CUPRINS

I. INTRODUCERE ................................................................................................................................................................ 2

II. NECESITATEA PRODUCERII RASADURILOR ..................................................................................................................... 3

III. SPATIILE UNDE PRODUCEM RASADURILE ..................................................................................................................... 3

IV. RASADNITELE SI SOLARIILE ........................................................................................................................................... 4

V. BIOCOMBUSTIBILII FOLOSITI PENTRU INCALZIREA RASADNITELOR ............................................................................... 7

VI. INSTALAREA RASADNITELOR ........................................................................................................................................ 7

1. ALEGEREA LOCULUI SI PREGATIREA TERENULUI PENTRU INSTALAREA RASADNITELOR .............................................................................. 7

2. PREGATIREA BIOCOMBUSTIBILULUI ............................................................................................................................................. 8
3. PREGATIREA „PATULUI DE RASADNITA”........................................................................................................................................ 8
4. INSTALAREA SI FIXAREA TOCURILOR DE RASADNITA ......................................................................................................................... 8
5. SE PRESARA PRAF DE VAR .......................................................................................................................................................... 9
6. PREGATIREA PAMANTULUI PENTRU RASADNITE ........................................................................................................................... 10

VII. PREGATIREA SEMINTELOR PENTRU SEMANAT .......................................................................................................... 19

1. TRATAREA SEMINTELOR .......................................................................................................................................................... 19

2. UMECTAREA SEMINTELOR ....................................................................................................................................................... 19

VIII. PREGATIREA RASADNITELOR PENTRU SEMANAT ..................................................................................................... 20

IX. SEMANATUL ............................................................................................................................................................... 21

X. METODE DE PRODUCERE A RASADURILOR .................................................................................................................. 22

XI. INGRIJIREA RASADURILOR IN RASADNITAE ................................................................................................................ 25

XII. PRODUCEREA DE RASADURI - SURSA DE VENITURI .................................................................................................... 26

XIII. FOLOSIREA RASADNITELOR SI SOLARIILOR DUPA PLANTAREA RASADURILOR .......................................................... 27

XIV. CATEVA DATE TEHNICE UTILE ................................................................................................................................... 28

XV. PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME IN ...TABELE! ............................................................................................ 29

I. TRATAREA SEMINTELOR ........................................................................................................................................................... 19

II. INGRASARI SUPLIMENTARE ...................................................................................................................................................... 20

XVI. BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................... 24

XVII. MAGAZINE SPECIALIZATE ........................................................................................................................................ 25

1
I. INTRODUCERE

La fiecare inceput de an cultivatorii de legume, in camp sau in solarii, au ca prima si mare problema
asigurarea rasadurilor. Se pune problema sursei de unde isi pot procura rasadurile, a fondurilor
necesare pentru aceasta, a pretului cu care si le vor putea procura, dar si a sigurantei ca-si vor procura
soiul dorit si de calitatea dorita.

Majoritatea celor care cultiva legume in gradina de langa casa, pentru consumul propriu, isi procura
rasadurile de la piata, fara a sti ce soi sau, uneori ce specie au cumparat (deseori cumparam gogosar,
iar in final constatam ca a fost ardei lung!) In alte situatii, necunoscand ce soi a cumparat, cultivatorul
poate face greseli mari de tehnologie. De exemplu, cultivatorul cumpara de la piata tomate cu
crestere inalta, dar vanzatorul pune in pachet rasad de tomate cu crestere determinata. Facand
copilitul, ca pentru tomatele inalte, cultivatorul isi reduce substantial recolta. De aceea insistam ca
rasadurile de legume sa fie cumparate numai de la producatori autorizati sau sa fie produse chiar de
catre cultivator. Desigur, producerea rasadurilor necesita munca si grija in plus, dar in acelasi timp
poate constitui o frumoasa sursa de venituri, care se realizeaza intr-un timp relativ scurt (2-4 luni).
Producerea de rasaduri poate fi o activitate foarte rentabila!

Acest al doilea volum referitor la cultivarea practica si eficienta a legumelor vine in sprijinul
cultivatorilor de legume care doresc sa-si produca singuri rasadurile necesare, dar si pentru cei care
doresc sa-si asigure o sursa de venituri din aceasta complexa si frumoasa activitate

In volumul de fata orice cultivator de legume, cu experienta sau incepator, profesionist sau amator,
gaseste ceea ce este necesar pentru a produce rasaduri de calitate pentru nevoile sale sau pentru
comercializare.

Mentionam ca am insistat asupra metodelor de producere a rasadurilor in spatii incalzite cu

biocombustibil, acesta fiind un procedeu mai ieftin si nepoluant si de cele mai multe ori la indemana,
dar care cere cunostinte si atentie in ceea ce priveste obtinerea caldurii, din biocombustibil, pentru o
durata cat mai lunga de timp. Din pacate, cei care au sursa de biocombustibil (majoritatea sunt din
mediul rural) nu isi amenajeaza corect rasadnitele si ca urmare rezultatele lor nu-i stimuleaza! In
aceasta brosura si acestia din urma, la care am facut referire, vor gasi putinul care le mai lipseste in
ceea ce au de facut pentru a reusi rasaduri de calitate si pentru a avea satisfactie in urma muncii lor.
In ceea ce priveste folosirea incalzirii tehnice pentru producerea rasadurilor, aceasta este mai
comoda, dar poluanta si mai costisitoare. Cultivatorii sau producatorii de rasaduri care au spatii si

2
dotari pentru producerea rasadurilor in sistem cu incalzire tehnica vor folosi acest sistem de incalzire.
Oricum, tehnologia de producere a rasadurilor este aceeasi, indiferent de sistemul de incalzire folosit.

II. NECESITATEA PRODUCERII RASADURILOR

Producera rasadurilor este o activitate complexa, foarte importanta pentru cultivatori, care grupeaza
o multime de lucrari, care vor asigura in final rasaduri de calitate. Calitatea rasadurilor are mare
importanta pentru productiile ce se vor obtine. Sporurile sau diminuarile de productie sunt
influentate de calitatea rasadurilor cu pana la 40-50 %.

Producerea de rasaduri este impusa de cerintele biologice ale unor specii, de modul si conditiile de
cultura, dar si de scopul urmarit de cultivator. Iata cateva argumente care ne determina sa producem
rasaduri la unele specii de legume, uneori chiar si la specii care pot fi cultivate prin semanat direct in
camp. Producem rasaduri pentru:
• Speciile termofile, iubitoare de caldura: tomate, ardei, vinete etc;
• Speciile sau soiurile tardive, care au o perioada lunga de vegetatie (vinete, ardei, telina,
tomate, etc.);
• Culturi protejate (in tunele, solarii, sere sau rasadnite);
• Culturi timpurii in camp;
• Culturi succesive;
• Culturi intercalate (asociate);
• Posibilitatea exploatarii intensive a terenului si economia de spatiu.

Toate acestea sunt si beneficii ale cultivarii legumelor prin rasaduri.

III. SPATIILE UNDE PRODUCEM RASADURILE

Spatiile unde producem rasadurile pot avea o influenta decisiva asupra calitatii lor. In functie de
numarul de rasaduri pe care dorim sa-l obtinem, acestea se produc:
• in terase inchise cu sticla sau verande – cantitati mici pentru amatorism;
• in rasadnite, solarii sau sere – cantitati mai mari;
• in camp liber – pentru unele culturi de toamna.

In toate cazurile se cere sa fie asigurat maximul de lumina, dar si caldura si umiditate suficiente
pentru buna dezvoltare a plantelor. Serele asigura cele mai bune conditii pentru producerea
rasadurilor, dar costul ridicat al energiei le face eficiente numai daca rasadurile se produc in sistem

3
industrial. In situatia in care nu avem posibilitatea sa producem rasadurile in sere cea mai buna si mai
putin costisitoare varianta este sa le producem in rasadnite sau solarii incalzite cu biocombustibil sau
cu alte surse de incalzire. Tehnologia producerii rasadurilor este aceeasi indiferent de sistemul de
incalzire. Cel mai ieftin sistem de incalzire este cel cu biocombustibil, sistem nepoluant, desi acest
sistem necesita mai multa munca.

IV. RASADNITELE SI SOLARIILE

Rasadnitele si solariile sunt cele mai recomandate pentru producatorii de legume pe suprafete mici si
mijlocii. Ele necesita cheltuieli mai mici decat serele, atat din punct de vedere constructiv, cat si al
incalzirii.

