controlului elementelor de comand ale mainii; cunoa terea caracteristicilor dinamice ale ma inii (demarajul i spaiul de frnare) la diferite viteze i n condi iile unui carosabil cu o aderen variabil; capacitatea de percep ie i analiz rapid a situaiilor ntlnite n trafic; capacitatea de anticipare a unor situa ii critice i de elaborare a unor ac iuni de prevenire, astfel nct situa ia care poate s apar s nu surprind conduc torul auto. n acest mod se recupereaz un timp pre ios necesar evit rii unor accidente cu urmri grave; starea fizic i psihic a conducatorului auto. Carosabilul i dinamica mainilor n trafic reprezint , n unele situa ii, cauze care pot genera accidente. Printre cele mai frecvente cauze generatoare de accidente se regsesc i urm toarele: aderen a carosabilului (polei, z pad, mzg); geometria carosabilului: curbe periculoase n vrf de pant , drumuri care se ngusteaz, carosabil cu denivel ri etc.

Un alt factor important legat de siguran a traficului l reprezint starea tehnic a mainii, iar n unele situa ii performanele autoturismului. oferul autoturismului trebuie s cunoasc foarte bine resursele ma inii i s se angajeze n anumite manevre numai dac este sigur de reu it. Cunostintele teoretice pe care trebuie sa le dobandeasca un conducator auto sunt: cunostinte referitoare la infrastructura rutiera: drum public, indicatoare, marcaje, semafoare; cunostinte privind manevrele pe care le executa in trafic: depasirea, oprirea, intoarcerea, stationare, parcarea; cunostinte legate de acordarea primului ajutor; cunostinte de conduita preventiva si conducere ecologica; cunostinte elementare de mecanica; cunostinte privind infractiunile si contraventiile. Problema majora in cazul unui conducator auto consta in faptul ca aceste cunostinte se aplica (sunt verificate) in timp ce acesta se afla in trafic. Daca o cunostinta nu se aplica in timp util, atunci acea cunostinta nu mai are nici o valoare.

CAPITOLUL II Elemente constructive ale drumurilor publice

Drumul public reprezinta orice cale de comunicare terestr , destinat traficului rutier dac este deschins circulaiei publice. Drumurile publice se clasifica dupa cum urmeaza: judetean, comunal" lectie12.txt ): ("Drum european, national,

Drumul european - este un drum public de interes european, drum care str bate mai multe ri. Drumurile europene se pot recunoa te dup plcuele indicatoare de form dreptunghiular de culoare verde, pe care este trecut litera "E" urmat de un num r.

Drumul naional - este un drum public de interes na ional, care face leg tura ntre dou sau mai multe localit i importante. Drumul na ional poate fi in acela i timp i drum european. De exemplu un drum european care str bate ara noastr , pe teritoriul tarii noastre, se transform n drum na ional, care se simbolizeza prin culoarea ro ie aflata pe partea superioara a bornei kilometrice.

Drumul judeean - este un drum public, dar de interes jude ean. El face leg tura ntre mai multe localit i ale aceluiai jude. Simbolizarea drumului jude ean se face prin culoarea albastr aflata pe partea superioara a bornei kilometrice.

Drumul comunal - este un drum public de interes local, care face leg tura ntre mai multe sate dintr-o comun . Simbolizarea drumului comunal se face prin culoarea galben aflata pe partea superioara a bornei kilometrice.

Daca un drum este descchis circulatie atunci to i cei care folosesc aceste drumuri sunt supu i normelor de circula ie rutier si pot fi sancionai de legislaia in vigoare. In schimb cei care folosesc un drum care nu este deschis circula iei publice, nu pot fi sancionai. Autostrada este drumul na ional de mare capacitate i vitez, semnalizat special, rezervat exclusiv circula iei autovehiculelor, cu sau f r remorci, care nu serve te propriet ii riverane, prev zut cu dou ci unidirecionale, separate printr-o zon median sau, n mod excep ional, prin alte modalit i, cu excep ia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, avnd cel pu in dou benzi de circula ie pe sens i band de

urgen, intersecii denivelate i accese limitate, intrarea i ieirea fiind permise numai prin locuri special amenajate.

(Elementele constructive ale unei autostrade sunt ilustrate in urmatoarea lectie 3D

lectie13.txt)

Partile componente ale drumului public

Partea carosabil- este partea drumului public destinat circulaiei vehiculelor. Acostament - este fia lateral cuprins ntre limita p rii carosabile i marginea platformei drumului si care serve te in general la circula ia pietonilor. In localiti, acostamentul este trotuarul. anul- este o s ptur lung i ngust, fcute pe ambele p ri ale drumului pentru scurgerea apei. Elementele geometrice ale drumului public sunt ilustrate in urmatoarele lectii 3D.
2 2 2 2 "Aliniament, curbe, sucesiuni de curbe" "Palier, rampa, panta" "Elemente geometrice - drum cu 2 benzi de circulatie pe sens" "Rambleu, debleu, profil mixt" lectie14.txt lectie15.txt lectie16.txt lectie17.txt

Elementele constructive ale drumului public sunt ilustrate in urmatoarele lectii 3D.
2 2 2 2 2 2 2 "Elemente constructive ale drumului public din afara localitatii-drum cu 2 benzi pe sens" "Elemente constructive ale drumului public din afara localitatii-drum cu o banda pe sens" "Elementele constructive ale drumului public aflat in interiorul localitatii" "Banda suplimentara pentru vehicule lente" "Banda de stocaj pentru virajul la stanga" "Benzi cu circulatie reversibila" "Banda de accelerare si banda de decelerare" lectie02.txt lectie03.txt lectie04.txt lectie05.txt lectie06.txt lectie07.txt lectie08.txt

2 2 2

"Banda rezervata transportului public de persoane" "Drum pentru autovehicule, pietoni, pista pentru biciclisti" "Circulatie in ambele sensuri / sens unic"

lectie09.txt lectie10.txt lectie11.txt

CAPITOLUL III Mijloace de dirijare a circula iei rutiere

Dirijarea circula iei rutiere se face prin: indicatoare rutiere, marcaje rutiere; semnale luminoase (semaforul electric), semnalele agentului de circula ie

1.Dirijarea circulaiei prin indicatoare rutiere

Pentru a stabili portiunea de drum pe care este valabila o restrictie data de un indicator trebuie avuta in vedere una din urmatoarele reguli: un indicator are zon de aciune din locul n care este amplasat pn la prima intersecie, un indicator rutier este valabil numai pentru prima intersec ie; un indicator este valabil, din locul n care este amplasat pn unde se ntlne te un indicator care sfr ete zona de ac iune a acestuia: Aceste trei reguli de baz , nu ac ioneaz n acela i timp asupra indicatoarelor rutiere, fiecare indicator se va supune numai unei reguli. Indicatoarele rutiere se mpart n urmatoarele categorii.

Indicatoare de avertizare Toate indicatoarele de avertizare sunt de forma triunghiular cu vrful n sus i avertizeaz asupra unor locuri periculoase din trafic. Simbolul indicatorului de culoare neagra este plasat n interiorul indicatorului. Obliga ia general pe care o avem la ntlnirea unui asemenea indicator este de a circula cu aten ie sporit. In cazul anumitor indicatoare avem i obligaia de a reduce viteza de deplasare.

Indicatoare de interzicere sau restricie Aceste indicatoare se instaleaz de regul la cap tul sectoarelor de drum sau pe sectoarele de drum pe care se interzice: - accesul tuturor vehiculelor; - accesul unor categorii de vehicule; - accesul unor vehicule care dep esc o anumit greutate, n lime sau lungime; - dep irea autovehiculelor sau a unor categorii de vehicule - virarea la stnga sau la dreapta i respectiv ntoarcerea; - oprirea sau sta ionarea; - accesul vehiculelor care transport substan e explozive, periculoase i care pot polua apele; - dep irea unei anumite viteze. Pentru anularea restric iilor stabilite prin indicatoarele de interzicere exist i indicatoare care marcheaz sfritul unei anumite categorii de restric ie sau a tuturor restriciilor. Indicatoare de reglementare a prioritii Indicatoarele de prioritate sunt utilizate pentru: - reglemantarea circula iei n intersec ii; - stabilirea drumului cu prioritate i ncetarea drumului cu prioritate; - prioritate pentru circula ia din sens invers; - prioritate fa de circula ia din sens invers.

Indicatoare de informare turistica Aceste indicatoare au rolul de a informa participan ii la trafic asupra unor puncte turistice, cum ar fi: - monumente istorice; - cascade, pe teri, prtie de schi, telecabin ; - rezervaii naturale; - pensiuni agroturistice.

Indicatoare de informare Aceste indicatoare au rolul de a informa participan ii la trafic asupra: - unor elemente din trafic: trecere pentru pietoni, limite generale de vitez , sens unic, autostrad , sfrit de autostrad , limite maxime de vitez , n funcie de condi iile meteo, pasarele, pasaje subterane etc;

- unor loca ii speciale: service auto, vulcanizare, sta ie de alimentare cu carburan i, spital, poli ie, punct de prim ajutor, restaurant, hotel, post telefonic, gar , port, autogar; - unor puncte caracteristice din trafic: sta ie de autobuz, tramvai, de taximetrie, loc de joac pentru copii.

Indicatoare de obligare Aceste indicatoare se instaleaz n locul unde participan ii la trafic sunt obligai s respecte anumite restric ii: - de deplasare: nainte, la dreapta, nainte sau la dreapta, ocolire; - de deplasare pe sectoare de drum destinate numai: bicicli tilor, pietonilor, unei anumite categorii de vehicule; - de deplasare cu o vitez minim obligatorie pentru a fluidiza traficul; - de deplasare pe un anumit traseu a vehiculelor care transport mrfuri periculoase; - de deplasare pe timp de iarn cu autoturismul echipat cu lan uri pentru z pad;

Indicatoare de orientare Aceste indicatoare au rolul de a informa participan ii la trafic cu privire la: - presemnalizarea direc iilor de mers c tre anumite localit ti; - presemnalizarea traseului pentru evitarea localit ilor (drumul de centur ); - presemnalizarea drumurilor nchise, periculoase sau f r ieire; - confirmarea direc iei de mers; - presemnalizarea traseului care trebuie urmat de o anumit categorie de vehicule; - intrarea i ieirea din localitate, limit de jude .

