COLEGIUL TEHNIC

Nr……./………..

TEMA proiectului:
Organizarea și realizarea unei activităţi de
instruire practică având tema: “Conducerea în
intersecţii cu sens giratoriu”

EXAMEN
DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR
PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ NIVEL 5

Îndrumător de proiect
Candidat
Clasa
Ruta de pregătire
profesională
Forma de învăţământ zi
Profil TEHNIC
Domeniu TRANSPORTURI
Calificarea profesională TEHNICIAN INSTRUCTOR AUTO
Anul absolvirii
 CUPRINS

Pag.

ARGUMENT 3

Capitolul I. Generalităţi despre circulaţia rutieră 4

1.1. Legislaţia în vigoare 4

1.2. Obiective ale cursului de legislaţie 5

Capitolul II. Noţiuni despre însuşirea tehnicii de conducere 7

2.1. Principiile didactice 7

2.2. Temperament şi conduită 8

2.3. Plan de lecţie la tema propusă - „Conducerea în intersecţii cu sens
12
giratoriu”
Capitolul III. Conducerea preventivă 15

3.1. Generalităţi 15

3.2. Particularităţi privind tema 17

Capitolul IV. Primul ajutor 19

BIBLIOGRAFIE 22

ANEXE - Documentele aferente (foaia de parcurs) 23

2
 ARGUMENT

Siguranța circulației rutiere reprezintă un element de bază al confortului cotidian al

oricărei societăți moderne. Dezvoltarea sectorului auto și evoluția tehnologică mondială a
produs transpunerea treptată a vehiculelor rutiere din obiect de lux, într-un obiect de uz
curent și o necesitate elementară a societății moderne și a relațiilor social-economice,
devenind accesibilă majorității grupurilor sociale.
Elementele principale ale unui sistem de circulație rutieră pot fi grupate convențional
în trei componente:
(1) infrastructura rutieră,
(2) vehiculele rutiere și
(3) utilizatorii (oamenii).
Toți utilizatorii rutieri trebuie să aibă cunoștințe, aptitudini și abilități de a conduce în
siguranță atât pentru ei însuși, cât și pentru alți participanți la traficul rutier. Grupul-țintă
principal al oricărui sistem educațional sunt tinerii, iar scopul primordial este de a concentra
atenția asupra conducătorilor începători, totodată, stimulând educarea continuă de-a lungul
vieții și pentru cei care dețin deja permisul de conducere.
Acumularea experienței de a conduce este crucială în crearea unui mediu sigur în
traficul rutier și pentru un condus auto în siguranță, prin urmare instruirea calitativă a
conducătorilor auto este definitorie. Calitatea slabă a instruirii și lipsa de experiență duce la
un timp de reacție mai mare, capacitate vizuală de identificare redusă și distragere ușoară a
conducătorilor auto în timpul conducerii.
Modelul standard pentru asigurarea unei instruiri auto adecvate este caracterizat prin
obligativitatea efectuării unui anumit număr de ore teoretice și practice în cadrul școlilor auto
autorizate.
Comportamentul participanţilor la trafic reprezintă cea mai importantă cauză a
mortalităţii: viteza, consumul de băuturi alcoolice sau de droguri, oboseala, neutilizarea
centurii de siguranţă.
Mi-am ales tema cu titlul: Organizarea și realizarea unei activităţi de instruire
practică având tema: „Conducerea în intersecţii cu sens giratoriu”, deoarece există de
cele mai multe ori o problemă controversată în legătură cu această temă.