Luand in considerare mai multe aspecte, rasadnitele pot fi:

• construite din lemn (sunt mai calduroase), caramida sau prefabricate de beton (sunt mai
reci);
• pozitionate cu o panta sau cu doua pante;
• la suprafata solului (mobile), semiangropate (semifixe) sau ingropate (fixe);
• incalzite cu biocombustibil (gunoi de grajd), tehnic sau neincalzite.

Din punct de vedere al temperaturii din rasadnite, sunt rasadnite:

• calde (20-25°C);
• semicalde (15-20°C);
• reci (8-15°C).

Acoperirea rasadnitelor se face cu rame cu sticla sau cu rame cu folie de polietilena.

Rasadnitele trebuie sa indeplineasca cateva conditii:

1. Asezarea rasadnitelor sa permita o iluminare si incalzire de la soare maxime. De aceea ele
se orienteaza pe directia E-V, cu o usoara panta (5-6°) spre sud. (Inclinatia asigura
reducerea reflexiei luminii precum si scurgerea apei din precipitatii si a condensului de pe
geamuri).
2. Sa fie cat mai bine izolate termic.
3. Sursa de incalzire sa fie ieftina si la indemana.
4. Sa fie usor de construit, ieftine si sa dureze multi ani.
5. Sa permita accesul usor si cu efort minim pentru ingrijirea plantelor.
6. Sa aiba asigurata – cat mai aproape – o sursa de apa.
7. Sa fie amplasate in apropierea locuintelor, dar sa nu fie umbrite de acestea.

4
Pentru o mai usoara intelegere a celor spuse pana aici, redam in figurile 1 - 4, cateva tipuri de
rasadnite incalzite cu biocombustibil si cateva detalii de constructie a unei rasadnite din lemn.

Figura 1 - Rasadnita la suprafata Figura 2 - Rasadnita semiingropata

Figura 3 - Rasadnita ingropata cu doua pante

5
Figura 4 - Rasadnita simpla, cu o panta, demontabila, din lemn. Detalii de constructie (m)

Dupa cum se vede in figura 4, tocul rasadnitei are dimensiunile (ideale) de 4 x 1.5 m , dar geamurile au
dimensiunea doar de 1.5 x 1 m , astfel ca pe un toc se pun patru geamuri. Aceasta permite ca atunci
cand lucram in rasadnita sa luam jos doar cate un geam, evitand pierderile mari de caldura din
interiorul rasadnitei.

In cazul producerii rasadurilor in solarii existente, nu se mai pun probleme de ordin constructiv.
Incalzirea se poate asigura tot cu biocombustibil, iar pentru o mai buna protejare contra inghetului, se
va asigura posibilitatea intinderii a inca unei folii, peste rasaduri, la inaltimea de 25-35 cm de la
pamantul pentru rasaduri (vezi figura 5).

Figura 5 - Amenajarea solarului pentru producerea de rasaduri a - ansamblu, b - detaliu

6
V. BIOCOMBUSTIBILII FOLOSITI PENTRU INCALZIREA RASADNITELOR

Biocombustibilii folositi sunt diferiti si, de cele mai multe ori, la indemana. Iata mai jos materialele
folosite cel mai frecvent ca biocombustibili:

Gunoiul de cal – este cel mai bun. Este potrivit de umed. In varful de fermentatie produce o incalzire
de 70-80°C. Dupa cateva zile temperatura scade la 35°C si se mentine 6-7 saptamani.

Gunoiul de bovine – este foarte bun si cel mai la indemana si mai folosit. Este ceva mai umed ca cel de
cal. In varful fermentatiei incalzirea este de 45°C, apoi scade la 20-25ºC si se mentine 4-5 saptamani.

Gunoiul de ovine – este uscat. Se foloseste numai in amestec cu cel de cal sau bovine. Folosit singur,
se va umezi cu must de grajd. Temperatura maxima este de 55°C, apoi scade la 20°C si se mentine 5-7
saptamani.

Gunoiul de porcine – este umed si rece. Nu se foloseste decat pentru completarea sau umezirea
tipurilor de gunoi cald. Noi nu recomandam folosirea acestui gunoi pentru a produce rasaduri.

Cocenii de porumb, tuleii (tocati), paiele, pleava si rumegusul – se folosesc pentru completarea
celorlalte tipuri de gunoi. Folositi singuri, se vor umezi cu must de grajd sau cu apa si ingrasaminte
chimice, pentru fermentare.

Frunzele de foioase – se folosesc in amestec cu alt tip de gunoi. Folosite singure, se vor umezi cu must
de grajd sau cu apa in care s-au diluat ingrasaminte chimice. In acest caz, fermentatia este mai lenta si
se ajunge la temperaturi maxime de 40-45° in 2-3 saptamani. Apoi scade la 15°C mentinandu-se 4
saptamani.

VI. INSTALAREA RASADNITELOR

Instalarea rasadnitelor se face in cateva etape si trebuie sa se faca intr-o ordine cronologica stricta.

1. Alegerea locului si pregatirea terenului pentru instalarea rasadnitelor

• locul sa poata fi folosit pentru acest scop mai multi ani;

• sa fie insorit toata ziua;
• sa nu permita baltirea apei;
• sa fie protejat de vanturile puternice;
• sa fie plan sau cu panta mica, orientata spre sud sau sud-vest;
• sa fie fara denivelari mari (fara ogase sau gropi);

7
 • sa existe o sursa permanenta de apa in apropiere;
• sa fie usor accesibil;
• sa fie mai mare decat necesar, pentru platforma de pregatire a biocombustibilului si a
pamantului, dar si pentru depozitarea geamurilor (atunci cand le luam jos in timpul zilei) si
a rogojinilor sau materialelor de protectie suplimentare care se folosesc in noptile foarte
reci sau contra grindinei;
• terenul se niveleaza inainte de asezarea biocombustibilului;
• in zona cea mai joasa a suprafetei alese, se va face o groapa in care se va colecta apa de
ploaie si cea din rasadnite.

2. Pregatirea biocombustibilului este cea mai importanta dintre toate lucrarile de instalare a
rasadnitelor.

Se foloseste numai gunoi proaspat, care nu a intrat in putrefactie.

Indiferent de tipul de biocombustibil (sau gunoi) pe care il vom folosi, acesta se aseaza mai intai in
platforme de preincalzire, adica in gramezi, afanat. Aici incepe o fermentare in prezenta aerului, iar
temperatura va ajunge in 7-10 zile la maxim (60-70°C in cazul gunoiului de bovine si cabaline). Este
primul val de fermentare. Daca gunoiul este prea umed mai amestecam paie sau pleava. Daca gunoiul
este prea uscat mai adaugam gunoi mai putin paios, sau umezim cu must de grajd. Marginile gramezii
se vor indrepta (caci altfel ele vor ingheta), gramada primind forma cubica sau paralelipipedica.

3. Pregatirea „patului de rasadnita”

Dupa 7-10 zile (cand a ajuns la temperatura maxima), gunoiul se pune in “patul de rasadnita”. Acum,
gunoiul se ia cu furca. Se scutura putin fiecare furca, apoi se pune fara a se calca. Grosimea “patului
de rasadnita” afanat va fi de circa 80 cm pentru speciile care se seamana in februarie (ardei, vinete,
rasaduri pentru solarii) si doar de 50-55 cm pentru speciile care se seamana in martie (tomate de
camp, varza timpurie, etc.) sau pentru cele care aici se repica (ardei, vinete, etc.). Dupa tasare
grosimea stratului de gunoi va scadea doar la 45-60cm in cazul „patului” afanat de 80 cm si la 35-40
cm „patul”afanat de 50-55cm.

4. Instalarea si fixarea tocurilor de rasadnita

Pe masura ce avansam cu „patul de rasadnite” vom pune si tocurile de rasadnite, pentru a calca cat
mai putin gunoiul. Locurile pe unde s-a calcat, vor fi afanate cu furca. Se are grija ca grosimea stratului
de gunoi si compozitia gunoiului sa fie uniforma. Tocurile de rasadnita se pun usor inclinate spre sud

8
pentru a reduce cat mai mult reflexia luminii si pentru scurgerea apei din precipitatii, a condensului
sau a apei cu care spalam uneori geamurile.