Indicatoare rutiere temporare Majoritatea acestor indicatoare, de regul , au forma indicatoarelor de avertizare, obligare sau orientare, diferen a constnd n faptul ca fondul pe care sunt imprimante semnele este de culoare galben . Se monteaz n zona de drum n lucru i evident c aceste indicatoare vor fi men inute doar pe perioada efectu rii lucrrilor la carosabil sau n apropierea acestuia. Aceste indicatoare au rolul de a avertiza i informa participan ii la trafic cu privire la: - ngustarea p rii carosabile, lucr ri, acostament periculos, pericol de mproscare cu pietri, interzis dep irea autovehiculelor, limitare de vitez , sfritul restriciilor; - devierea temporar a unor trasee, ngustare temporar a carosabilului, denivelare fa de banda al turat, abatere temporar ; - succesiuni de puncte de lucru, presemnalizarea unor sectoare de drum cu circula ie alternant nso ite i de lungimea sectorului de drum etc.

Indicator kilometric si hectometric Aceste indicatoare informeaz participan ii la trafic cu privire la tipul drumului (autostrad , european, na ional, jude ean, comunal), i respectiv distan a pn la localitatea nnscris pe borna kilometric . De regul, pe bornele kilometrice sunt trecute localit ile cele mai importante i localitatea cea mai apropiat de borna respectiv n sensul de mers.

Panouri aditionale Panourile adi ionale nso esc alte indicatoare i sunt plasate de regul sub indicatorul pe care l nso esc. Prin intermediul acestor panouri se stabilesc urm toarele: - distan a pn la locul la care se refer indicatorul de presemnalizare sau informare; - distan a ntre indicator i locul periculos; - intervalele de timp n care ac ioneaz indicatorul; - delimitarea zonei de ac iune a indicatorului (nceput, confirmare, sfr it); - parcare cu plat ; - polei, ghea , zpad; - vehicul care transport substan e explozive, periculoase i de natur s polueze OBSERV ATIE. Indicatoarele mentionate sunt ilustrate in cadrul lectiilor de legislatie atat ca imagine cat si prin plasarea lor in cadrul infrastructurii rutiere.

2. Dirijarea circulaiei prin marcaje rutiere Marcajele rutiere mpreun cu indicatoarele rutiere realizeaz o informare corecta asupra modului de configurare a par ii carosabilului, n ideea desf urrii unei circulaii n condi ii de siguran ridicat, a fluidizrii traficului i a reducerii stresului n timpul conducerii autoturismului. n func ie de informarea realizata cu ajutorul marcajelor, acestea se clasific n: - marcaje de separare a sensurilor de circula ie i de delimitare a p rii carosabile; - marcaje pentru benzi cu circula ia reversibil; - marcaje pentru drumuri cu zon verde separatoare; - marcaje pentru benzile de accelerare i decelerare; - marcaje pentru benzile de stocare; - marcaje de traversare pentru pietoni i bicicliti; - marcaj de interzicere a dep irii i de reducere a vitezei naintea unor curbe deosebit de periculoase; - alte marcaje. OBSERV ATIE. Marcajele mentionate sunt ilustrate in cadrul lectiilor de legislatie atat ca imagine cat si prin plasarea lor in cadrul infrastructurii rutiere.

3. Dirijarea circulaiei prin semnale luminoase.

Semaforul electric Semaforul electric n func iune este utilizat pentru dirijarea circula ia in intersecii, acolo unde drumurile publice se intersecteaz sub form relativ perpendicular . Sub semafoare electrice sau chiar pe lentilele optice, se pot monta semne adi ionale care s indice direc ia, sau direc iile pentru care este valabil semaforul. Dac la o intersec ie de drumuri sunt instalate att indicatoare de reglementare a prioritii la intersecie, cat i semafoare electrice n func iune, conduc torii de vehicule vor respecta semnifica iile semaforului electric. Semaforul electric este prev zut cu trei lumini: verde, galben i rou, dar conduc torii de vehicule au obligatia de a respecta cinci combinatii de culori dupa cum urmeaza. 1. culoarea verde permite trecerea prin intersec ie a vehiculelor, pe oricare din direciile dorite. Dac din cauza aglomer rii, conduc torul auto risc s rmn imobilizat n intersec ie, stnjenind sau mpiedicnd desf urarea traficului, atunci i se interzice p trunderea n intersec ie chiar dac lumina de culoare verde i d acest drept. 2. culoarea galben - interzice p trunderea n intersec ie a oricrui vehicul. 3. culoarea roie interzice p trunderea n intersec ie a oric rui vehicul. Culoarea galben dup ro u - interzice trecerea prin intersec ie, culoarea galben dup verde - interzice trecerea prin intersec ie, cu urm toarele excep ii: pot p trunde n intersec ie, cei care sunt surprin i de aceast culoare n interiorul intersec iei; pot p trunde n intersec ie cei care sunt att de aproape, nct nu mai pot opri n condi ii de siguran la apari ia semnalului. 4. dac la o intersecie, al turat semaforului, n partea dreapt exist o lamp cu o lumin de culoare verde care func ioneaz intermitent, iar pe lentil are aplicat o sgeat orientat cu vrful ctre dreapta, conduc torii de vehicule care vor s circule pe direc ia la dreapta pot intra in intersec ie, indiferent ce culoare indic semaforul electric cu obliga ia de a ceda trecerea vehiculelor care au acest drept. ("Semafor cu sageata verde pentru virajul la dreapta" lectie202.txt). . 5. la interseciile semaforizate se vor respecta i celelalte indicatoare care apar att nainte ct i n interiorul

interseciei (indicatoare de obligare, de ocolire, de interzicere etc). Exemplu de reglementare a circulatiei cu ajutorul semafoarelor
2 2 "Intersectie semaforizata" "Intersectie semaforizata cu 4 benzi pe sens" intersectie1.txt papadie.txt

Semafoare pentru circulaia pe benzile reversibile La nceputul sectoarelor de drum cu circula ie reversibil, acolo unde benzile sunt delimitate prin marcaje longitudinale, pot aparea semafoare suspendate deasupra benzilor. ("Benzi cu circulatie reversibila" lectie07.txt) 1. semaforul cu lumin roie avnd forma a dou bare nclinate i ncruciate (X), reprezint faptul c pe acele benzi se interzice accesul, ele fiind rezervate circula iei din sens invers; 2. semaforul cu lumin verde avnd forma unei s gei cu vrful n jos, reprezint faptul c pe acele benzi se admite accesul; 3. semafor, cu lumin de culoare galben sau alb avnd forma unei s gei oblice cu vrful ctre dreapta, semnific faptul c acele benzi vor fi nchise, iar conduc torii trebuie s se replieze c tre benzile indicate de s geat. Lampa cu lumin galben intermitent Inainte de intrarea ntr-o intersec ie se poate monta o lamp cu lumin galben care s funcioneze intermitent. Aceast lamp se poate monta singur sau se obtine prin transformarea functionarii semaforul, prin stingerea culorilor verde si ro u, lsndu-se numai culoarea galben care va funciona intermitent. La ntlnirea acestui semnal, to i conduc torii de vehicule pot p trunde n intersec ie, dar sunt obliga i s respecte semnalizarea rutier i regulile de circula ie aplicabile n acel loc. Semnalele agentului de circulaie Indicatiile agentul de circula ie au prioritate maxima in cazul dirijarii circulatiei. Indicatiile acestuia se pot face cu bratele, cu bastoane reflectorizante sau prin mijloace de avertizare sonor . De regula interventia agentului de circulatie se face pentru: dirijarea circula iei intr-o intersecie; oprirea circula iei n scopul controlului.

10

Dac intr-o intersec ie se gsete un agent de circula ie care dirijeaz circulatia in acel loc, aunci semnalele lui vor fi respectate cu prec dere, chiar dac exist semafoare electrice n func iune sau indicatoare de reglementare a priorit ii in intersec ie. Conduc torii de autovehicule care circul dintr-o direcie ce intersecteaz braul poliistului sau bra ele ntinse orizontal au obliga ia de a opri. Conduc torii de autovehicule care circul dintr-o direc ie venind din lungul bra elor pot trece prin intersecie, indiferent de direc ia pe care vor s circule. De asemenea semnalele agentului de circula ie sunt valabile i pentru pietonii care inten ioneaz s traverseze strada. Semnalele politistului si situatii in care politistul dirijeaza circulatia se gasesc in softul dedicat predarii lectiilor de legislatie la sectiunea: indicatoare-semnalele politistului si in cadrul urmatoarelor lectii 3D.
3 3 3 3 2 2 "Politist cu bratul stang la orizontala" "Politist cu bratul drept la orizontala" "Politist cu ambele brate la orizontala" "Politist cu bratele pe langa corp" "Semnalele politistului de pe motocicleta de politie" "Semnalele politistului din autovehicul" lectie92.txt lectie93.txt lectie94.txt lectie95.txt lectie25.txt lectie26.txt

. Alte semnale date de ctre agentul de circulaie Balansarea n plan vertical a unei lumini de culoare ro ie pe timp de noapte sau baston reflectorizant nseamn "Oprire", pentru to i cei spre care se ndreapt acea lumina. Micarea bra ului n plan vertical nseamn - reduce i viteza. Rotirea vioaie a bra ului nseamn - mrii viteza. Semnalul dat cu dispozitivele speciale cu lumini de culoare albastr i roie nsoit de soma ie prin sistemul acustic, nseamn oprire, pentru cei care circul din sens opus sau care sunt ajun i din urm de un vehicul al poli iei Toi conducatorii care au primit un semnal de oprire au obliga ia de a pune imediat semnalizarea dreapta, i de a opri pe partea dreapt , n afara p rii carosabile sau ct mai mult lng bordur ori acostament.

Semnalele altor persoane care dirijeaza circulatia Pe langa semnalele agentilor de circulatie in trafic se mai pot intalni si semnalele:
agentilor de cale ferata; muncitorilor care efectueaza lucrari pe carosabil; conducatorilor de coloane militare; membrilor patrulelor scolare; persoanelor nevazatoare. lectie50_1.txt lectie50_2.txt lectie50_3.txt lectie50_4.txt lectie50_5.txt

11

Semnalele conductorilor de autovehicule In functie de manevra pe care o executa sau de situatia data, conduc torii de autovehicule au obliga ia de a da semnale optice ori acustice. Aceste semnale au rol de a face cunoscuta intentia de mers pe care doreste s-o urmeze respectivul conducator.

Semnalele optice. De fiecare data la plecarea de pe loc se va semnaliza prin intermediul l mpilor de semnalizare stnga sau dreapta, n func ie directia in care se va deplasa. In cazul schimbarii pozi iei de mers de exemplu la trecerea de pe o band pe alta se va semnaliza prin intermediul l mpilor de semnalizare. In localit i de la o distan a de cel pu in 50 m, iar n afara localit ilor de la o distan a de cel pu in 100 m. In cazul depasirii si a virajului la stnga sau la dreapta se va semnaliza prin intermediul l mpilor de semnalizare, n localit i de la cel pu in 50 m, iar n afara localitilor cu cel pu in 100 m. Oprirea involuntara se semnalizeaz automat in momentul actionarii franei de serviciu cu ajutorul l mpilor oprire "STOP" de culoare ro ie din spatele autovehiculului. Oprirea voluntar se semnalizeaz prin punerea n func iune a luminilor l mpii de semnalizare, inainte cu cel pu in 50 m n localit i i cu cel pu in 100 m n afara localitilor. Staionarea pe timp de noapte se semnalizeaz prin intermediul l mpilor de pozi ie (staionare). Oprirea accidental se semnalizeaz prin intermediul l mpilor de avarii, care raman active atata timp cat vehiculul nu poate fi scos imediat n afara p rii carosabile.