3
 C A P I T O L UL I
GENERALITĂŢI DESPRE CIRCULAŢIA RUTIERĂ

A. Legislaţia în vigoare
Legea Circulaţiei: Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia
pe drumurile publice, cu modificarile si completarile ulterioare, republicată în Monitorul
oficial al României, Partea I, nr.670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările
ulterioare, se modifică şi se completează prin OG nr. 21/2014, publicată în Monitorul oficial
al României, Partea I, nr.635 din 29 august 2014. Modificările aduse de Legea nr.203 din
2012 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2002 cuprinde:
Cap I – Dispoziţii generale ale codului rutier
CAP II - Vehiculele
CAP III – Conducătorii de vehicule
CAP IV – Semnalizarea rutieră
CAP V – Reguli generale ale codului rutier
CAP VI – Infracţiuni şi pedepse
CAP VII – Răspunderea contravenţională
CAP VIII – Căi de atac împotriva procesului verbal
CAP IX – Atribuţii ale unor ministereşi ale altor autorităţi ale administraţiei publice
CAP X – Dispoziţii finale ale codului rutier
Noul regulament rutier
Hotărârea nr. 11/2015 pentru modificarea şi completarea Regulamentul de aplicare a
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 cuprinde:
CAP I – Dispoziţii generale din noul regulament rutier
CAP II - Vehiculele
CAP III – Permisul de conducere
CAP IV – Semnalizarea rutieră
CAP V – Reguli de circulaţie
CAP VI – Circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite ori care
transportă mărfuri sau produse periculoase
CAPV II – Sancţiuni contravenţionale şi măsuri tehnico-administrative

4
 CAPVIII - Dispoziţii tranzitorii şi finale

B. Obiective ale cursului de legislaţie

Pentru formarea conducătorului auto trebuie urmărite anumite obiective şi dobândite
anumite deprinderi:
1. Manevrarea autovehiculul în viteza lentă sau moderată în trafic redus
a. Cunoaşterea principalelor părţi componente ale autovehiculul, a principalelor comenzi şi a
tabloului de bord.
b. Instalarea la postul de conducere.
c. Vigilenţa şi calităţile atenţiei.
d. Manevrarea autovehiculului fără a pune în pericol pe alţii
e. Avertizarea partenerilor de trafic.
f. Pornirea şi oprirea
g. Menţinerea şi rotirea volanului.
h. Utilizarea schimbătorului de viteză.
i. Conducerea autovehiculul înainte şi înapoi, în aliniament şi în curbă adaptând poziţia şi
traiectoria.
2. Alegerea poziţiei în trafic, traversarea mici intersecţii şi schimbarea direcţiei de
mers
a. Cunoaşterea principalelor reguli de circulaţie, precum şi a semnalizării rutiere.
b. Respectarea semnalizării verticale şi orizontale.
c. Identificarea indicilor utili în trafic
d. Utilizarea tuturor comenzilor.
e. Adaptarea vitezei la diferite situaţii din trafic.
f. Alegerea benzii de circulaţie.
g. Menţinerea distanţelor de siguranţă.
h. Circulaţia prin diferite tipuri de intersecţii şi schimbarea direcţiei de mers.
3. Circulaţia în condiţii de trafic normal şi aglomerat
a. Evaluarea distanţelor şi vitezelor.
b. Evaluarea distanţelor de oprire.
c. Cunoaşterea şi respectarea gabaritului autovehiculului
d. Oprirea şi staţionarea.
e. Circulaţia în intersecţii, depăşirea unui vehicul, a fi depăşit de alt vehicul.
f. Efectuarea unui viraj.

5
g. Comportarea faţă de diverse categorii de participanţi la trafic
h. Stabilirea itinerariului.
i. Cunoaşterea efectelor consumului de alcool, medicamente, droguri.
4. Cunoaşterea situaţilor care implică dificultăţi particulare
a. înscrierea într-o circulaţie rapidă.
b. Conducerea în aglomeraţii, în circulaţie intensă.
c. Conducerea într-un şir de vehicule.
d. Adaptarea conducerii Ia condiţiile în care vizibilitatea este redusă, noaptea etc.
e. Adaptarea conducerii la condiţii de aderenţă redusă.
f. Conducerea autovehiculului la munte.
g. Consecinţele oboselii la volan.
h. Noţiuni privind comportamentul în caz de accident.
i. Noţiuni privind întreţinerea şi depanarea autovehiculului.
j. Noţiuni referitoare la situaţiile de urgenţă.