Dupa ce s-au fixat tocurile, atat ele cat si cararile dintre ele se umple cu gunoi afanat, pana la
marginea de sus a tocurilor, apoi pe tocuri se pun ramele cu geamuri. Peste geamuri se pun rogojini
sau alte materiale protectoare. Pe un rand de tocuri, acestea se pun lipite unul de altul. Intre doua
randuri de tocuri se lasa carare de 50-60 cm. Marginile tocurilor se umplu de asemenea cu gunoi
afanat.

Gunoiul din rasadnite si dintre ele nu se taseaza cateva zile. Acum incepe o noua fermentatie in
prezenta aerului, ceea ce duce la un al doilea val mare de incalzire a gunoiului. In 1-3 zile temperatura
este maxima. Pe geamuri apar picaturi de condens, iar dupa inca 2-3 zile pe gunoiul din rasadnite
incep sa apara ciuperci. Acesta este momentul optim pentru a tasa (a calca) gunoiul din rasadnite.
Asa, se incetineste fermentatia, temperatura scade la 20-25°C iar durata fermentatiei se va prelungi la
5-7 saptamani. Tasarea gunoiului se face bine si uniform.

5. Se presara praf de var, imediat dupa ce s-a calcat gunoiul intr-un toc, si, eventual, insecticide
pentru combarerea insectelor (indeosebi a coropisnitelor) pe intreaga suprafata de gunoi din toc si
apoi se pune pamant in strat de 12-15 cm si se acopera din nou cu geamuri si rogojini.

Dupa 2-3 zile de la pusul pamantului acesta se incalzeste si se vor observa eventualele pete de arsuri
ale pamantului (apar pete uscate). Acestea apar daca gunoiul nu a fost uniform amestecat sau calcat.
In aceste situatii fie se scoate pamantul „ars” afara si se mai calca gunoiul, fie se uda cu apa rece
portiunile cu arsuri. Atragem atentia ca inlocuim sau udam cu apa rece numai portiunea de pamant
care prezinta arsuri.

ATENTIE! Toate aceste lucrari prezentate pana aici si care preced semanatul necesita o durata de timp
de aproximativ o luna! (vezi tabelele 9 si 10). De aceea, daca ne-am stabilit data la care dorim sa
semanam, vom incepe pregatirea rasadnitelor cu o luna mai devreme. Asta inseamna ca pentru
semanaturile din luna februarie vom incepe pregatirea gunoiului si a rasadnitelor in ianuarie, iar
pentru semanaturile din luna martie pregatirea gunoiului si a rasadnitelor o vom face in februarie.

Acum se poate semana sau repica in rasadnita.

9
Figura 6 - Platforma de preincalzire a gunoiului; a - inainte de aranjare; b - dupa aranjarea pentru
fermentatie

Figura 7 - Rasadnite; a - inaintea tasarii; b - dupa tasarea gunoiului

6. Pregatirea pamantului pentru rasadnite se face fie in cele 5-6 zile in care gunoiul inca nu s-a
tasat, fie mai din timp. Se foloseste un amestec de pamant, format din doua componente de baza
(pamant de telina si mranita), la care se mai pot adauga turba, pamant de frunze si nisip.

Inainte de amestec, fiecare component se marunteste si se cerne prin ciur cu ochiuri de 2-2.5 cm. In
cazul in care nu am pregatit din timp pamant de telina vom folosi pamant de gradina. Proportiile
componentelor din amestecul de pamant difera in functie de calitatea lor si (mai ales) in functie de
specia la care producem rasadul (tabel nr. 1). Aici prezentam cateva amestecuri de pamant, de baza,
mai frecvent folosite, iar in tabel aratam si cateva amestecuri de pamant mai complexe:
amestecul 1: 2 parti mranita; 2 parti pamant; 1 parte nisip (sau perlit);
amestecul 2: 1 parte mranita; 2-3 parti pamant; 0.5 parti nisip din comert;

10
amestecul 3: amestec gata pregatit. Se ia din comert.

In general amestecul 1 se foloseste la: tomate, ardei, castraveti si repicatul vinetelor, etc. iar
amestecul 2 pentru: varza, conopida, gulii, telina, salata, praz, ceapa de apa si semanatul vinetelor.

Pamantul din rasadnite se poate refolosi mai multi ani. In acest caz, dupa plantarea rasadurilor se
aduna in gramezi unde se dezinfecteaza si si se acopera pana la anul urmator.

Recomandam ca eficienta si ieftina dezinfectia cu formalina comerciala 40%, in dilutie de 2 - 2.5 l /

100 l apa. Pentru aceasta se pune pamantul in straturi de 20-30 cm si se uda cu dilutia de formalina.
Deasupra se pune alt strat de pamant de 20-30 cm care se umecteaza s.a.m.d. dupa care se acopera
cu folie de polietilena timp de 2-3 saptamani. In acest timp sunt distruse toate insectele si toti agentii
patogeni din sol, precum si semintele si radacinile de buruieni. Inainte cu 2-3 zile (insorite) de a-l
folosi, descoperim pamantul tratat pentru a se elimina vaporii toxici. Un alt produs pentru tratarea
solului este Nemasol. Acesta se aplica pe pamantul deja pus in rasadnita, in doza de 7-10 l / 100 mp.
Semanatul si repicatul se vor face dupa degradarea completa a produsului.

Un procedeu mai ieftin de dezinfectie consta in expunerea pamantului la soare, in straturi subtiri de
4-5 cm, timp de 3-5 zile consecutiv. Zilnic pamantul se intoarce de 2-3 ori. Agentii patogeni sunt
distrusi de razele soarelui, radacinile de buruieni se usuca, iar insectele fug.

11
Tabelul 1
Variante de amestecuri de pamant
pentru producerea rasadurilor de legume
(dupa Memorator Horti-Viticol, 1997)

Fara turba Cu turba

Specia % Volume % Volume
M P N M P N M P T N M P T N

Ardei 40-50 50 (10) 4-5 5 (1) 30-50 20-30 40 10-20 3-5 2-3 4 (-1)
0 (-2)
Castraveti 40-60 40 (20) 4-6 4 (2) 40-50 40-50 0 (20) 4-5 4-5 0 (2)
Conopida, 50 25-50 (25) 2 1 (1) 50 25-50 0 (25) 2 1-2 0 (1)
gulii, varza 40 60 0 4 6 0
Salata 25 75 0 1 3 0 30 30-40 30 (10) 3 3-4 3 (1)
Telina 30-40 60 (10) 3-4 6 (1) 30-40 60 0 (10) 3-4 6 0 (1)
Vinete 40 40-60 (20) 2 2-3 (1) 30 20 40 10 3 2 4 1
Tomate 50 25-50 (25) 2 1-2 (1) 30 20-30 40 (10) 3 2-3 4 (1)
NOTA M – mranita (gunoi de grajd fermentat 1-2 ani); P – pamant (de telina sau de gradina; N – nisip; T – turba

(…) – poate lipsi

12
Daca dupa plantarea rasadurilor in rasadnite se cultiva legume, pamantul din rasadnite se scoate dupa
recoltarea culturilor. Se procedeaza la fel cum am prezentat mai sus.

VII. PREGATIREA SEMINTELOR PENTRU SEMANAT

Aici sunt incluse doua lucrari:

1. Tratarea semintelor (daca nu sunt tratate)
2. Umectarea la speciile care rasar in timp indelungat (ardei, vinete) sau la cele la care
vrem sa grabim rasarirea (castraveti, pepeni)

1. Tratarea semintelor contra bolilor sau daunatorilor din sol, se face, cel mai simplu, cu produse din
comert, care se procura de la firmele ce comercializeaza pesticidele, dupa retetele recomandate de
producatori (tabelul 13).
• Tratamentul se face numai la semintele care nu sunt tratate de catre producator sau
comerciant.

2. Umectarea semintelor consta in mentinerea in apa la temperatura de 18-20°C (temperatura

camerei) a semintelor, timp de cateva ore. Timpul de umectare este diferit de la o specie la alta (tabel
nr. 2). Pentru preincoltire timpul este mai mare, iar semintele se seamana cu mare grija pentru a nu
rupe “coltii” aparuti.