Luminile de avarii se mai folosesc si in urmatoarele situatii: cnd vehiculul se deplaseaz foarte lent situatie in care el nsu i constituie un pericol pentru circula ie; cnd circula ia este blocat n sensul de mers. In timpul rul rii cu autovehiculul pe timp de noapte se va folosi numai faza de drum (mare), sau faza de ntlnire (scurt ), funcie de gradul de iluminare al drumului public. Se interzice sa se circula numai cu

12

luminile de pozi ie, chiar dac drumul este luminat. A TENTIE La ntlnirea cu un alt autovehicul care circul din sens contrar pe timp de noapte, se va trece de la faza de drum, la faza de ntlnire de la o distan de cel pu in 200 m, concomitent cu reducerea.vitezei de deplasare. La trecerea prin intersec iile care nu sunt dirijate prin semafor electric sau agent de circulaie, conduc torii auto vor semnaliza prin schimbarea alternativ a fazei de drum cu cea de ntlnire. Se pot da semnale optice prin intermediul farurilor ori de cte ori situatia o impune, reducand in acela i timp i viteza de deplasare. In condi ii de vizibilitate redus (cea dens , ploi toren iale, ninsori abundente), conduc torii de autovehicule au obliga ia de a circula cu luminile de ntlnire aprinse.

Modului de utilizare a semnalelor optice este ilustratat in urmatoarele lectii 3D.

Semnalele la schimbarea directiei, depasirea si punerea in miscare Semnalele conducatorilor de vehicule in cazul in care se deplaseaza cu viteza redusa Semnalele conducatorilor de vehicule care se tracteaza Semnalele in momentul opririi in spatele unei coloane de autovehicule (luminile de avarie) Semnalele pentru atentionarea celorlati participanti la trafic (utilizarea claxonului) Semnalele in cazul intalnirii unui autobuz in statie de tip alveola Semnalele conducatorilor de vehicule la oprire Utilizarea mijloacelor de avertizare sonora lectie51_1.txt lectie51_2.txt lectie51_3.txt lectie51_4.txt lectie51_5.txt lectie51_6.txt lectie51_7.txt lectie838.txt

Semnale acustice Conduc torii de autovehicule pot folosi mijloacele de avertizare sonor , (lectie51_5.txt) att ziua ct i noaptea, n localit i sau n afara acestora ori de cte ori este nevoie pentru atentionarea evitarea unui pericol imediat. Se interzice claxonatul in urmatoarele situatii: 1. in zona de ac iune a indicatorului -claxonatul interzis; 2. la mai pu in de 25 m fa de cei c rora li se adreseaz ; 3. n mod repetat si abuziv.

13

Semnalele autovehiculelor cu regim special Autovehiculele cu regim prioritar folosesc girofare cu lumini specifice fiecarei categorii, dupa cum urmeaza. Lumina de culoare rosie este folosita de: autoturismele de politie si pompieri. Lumin de culoare albastr este folosita de autoturismele: poli iei, jandarmeriei, poliiei de frontier, salvare, protec ia civil, armata, serviciul romn de informa ii (S.R.I.- ui), serviciul de protec ie i paz (S.P.P . - ui), Ministerul Justiiei-Direcia General a Penetenciarelor, procurorii criminah ti din Ministerul Public, Parchetul Naional Anticorupie Lumina de culoare galben este folosita de: autovehicule cu mase sau gabarit dep it sau cele care le nso esc, cele care transport substan e periculoase, cele destinate ntreinerii, repar rii sau execut rii de lucr ri'de drumuri, cele de cur enie strzilor, cele de desz pezire, cele destinate tract rii vehiculelor r mase n pan , tractoarele sau utilajele agricole.

Observatie: 1. Autovehiculele dotate cu lumini de culoare rosie si albastra pot avea si dispozitive de avertizare sonor . 2. Semnalele de avertizare optice si sonore nu se pot folosi dect atunci cnd vehiculele se deplaseaz la interven ie sau n misiuni cu caracter de urgen . In cazul intalnirii unui autovehicul special in misiune cu semnalele optice rosii sau/si sonore specifice active, conduc torii de vehicule au obliga ia de a opri, de ndat , n afara prii carosabile sau ct mai mult lng bordura din dreapta, pentru a lasa cale de acces auovehiculelor speciale.

In cazul intalnirii unui autovehicul special in misiune cu semnalele optice albastre sau/si sonore specifice active, conduc torii de vehicule au obliga ia de a reduce viteza i de a circula ct mai pe partea dreapt , elibernd banda pe care se deplaseaz acestea

Modului de abordare a traficului in cazul autovehiculelor cu regim special aflate in misiune este ilustrat in urmatoarele lectii 3D.
Semnale speciale de avertizare luminoasa (politie, ambulanta, pompieri) Semnale speciale de avertizare luminoasa (gabarit depasit) lectie22.txt lectie23.txt

14

CAPITOLUL IV DEPLASAREA VEHICULELOR Pornirea si punerea in miscare a autoturismului

Orice deplasare a unui autivehicul ncepe cu pornirea de pe loc si apoi cu punerea in miscare a autovehiculului. Obligatii la pornirea de pe loc a conduc torului auto: s se asigure de nchiderea u ilor; s stabileasca pozi ia oglinzilor retrovizoare astfel incat sa se poata observa cat mai bine traficul in spatele autoturismului condus; s-i monteze centurile de siguran ; sa semnalizeze stnga, inten ia schimb rii pozi iei autovehiculului. La pornirea de pe loc de pe partea stng a unui drum cu sens unic se semnalizeaz dreapta. se slbete frna de ajutor. n timpul deplas rii cu autoturismul conduc torul auto nu are voie s foloseasc-telefonul mobil cu excep ia existenei dispozitivului hands free i de asemenea nu poate folosi instala ia de sonorizare care genereaza un zgomot ce depaseste limita maxima admis. Dupa ce conducatorul auto a parcurs toate etapele mentionate mai sus urmeaza sa puna in miscare autoturismul, asigurandu-se permanent c pe drumul public nu se afl vehicule n mers pe care ar putea sa le stanjeneasca n deplasare.

Punerea in miscare a autoturismului este ilustrata in urmatoarele lectii 3D. De asemenea sunt ilustrate si cateva situatii critice care pot aparea la punerea in miscare
Punerea in miscare a autovehiculului la iesirea dintr-o coloana de autovehicule Punerea in miscare a autovehiculului la iesirea dintr-o parcare de langa strada Punerea in miscare a autovehiculului la iesirea dintr-o parcare de langa un bloc Punerea in miscare a unui autovehicul parcat pe trotuar lectie57.txt lectie11_p.txt lectie11_p2.txt lectie89.txt

. Situatii critice la punerea in miscare a autovehiculului.Elemente de prevenire Punerea in miscare a unui autovehicul aflat pe trotuar Iesirea dintr-o parcare de langa un bloc lectie85.txt lectie11_p1.txt

15

Reguli de baza privind deplasarea vehiculelor Toate vehiculele se deplaseaz pe drumurile publice numai pe partea dreapt a drumului n sensul de mers, indiferent c drumul este cu sens dublu sau cu sens unic. In timpul deplas rii vehiculele snt obligate s pstreze o distan suficient fa de marginea din dreapta a drumului si fa de vehiculele. Se men ioneaza c legea nu prevede nici o valoarea anume pentru distanta fata de vehiculele pe lng care circul , astfel ca responsabilitatea revine canducatorului auto in cauza.

Pozitionarea autovehiculelor de-a lungul drumului public in timpul deplasarii In timpul deplasarii exista doua situatii: cnd benzile snt materializate cnd benzile snt imaginare (rnduri) Pozitionarea autovehiculelor de-a lungul drumului public in timpul deplasarii cand benzile snt materializate De-a lungul drumului exeptand intersectiile, vehiculele vor circula pe benzi in modul urmator In localitati pe banda 1 vor circula vehiculele simple, autovehiculele de transport n comun i autovehiculele care se deplaseaz cu vitez lent. pe banda doi vor circula vehiculele care se deplaseaz cu vitez ridicata, putnd fi folosit pentru dep ire vehiculelor care circul pe banda unu. pe banda trei nu circul in mod curent nici un autovehicul, r mnnd liber pentru dep iri. In aceasta maniera are loc o nc rcare corect a benzilor de circula ie incepand cu banda din dreapta si terminand cu cea din stanga.

In afara localitatilor Toate autovehiculele sunt obligate s circule numai pe banda unu, banda doi r mnnd liber pentru dep ire i interven ii. Pe autostr zi este interzise circula ia autovehiculelor cu gabarite sau mase dep ite, cu excep ia celor autorizate . Pe autostrad conduc torului auto i este interzis urmatoarele: s circule sau sa sta ioneze pe banda de urgen ; s efectueze manevra de ntoarcere sau de mers napoi. s remorcheze un autovehicul r mas n pan sau s intre pe autostrad cu un autovehicul remorcat. 16

Obligatii la schimbarea benzii de circulatie Sa se asigur c pe banda pe care inten ioneaz s intre, nu circula nici un autovehicul pe care ar putea sa-l stanjeneasca. Sa semnalizeze inten ia schimb rii poziiei de mers a vehiculului cu cel pu in 50 m n localit i i cel pu in 100 m n afara localit ilor. Observatie: Nu se poate trece dintr-o singura manevra de pe banda 1 pe banda 3. In acest caz trecerea se face progresiv, mai intai pe banda 2 si apoi pe banda 3. Indiferent daca se trece pe banda din stanga sau pe cea din dreapta obligatiile raman aceleasi.