6
 CAPITOLUL II
NOŢIUNI DESPRE ÎNSUŞIREA TEHNICII DE CONDUCERE

2.1. Principiile didactice

Reprezintă ideile de bază, tezele teoretico-practice fundamentale, punctele reper ale
structurii şi funcţionării procesului de învăţământ, normele şi regulile de conduită (prescripţii,
instrucţiuni, indicaţii) care jalonează şi orientează activitatea comună a personalului didactic
şi a elevilor, pentru asigurarea eficienţei optime, actului de predare – învăţare.

1. Principiul caracterului intuitiv al învăţării (intuiţiei)

• reprezintă cerinţa de a asigura învăţării o bază perceptivă, concret - senzorială, care să
confirme interdependenţa care există între senzorial şi raţional, între concret şi abstract ; în
consecinţă, însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice de către elevi trebuie să se sprijine în
mod frecvent pe contactul nemijlocit şi permanent (prin senzaţii, percepţii şi reprezentări
precise şi clare) cu realitatea obiectivă (obiecte, fenomene, procese etc.) sau cu substitutele
acestora (planşe, tablouri, fotocopii, imagini proiectate etc.), sub permanenta
îndrumare şi orientare a personalului didactic.
2. Principiul participării conştiente şi active a elevilor în procesul de învăţământ
• reprezintă cerinţa ca actul de predare - învăţare să beneficieze de mobilizarea de conştiinţă
şi antrenarea participativă a elevilor în sensul însuşirii cunoştinţelor transmise prin efortul
propriu al acestora, pe baza activării simţurilor şi a acţiunilor, precum şi a gândirii şi
înţelegerii conştiente.
3. Principiul legării teoriei de practică
• exprimă cerinţa îmbinării strânse, în procesul de învăţământ a componente ideatice a
acestuia (însuşirea cunoştinţelor teoretice) cu componenta lui acţională (valorificarea prin
aplicarea capacităţilor teoretico-practice), în vederea rezolvării tuturor sarcinilor implicate de
existenţă şi de integrarea în societate.
4. Principiul învăţământului sistematic şi continuu
• exprimă cerinţa ca transmiterea cunoştinţelor (teoretice şi practice) şi celelalte
activităţididactice să fie organizate şi programate după o anumită structură, concretizată într-
un sistem bazat pe ordinea logică de desfăşurare şi pe posibilităţile concrete ale dezvoltării

7
intelectuale, fizice şi psihice a elevilor ; acest sistem trebuie să asigure valorificarea
permanentă a capacităţilor practice dobândite de elevi, în vederea însuşirii si asimilării
progresive a altor noi cunoştinţe, de nivel superior.
5. Principul însuşirii temeinice a cunoştinţelor şi deprinderilor
• reprezintă cerinţa fixării profunde, solide şi de durată a cunoştinţelor teoretice şi practice
dobândite de elevi, pentru a-i face întotdeauna capabili să le reproducă sau să le valorifice,
prin aplicare, în acţiunile implicate de existenţa şi de integrarea în societate .
6. Principiul accesibilităţii
• reprezintă cerinţa corelării tehnicilor şi metodelor de predare – învăţare cu potenţialul
intelectual şi fizic al elevilor, pentru a se evita suprasolicitarea posibilităţilor reale ale
acestora de asimilare a cunoştinţelor teoretice sau practice .
7. Principiul luării în consideraţie a particularităţilor de vârstă şi individuale ale
elevilor ( tratarea diferenţiată şi individualizarea învăţământului)
• exprimă cerinţa cunoaşterii aprofundate de către personalul didactic a capacităţilor
intelectuale, fizice şi psihice ale elevilor (specifice grupelor de vârstă şcolară) pentru a le
compara cu posibilităţile reale individuale ale acestora; în funcţie de rezultatul comparaţiei,
trebuie să se aleagă procedeele, tehnicile şi metodele didactice care, prin tratarea diferenţiată
(individuală sau de grup) a actului de predare - învăţare, să se asigure însuşirea integrală - de
către toţi elevii - a cunoştinţelor teoretice şi practice stabilite în programul de pregătire.