Tabel nr. 2
Durata de umectare si preincoltire a semintelor de legume
(Dupa Tratat de legumicultura, 2003)

Durata (ore) de:

Specia
umectare preincoltire
Tomate, vinete 1-3 24-48
Ardei, ceapa, praz, telina 72 72
Varza, conopida, gulii 2-4 24
Castraveti, pepeni, dovlecei 12-24 24-48
Salata 1-3 24

19
VIII. PREGATIREA RASADNITELOR PENTRU SEMANAT

Aceasta activitate incepe in ziua in care pamantul din rasadnite s-a incalzit (la 2-3 zile dupa ce a fost
pus in rasadnita). Acum temperatura in rasadnita este de 20-25°C, iar o parte din buruieni au incoltit
sau rasarit.

Atentie!
• Cand facem orice lucrare in rasadnite, vom descoperi cat mai putin din rasadnita! (doar
cate o rama), dupa care portiunea lucrata se reacopera. Abia acum se descopera portiunea
alaturata (se ridica urmatoarea rama) si se lucreaza in acea zona.
• Lucrarile se vor face cat mai repede posibil, pentru a nu tine mult timp rasadnita
descoperita.
Lucrarile de pregatire a rasadnitelor pentru semanat sunt:
• afanarea pamantului – cat mai profund; cu sapaliga. Cu aceasta ocazie sunt distruse si
buruienile incoltite sau rasarite.
• Nivelarea – perfect orizontala – a pamantului, pentru a se evita scurgerile de apa atunci
cand udam;
• marcarea – in randuri sau in grilaj – a pamantului (figura 9), cu ajutorul marcatoarelor pe
care le confectionam singuri din sipci de lemn. Intre sipci se asigura o distanta de 5, 6 sau 7
cm, in functie de specia pe care o semanam (figura 8). Aceasta lucrare se face numai cand
producem rasaduri la sol.

Nu se semana prin imprastiere ci numai pe randuri (caz in care trebuie sa repicam) sau bob cu bob (in
grilaj marcat, ghivece sau cuburi nutritive, etc.) (caz in care nu mai repicam).

Construim 3-4 marcatoare, cu distante intre sipci diferite.

Figura 8 – Marcator din lemn, pentru semanat in rasadnite

20
Figura 9 - Marcarea solului cu ajutorul marcatoarelor (cm); a - in randuri; b - in grilaj

Marcatorul se apasa bine, pentru a lasa urma, un santulet adanc de 0.5 – 1.5 cm, in care se seamana.

Pentru marcarea grilajului: se marcheaza randurile (cu marcatorul dorit), apoi se face un al doilea
marcaj, la fel de adanc, perpendicular pe primul, cu acelasi marcator (marcaj in patratele) sau cu
marcator de alte dimensiuni.

Abia acum vom putea semana.

In cazul in care se seamana in ghivece, sau cuburi nutritive, stratul de pamant va fi subtire, doar de 1-
3 cm, destul cat sa putem nivela perfperfect suprafata. Ghivecele sau cuburile nutritive se aseaza pe
acest strat.

IX. SEMANATUL

Se face cu mana, atunci cand producem cantitati mici de rasad (pana la 30 mii de fire). Felul cum
semanam ni-l impune modul de producere a rasadului si anume:
• daca producem rasad nerepicat, la fir (sau in ghiveci sau cuburi nutritive) vom marca in
grilaj si vom semana bob cu bob, cate o samanta la fiecare intretaiere de linii de marcaj,
ghiveci, sau cub nutritiv etc. (figura 9b);
• daca producem rasad repicat, atunci semanam in randuri (figura 9 a) la distante dintre
randuri ce difera de la o specie la alta, la distanta de circa 2 cm pe rand. Insistam sa
21
 spunem ca in cazul semanatului in randuri, obligator se va rari si repica rasadul. Asta
inseamna lucru in plus, cheltuieli in plus si stagnari in crestere. De aceea recomandam
acest fel de semanat numai cand:
1. specia pretinde repicatul (vinetele, telina, etc.);
2. nu avem suficiente rasadnite pregatite in momentul semanatului;
3. specia se seamana mai des si nu necesita repicatul (ceapa de apa, prazul).

Repicatul se face cand rasadul are 14-15 zile si plantutele sunt mici. Rasadul repicat se uda imediat si
se umbreste 1-2 zile.

Distantele de semanat (sau repicat), precum si numarul de rasaduri ce se obtin pe o anumita

suprafata sunt redate in tabelul 8.

Dupa semanat, imediat, semanatura se acopera cu pamant cernut, pana cand randurile nu se mai vad.
Astfel, samanta se va afla la o adancime de 1.0 - 1.5 cm.

Semanatura acoperita cu pamant se taseaza cu o scandura neteda. Imediat dupa tasare se uda cu 10 l
apa (dezmortita) la 1 - 1.5 m2.

Nu udam cu apa rece din fantana sau de la robinet. Vom avea la indemana un vas cu apa fierbinte, cu
care amestecam apa rece. Apa de udare va avea temperatura de 20-22°C. Rasadnitele udate se
acopera imediat cu geamuri si cu rogojini pana cand plantutele incep sa rasara. In acest moment
materialele de izolare termica folosite se iau de pe geamuri in timpul zilei pentru a se asigura lumina
necesara plantelor!

X. METODE DE PRODUCERE A RASADURILOR

Exista multe metode de producere a rasadurilor. Producatorul isi va alege metoda cea mai potrivita
scopului propus si posibilitatilor sale. Iata cateva metode:
1 - la fir (la sol); 2 - in ghivece de plastic (sau pahare de unica folosinta perforate la fund sau pungulite
de plastic perforate); 3 - in palete alveolare; 4 - in ghivece Jiffi, din turba; 5 - in pastile gonflabile; 6 - in
cuburi nutritive.

1. Producerea rasadurilor la fir (la sol). Prin aceasta metoda se poate produce rasad repicat sau
nerepicat.

22
- Rasadul nerepicat – se seamana la sol, bob cu bob, in grilaj (figura 9 b), la distante de 6-8 cm intre
randuri si 4-6 cm intre seminte pe rand.
- Rasadul repicat – se seamana la sol sau in ladite, in randuri la 5-8 cm intre randuri si 2 cm intre
seminte pe rand. Dupa 14-15 zile de la rasarire si pana cand plantutele au 1-2 frunzulite adevarate se
face raritul si replantatul plantutelor (operatie numita repicat) la distante de 5-7 cm intre randuri si 5-
7 cm intre plante pe rand (vezi tabelul 8), in functie de specie.

2. Producerea rasadurilor in ghivece de plastic, pahare de unica folosinta sau pungulite de plastic,
este o metoda comoda. Necesita cheltuieli cu procurarea ghivecelor (paharelor, pungilor).

Se consuma timp cu umplutul lor cu pamant. In schimb plantutele se dezvolta foarte bine, iar
extinderea unor eventuale focare de infectie cu agenti patogeni (boli) este redusa. Diametrul
ghivecelor este in functie de specie si este acelasi cu distantele de la semanatul bob cu bob (vezi
tabelul 8). Amestecul de pamant folosit este acelasi pe care-l folosim pentru producerea rasadurilor la
sol. Se seamana bob cu bob. La plantarea in camp plantele se scot din ghivece cu bolul de pamant.

3. Producerea rasadurilor in palete alveolare se aseamana cu cea in ghivece de plastic. Diferenta este
ca in cazul alveolelor mici, desi se seamana bob cu bob, rasadul fie se repica, fie se planteaza. Daca
alveolele au dimensiuni de 5-7 cm rasadul nu se mai repica. Este o metoda foarte comoda, se lucra
mai rapid si mai usor decat cu ghivece, pahare sau pungulite si se economiseste timp. Numarul de
alveole intr-o paleta variaza. La fel si dimensiunile alveolelor.

4. Producerea rasadurilor in ghivece de turba presata, sau Jiffi este identica cu cea in ghivece de
plastic, cu deosebirea ca rasadurile se planteaza in camp cu ghiveci cu tot. Aceste ghivece din turba se
procura din comert.

5. Producerea rasadurilor in pastile gonflabile este o metoda moderna, extrem de comoda si rapida.
Pastilele sunt confectionate tot din amestecuri de turba si sunt impregnate cu substante nutritive si cu
substante gonflabile. Se uda. Se seamana direct in pastila, se aseaza pastilele la locul lor (unde
producem rasadurile) lasand distanta intre ele. Se uda apoi semanatura cu regularitate. Pe masura ce
udam pastilele cresc in dimensiuni pana la o anumita limita si raman asa. In camp se planteaza cu
pastila. Pastilele sunt relativ scumpe (se cumpara din comert) dar se elimina multe cheltuieli cu
pamantul si cu munca aferenta: transport pamant, transport mranita, cernut pamant, cernut mranita,
facut amestec de pamant, dezinfectia amestecului, umplutul ghivecelor sau asezatul lui in rasadnite.
Se obsereva ca se economiseste foarte mult timp si munca. In plus, pastilele au dimensiuni initiale
mici si necesita spatii de depozitare mici, dar uscate.