Vitezele de deplasare Viteza reprezinta un factor major in cazul accidentelor rutiere. In acest context viteza de deplasare trebuie s asigure o deplasarea n condi ii de siguran maxima indiferent de conditiile meteo sau a celor de trafic. Adaptarea vitezei trebuie sa se faca permanent, astfel nct s poat efectua orice manevr n condi ii de siguran maxim . Limitele maxime de vitez cu care autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice sunt reglementate prin lege. Limita maxim de vitez n localiti este de 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum din interiorul localit ilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoria A i B, i limite de vitez superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de vitez mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poli iei rutiere. De asemenea in functie de intensitatea circula iei, administratorul drumului, cu avizul poliiei rutiere, poate stabili i limite de vitez inferioare, dar nu mai pu in de 10 km/h pentru tramvaie i de 30 km/h pentru toate autovehiculele. Limitele maxime de vitez, n afara localit ilor, sunt urmatoarele: pe autostr zi - 130 km/h; pe drumurile expres sau pe cele na ionale europene (E) - 100km/h; pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h. Vitezele maxime admise n afara localitilor pentru categoriile i subcategoriile de autovehicule sunt urm toarele: 130 km/h pe autostr zi, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cele na ionale europene (E) i 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile A i B;

17

 110 km/h pe autostr zi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele na ionale europene (E) i 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile C, D i subcategoria D1; 90 km/h pe autostr zi, 80 km/h pe drumurile expres sau pe cele na ionale europene (E) i 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile A1, B1 i C1; 45 km/h, pentru tractoare i mopede. Viteza maxim admis n afara localit ilor pentru autovehiculele care tracteaz remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mic dect viteza maxim admis pentru categoria din care face parte autovehiculul tr gtor. Viteza maxim admis pentru autovehicule cu mase i/sau gabarite dep ite ori care transport produse periculoase este de 40 km/h n localit i, iar n afara localit ilor de 70 km/h. Viteza maxim admis n afara localit ilor pentru autovehiculele ai c ror conduc tori au mai pu in de un an practic de conducere sau pentru persoanele care efectueaz pregtirea practic n vederea ob inerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mic dect viteza maxim admis pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse. Articolul 123 din Regulamentul de aplicare a Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 195/2002 privind circula ia pe drumurile publice, stipuleaza situatiile in care viteza trebuie sa nu depaseasca 30 km/h n localit i sau 50 km/h n afara localit ilor (la trecerea prin intersec iile cu circula ie nedirijat; n curbe deosebit de periculoase; la trecerea pe lng grupuri organizate; la trecerea pe lng animale care sunt conduse pe partea carosabil sau pe acostament; cnd partea carosabil este acoperit cu polei, ghea, zpad bttorit, mzg sau piatr cubic umed ; pe drumuri cu denivel ri, semnalizate ca atare; n zona de ac iune a indicatorului de avertizare "Copii" precum i a indicatorului "Accident"; la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare i marcaje; la schimbarea direc iei de mers prin viraje; cnd vizibilitatea este sub 100 m n condi ii de cea, ploi toren iale, ninsori abundente) Pe langa situatiile mentionate conducatorul auto trebuie sa circule cu o viteza care sa-i permita deplasarea in deplina siguranta si in cazurile in care acesta: nu are experienta sa conduca ntr-un trafic solicitant; are o stare de disconfort care contribuie la scaderea puterii de concentrare; nu cunoaste suficient de bine masina (demarajul, stabilitatea la viraje) ; nu are o perceptie clara si nu are o capacitate de a anticipa anumite evenimente nedorite. Regimurile de viteza si situatiile in care trebuie redusa viteza sunt ilustrate in urmatoarele lectii 3D. De asemenea sunt ilustrate si cateva situatii critice care pot aparea datorita nerespectarii regimului de viteza.

18

Reducerea vitezei la schimbarea directiei de mers prin viraje Reducerea vitezei la trecerile pentru pietoni nesemaforizate Reducerea vitezei in zona de actiune a indicatorului de avertizare 'Copii' Reducerea vitezei pe un drum cu denivelari Reducerea vitezei la trecerea pe langa animale Reducerea vitezei la trecerea pe langa o coloana militara Neadaptarea vitezei intr-o curba deosebit de periculoasa Neadaptarea vitezei intr-o intersectie nedirijata din afara localitatii Reducerea vitezei brusc, fara motiv Viteza minima obligatorie 40 Circulatia intr-o zona cu drum in lucru

lectie781.txt lectie780.txt lectie779.txt lectie778.txt lectie777.txt lectie776.txt lectie775.txt lectie774.txt lectie773.txt lectie772.txt lectie103.txt

Situatii critice privind regimurile de viteza.Elemente de prevenire Nerespectarea regimului de viteza Viteza excesiva in localitati Circulatia in oras cu viteza excesiva Nerespectarea indicatoarelor de limitare a vitezei in afara localitatii Neadaptare vitezei la semafor

lectie771.txt lectie769.txt lectie101.txt lectie102.txt lectie830.txt

PRIORITATI

Prioritatea si pierderea prioritatii

Prioritatea reprezinta dreptul unui autovehicul de a trece inaintea altui vehicul atunci cnd se ntlnesc, iar pierderea priorit ii este situaia nvers prioritii. Prioritatea in intersectii se stabileste in functie de importanta unui drum fata de alt drum. Prioritatea trebuie inteleasa si respectata cu strictete avand in vedere faptul ca reprezinta o alta cauza majora a producerii accidentelor. In cazul unei situatii in care trebuie sa se acorde prioritate, ambii conducatori auto trebuie sa reduca viteza si sa acorde prioritate sau sa li se acorde prioritate numai dupa ce au inteles bine ce trebuie sa faca atat el cat si celalalt participant la trafic. Acordarea priorit ii se face atat prin lege cat si prin indicatoare, marcaje sau semafoare. Prin lege, atunci cnd legea stabile te anumite locuri f r intalarea unui alt mijloc de semnalizare. De exemplu prioritatea de dreapta sau prioritatea de ramp . Prin indicatoare, atunci cnd se stabilesc anumite indicatoare care stabilesc care vehicule au prioritate. Prioritatea de dreapta Prioritatea de dreapta este o prioritate acordat prin lege si se aplica n intersec iile cu circulaia nedirijat, sau cu sens giratoriu i n toate cazurile de egalitate. Daca doua sau mai multe vehicule se apropie simultan de o intersec ie nedirijat sau cu sens giratoriu, atunci cel care va trece primul este cel aflat in dreapta. In situa iile de

19

egalitate ntlnite n ntersec iile dirijate sunt rezolvate tot prin regula priorit ii de dreapta.

Prioritatea drumului cu prioritate Drumul cu prioritate este semnalizat participantilor la trafic prin indicatorul "Drum cu prioritate". Conducatorii de autovehicule care circul pe un sector de drum la nceputul cruia ntlnesc indicatorul "Drum cu prioritate , vor circula prin intersec ie fara a acorda prioritate vehiculele care circul pe drumurile care intersecteaz drumul cu prioritate. Conducatorii de autovehicule care circul pe un sector de drum fara priorotate in mod oblicatorii la intersectia cu dumul cu prioritate vor intalni indicatorul Oprire sau Cedeaza trecerea.

Prioritatea fata de circulatia din sens invers Prioritatea fata de circulatia din sens invers este o prioritate acordat prin indicatoare si se aplica pe sectoare de drum ngustat nu au loc s circule dou vehicule unul pe langa altul. Aceste indicatoare sunt plasate de regula inainte podurilor inguste si a drumurilor in lucru unde nu pot circula doua autovehicule unul pe langa celalalt. In momentul intalnirii unei asemenea portiuni de drum, au prioritate, vehiculele care ntlnesc indicatorul "Prioritate fa de circula ia din sens invers". Conducatorii de autovehicule care intalnesc indicatorul "Prioritate pentru circula ia din sens invers" nu au prioritate si trebuie sa opreasca daca din sens invers circula un alt autovehicul.

Prioritatea de rampa Prioritatea de rampa este o prioritate acordat prin lege vehiculelor care urc fa de cele care coboar si se aplica pe sectoarele de drum in rampa cu declivit i, unde nu au loc s circule dou vehicule unul pe lng cellalt. Aceasta prioritate a fost stipulata prin lege deoarece pornirea in rampa este mai dificila, iar in unele conditii polei, mazga este chiar imposibila. Cateva aspecte privind reglementarea prioritatii intre doau sau mai multe autovehicule sunt ilustrate in urmatoarele lectii 3D.
Obligatia de a acorda prioritate de trecere intr-o intersectie nedirijata Intersectii nedirijate - prioritate de dreapta Obligatia de a acorda prioritate de trecere in panta fata de cel care urca Obligatia de a acorda prioritate de trecere la iesirea din zonele pietonale Circulatie din sensuri opuse pe drumuri publice inguste situatia 1 Circulatie din sensuri opuse pe drumuri publice inguste situatia 2 Circulatia tramvaielor pe drumul public Reguli de circulatie la intalnirea unui tramvai Intersectia cu un tramvai care vireaza stanga lectie791.txt lectie797.txt lectie792.txt lectie790.txt lectie782.txt lectie783.txt tramvai.txt lectie201.txt

20

Ordinea de prioritate ntre semnalele: ambulantei, politistului si semafoare lectie19.txt Ordinea de prioritate ntre semnalele: politistului, semnalizarea temporara si semafoare lectie20.txt Ordinea de prioritate ntre semnalele: autovehiculelor de politie, indicatoare si marcaje lectie21.txt

CAPITOLUL V

Circulatia in intersectii
Definitie - Se numete intersectie orice intersectare de drumuri indiferent de marimea si configuratia lor (perpendiculare, oblige, in Y etc). Trebuie mentionat faptul ca att forma ct i mrimea drumurilor care se intersecteaza nu poate schimba reglement rile de aplicare a regulilor de circula ie.

Preselectia In toate cazurile intersec iile au zon de preselectare de aproximativ 50 m inainte de a ajunge la coltul intersectiei. Avand in vedere faptul ca in apropierea intersectiilor circulatia se complica, in zona de preselectie nu se poate schimba pozi ia de mers a vehiculului. Aceasta regula este valabila indiferent daca benzile sunt separate de linia continua. Circulatia in zona de preselectie si dupa traversarea intersectiei este ilustrata in urmatoarele lectii 3D.
Banda de stocaj pentru virajul la stanga Circulatia in zona de preselectie Preselectie la apropierea de o intersectie care nu este prevazuta cu marcaje lectie06.txt lectie200.txt lectie799.txt

Circulatia in intersectiile dirijate Dup modul de dirijare a intersec iile acestea se grupeaza n: intersecii dirijate de semnalul agen ilor de circula ie; intersecii dirijate de semnalele semafoarelor electrice; intersecii dirijate de indicatoare pentru reglementarea priorit i in intersecie; In figurile urmatoare se reprezinta cele trei tipuri de intersectii

21

Intersectie dirijata de un agent de circulatie

Intersectie dirijata prin intermediul semafoarelor

22

Intersectie dirijata prin intermediul indicatoarelor

In cazul in care intr-o intersectie sunt plasate semafoare electrice si indicatoare pentru reglementarea priorit i si se mai se afla si un agent de circulatie atunci se respecta indicatiile agentului de circulatie. Daca in intersectia respectiva se afla plasate numai semafoare electrice si indicatoare pentru reglementarea priorit i, atunci se respecta indicatiile semafoarelor. In cazul in care semafoarele nu functioneaza atunci se respecta semnificatia indicatoarelor pentru reglementarea priorit i. Atentie! In situatia in care doar o lampa de la un semafor nu functioneaza prioritatea este reglementata tot de semafoare. Participantii la trafic trebuie sa deduca culoarea semaforului care nu functioneaza din culorile celorlalte semafoare.