2.2. Temperamentul şi conduita conducătorului auto

Personalitatea reprezintă sistemul atributelor, structurilor şi valorilor de care se
dispune un individ.
A. Temperamentul = ansamblu de însuşiri stabile ( înnăscute ) care caracterizează
comportamentul şi activitatea omului din punct de vedere dinamico-energetic ; manifestarea
şi dezvoltarea particulară a tipului de sistem nervos în plan psihologic şi comportamental.
= este înnăscut şi îşi păstrează identitatea
= este latura mai accesibilă şi uşor constatabilă.
Se manifestă prin : -reacţii de răspuns la stimulii externi.
- actele de conduită umană
- rezistenţa la efort şi capacitatea de lucru.
- gradul de impresionalitate afectivă,
- profunzimea trăirilor emoţionale.

8
 - raportul dintre tendinţa de - interiorizare
- exteriorizare
ACTIVITATEA NERVOASA SUPERIOARA
Forţa Mobilitatea
TEMPERAMENT Echilibrul
(energia subst. ( viteza de
(repartiţia forţei între
funcţionabile din consum şi
excitaţie şi inhibiţie )
neuroni) regenerare )
Coleric Puternic Neechilibrat - excitabil -
Sangvinic Puternic Echilibrat Mobil
Flegmatic Puternic Echilibrat Inert
Melancolic Slab - -

Relaţia dintre însuşirile temperamentale şi stilul (maniera) de conducere a autovehiculului:

TEMPERAMENT STIL (MANIEREA ) DE CONDUCERE

Coleric Agresiv
- excitabil - deprimat - inegal
- eruptiv - teama - impulsiv
- nestăpânit - panică - nervos
- entuziasm - temeritate - agitat
- nerăbdător - exagerare - nerăbdător
- amiciţie - abandon - nerezistent
- afectivitate explozivă - decepţie - predispus la accidente din spate şi lateral
- comunicativ - neliniştit - timp de reacţie scurt
- cu iniţiativă - furie - agresiv
- concentrat - violenţă - zgomotos
- inegal - ostilitate - turbulent
- precipitat

Sangvinic Preventiv - defensiv

- ritmicitate - aşteaptă fără încordare - reacţii prompte
- echilibru - renunţă fără suferinţă - rezistent la împrejurări dificile
- vioiciune - fixează greoi scopurile - eficient în consum energetic
- rapiditate - interese neconsolidate - decizii corecte şi prompte
- bună dispoziţie - nepersistent în acţiuni şi - activ
- adaptabilitatea relaţii - mare capacitate de lucru
- exuberanţă - intuiţie
- calm - afectuos cuceilalţi
- stăpânire de sine
- efervescenţă
emoţională

9
 Flegmatic Pasiv
- exteriorizare slabă - stăpânire de sine
- lent - pare indiferent afectiv - irită pe ceilalţi prin meticulozitate
- foarte calm - sentimente durabile răbdare şi perseverenţă
- răbdare - adaptabilitate redusă - viteză redusă de reacţie
- perseverenţă - înclinaţie spre rutină - se adaptează greu
- meticulozitate - tempoul lent - gesturi calculate
- temeinic în munca de - închişi în sine - paşnic
durată - necomunicativi - mişcări lente

Melancolic Pasiv
- rigid
- tonus scăzut - exigenţă exagerată faţă - slab în reacţii
- redus energetic - de sine - oboseşte repede
- sensibilitate - încredere redusă în - predispus pentru accidente din spate
- emotivitate forţele proprii - nu rezistă la drumuri lungi
- blocaj în solicitări - inadaptabili social - adormire
crescute - sobru - evită situaţiile conflictuale
- anxios - capabil în condiţii favorabile

B. Conduita conducătorului auto

Pentru evitarea accidentelor in trafic este importanta conduita pe care fiecare sofer o
adopta. Asadar, din punct de vedere al teoriei exista două tipuri: conduita preventivă si
conduita defensivă, doua tipuri de comportament care se completeaza reciproc. Majoritatea
accidentelor rutiere sunt previzibile si pot fi evitate cu putina vigilenta si precautie.