23
6. Producerea rasadurilor la cub nutritiv este o metoda care necesita un volum mare de munca si o
oarecare experienta in realizarea amestecurilor de pamant. In general cuburile ni le fabricam singuri,
din amestecuri de pamant diferite de cele pentru semanat (tabelul 3). Mentionam ca unii autori
propun retete diferite de amestecuri.

Tabelul 3
Amestecuri de pamant pentru confectionarea cuburilor nutritive
(Dupa Memorator Horti-viticol, 1997)

C o m p o z i t i a ( %)
Specia Pamant Mranita Turba Nisip Rumegus Gunoi
proaspat
Tomate 25 _66 _ _12
Ardei 25 70 5
Vinete 20 70_ 10
Varza etc. 25 60 _5 _ 10
Castraveti 50 35 10 5

Pentru confectionarea cuburilor nutritive, la amestecul de pamant pe care l-am facut se adauga apa si
se amesteca bine. Atata apa se pune, pana cand, strans in mana, pamantul sa ramana strans iar daca il
lasam sa cada de la inaltimea de 1 metru acest brus sa se sfarame.

Confectionarea cuburilor nutritive se face cu rama sau cu prese manuale sau electrice (pentru
cantitati industriale). Dimensiunile cuburilor sunt in functie de specie, de la 4 x 4 pana la 8 x 8 cm
Apoi, cuburile se aseaza in rasadnite, solarii sau sere (unde producem rasadurile) pe folie de
polietilena. Se seamana bob cu bob sau se folosesc pentru repicat.

2- In sinteza, semanatul consta in:

• marcatul solului la 1.0 – 1.5 cm adancime;
• semanatul;
• acoperitul semintelor cu pamant cernut;
• tasarea semanaturii;
• udat, cu 10 l apa dezmortita la 1-1.5 m2.

24
XI. INGRIJIREA RASADURILOR IN RASADNITAE

Ingrijirea rasadurilor in rasadnite cere multa atentie. Nu sunt multe lucrari de facut:
1. Asigurarea luminii in timpul zilei, dupa ce plantele au rasarit. Dimineata se iau jos materialele
termoizolante (rogojini, folii de polietilena etc.) de pe geamuri, iar seara se reacopera.
2. Plivitul buruienilor.
3. Afanatul solului intre randuri (de 1-2 ori) cu sapaligi mici.
4. Udatul la circa 4 zile (pamantul sa fie reavan), cu 10 l apa la 1-1.5 m2. Pana cand afara se incalzeste
vremea, se uda cu apa calduta. Apoi numai cu apa rece, in aceleasi cantitati. Dupa nevoie se uda
mai rar (cat timp e inghetat afara) sau mai des.
5. Aerisitul – este una din cele mai pretentioase lucrari.
• Pana la rasarire nu se aeriseste decat putin si rar.
• Dupa rasarire aerisitul se face la inceput putin, zilnic, apoi tot mai mult, pentru a
cali plantutele. La rasadurile pentru camp in ultimele 10-14 zile, rasadnitele nu se
acopera cu geamuri ziua (decat la nevoie), ci doar noaptea.
• Pentru o mai buna si uniforma aerisire ne vom confectiona singuri aerisitoare.
Atatea bucati, cate rame de rasadnita avem (vezi figura 10).

Figura 10 - Aerisitor pentru rasadnite

6. Protectia contra bolilor – se face prin 1-2 stropiri cu substante specifice, numai la nevoie, dar
obligator cu 1-2 zile inainte de plantat se face o stropire cu zeama bordeleza 0.5% in amestec cu
0.15% adeziv. (Zeama bordeleza 0.5% se prepara din 50 g sulfat de cupru (piatra vanata) + 100 g
var stins in 10 l apa).
7. Protectia contra insectelor si soarecilor – se face numai la nevoie, cu un produs recomandat de
farmaciile fitosanitare.

25
Un rasad bine produs va fi scurt, cu tulpina groasa, viguros, cu frunzis bogat, stralucitor, cu partea
bazala a tulpinii de culoare violacee, cu boboci de floare mari, care se vor deschide in 2-3 zile.

Dupa plantarea rasadurilor, rasadnitele pot fi utilizate pentru cultivarea de: salata, castraveti, pepeni,
etc. sau se pot desfiinta.

Este bine de stiut ca:

1. pamantul din rasadnite se aduna, se dezinfecteaza, se depoziteaza si se acopera cu folie. In
anul urmator pamantul poate fi folosit din nou, dupa ce se mai adauga mranita in
proportie de 1 / 3 mranita + 2 / 3 pamant;
2. gunoiul din rasadnite este un ingrasamant excelent pentru culturile de camp. El nu va mai
fi folosit la rasadnite in anul urmator.

XII. PRODUCEREA DE RASADURI - SURSA DE VENITURI

Un rasad de calitate va fi intotdeauna solicitat. Pe suprafete mici se pot obtine un numar mare de
rasaduri, asa incat chiar daca se vand la preturi mai mici, veniturile pot fi foarte importante pentru
bugetul familiei. Iata mai jos, cateva mici calcule:

Tabelul 4
Venituri ce pot fi realizate di producerea de rasaduri
Nr. rasaduri Pret Valoarea (lei) la suprafata de:
Specia
la m2 lei/fir 10 m2 20 m2 50 m2
Varza, conopida 700 0.5 3500 7000 17500
Tomate, castraveti 400 1.0 4000 8000 20000
Vinete 700 0.5 3500 7000 17500
Ardei gras, gogosar, lung,
700 1.0 7000 14000 35000
iute
Telina, salata 700-1000 0.25 2000 4000 10000

Se poate vedea ca de pe doar 50 m2 rasadnite se pot obtine valori (la aceste preturi mici) cuprinse
intre 10000 si 35000 de lei, intr-un interval de timp de doar 2-4 luni.

Se vor vinde numai cele mai frumoase rasaduri pentru a ne forma o clientela fidela, care sa ne solicite
rasaduri in fiecare an. Atunci veti fi multumiti si motivati.

26
XIII. FOLOSIREA RASADNITELOR SI SOLARIILOR DUPA PLANTAREA RASADURILOR

Dupa plantarea rasadurilor rasadnitele pot fi desfiintate sau folosite in continuare.

A. Daca se desfiinteaza se fac urmatoarele lucrari:

- se strange si se transporta in platforma pamantul ramas;
- se dezinfecteaza pamantul si se depoziteaza in locuri ferite de ploi si ninsori sau se
acopera;
- se strang si se depoziteaza geamurile si tocurile de rasadnita, precum si materialele
termoizolante (rogojini, folii, etc.);
- se strange si se transporta in platforma gunoiul folosit drept combustibil. Acesta va fi folosit la
ingrasarea terenului toamna. Se va administra inaintea araturii de toamna. Mentionam ca: 1 metru
cub de gunoi folosit la rasadnita scade cu 30-40% din volum si greutate pana toamna.

Terenul care a fost ocupat cu rasadnite se va folosi in alte scopuri sau se va ara si se va cultiva.

B. Daca rasadnitele nu se desfiinteaza, in ele se pune un strat de pamant mai gros (20-25 cm). Se pot
cultiva diferite specii de plante:
-salata, ridichi de luna, ceapa verde, marar, patrunjel de frunze;
-castraveti, pepeni galbeni;
-gulioare, conopida;
-ardei iute etc.

In acest fel terenul ocupat cu rasadnite va fi utilizat o perioada mare de timp, in fiecare an. In acest
caz, desfiintarea rasadnitelor se face toamna, respectandu-se indicatiile date pentru cazul in care
rasadnitele se desfiinteaza primavara, dupa plantarea rasadurilor (vezi punctul A de mai sus).

Iata cateva exemple de exploatare a spatiului din rasadnite realizate de unii producatori de legume
(Dupa L. Maier, 1968).

Exemplul 1. 1-20 ianuarie pana la 10 martie - produs rasaduri de varza timpurie;

20 martie - plantat ardei iute cu recoltare in iunie - august;
sfarsit de august, inceput de septembrie - plantat salata cu recoltare: decembrie.