Modul de abordare a circulatiei in intersectie cat si obligatiile conducatorilor auto sunt ilustrate in urmatoarele lectii 3D.
Intersectie nesemaforizata Intersectie semaforizata Intersectie semaforizata cu 4 benzi pe sens Circulatia in zona de preselectie Preselectie la apropierea de o intersectie care nu este prevazuta cu marcaje Semafor cu sageata verde pentru virajul la dreapta Circulatia intr-o intersectie in care se afla si un biciclist Circulatia intr-o intersectie fara a forta culoarea galbena lectie64.txt intersectie1.txt papadie.txt lectie200.txt lectie799.txt lectie202.txt lectie97.txt lectie99.txt

23

Avand in vedere faptul ca in intersectii sau in apropierea acestora au avut loc un numar mare de accidente, in cele ce urmeaza se prezinta cateva situatii in care au fost implicati conducatori auto care nu au respectat semnificatia indicatoarelor sau conduita preventiva.
Autovehicul care semnalizeaza dreapta si se deplaseaza inainte Depasirea unui autobuz intr-o intersectie Pieton care traverseaza strada si este mascat de o autoutilitara Nerespectarea indicatorului 'OPRIRE' si depasirea intr-o intersectie Nerespectarea indicatorului 'OPRIRE' si depasirea vitezei legale Neacordarea prioritatii unui biciclist Neacordarea prioritatii unui pieton mascat de un vehicul Fortarea culorii galbene a semaforului Neacordarea prioritatii la virajul la stanga Blocarea circulatiei intr-o intersectie Neatentie la intalnirea indicatorului OPRIRE Situatie critica, obligatia de a ceda trecerea lectie84.txt lectie75.txt lectie74.txt lectie73.txt lectie72.txt lectie96.txt lectie100.txt lectie98.txt intersectie2.txt lectie725.txt lectie754.txt lectie800.txt

Circulatia in intersectiile nedirijate Definitie: Se numete intersec ie nedirijat , intersecia n care nu se afla nici unul din cele trei mijloace de dirijare existente: agent de circula ie care s dirijeze, semafoare n funciune sau indicatoare de reglementare a priorit ii in intersec ie.

Obligatiile conducatorului de vehicul la trecerea printr-o intersectie nedirijata. In cazul apropierii de o intersectie nedirijata si a traversarii acesteia, conducatorii auto au urmatoarele obligatii: sa reduca viteza indiferent de direc ia de mers;

24

 sa ocupe locul corespunzator directiei de mers inainte de a intra n zonadepreselcc ie, innd cont de faptul c intersecia are benzi materializate sau benzi imaginare (rnduri). dac n intersec ie se va executa un viraj la stanga sau dreapta, atunci se va menine semnalizarea n func iune tot timpul ct se circul n zona de preselectare. se asigur de prezen a indicatoarelor in intersectie i le respect . noaptea se semnalizeaz prin schimbarea alternativ de cteva ori a fazei scurte cu cea lung . se respect urm toarele reguli de prioritate i de pierdere a priorit i 1. prioritate de dreapta la p trunderea n intersec ie; 2. prioritate speciala pentru autovehiculele cu regim special si pentru tramvai; 3. se pierde prioritatea fa de pietonii care traverseaz prin locuri semnalizate ca treceri pentru pietoni. nu se permite dep irea n aceste intersec ii. dac n aceste intersec ii exist lamp cu lumin galben intermitenta, intersecia rmne n continuare nedirijat . Modul de reglementare a circulatiei intr-o intersectie nedirijata este ilustrat in urmatoarea lectie 3D:
Intersectii nedirijate - prioritate de dreapta lectie797.txt

Circulatia in intersectiile cu sens giratoriu Definitie: Se nume te intersec ie cu sens giratoriu intersec ia care are n mijloc un spatiu sub forma unui cerc, interzis circulatiei (vezi figura de mai jos).

25

n interseciile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circul n interiorul acestora au prioritate fa de cele care urmeaz s ptrund n intersecie. In urma acestor reglementari intersectiile cu sens giratoriu au devenit intersectii dirijate, iar fluenta circulatiei in aceste intersectii a crescut considerabil. De asemenea regulile de circulatie intr-o asemenea intersectie sunt simple si nu reprezinta surse generatoare de accidente. In multe situatii intersectiile cu sens giratoriu au indicatorul cedeaza trecerea plasat la fiecare intrarea a acestora. Modul de reglementare a circulatiei intr-o intersectie cu sens giratoriu este ilustrat in urmatoarea lectie 3D:
Sens giratoriu giratoriu.txt

CAPITOLUL VI MANEVRE

Depirea

Depirea este manevra prin care un vehicul trece naintea altui vehicul ori pe lng un obstacol, aflat pe acela i sens de circula ie, prin schimbarea direc iei de mers i ieirea de pe banda de circula ie sau din irul de vehicule n care s-a aflat ini ial.

Fazele depasirii sunt ilustrate in figurile urmatoare:

26

Initiere depasire

Continuare depasire

Finalizare depasire

27

Depirea se efectueaz numai pe partea stng a vehiculului dep it. Tramvaiul sau vehiculul al crui conduc tor a semnalizat inten ia i s-a ncadrat corespunz tor prsirii sensului de mers spre stnga se dep ete prin partea dreapt . Excepie: Tramvaiul aflat n mers poate fi dep it i pe partea stng atunci cnd drumul este cu sens unic sau cnd ntre ina din dreapta i marginea trotuarului nu exist spaiu suficient. Observatie: nu constituie dep ire situaia n care un vehicul circul mai repede pe una dintre benzi dect vehiculele care circul pe alt band n acela i sens de circulaie. Conductorul de vehicul care efectueaz dep irea este obligat: a) s se asigure c acela care l urmeaz sau l preced nu a semnalizat inten ia nceperii unei manevre similare i c poate dep i fr a pune n pericol sau f r a stnjeni circula ia din sens opus; b) s semnalizeze inten ia de efectuare a dep irii; c) s pstreze n timpul dep irii o distan lateral suficient fa de vehiculul dep it; d) s reintre pe banda sau n irul de circula ie ini ial dup ce a semnalizat i s-a asigurat c poate efectua aceast manevr n condi ii de siguran pentru vehiculul depit i pentru ceilal i participan i la trafic. Conduc torul de vehicul care urmeaz s fie dep it este obligat: a) s nu m reasc viteza de deplasare; b) s circule ct mai aproape de marginea din dreapta a p rii carosabile sau a benzii pe care se deplaseaz . Se interzice dep irea vehiculelor n urm toarele cazuri: a) n intersec ii cu circula ia nedirijat; b) n apropierea vrfurilor de ramp , cnd vizibilitatea este redus sub 50 m; c) n curbe i n orice alte locuri unde vizibilitatea este redus sub 50 m; d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri i n tuneluri. Prin excep ie, pot fi depite n aceste locuri vehiculele cu trac iune animal , motocicletele f r ata,

28

mopedele i bicicletele, dac vizibilitatea asupra drumului este asigurat pe o distan mai mare de 20 m, iar l imea drumului este de cel pu in 7 m; e) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare i marcaje; f) pe trecerile la nivel cu calea ferat curent i la mai pu in de 50 m nainte de acestea; g) n dreptul sta iei pentru tramvai, atunci cnd acesta este oprit, iar sta ia nu este prevzut cu refugiu pentru pietoni; h) n zona de ac iune a indicatorului "Dep irea interzis "; i) cnd pentru efectuarea manevrei se ncalc marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circul , chiar i parial, pe sensul opus, ori se ncalc marcajul care delimiteaz spaiul de interzicere; j) cnd din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conduc torul acestuia este obligat s efectueze manevre de evitare a coliziunii; k) pe sectorul de drum unde s-a format o coloan de vehicule n a teptare, dac prin aceasta se intr pe sensul opus de circula ie. Punctele i) i j) fac referire la manevra de triplare si anume triplare din spate respectiv triplare din fa. Se consider triplare din fa , faptul c un vehicul aflat n dep irea altui vehicul, ncalc sau trece de axa drumului i pe sensul opus se afl un alt vehicul. Se consider triplare din spate faptul c un vehicul dep ete vehicule care, la rndul lor, se afl n dep irea altor vehicule i ncalc sau trece de axa Iongitudinal a drumului. Se interzice depirea coloanei oficiale. Conduc torii de autovehicule care se apropie de o coloan oficial o pot dep i dac li se semnalizeaz aceast manevr de ctre poliistul rutier. Se interzice altor participan i la trafic intercalarea sau ata area la o astfel de coloan oficial. Spa iul total necesar dep irii n funcie de viteza autovehiculelor este dat in tabelul de mai jos:

29

Viteza kw/h a autovehiculului dep irii depit 40 40 40 50 50 50 60 60 60 80 80 80 care dep ete 50 60 80 60 70 80 70 80 90 90 100 120

Spaiul total necesar

m 325 195 130 450 263 195 595 340 255 945 525 315

Sanciuni: 1) Constituie contraven ie i se sanc ioneaz cu amenda prev zut n clasa a II-a de sanc iuni i cu aplicarea sanc iunii contraven ionale complementare a suspend rii exercitrii dreptului de a conduce pentru o perioad de 30 de zile s vrirea de ctre conduc torul de autovehicul sau tramvai a urm toarelor fapte: a) dep irea coloanelor de vehicule oprite la culoarea ro ie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferat ; b) nerespectarea regulilor privind dep irea; 2) Constituie contraven ie i se sancioneaz cu amenda prev zut n clasa a IIIa de sanc iuni i cu aplicarea sanc iunii contraven ionale complementare a suspend rii 30

dreptului de a conduce pentru o perioad de 60 de zile s vrirea de c tre conduc torul de autovehicul sau tramvai a urm toarelor fapte: nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, dep irea sau trecerea la culoarea ro ie a semaforului, dac prin aceasta s-a produs un accident de circula ie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale; Pn la expirarea perioadei de suspendare a exercit rii dreptului de a conduce, conduc torul de autovehicul i tramvai trebuie s se prezinte la serviciul poliiei rutiere care l are n eviden , pentru verificarea cunoa terii regulilor de circulaie, dup cum urmeaz : cnd permisul de conducere i-a fost re inut pentru conducerea sub influen a buturilor alcoolice sau pentru nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, dep irea sau trecerea la culoarea ro ie a semaforului, dac prin aceasta s-a produs un accident de circula ie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;