Asadar, din punct de vedere al conduitei preventive, exista mai multi factori. Printre
acestia se regasesc vigilenta, capacitatea de anticipare, indemânarea, dar si rationamentul.
Prin vigilenta se intelege capacitatea unui conducator auto de a fi atent la drum in mod
permanent, iar pentru ca acest lucru sa fie posibil, este necesar ca toate simturile acestuia sa
fie perfecte. Astfel, vazul, mirosul, auzul si simtul tactil trimit informatii esentiale creierului,
care le prelucreaza si le transforma intr-un comportament echilibrat, cu scopul de a evita
accidentele de circulatie.

Un sofer bun trebuie sa aiba capacitatea de anticipare a greselilor pe care alti soferi
le pot face, nu doar a propriilor erori. In acest fel, riscul de coliziune este diminuat, iar
situatiile neprevazute pot fi abordate mult mai eficient. Anticiparea si îndemânarea sunt
strans legate, cea din urma fiind responsabila cu efectuarea corecta a manevrelor din trafic.

10
Desigur, indemanarea vine odata cu experienta in trafic, ceea ce s-ar putea sa necesite o
perioada mai lunga de timp. Raţiunea intervine atunci cand soferul trebuie sa reactioneze in
situatii limita, aceasta fiind insotita si de impuls.

La polul opus, exista si cateva tehnici de conducere defensivă, menite sa-l ajute pe
conducator sa evite situatiile periculoase din trafic. Prin urmare, aceste tehnici sunt legate de
manevrele si corectitudinea acestora in caz de accident. De exemplu, derapajul poate fi o
situatie in care masina scapa de sub control pentru cateva secunde. In acest caz, este
important sa ridicati piciorul de pe frana si sa va comncentrati pe restabilirea directiei cu
ajutorul volanului. In acest fel, nu veti accentua derapajul si masina isi va restabili cursul.

Din punct de vedere defensiv, este important sa reactionati cat mai repede, astfel ca
manevra va fi mult mai eficienta, iar masina va raspunde mult mai bine la comenzi. Incercati
sa aveti o pozitie corecta a mainilor pe volan, deoarece in acest fel veti putea sa rotiti mai
repede volanul in cazul in care intervine ceva neprevazut. De asemenea, este important sa nu
franati puternic si brusc, acesta manevra fiind recomandata doar in situatiile critice, cand
masina trebuie oprita neaparat.

Orice conducator auto cu putina experienta stie ca traficul ascunde multe pericole,
insa mai stie si ca acestea pot fi evitate. Totul incepe cu o pregatire adecvata la scoala de
soferi, dupa care puteti urma cursuri de specializare in tehnici preventive si defensive in
trafic.

2.3. Plan de lecţie la tema propusă - „Conducerea în intersecţii cu sens giratoriu”

2.3.1. Studiu de caz
In imaginea de mai jos, se pot observa doua autoturisme angajate în sensul giratoriu,
una portocalie, iar alta verde. Intrebarea care se pune frecvent este: care din cele doua
autoturisme are prioritate?

11
 Un indiciu la această întrebare îl constituie articolului 54 alin. 1 din OUG
195/2002R, care spune:
(1) Conducatorul de vehicul care executa o manevra de schimbare a directiei de mers, de
iesire dintr-un rand de vehicule stationate sau de intrare intr-un asemenea rand, de trecere pe
o alta banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa
efectueze o intoarcere ori sa mearga cu spatele este obligat sa semnalizeze din timp si sa se
asigure ca o poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti
participanti la trafic.
(2) Semnalizarea schimbarii directiei de mers trebuie sa fie mentinuta pe intreaga durata a
manevrei.

2.3.2. Plan de lecţie

Colegiul Tehnic Energetic”Dragomir Hurmuzescu”Deva
Prof. Instructor: Greab Ioan-Daniel
Clasa: Anul II Postliceală -Tehnician Instructor Auto
Durata: 1 ora
Titlul lecţiei: Conducerea în intersecţii cu sens giratoriu

1. Unitatea de învăţare:
Reguli de circulaţie cu privire la:
 punerea în mişcare a vehiculului
 poziţiile în timpul deplasării
 regimul de viteze
 prioritatea de trecere
 oprire, staţionare, parcare, întoarcere, mers înapoi, depăşire