Exemplul 2. 1-10 aprilie - produs rasaduri;

10 aprilie - plantat tomate timpurii cu recoltare in iunie-august;
inceput de septembrie - plantat salata cu recoltare: decembrie-ianuarie.

27
Exemplul 3. 1 – 10 aprilie - produs rasaduri;
10 aprilie - plantat castraveti din rasad (produs din timp);
august - semanat spanac cu recoltare in timpul iernii.

In toate aceste trei exemple, in a doua jumatate a lunii septembrie intre tocurile de rasadnita si pe
marginea lor (de jur imprejur) s-a pus gunoi proaspat pentru a mentine temperatura in rasadnite.
Peste geamuri s-a pus folie transparenta sau al doilea rand de geamuri. Noaptea rasadnitele s-au
protejat cu rogojini.

C. In cazul in care rasadurile au fost produse in solarii, dupa ce rasadurile au fost plantate (vandute),
spatiile din solarii sunt libere. In solarii vom cultiva legume pentru consum. Avand in vedere ca
majoritatea speciilor pe care le cultivam prin rasad produs in spatii incalzite, se planteaza pana la
sfarsitul lunii aprilie - inceputul lunii mai, in solarii putem cultiva, la alegere, o diversitate destul de
mare de specii: tomate, ardei, vinete, fasole, castraveti etc. Aceste specii se vor cultiva ca si culturi de
baza, dupa ele putand fi cultivate alte specii fie pentru recoltare tarziu in toamna (salata de toamna,
ridichi de luna etc.), fie pentru a traversa iarna si se vor recolta primavara timpuriu (salata, spanac,
ceapa verde din arpagic).

XIV. CATEVA DATE TEHNICE UTILE

1 m cub gunoi proaspat, paios = 400—500 Kg.

1 m cub gunoi fermentat 3—4 luni =700—800Kg.
1 m cub gunoi fermentat complet (1—2 ani) =800—900Kg.
1 m cub amestec de pamant =1000—1100 Kg.

1 tona gunoi proaspat, paios = 2 m cubi si asigura un pat de rasadnita in suprafata de:
2.5 mp pentru un strat gros de 80 cm;
3.6 mp pentru un strat gros de 55 cm.

Stratul de gunoi din patul de rasadnita dupa tasare va fi gros de:

45 - 55 cm la un pat netasat de 80 cm;
30 - 35 cm la un pat netasat de 55 cm.

1 tona de amestec de pamant asigura o suprafata de rasadnita de:

10 mp pentru o grosime de 10 cm;

28
8.3 mp pentru o grosime de 12 cm;
6.7 mp pentru o grosime de15 cm;
5.0 mp pentru o grosime de20 cm.

Nota: se pune un strat de pamant mai gros de 15 cm numai cand, dupa plantarea rasadurilor, in
rasadnite cultivam legume.

XV. PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME IN ...TABELE!

Daca ati reusit sa cititi cu atentie cele de mai sus, o sa va fie foarte usor sa produceti rasaduri
orientandu-va dupa tabelele care urmeaza. In aceste tabele sunt cuprinse principiile de baza ale
producerii rasadurilor de legume si o multime de date si elemente pe care le-am considerat ca sunt
necesare si utile in activitatea dumneavoastra de producere de rasaduri.

La aceste tabele puteti adauga dumneavoastra si alte specii de legume pe care noi nu le-am
nominalizat aici. In acest fel veti avea o imagine mai completa si personala asupra producerii de
rasaduri. Asa veti avea in plus si satisfactia de a fi contribuit la inbogatirea continutului acestei
brosuri!

Tabelul 5
Necesarul aproximativ de gunoi proaspat pentru rasadnite
Grosimea Suprafata rasadnitei
stratului de 10 mp 50 mp 100 mp
gunoi afanat mc t mc t mc t
(cm)
80 8-10 4-5 40-50 20-30 80-100 40-50
55 5-8 3-4 30-40 15-20 60-70 30-40

Tabelul 6
Necesarul aproximativ de amestec de pamant pentru rasadnite
Grosimea Suprafata rasadnitei
stratului de 10 mp 50 mp 100 mp
pamant mc t mc t mc t
(cm)
10 1, 0 1, 0 5, 0 5, 0 10, 0- 10, 0-
12 1, 2 1, 2 6, 0 6, 0 12, 0 12, 0
29
 15 1, 5 1, 5 7, 5 7, 5 15, 0 15, 0
20 2, 0 2, 0 10, 0 10, 0 20, 0 20, 0
25 2, 5 2, 5 12, 5 12, 5 25, 0 25, 0
Nota: Stratul de pamant va avea o grosime de 20 sau de 25 cm numai cand dorim ca in rasadnita sa
cultivam legume dupa plantarea rasadurilor.

Tabelul 7
Numarul de seminte /1g si
Necesarul de seminte pentru producerea rasadurilor
Necesar seminte Necesar de seminte pentru a
Numar de pentru 1 mp produce rasad pentru culturi in
Specia
seminte /g rasad repicat camp (g) :
(g/mp) Pt 100 mp Pt 1 Ha
Grupa verzei 300 - 350 1.1 - 1 .3 3 300
Tomate 250 - 300 1.1 - 1.2 3 300
Ardei gras, 150 - 250 1 .5 - 2.2 4-5 400 - 500
gogosar, lung
Ardei iute 200 - 300 1 .3 - 2 .0 4-5 400 - 500
Vinete 200 - 250 1 .0 - 1 .2 3 300
Castraveti 30 - 40 7 .0 - 9 .0 4 - 10 400 - 1000
Pepene galben 30 - 40 6 .0 - 1 .0 5 - 10 500 - 1000
Salata 800 - 1000 0 .6 - 1 .0 5-6 500 - 600
Telina 2500 0 .15 - 0 .2 4-5 400 - 500

Tabelul 8
Distante de semanat sau repicat si
Numar de rasaduri ce pot fi obtinute
Specia Distante de Numar de rasaduri ce se pot obtine pe osuprafata de:
semanat (cm) 1 mp 10 mp 50 mp 100 mp
Grupa verzei 4x3 600-1000 6000-10000 30000-50000 100000
Tomate 5x5 400 4000 20000 40000
Ardei gras, 3x2 700 7000 35000 70000
gogosar, lung
Ardei iute 3x2 700 7000 35000 70000
Vinete 3x2 700 7000 35000 70000
Castraveti 4x3 500-600 5000-6000 25000-30000 60000
Pepeni 4x3 500-600 5000-6000 25000-30000 60000
Salata , Ttelina 2x2 700-1000 7000-10000 35000-50000 100000
Ceapa de apa, praz 2x1 1500 15000 75000 150000

30
Tabelul 9
Calendarul lucrarilor de pregatire a rasadnitelor pentru cateva specii de legume
A. Pentru solarii
Lucrarea Specia / data / Numar de zile
Conopida Varza Salata Ardei Vinete Tomate Castraveti
timpurie, timpurie
gulioare
Preancalzirea gunoiului in 5 - 10 I 10 - 15 I 15 - 25 I 5 - 15 I 3-7I 10 - 15 I 22 - 25 I
platforma 8 - 10 8 - 10 8 - 10 8 - 10 8 - 10 8 - 10 8 - 10
Asezat gunoiul in pat de 11 - 14 I 18 - 22 I 23 - 31 I 13 - 20 I 10 - 12 I 18 - 25 I 30 - 31 I
rasadnita si fixarea tocurilor 1 - 2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2
de rasadnita
Incalzirea patului de 12 - 15 I 21 - 23 I 24 I - 2 II 13 - 22 I 10 - 14 I 18 - 27 I 1 - 2 II
rasadnita si pregatirea 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3
amestecului de pamant
Tasat gunoiul, dezinfectat cu 14 - 18 I 23 - 26 I 26 I - 5 II 15 - 25 I 12 - 17 I 20 - 30 I 3 - 5 II
var si insecticide. Pus 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2
pamant in rasadnite
Perioada de incalzire a 15 - 19 I 24 - 27 I 27 I - -7 II 15 - 27 I 12 - 19 I 20 I - 3 - 7 II
pamantului in rasadnite 1 II
2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3
Pregatit rasadnitele pentru 18 - 25 I 26 - 28 I 1 - 10 II 17 - 30 I 14 - 20 I 23 I - 5 - 10 II
semanat. Semanatul. Durata 18 II
rasaririi 4-7 4-7 4-7 10 - 17 12 - 17 8 - 12 5-8
Total zile pana la rasarire 18 - 23 18 - 23 18 - 23 21 - 30 24 - 34 17 - 33 19 - 28
Varsta rasadului la plantare 50 45 30 - 35 55 - 60 60 - 70 50 - 60 30 - 35
(zile)
Data plantatului 10 - 22 III 15 - 22 III 10 - 22 III 25III - 15 IV 25III - 15 IV 25III - 15 IV 25III - 15 IV