OPRIREA
Se consider oprire imobilizarea voluntar a unui vehicul pe drumul public, pe o durat de cel mult 5 minute Oprirea este de dou feluri: voluntar sau voit cand conducatorul a)oprirea imobilizeaza vehiculului fara a fi constrans de imprejurari;

autovehiculului

b)oprirea obligatorie sau fortuit , atunci cnd un conduc tor de autovehicul este obligat s opreasc , independent de voin a sa. Cele dou feluri de opriri se deosebesc prin durata opririi si pozi ia n care se opre te. Cazurile n care se interzice oprirea se refer numai la oprirea voluntar Nu se consider oprire in urmatoarele situatii: a) imobilizarea vehiculului att timp ct este necesar pentru mbarcarea sau debarcarea unor persoane, dac prin aceast manevr nu a fost perturbat circulaia pe drumul public respectiv;

31

b) imobilizarea autovehiculului avnd o mas total maxim autorizat de pn la 3,5 tone, att timp ct este necesar pentru opera iunea de distribuire a m rfurilor alimentare la unit ile comerciale. (pentru autovehiculele care transport mrfuri i depesc masa total maxim autorizat de 3,5 tone, administratorul drumului public mpreun cu autorit ile administraiei publice locale, cu avizul poli iei rutiere, vor stabili programe sau intervale orare pe timpul nop ii, n care oprirea sau sta ionarea este permis pentru distribuirea m rfurilor.) Manevra de oprire se execut , de regul , n afara p rii carosabile, iar acolo unde nu exist asemenea condi ii, ct mai aproape de marginea din dreapta a drumului, pe acostament sau lng bordur ori n spaiile de parcare, iar noaptea, cu prec dere, n locuri iluminate. V ehiculul oprit pe partea carosabil trebuie a ezat lng i n paralel cu marginea acesteia, pe un singur rnd, dac printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fr ata, mopedele i bicicletele pot fi oprite sau sta ionate i cte dou, una lng alta. n localit i, pe drumurile cu sens unic, oprirea voluntar a vehiculelor este permis i pe partea stng , dac rmne liber cel pu in o band de circula ie. n afara localit ilor oprirea voluntar a vehiculelor se face n afara p rii carosabile, iar atunci cnd nu este posibil, ct mai aproape de marginea din dreapta a drumului, paralel cu axa acestuia. Administratorul drumului public poate permite oprirea, par iala ori totala, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar n lipsa acestuia, numai dac rmne liber cel pu in un culuoar de minimum 1 m l ime nspre marginea opus p rii carosabile, destinat circula iei pietonilor. Obliga iile conduc torilor autovehiculelor oprite Conduc torii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se ndep rteaz de acestea, sunt obliga i s acioneze frna de ajutor, s opreasc funcionarea motorului i s cupleze ntr-o treapt de vitez inferioar sau n cea de parcare dac autovehiculul are transmisie automat .

32

n cazul imobiliz rii involuntare a autovehiculului n pant sau n ramp , pe lng obligaiile anterioare conduc torul trebuie s bracheze ro ile directoare. n cazul imobiliz rii involuntare a autovehiculului n pasaje subterane sau n tuneluri, conduc torul acestuia este obligat s opreasc funcionarea motorului. Conduc torii de vehicule sunt obliga i s semnalizeze oprirea i punerea n micare. Inten ia conduc torilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a efectua manevra de oprire se semnalizeaz prin punerea n func iune a luminilor indicatoare de direcie cu cel pu in 50 m n localit i i 100 m n afara localit ilor, nainte de nceperea efectu rii manevrei. Oprirea obligatorie sau fortuit are loc atunci cand: barierele sau semibarierele sunt coborte, n curs de coborre sau de ridicare; semnalul cu lumini ro ii i/sau semnalul sonor sunt n func iune; se ntlnete indicatorul "Trecerea la nivel cu calea ferat simpl, fr bariere", "Trecerea la nivel cu calea ferat dubl , fr bariere" sau "Oprire". vehiculele trebuie s opreasc , n ordinea sosirii, n locul n care exist vizibilitate maxim asupra c ii ferate fr a trece de indicatoarele "Trecerea la nivel cu calea ferat simpl, fr bariere", "Trecerea la nivel cu calea ferat dubl, fr bariere" sau "Oprire" sau, dup caz, naintea marcajului pentru oprire ori naintea barierelor sau semibarierelor, cnd acestea sunt nchise, n curs de coborre sau de ridicare. semaforul are culoare ro ie. V ehiculul trebuie oprit naintea marcajului pentru oprire sau, dup caz, pentru trecerea pietonilor, iar n lipsa acestuia, n dreptul semaforului. Dac semaforul este instalat deasupra ori de cealalt parte a interseciei, n lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit nainte de marginea p rii carosabile a drumului ce urmeaz a fi intersectat. intalneste un politist care dirijeaz circulaia:

33

a) braul ridicat vertical semnific "atenie, oprire" pentru to i participan ii la trafic care se apropie, cu excep ia conduc torilor de vehicule care nu ar mai putea opri n condi ii de siguran . Dac semnalul este dat ntr-o intersec ie, aceasta nu impune oprirea conduc torilor de vehicule care se afl deja angajai n traversare; b) bra ul sau bra ele ntinse orizontal semnific "oprire" pentru to i participan ii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circul din direc ia sau direc iile intersectate de bra ul sau bra ele ntinse. Dup ce a dat acest semnal, poli istul poate cobor bra ul sau bra ele, pozi ia sa nsemnnd, de asemenea, "oprire" pentru participan ii la trafic care vin din fa ori din spate; intalneste autoritati sau persoane care au dreptul sa opreasca autovehiculele a) poli itii de frontier; b) ndrum torii de circula ie ai Ministerului Aprrii; c) agen ii de cale ferat , la trecerile la nivel; d) personalul autorizat din zona lucr rilor pe drumurile publice; e) membrii patrulelor colare de circula ie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unitilor de nvmnt; f) nev ztori, prin ridicarea bastonului alb, atunci cnd ace tia traverseaz strada. intalneste un poli ist de la politia rutiera aflat ntr-un autovehicul al poli iei care executa semnale cu bra ul, cu sau f r baston reflectorizant, scos pe partea lateral dreapt a vehiculului. Acest semnal semnific oprire pentru conduc torii vehiculelor care circul n spatele autovehiculului poli iei. Acelai semnal efectuat pe partea stng a autovehiculului semnific oprire pentru conduc torii vehiculelor care circul pe banda din partea stng n acelai sens de mers ori n sens opus celui al autovehiculului poli iei. Oprirea voluntar este interzisa in urmatoarele situatii: a) n zona de ac iune a indicatorului "Oprirea interzis "; b) pe trecerile la nivel cu calea ferat curent i la o distan mai mic de 50 m nainte i dup acestea; c) pe poduri, pe i sub pasaje denivelate, precum i pe viaducte; d) n curbe i n alte locuri cu vizibilitate redus sub 50 m;

34

e) pe trecerile pentru pietoni ori la mai pu in de 25 m nainte i nainte de acestea; f) n intersecii, inclusiv cele cu circula ie n sens giratoriu, precum i n zona de preselecie unde sunt aplicate marcaje continue, iar n lipsa acestora, la o distan mai mic de 25 m de col ul interseciei; g) n sta iile mijloacelor de transport public de persoane, precum i la mai pu in de 25 m nainte i dup acestea; h) n dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabil , dac prin aceasta se stnjene te circulaia a dou vehicule venind din sensuri opuse, precum i n dreptul marcajului continuu, n cazul n care conduc torii celorlalte vehicule care circul n acelai sens ar fi obligai, din aceast cauz, s treac peste acest marcaj; i) n locul n care se mpiedic vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos; j) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnifica iile "Drum ngustat", "Prioritate pentru circula ia din sens invers" sau "Prioritate fa de circula ia din sens invers"; k) pe pistele obligatorii pentru pietoni i/sau bicicli ti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare; l) pe platforma c ii ferate industriale sau de tramvai ori la mai pu in de 50 m de acestea, dac circulaia vehiculelor pe ine ar putea fi stnjenit sau mpiedicat ; m) pe partea carosabil a autostr zilor, a drumurilor expres i a celor na ionale europene (E); n) pe trotuar, dac nu se asigur spaiu de cel pu in 1 m pentru circula ia pietonilor; o) pe pistele pentru biciclete; p) n locurile unde este interzis dep irea.

Pentru a nu genera situatii care ar putea cauza accidente sau pentru a nu creea ambuteiaje se interzice: conduc torilor de vehicule s reduc brusc viteza ori s efectueze o oprire neateptat, fr motiv ntemeiat.

35

 conduc torului de autovehicul i pasagerilor ca n timpul opririi s deschid ori s lase deschise u ile acestuia sau s coboare f r s se asigure c nu creeaz un pericol pentru circula ie. folosirea triunghiurilor reflectorizante ori a luminilor de avarie n mod nejustificat sau pentru a simula o r mnere n pan n locurile unde oprirea este interzis. oprirea sai circula ia pe banda de urgen , cu excep ia cazurilor justificate, precum i a autovehiculelor cu regim de circula ie prioritar. Sanciuni Constituie contraven ii i se sanc ioneaz cu amenda prev zut n clasa a III-a de sanc iuni oprirea autovehiculelor destinate transportului public de persoane n alte locuri dect n sta iile semnalizate ca atare; Constituie contraven ie i se sancioneaz cu amenda prev zut n clasa a IV-a de sanciuni i cu aplicarea sanc iunii complementare a suspend rii exercitrii dreptului de a conduce pentru o perioad de 90 de zile s vrirea de ctre conduc torul de autovehicul sau tramvai daca nu se opreste la trecerea la nivel cu calea ferat cnd barierele sau semibarierele sunt coborte ori n curs de coborre sau cnd semnalele cu lumini ro ii i/sau sonore sunt n func iune; Svrirea de c tre conduc torul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contraven ii atrage, pe lng amend , i aplicarea unui num r de puncte de penalizare, dup cum urmeaz : a) 2 puncte de penalizare pentru oprirea neregulamentar ; b) 3 puncte de penalizare pentru oprirea nejustificat sau circula ia pe banda de urgen a autostr zilor sau oprirea pe partea carosabil a drumurilor expres sau a drumurilor na ionale europene (E);

36

c) 6 puncte de penalizare pentru nerespectarea semnifica iei indicatoarelor Trecere la nivel cu o cale ferat simpl, fr bariere, Trecere la nivel cu o cale ferat dubl, fr bariere sau Oprire, instalate la trecerea la nivel cu o cale ferat .