12
 circulaţia prin puncte caracteristice (curbe, trecerea pentru pietoni, pe poduri, sub poduri,
prin tuneluri şi pasaje rutiere, pante şi rampe, staţii mijloace de transport în comun, treceri la
nivel cu cale ferată, intersecţii, autostrăzi, locuri frecventate de copii sau aglomerate)
Aplicaţii practice:
 Analizarea unor situaţii din trafic din punctul de vedere al respectării semnalizării rutiere şi
regulilor de circulaţie rutieră
 Manevrarea autovehiculelor pe drumurile publice cu respectarea semnalizării şi regulilor de
circulaţie rutieră

2. Scopul lecţiei
Exerciţii de angajare şi conducere corectă în sensul giratoriu.
3. Obiective
A. Cognitive
10.3. Aplică regulile de circulaţie în practica conducerii autovehiculelor
10.4. Specifică consecinţele încălcării regulilor de circulaţie rutieră

De a cunoaşte primele elemente legate de activitatea de conducere auto, cunoaşterea

generală a autoturismului şi a aparaturii de bord, însuşirea poziţiei corecte la volan,
deplasarea corectă în giratoriu.
B. Psiho-motorii
Formarea deprinderii de reglare a scaunului, de folosire a centurii de siguranţă, a
oglinzilor retrovizoare. Executarea corectă a comenzilor cu pedalele şi a celorlalte sisteme şi
aparate.
C. Afective
Crearea unei atmosfere afective pozitive pe parcursul întregii activităţi de transmitere
a cunoştinţelor de depăsire în scopul eliberării cursantului de influenţa factorilor ce l-ar putea
inhiba.
4. Metode :
Expunerea - explicaţia
Conversaţia
Demonstraţia şi exerciţiul
5. Mijloace
Autoturismul simulator şi cel cu care se va efectua conducerea practică.
Planșe si filmuleţe.
Studiu de caz.
6. Desfăşurarea lecţiei
A. Moment organizatoric - 2 min.

13
Verificarea tehnică sumară a autoturismului.
Verificarea ţinutei şi a stării fizice şi psihice a cursantului.
Înscrierea în foaia de parcurs şi carnetul cursantului.
B. Verificarea cunoştinţelor anterioare-5min
Se poate totuşi chestiona elevul asupra informaţiilor pe care le deţine asupra activităţii de
conducere auto din orele anterioare.
C. Comunicarea noilor cunoştinţe si formarea deprinderilor - 40 min.
Explicarea si demonstrarea corectă a operaţiilor de reglare, fixare şi manevrare ale tuturor
manetelor şi pedalelor.
Prezentarea funcţionării şi folosirii aparatelor de bord, a motorului şi a sistemelor
autoturismului; rolul în activitatea de conducere a acestuia
Unele măsuri de conducere şi conduită preventivă.
Supravegherea atentă a modului de executare a celor prezentate
D. Fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor - 2 min.
În urma observării aspectelor neînţelese se repetă pe scurt elementele teoretice şi se
demonstrează practic manevrele ce nu s-au executat corect în vederea însuşirii exacte a
acestora de către cursant
E. Tema pentru studiul individual - l min
Se va recomanda cursantului să studieze "ABC-ul conducătorului auto" şi "Reguli de
circulaţie".
Temă obligatorie: - conducerea în sensul giratoriu (regulile de manevrare şi semnalizare
necesare, pentru conducerea corectă a autovehiculului în sensul giratoriu).