18
Tabelul 10
Calendarul lucrarilor de pregatire a rasadnitelor pentru cateva specii de legume
B. Pentru camp
Lucrarea Specia / data / numar de zile
Conopida, Varza de Vinete Ardei Telina Tomate de
varza, gulioare vara, gulii vara -
- timpurii toamna
Preancalzirea gunoiului in 21 - 31 I 6 - 12 II 13 - 18 I 3 - 7 II 6 - 11 II 5 - 7 II
platforma 8 - 10 8 - 10 8 - 10 8 - 10 8 - 10 8 - 10
Asezat gunoiul in pat de 29 I - 7 II 14 - 19 II 25 - 31 I 11 - 12 II 14 - 18 II 13 - 15 II
rasadnita si fixarea tocurilor 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2
de rasadnita
Incalzirea patului de rasadnita 30 I - 9 II 15 - 21 II 26 I - 2 II 12 - 13 II 15 - 20 II 14 - 16 II
si pregatirea amestecului de 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3
pamant
Tasat gunoiul, dezinfectat cu 1 - 12 II 17 - 24 II 15 - 16 II 15 - 16 II 17 - 23 II 16 - 19 II
var si insecticide. Pus pamant 1 - 2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2
in rasadnite
Perioada de incalzire a 2 - 14 II 18 - 26 II 29 I - 7 II 16 - 17 II 18 - 25 II 17 - 21 II
pamantului in rasadnite 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3
Pregatit rasadnitele pentru 5 - 10 II 20 - 28 II 1 - 10 II 18 - 20 II 20 - 28 II 25 II - 5 III
semanat. Semanatul. Durata 4-7 4-7 14 - 17 10 - 17 14 - 17 8 - 12
rasaririi
Total zile pana la rasarire 18 - 27 18 - 27 28 - 37 24 - 37 28 - 37 22 - 32
Varsta rasadului la plantare 45 - 50 40 - 45 60 - 70 55 - 60 45 - 50 50 - 55
(zile)
Data plantatului 25 III - 15 IV 1 - 20 IV 15IV - 15 V 15IV - 15 V 15IV - 15 V 15IV - 15 V

18
Tabelul 11
Calendarul producerii rasadurilor de legume - Pentru solarii*
Specia *Data Nr. zile Data Varsta *Bun de
semanatului pana la rasaritului rasadului (zile) plantat
rasarire (data)
(la 18 -
25ºC)
Conopida 18 - 25 I 4-7 22 - 31 I 50 13 - 22 III
timpurie, gulioare
Varza timpurie 20 - 27 I 4-7 30 I - 0-3 II 45 15 - 22 III
Tomate 1 - 18 II 8 - 12 8 - 28 II 50 - 60 25 III - 5 IV
Ardei gras, 20 - 30 I 10 - 21 30 I - 15 II 55 - 60 25 III - 5 IV
gogosar, lung
Ardei iute 20 - 30 I 10 - 17 30 I - 15 II 55 25 - 31 III
Vinete 14 - 20 I 12 - 17 22 I - 5 II 60 - 70 25 III - 5 IV
Castraveti 15 - 20 II 5-8 20 - 28 II 30 - 35 25 III - 5 IV
Salata 1 - 10 II 4-7 5 - 17 II 30 - 35 13 - 22 III

Tabelul 12
Calendarul producerii rasadurilor de legume - Pentru camp*
Specia Data Nr. zile Data Varsta Bun de
semanatului pana la rasaritului rasadului (zile) plantat
rasarire (data)
(la 18 -
25ºC)
Conopida timpurie, 5 - 10 II 4-7 9 - 17 II 45 - 50 25 III - 15IV
varza timpurie,
gulioare
Varza de vara, 20 - 28 II 4-7 5 - 12 III 40 - 45 1 - 20 IV
gulii
Tomate timpurii 15 - 22 II 8 - 12 24 II - 5III 55 - 60 20 IV - 5 V
Tomate de vara - 20 II - 5 III 8 - 12 10 - 15 III 50 - 55 10 IV - 15 V
toamna
Ardei gras, gogosar, 16 - 20 II 10 - 21 1 - 10 III 55 - 60 15 IV - 15 V
lung
Ardei iute 23 - 28 II 10 - 17 5 - 15 III 50 - 55 25 IV - 15 V
Vinete 1 - 10 II 12 - 17 15 - 26 III 60 - 70 15 IV - 15 V
Telina 20 - 28 II 14 - 17 5 - 15 III 45 - 50 5 IV - 15 V
Castraveti 12 - 15 III 5-8 20 - 25 III 30 - 35 25 IV - 15 V
Salata 24 II - 15III 4-7 1 - 20 III 30 - 35 1 - 30 IV
*Nota: primele date sunt valabile pentru zonele din sud si vest, iar ultimele pentru zonele din centru
si nord.

18
Ingrijirea fitosanitara a rasadurilor

Tabelul 13

I. Tratarea semintelor
A. pe cale umeda.
Produsul Speciile la Cantitate Boala Observatii
care se a /Kg combatuta
recomanda samanta (prevenita)
Apa calda la Tomate - Boli provocate Semintele se tin in apa fierbinte 20de
50 - 52ºC de ciuperci si de minute, apoi in apa rece 1 - 2 minute.
unele bacterii Se seamana umede, sau se pun la
uscat.
Apa calda la Vinete ciuperci 30 minute.
50ºC
Apa calda la Varza, ciuperci 30 minute. Se
50ºC conopida racesc uscat
Apa calda la Spanac ciuperci 25minute. Se racesc in apa rece, apoi
50ºC se usuca.
Apa calda la Morcovi ciuperci 10 minute. Se racesc uscat
50ºC
Solutie de Usturoi 60 minute. Uscare la 28-30ºC
formol 40% in
apa la 55ºC
Previcur Castraveti 20 ml Caderea Produsul se foloseste si la dezinfectia
plantutelor, solului.
mana.
Nota : In comert sunt si alte multe produse, care se folosesc la imbaierea sau pulverizarea
semintelor, pentru prevenirea unor infectii sau a atacului unor daunatori.

B. pe cale uscata
Tratarea se face cu produse din comert, prin prafuire si amestecare buna a semintelor cu produsul. Se
folosesc cantitatile de produs recomandate de firma producatoare.

Nota: tratarea semintelor se face numai daca semintele nu au fost tratate de producator sau
distribuitor !

19
II. Ingrasari suplimentare

Pentru aceasta se folosesc ingrasaminte care contin si microelemente. Se aplica fie foliar, fie la sol. In
general sunt sub forma lichida si se numesc ingrasaminte foliare (, chiar daca unele se pot administra
si la sol, acestea fiind absorbite si prin radacini). Aceste ingrasaminte, fiind absorbite prin frunze, au
efect imediat asupra cresterii si dezvoltarii plantutelor, iar majoritatea produselor confera rasadurilor
si o mai buna rezistenta la conditii de stres (atac de boli. , uscaciune, temperaturi mai mari).

Deoarece in amestecul de pamant este inclusa mranita, care este un ingrasmant natural complex,
vom interveni cu ingrasari suplimentare, foliare, numai in caz de nevoie (cand observam ca rasadurile
stagneaza in crestere, nu sunt viguroase, nu au coloratia normala, sau sant debile)si numai dupa ce
am depistat cauzele care au determinat acea stare a rasadurilor (in general umiditatea excesiva a
solului si atacul unor agenti patogeni care ataca radacinile –suntaceste cauze).