STAIONAREA
Stationarea este o manevr voluntar care rezulta prin transformarea unei opriri voluntare care a depasit cele 5 minute sau in momentul in care conduc torul a p rsit vehiculul. Se mentioneaza faptul ca oprirea obligatorie sau fortuit mai mult de 5 minute nu se considera stationare Avand in vedere ca orice stationare este mai intai o oprire voluntara, conducatorul autovehiculului stationat trebuie sa respecte toate obligatiile de la oprirea voluntara. Dac conduc torul prsete vehiculul, este obligat s scoat cheia din contact, s introduc maneta schimb torului de vitez ntr-o vitez inferioar sau in marsarier, s l asigure cu frana de ajutor, s ridice geamurile i s ncuie u ile. Pe timp de noapte este interzisa sta ionarea pe drumurile publice a urmatoarelor categorii de vehicule: tractoare, remorci, vehiculelor cu trac iune animal , a celor trase sau mpinse cu bra ul, precum i a autovehiculelor care transport materiale periculoase . De asemenea unn vehicul poate fi oprit sau sta ionat cu toate luminile stinse, n locurile n care aceste manevre sunt permise, atunci cnd se afl : a) pe un drum iluminat, astfel nct vehiculul este vizibil de la o distan de cel pu in 50 m; b) n afara p rii carosabile, pe un acostament consolidat; c) n localit i, la marginea p rii carosabile, n cazul motocicletelor cu dou roi, fr ata i a mopedelor, care nu sunt prev zute cu surs de energie.

INTERZICEREA STAIONRII Staionarea este interzis n toate cazurile n care oprirea este interzis . Pe langa situatiile in care este interzisa oprirea, stationarea este interzisa si in urmatoarele situatii: n zona de ac iune a indicatorului sta ionarea interzis , care are aceea i zon de aciune i mod de amplasare cu a indicatorului "Oprirea interzis "

37

n zona marcajului care interzice sta ionarea pe drumurile publice cu o l ime mai mic de 6 m. n dreptul c ilor de acces care deservesc propriet ile alturate dramului public. pe partea carosabil a drumurilor na ionale. Daca nu este posibil scoaterea n afara prii carosabile, vehiculele vor sta iona ct mai aproape de marginea din dreapta drumului. n pant sau ramp , pe lungimea ei, dar nu i la vrf de pant sau ramp unde toate manevrele sunt interzise.

NTOARCEREA
Intoarcerea este manevra de schimbare a sensului de mers pe acela i drum. Intoarcerea se poate executa in dou feluri: - prin manevre nainte i napoi - printr-un viraj ( ocolire ) Indiferent de felul n care se execut ntoarcerea obliga iile sunt acelea i si anume: a) s se asigure c n locul respectiv manevra este posibil i permis; b) s se asigure c din fa, din spate sau din lateral nu circul n acel moment nici un vehicul; c) se pierde prioritatea fa de toate vehiculele aflate n mers pe drumul public; d) inten ia conduc torilor de autovehicule, tramvaie sau mopede care urmeaz s efectueze ntoarcere, se semnalizeaz prin punerea n func iune a luminilor indicatoare de direc ie cu cel pu in 50 m n localit i i 100 m n afara localit ilor, nainte de nceperea efectu rii manevrelor.

Intoarcerea vehiculului este interzisa in urmatoarele situatii: a) n locurile n care este interzis oprirea voluntar a vehiculelor, cu excep ia cazurilor prev zute n intersec ii, inclusiv cele cu circula ie n sens giratoriu; b) n intersec iile n care este interzis virajul la stnga, precum i n cele n care, pentru efectuare, este necesar manevrarea nainte i napoi a vehiculului; c) n locurile unde soliditatea drumului nu permite; d) pe drumurile cu sens unic; e) pe marcajul pietonal; 38

f) n locurile n care este instalat indicatorul "ntoarcerea interzis ". Sanciuni Svrirea de c tre conduc torul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contraven ii atrage, pe lng amend , i aplicarea unui num r de puncte de penalizare, dup cum urmeaz : a) 2 puncte de penalizare pentru nerespectarea regulilor privind manevra de ntoarcere. b) 3 puncte de penalizare pentru nerespectarea regulilor privind manevra de ntoarcere, dac prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale. c) 6 puncte de penalizare pentru executarea pe autostrad a manevrei de ntoarcere.

MERSUL NAPOI
Mersul napoi este manevra de deplasare a unui vehicul cu spatele contrar sensului normal de mers. La mersul napoi se respect toate obliga iile de la pornirea de pe loc, cu asigurarea n mod deosebit n spate i semnalizarea cu luminile pentru mersul napoi. Se recomand dotarea autovehiculelor i cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre. Mersul napoi este interzis n toate cazurile unde oprirea este interzis . Pe timpul execut rii manevrei de mers napoi soferul este exceptat de la obligaia de a purta centura de siguran .

Mersul inapoi se executa in urmatoare situatii (1) Pe drumurile publice nguste i/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care circul din sensuri opuse, unele pe lng altele, este imposibil sau periculoas , se procedeaz dup cum urmeaz : a) la ntlnirea unui ansamblu de vehicule cu un autovehicul, conduc torul autovehiculului trebuie s manevreze cu spatele;

39

b) la ntlnirea unui vehicul greu cu un vehicul u or, conduc torul vehiculului u or trebuie s manevreze cu spatele; c) la ntlnirea unui vehicul care efectueaz transport public de persoane cu un vehicul de transport m rfuri conductorul acestuia din urm trebuie s manevreze cu spatele. (2) n cazul vehiculelor de aceea i categorie, obligaia de a efectua o manevr de mers napoi revine conduc torului care urc , cu excep ia cazului cnd este mai u or i exist condi ii pentru conduc torul care coboar s execute aceast manevr, mai ales atunci cnd se afl aproape de un refugiu. Mersul inapoi se interzice in urmatoarele cazuri: a) n cazurile n care este interzis ntoarcerea, cu excep ia interzicerii pe drumurile pe sens unic b) pe o distan mai mare de 50 m; c) la ie irea de pe propriet i alturate drumurilor publice. In locurile n care mersul napoi este permis, dar vizibilitatea n spate este mpiedicat , vehiculul poate fi manevrat napoi numai atunci cnd conduc torul acestuia este dirijat de cel pu in o persoan aflat n afara vehiculului. Persoana care dirijeaz manevrarea cu spatele a unui vehicul este obligat s se asigure c manevra se efectueaz fr a pune n pericol siguran a participan ilor la trafic.

Sanc iuni Svrirea de c tre conduc torul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contraven ii atrage, pe lng amend , i aplicarea unui num r de puncte de penalizare, dup cum urmeaz : a) 2 puncte de penalizare pentru erespectarea regulilor privind manevra de mers napoi. b) 3 puncte de penalizare pentru nerespectarea regulilor privind manevra de mers napoi, dac prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.

40

c) 6 puncte de penalizare pentru executarea pe autostrad a manevrei de mers napoi.

PARCAREA
Parcarea este o sta ionare n locuri special amenajate pentru parcare i semnalizate prin indicatoare sau marcaje de parcare. Pozi ia vehiculului n parcare respect marcajul locului de parcare. Pozitia autovehiculelor poate fi: perpendicula, oblic sau paralela cu axul drumului. Orientarea este de regula cu fa a la bordur . Conducatorilor autovehiculelor parcate le revin aceleasi abligatii ca si la stationare, mai putin obligatia de a lasa luminile de pozitie (stationare) aprinse pe timp de noapte. In cazul unui vehicul care transport produse sau substan e periculoase, destinaia final pentru parcarea autovehiculului se stabileste impreuna cu unit ile Inspectoratului General pentru Situa ii de Urgen si sub observatia directa a unitatilor de poli ie din acea localitate.

Sanctiuni Se acorda 6 puncte de penalizare pentru parcarea autovehiculelor pe autostrad sau n alte locuri dect cele special amenajate i semnalizate corespunzator.

CAPITOLUL 7 ASPECTE PRACTICE PRIVIND UTILIZAREA AUTOVEHICOLULUI

Obligaiile conductorilor de autovehicule: sa aiba in vedere starea tehnica a masinii si sa verifice aspectele tehnice ce tin de siguranta in trafic si de buna functionare a sistemelor de semnalizare. s aib asupra lor n timpul conducerii: permisul de conducere, certificatul de nmatriculare, dovada de inspec ie tehnic , cartea de identitate, licen a de execu ie; atestatul de taximetrist sau instructor auto, alte documente prevzute de lege. s circule numai pe sectoarele de drum pe care i este permis accesul; s aib n autovehicul trusa medical , triunghiuri reflectorizante i stingtor de incendiu omologate; s transporte poli itii la cererea acestora, pentru luarea de m suri legale ce nu sufer amnare i nu pot fi aduse la ndeplinire altfel; s nmneze, la cerere, poli istului, documentele prev zute de lege, precum i cele referitoare ia bunurile transportate; s opreasc imediat autovehiculul la semnalul poli itilor de frontier aflai n zona de competen ;

41

 s sesizeze organul de poli ie cel mai apropiat despre producerea vreunui accident de circula ie, despre apari ia unor obstacole sau surp ri care pun in pericol circula ia. s se prezinte la termen la unitatea de poli ie la care a fost citat pentru soluionarea unor probleme legate de calitatea de conduc tor sau de deintor de autovehicul; s permit controlul st rii tehnice a autovehiculului, precum i a m rfii transportate; s conduc n aa fel nct s nu stropeasc pe ceilal i participan i la trafic; s opreasc motorul i s semnalizeze autovehiculul imobilizat n pasaje subterane sau tuneluri; s ia toate m surile de nl turare a defec iunilor survenite pe parcurs, arunci cnd autovehiculul nu mai ndepline te condi iile tehnice, iar dac nu le poate remedia s se deplaseze la cea mai apropiat unitate service cu o vitez care s -i asigure evitarea oric rui accident; s ajute la scoaterea de pe carosabil a autovehiculelor r mase n pan sau avariate ntr-un accident; s dea ntietate la alimentare autovehiculelor care se bucur de regim prioritar de circula ie; s se prezinte la examenele medicale sau psihologice la solicitarea poli iei sau periodic, potrivit legii. s opreasc autovehiculul la semnalul: agen ilor de cale ferat la trecerile la nivel, lucrtorilor de drumuri, n zona lucr rilor pe partea carosabil , conduc torilor de coloane militare sau grupurilor organizate de pietoni, membrilor patrulelor colare de circula ie la trecerile de pietoni din apropierea colilor, nevazatorilor, dat prin ridicarea unui baston de culoare alb. s execute inspec ia tehnic a autovehiculului n termenul prev zut de lege; sa solicite radierea n termen de 30 de zile in urmatoarele cazuri: la trecerea autovehiculului sau remorcii n proprietatea altei persoane; la schimbarea domiciliului sau sediului n alt raz de competen teritorialadministrativ; la scoaterea definitiv din Romnia a autovehiculului sau a remorcii; cnd autovehiculul sau remorca au devenit improprii din punct de vedere tehnic i au fost dezmembrate de un agent economic autorizat; s comunice, la cererea poli iei, identitatea persoanelor c rora le-au ncredin at spre conducere autovehiculele n cazurile n care acestea au svrit infraciune sau contraven ie; s declare pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de nmatriculare n termen de cel mult 48 de ore de la constatare autorit ilor emitente; s solicite eliberarea unui nou certificat de nmatriculare n locul celui pierdut, furat sau distrus; s depun imediat la autoritatea emitent certificatul de nmatriculare original, dac a intrat n posesia acestuia dup ce i s-a eliberat un duplicat;