14
 Capitolul III
CONDUCEREA PREVENTIVĂ

3.1. Generalităţi

Traversarea unui sens giratoriu reprezintă pentru mulţi şoferi un adevărat calvar.
Situaţia este vizibilă în majoritatea oraşelor din România, unde au fost realizate în ultimii ani
mai multe giratorii.
De cele mai multe ori, lipsa experienţei, neatenţia sau, mai grav, necunoaşterea legislaţiei
rutiere, duc la accidente frecvente în intersecţiile cu sens giratoriu din ţară. Potrivit OUG
195/2002 (codul rutier), în intersecţiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care
circulă în interiorul acestora au prioritate faţă de cele care urmează să pătrundă în intersecţie.
Totodată, conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcţiei de
mers, de ieşire dintr-un rând de vehicule staţionate sau de intrare într-un asemenea rând, de
trecere pe o altă bandă de circulaţie sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care
urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele este obligat să semnalizeze din
timp şi să se asigure că o poate face fără să perturbe circulaţia sau să pună în pericol siguranţa
celorlalţi participanţi la trafic.  
O intersecţie cu sens giratoriu este o intersecţie care are în mijloc un rondou, un
monument sau marcaj rotund de spaţiu interzis şi indicatorul „Intesecţie cu sens giratoriu”,
montat pe fiecare drum care intră în intersecţie.
Intersecţiile cu sens giratoriu sunt intersecţii dirijate, unde datorită formei specifice se
respectă următoarele obligaţii suplimentare:
- Vehiculele ocolesc centrul intersecţiei prin dreapta, în sensul arătat de săgeţile de pe
indicatorul „Intersecţie cu sens giratoriu”
- Vehiculele care vor circula pe prima stradă sau arteră la dreapta se vor angaja cât mai
mult de marginea din dreapta a intersecţiei

15
 - Vehiculele care nu circulă pe prima stradă sau arteră la dreapta, vor circula pe lângă
insulă sau rondou până în momentul părăsirii intersecţiei cu respectarea reglementărilor
privitoare la semnalizarea schimbării poziţiei de mers a vehiculelor
- Oprirea, staţionarea şi mersul înapoi sunt interzise în intersecţia cu sens giratoriu
- Întoarcerea este interzisă în intersecţia cu sens giratoriu dacă pentru executare se
folosesc manevre înainte – înapoi. Întoarcerea este permisă dacă se ocoleşte insula
- Vehiculele care circulă în interiorul intersecţiei cu sens giratoriu au prioritate faţă de
cele care urmează să pătrundă în intersecţie 
Încadrarea pe benzi în intersecţia cu sens giratoriu:
Conducătorii de vehicule care doresc să intre într-o intersecţie cu sens giratoriu se vor
angaja pe benzile de circulaţie în funcţie de direcţia dorită de deplasare, după cum urmează:
- cei care doresc să circule pe prima arteră la dreapta se vor angaja pe banda de lângă
bordura trotuarului sau acostament
- cei care doresc să circule pe direcţia înainte se vor angaja pe oricare dintre benzi
- cei care doresc să circule la stânga sau să întoarcă se vor angaja pe banda de lângă axa
drumului  
Semnalizarea schimbării direcţiei de mers în intersecţia cu sens giratoriu:
Legislaţia rutieră nu stabileşte reguli speciale de semnalizare a schimbării direcţiei de
mers pentru intersecţiile cu sens giratoriu. În aceste intersecţii se va semnaliza ca în toate
celelalte intersecţii sau situaţii, fiecare schimbare a direcţiei de mers va fi semnalizată
corespunzător, acest lucru ajutând pe ceilalţi participanţi la trafic să vă cunoască intenţiile şi
implicit, la buna desfăşurare a traficului rutier.
Se recomandă ca semnalizarea schimbării direcţiei de mers în intersecţiile cu sens
giratoriu să se facă astfel:
- cei care doresc să circule pe prima arteră la dreapta vor semnaliza de la intrarea în
intersecţie şi până la părăsirea ei, cu semnalizator dreapta, apropiindu-se cât mai mult de
marginea din dreapta a intersecţiei, acest lucru îi va ajuta pe cei ce îi precedă să înţeleagă
intenţia acestora de a circula pe prima arteră la dreapta
- cei care circulă  pe direcţia înainte nu vor semnaliza la intrarea în intersecţie, acest lucru
îi va ajuta pe cei care îi precedă să înţeleagă intenţia acestora de a circula pe direcţia înainte,
dar vor semnaliza cu semnalizatorul din dreapta părăsirea intersecţiei, pentru a-i ajuta pe
ceilalţi participanţi la trafic să înţeleagă intenţia acestora de a părăsi intersecţia
- cei care circulă la stânga sau care vor să întoarcă, vor semnaliza stânga la intrarea în
intersecţia, acest lucru îi va ajuta pe cei ce îi precedă să înţeleagă intenţia acestora de a circula