Tabelul 14
1. Produse folosite pentru ingrasari suplimentare.
Produsul Speciile la care se Modul Compozitia Doza Numar
recomanda de produsului (%) de
aplicare aplicari
Bionat Ardei, tomate, Foliar N, K, Cu, Fe, Mn, Zn, 0.1 – 0.5 1-2
Vinete, telina, B, Mo, Mg, Ni, Co,
castraveti V.
Grupaverzei, ceapa,
praz
Fertitel Tomate, ardei, vinete, Foliar N, P, K, Cu, Fe, Mn, 0.5 – 1.0 1-2
castraveti Zn, B, Mo, Mg, Cr,
Ni, Co, V.

Master - Toate speciile de Foliar si N, P, K, Mg, Fe, B, 0.3 1-2

11 legume la sol Mn, Zn, Cu, Mo.
formulari
Harvest Toate speciile de Foliar si N, P, K, Fe, B, Mn, 0.5 1-2
legume la sol Zn, Cu, Mo.
Nutrivit Toate speciile de Foliar N, P, K, Cu, Fe, Mn, 0.7 1-2
20 - 20 - legume Zn, B, Mo, S, Cl, Co,
20 Mg.
Nota: Se pot folosi si alte produse, existente in comert, in dozele recomandate de
producator.

20
Tabelul 15
2. Combaterea bolilor rasadurilor
Produsul Boala Speciile la care se Doza Observatii
recomanda (%)
Zeama Boli provocate Tomate, ardei, 0.5 – 1.0 Doza de 1% se
bordeleza de ciuperci, castraveti, ceapa, aplica la
unele bacterioze salata, grupa verzei. rasadurile mari,
cu 1-2 zile
inainte de
plantare
Ridomil gold Mane Tomate, ardei, 0.2
castraveti.
Previcur Caderea Castraveti 0.15 Cand plantele au
plantutelor, 3-4 frunze
mane Tomate, ardei, vinete, 0.15 6-10l/m². Se uda
salata. bine plantutele
si solul
Dithane M 45 Ofilirea Tomate, ceapa. 0.2-0.25
bacteriana

Tabelul 16
3. Combaterea insectelor la rasaduri
A. Produse chimice
Insecta combatuta Produsul Speciile la care se Doza
recomanda
Coropisnita La toate speciile.
Counter 5G Se aplica imediat dupa 4 g / mp
Viermi sarma, ce s-a pus pamantul in
carabusi de mai, Mesurol 4G rasadnite sau solarii. 3-6g/
alte insecte de sol (in afara de Toate aceste produse mp
coropisnita) se incorporeaza in sol
imediat dupa aplicare.
Acarieni (paianjeni) Nissorun 5EC Toate speciile de 0.08 %
Omitte 570EW plante 0.1 %
Afide (paduchi de frunze), tripsi Reldan Toate speciile de leg.e 0.03 %
Mospilan Tomate, vinete, ardei, 0.012 –
ceapa 0.025 %
Afide, tripsi, musculita alba de Confidor Toate speciile de 0.04 - 0,
sera legume 075 %
Afide, pureci negri, Fastac 10 EC Ardei, vinete, salata, 0.03 %
pureci de pamant fasole,
grupa verzei

21
Tabelul 17
B. Produse biologice. Pradatori naturali. Paraziti. Extracte din plante.
Insecta combatuta Produsul. Pradatorul. Specia la care se Moment de
Parazitul recomanda aplicare
Musculita alba de Encarsia formosa (viespe) Toate speciile de 8 larve pe
sera legume planta
Paianjenul rosu Phitosciulus persimilis Toate speciile de 2 - 20 indivizi pe
(paianjen) plante planta
Paduchi verzi Chrysophus sp. Ardei, salata, grupa
(afide) verzei, etc. Nu se
aplica la specii cu
tulpina si frunzele
pubescente!
Extracte din plante
Musculita alba de Rotenona Doza: 0.1 %
sera, afide, tripsi, Toate speciile de
paianjenul rosu legume
Musculita alba de Neem Doza: 0.1 %
sera, afide,
paianjenul rosu
Musculita alba de Piretrina Doza: 0.1 %
sera, afide

Tabelul 18
Combaterea buruienilor la producerea rasadurilor. Produse chimice.
(dupaTratat de legumicultura, 2003.)
Produsul (denumire Specia Doza Momentul aplicarii
comerciala) Ml sau mg /100mp
Dual 500 EC tomate 6 pre
ardei, vinete 4 pre
Dual gold 960 EC tomate 25 pre
Sencor 70 WP tomate 0.3 pre
Fusilade (PP 009) tomate, ardei, 3 post
vinete, varza
Stomp tomate 5 + 0.3 pre
Nota: ppi = se aplica pe patul germinativ cu 3-4 zile inainte de semanat si se incorporeaza la 3-4 cm
adancime.
pre = se aplica pe sol imediat dupa semanat; nu se incorporeaza;
post = se aplica dupa rasarire, cand rasadurile au 2-3 frunze normale.

Pentru Fusilade, cand buruienile monocotiledonate au rasarit si au 2-3 cm inaltime.

22
Atentie !

Deoarece pe piata opereaza un numar mare de distribuitori de seminte, ingrasaminte si pesticide

simtim nevoia sa va protejam interesele recomandandu-va urmatoarele:
- nu cumparati niciodata astfel de produse de la vanzatori ambulanti, ”pietari” etc;
- cumparati numai de la distribuitori autorizati;
- insistati sa vi se dea bonuri de casa si acte de calitate pe baza carora puteti cere daune in cazul in
care produsul este necorespunzator;
- pastrati plicurile de samanta, ambalajele de pesticide, actele de calitate si bonurile de casa pentru a
putea face dovada folosirii lor, in caz de litigiu.

23
XVI. BIBLIOGRAFIE
SELECTIVA

1. Colectiv de autori. Coordonatori: Gheorghe Glaman, M. Dumitrescu, Eftimie Vasilescu, 1997,

Memorator horti-viticol, Bucuresti.

2. Colectiv de autori. Coordonator: Ruxandra Ciofu, 2003, Tratat de legumicultura, Ed. Ceres,
Bucuresti.

3. Lucian Stoian, 2006, Ghid practic pentru cultura biologica a legumelor, Ed. Tipoactiv, Bacau.

4. Mihai Gavril Jidavu, Ghe. Glaman, 2006, Cultivati practic si eficient legume in Romania, Vol. I,
Legume in camp, Cluj-Napoca.

24
XVII. MAGAZINE SPECIALIZATE
(seminte, ingrasaminte, pesticide, unelte de gradinarit).

Magazine proprii ale S. C. AGROSEM IMPEX S. R. L.

Cluj-Napoca
- Str. Fabricii de zahar nr. 109- 0752038123
- P-ta Mihai Viteazu nr. 1- 0758016852
- Str. Arges FN- 0758016853

Oradea
- P-ta Garii nr. 4- 0752189751

Arad
-Str. Metianu nr. 4- 0745035931

Clienti

Compania Posta NV - Cluj

Compania Posta SE - Constanta

Real Hypermarket Romania SRL

Billa Romania SRL

Dedeman SRL

Agrocapa Comercial SRL, Bucuresti, Str. Hristo Botev nr. 1;

Agrosem Somesan SRL, Bistrita, Calea Moldovei nr. 17;

Agredo Trans SRL, Petrosani, Str. N. Balcescu nr. 10;

Agrobega SRL, Orastie, P-ta Mare;

Bojan Mariana PFA, Com. Hereclean, sat Badou nr. 113 B;

Comprest Vec SRL, Aiud, Str. Cuza Voda nr. 23; I. Maniu nr. 36B;

25
Cisoplant SRL, Alba Iulia, Str. A. I. Cuza nr. 6; Simeria, Str. 1 decembrie nr. 2; Rosia de Secas, nr.
403;

Croma Impex SRL, Cluj-Napoca, - Str. Siretului nr. 20; - B-dul 21 Decembrie nr. 148; - P-ta M.
Viteazul nr. 25-26; - B-dul 1 Decembrie nr. 142;

Fermierul SRL, Moinesti, Str. Tudor Vladimirescu bl. D8/22;

Flori Biosem SRL, Alba Iulia, Str. Ion Alexandru nr. 21A;

Octat Dragan SRL, Bistrita, Str. Constantin Roman Vivu nr. 45;

Protera SRL, Dej, Piata 16 Februarie nr. 5;

Scorus Impex SRL, Brasov, Compex Brimtex Stand 254;

Semagro SRL, Bacau, P-ta Sud;

Vileni SRL, Turda, Str. Gh. Lazar nr. 6;

Zoofarm SRL, Zalau, Str. Fabricii nr. 25.

26