42

 s solicite n termen de 30 de zile eliberarea unui nou permis de conducere, atunci cnd au intervenit modific ri n datele nscrise sau la expirarea permisului de conducere; s monteze triunghiul reflectorizant la o distan de cel pu in 30 m n spatele autovehiculului r mas n pan . In localit i acesta se poate monta la o distan mai mic sau chiar pe autovehicul, n a a fel nct s poat fi observat. Obligaii n caz de accident: In urma unui accident pot rezulta doar pagube materiale sau accidentul se poate solda cu persoane ranite ori decedate Obligaiile conduc torilor cnd sunt implica i ntr-un accident de circula ie care a avut ca urmare numai avarii sunt urmatoarele: s scoat autovehiculul n afara p rii carosabile sau ct mai aproape de bordur , iar dac nu mai pot circula s semnalizeze in mod corespunzator portiunea de drum respectiva; s anun e imediat la cea mai apropiat unitate de poli ie pe raza c reia s-a petrecut accidentul; s se prezinte la unitatea de poli ie pe raza c reia s-a produs accidentul n termenul comunicat de aceasta, dat nu mai trziu de 48 de ore de la producerea accidentului, pentru ntocmirea documentelor de constatare, n baza declara iilor scrise; s solicite poli iei competente eliberarea unei autoriza ii de repara ie. Conductorii care au avariat autovehiculele n alte mprejur ri dect n accidente pe drumurile publice au obliga ia s cear organelor de poli ie competente autoriza ie de repara ie. Obligaiile conductorilor cnd au fost implicati intr-un accident care a avut ca urmare rnirea sau moartea vreunei persoane: s opreasc imediat autovehiculul; s nu schimbe pozi ia autovehiculului; s acorde primul ajutor persoanelor r nite; s se ngrijeasc de transportul persoanelor r nite la cea mai apropiat unitate sanitar . Conductorul care a transportat o victim este obligat: s se legitimeze i s comunice unit ii sanitare num rul de nmatriculare a autovehiculului cu care s-a efectuat transportul; s anun e cel mai apropiat organ de poli ie; s nu p rseasc locul accidentului fara acordul poli iei; s nu distruga probele la locul accidentului; s nu consume dup producerea accidentului b uturi alcoolice, substan e ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, pn la testarea concentra iei alcoolului n aerul expirat i/sau recoltarea probelor biologice;

43

 n situaia n care nu exist posibilitatea transport rii la cea mai apropiat unitate sanitar a persoanelor r nite, cu alte mijloace de transport, daca este posibil vor transporta ei n ii persoanele r nite, avnd obliga ia de a se ntoarce imediat la locul accidentului. Obligaiile conduc torilor cnd iau cuno tin despre producerea unui accident, indiferent daca au fost sau nu implicati in accident: s opreasc la locul accidentului; s anun e cel mai apropiat organ de poli ie la num rul unic pentru urgen e 112; s acorde prim-ajutor persoanelor r nite; s transporte persoanele r nite la cea mai apropiat unitate sanitar .

CAPITOLUL 8 FENOMENE FIZICE IMPORTANTE

Pe langa regulile de circulatie, conducatorii auto trebuie sa fie atenti si asupra situatiilor in care masina poate derapa din cauza poleiului sau din cauza acvaplanarii. De asemenea, se poate intalni si fenomenul de absorbtie, atunci cand asupra autoturismului actioneaza o forta laterala puternica. Acvaplanarea Acvaplanarea este fenomenul care se produce atunci cnd se circul cu o vitez mare n condi iile in care carosabilul este acoperit cu apa din cauza ploii sau din alte cauze. Un mare rol in diminuarea deraparii il are starea de uzur a anvelopelor. Cu ct acestea sunt mai uzate, cu att se elimin mai pu in ap de sub pneuri. Fenomenul are drept consecin pierderea controlului autovehiculului, nemaiavnd eficien nici frnarea, nici schimbarea directiei de mers. Derapajul Fenomenul este influen at de mai mul i factori i se poate produce in orice condi ii. Cele mai frecvente cauze care contribuie la deraparea autovehiculului sunt: poleiul, mzga, z pada, pietri ul m runt, piatra cubic umed , liniile de tramvai umede. In momentul intalnirii unei portiuni de drum cu un potential ridicat in ceea ce priveste deraparea, conducatorii auto trebuie sa: reduca viteza fara sa bruscheze frana de serviciu. utilizeze frana de motor, atat pe portiunea de drum cu polei, cat si inainte de a patrunde pe acea portiune; pastreze distante mai mari intre autovehicule in timp ce se deplaseaza; nu bruscheze volanul; circule cu atentie sporita. In cazul in care masina intra in derapaj, se procedeaza dupa cum urmeaza: nu se ac ioneaz niciodat frna;

44

nu se ac ioneaz pedala de ambreiaj; nu se scoate vehiculul din treapta de vitez ; se acioneaz u or volanul c tre partea spre care a derapat vehiculul; se poate trece intr-o treapt inferioar de vitez urmat de o accelerare, concomitent cu ac ionarea volanului.

Absorbia Este un fenomen de atragere a vehiculului intr-un gol de aer pe care l formeaz un alt vehicul de gabarit mare, care circul din sens contrar. Amplitudinea fenomenului creste atunci cnd vntul bate cu putere din lateralul drumului. Pentru men inerea direciei este nevoie s se in ncordat volanul n contradirec ia vntului.

CAPITOLUL 9 CATEV A SFATURI PRACTICE

In trafic pot aparea si situatii care tin de abordarea fiecarui conducator auto. De exemplu, daca intr-o intersectie conducatorul auto care are prioritate opreste si acorda prioritate altui conducator auto care nu are prioritate, acesta din urma poate sa produca un accident cu un al treilea conducator care soseste in intersectie si respecta regulile de circulatie din acea intersectie. Ca regula de baza in acest caz, conducatorul auto care nu are prioritate trebuie sa se asigure temeinic ca nu va fi implicat intr-un accident stupid cu alt participant la trafic, altul decat cel care i-a acordat prioritate. In cazul in care cedati prioritatea unui alt conducator auto, asigurati-va ca acel conducator auto nu va fi implicat intr-un accident de circulatie. O alta situatie este si aceea cand unii conducatori auto merg pe baza asigurarii prioritatii stabilite de un pasager din autovehicul sau pe baza manevrelor facute de conducatorul autovehiculului aflat imediat in fata acestuia. Asigurarea in orice situatie trebuie facuta de catre soferul in cauza, in mod personal si cu mare atentie. Nu uitati sa va asigurati temeinic la trecerea la nivel cu calea ferata, deoarece pericolul in astfel de cazuri este foarte ridicat. Mai mult, daca autovehiculul din fata dumneavoastra a trecut fara sa se asigure sau s-a asigurat pret de cateva secunde, nu il urmati, ci uitati-va atent in ambele parti inainte de a trece peste linia de cale ferata. Reduceti viteza in orase la trecerile de pietoni, deoarece, in majoritatea cazurilor, acestea vor fi mascate de vehiculele parcate pe marginea carosabilului, iar pietonii vor fi cu greu observati sau de cele mai multe ori vor traversa strada fara sa se asigure temeinic. Pentru o conduita sigura, incercati sa preveniti orice situatie la intalnirea trecerilor pietonale. Cand circulati de-a lungul unei strazi cu linie de tramvai sau sunteti in dreptul unui tramvai, nu uitati ca acesta are prioritate de dreapta chiar si in cazul cand dumneavoastra va deplasati pe directia inainte. Autoturismul este pentru a va deplasa si nu pentru a face demonstratii de forta in trafic. Orice parasire a unei atitudini calme duce la scaderea vigilentei in trafic. 45

Trebuie sa dezvoltati un comportament respectuos, atat fata de pietoni, cat si fata de ceilalti participanti la trafic. Incercati sa reduceti din stresul traficului promovand o atitudine de intelegere fata de cei care au ezitari. Daca aveti posibilitatea incercati sa contribuiti la decongestionarea traficului printr-o atitudine constructiva si preventiva. Trebuie sa intelegeti ca veti pierde mai mult timp daca veti cauza un accident, decat daca veti avea o abordare calma si veti evita acel accident. In momentul in care ati uitat traseul de mers sau nu stiti in ce directie sa va deplasati, opriti-va pe partea dreapta a soselei, intr-un loc sigur, si numai atunci incercati sa va replanuiti ruta de mers. De asemenea, la intalnirea unei intersectii dubioase in care modalitatile de semnalizare sunt deteriorate sau lipsa, opriti si asigurati-va din toate directiile inainte de a executa urmatoarea manevra. Sa se supravegheze constant toate directiile campului vizual atunci cand se executa manevra intoarcerii. De exemplu, in timp ce virati si mergeti inapoi spre partea stanga, trebuie supravegheata atat partea dreapta-fata a autovehiculului, cat si partea din spate a acestuia, pentru a evita eventualele coliziuni. Incercati sa protejati pe cat posibil suspensiile celor doua roti din partea din dreapta a autovehicolului deoarece acestea sunt supuse cel mai frecvent micilor denivelari si fluctuatii ale partii din dreapta a carosabilului. Incercati sa nu va lasati influentati de catre ceilalti participanti la trafic in ceea ce priveste ritmul de mers sau de deplasare cu autoturismul. Daca toate celelalte autovehicule se deplaseaza cu o viteza mare si intr-un ritm rapid, dumneavoastra ar trebui sa va mentineti ritmul propriu de mers, astfel incat acest fapt sa va permita conducerea in deplina siguranta. Incercati sa nu tineti insistent actionat ambreiajul, deoarece solicitati componentele acestuia. De exemplu, la stationarea intr-o intersectie semaforizata, la culoarea rosie a semaforului eliberati pedala de ambreiaj pana in momentul repornirii. Pe cat posibil, in curbe periculoase nu schimbati treapta de viteza pentru a nu pierde controlul volanului. Daca totusi sunteti obligat sa o faceti, aveti grija sa nu pierdeti contactul cu volanul.

46