16
la stânga sau de a întoarce, iar la părăsirea intersecţiei vor semnaliza cu semnalizatorul din
dreapta pentru a-i ajuta pe ceilalţi participanţi la trafic să înţeleagă intenţia acestora de a
părăsi intersecţia  
Schimbarea benzii de circulaţie în interiorul intersecţiei cu sens giratoriu se va face ca în
orice altă situaţie, cu asigurare, semnalizare şi, dacă este cazul, cu acordare de prioritate celor
care circulă pe banda de drum pe care dorim să intrăm.
3.2. Particularităţi privind tema
Intersecția cu sens giratoriu este semnalizată prin indicatoare rutiere în următoarea
ordine:
1. „Presemnalizarea direcțiilor într-o intersecție cu sens giratoriu“;
2. „Presemnalizarea intersecției cu sens giratoriu“;
3.  „Intersecție cu sens giratoriu“- la maxim 15 m înaintea intersecției.

Încadrarea pentru pătrunderea în intersecție se face de la o distanță de cel puțin 50

metri, astfel:
 când circulația se desfășoară pe benzi (delimitate prin marcaje), cu respectarea
săgeților direcționale în funcție de direcția de mers dorită.
 când circulația se desfășoară pe rânduri, cei care vor să vireze la dreapta, ocupă rândul
din dreapta, cei care vor să vireze la stânga sau să întoarcă ocupă rândul din stânga, iar
cei care doresc să circule pe direcția înainte ocupă oricare dintre cele doua rânduri.
Datorită formei specifice, se va proceda astfel:
 se ocolește centrul intersecției prin dreapta rondului, în sensul arătat de săgețile de pe
indicatorul „Sens giratoriu“;
 vehiculele care vor circula la dreapta vor avea în funcțiune semnalizarea dreapta de la
intrarea în intersecție până la părăsirea ei, circulând cât mai aproape de marginea din
dreapta intersecției;

17
  vehiculele care vor circula la stânga sau vor întoarce, vor avea în funcțiune
semnalizarea stânga, se vor apropia cât mai mult de rondul intersecției, iar la părăsirea
acesteia, vor avea în funcțiune semnalizarea dreapta;
 vehiculele care circulă pe direcția înainte, la părăsirea intersecției, vor avea în
funcțiune semnalizarea dreapta.
 

Avantajele intersecției cu sens giratoriu:

 toate vehiculele care se apropie de intersecție vor reduce viteza, reducând riscul
accidentelor;
 se acordă  prioritate numai vehiculelor care circula in intersectie și vin din partea
stangă;
 simultan, mai multe vehicule pot pătrunde, se pot deplasa și pot părăsi intersecția;
 prin amenajarea trecerilor pentru pietoni la distanță față de intersecție se asigură
fluența circulației și se reduce riscul accidentelor.
Dezavantajele intersecției cu sens giratoriu:
 este necesar  spațiu mare pentru amenajarea intersecției;
 deplasarea vehiculelor lungi sau agabaritice se desfășoară cu dificultate, existând
riscul acroșării.
Sancțiuni in cazul nerespectarii regulilor de prioritate: 
1. Nerespectarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept se sancționează cu 4 - 5
puncte amendă și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de  30
zile;

18
2. Nerespectarea normelor privind prioritatea de trecere, dacă prin aceasta s-a produs 
ACCIDENT de circulație din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube
materiale, se sancționează cu 6 - 8 puncte amendă și suspendarea exercitării dreptului de
a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de  60 zile.

CAPITOLUL IV
PRIMUL AJUTOR

Ca masura de precautie orice autovehicul trebuie sa aiba in dotare o trusa de urgenta

de prim ajutor, triunghi si vesta reflectorizanta, extinctor. Daca cel care sufera un accident
se afla intr-un vehicul aflat in miscare atunci cand are loc evenimentul, imediat va opri pe
partea dreapta a drumului si va porni semnalizatoarele de avarie ale autoturismului. 
Se va verifica daca ceilalti pasageri din masina sunt sau nu raniti, se vor pune
triunghiurile semnalizatoare pe drum la minim 30 de metri de la locul accidentului, astfel
incat ceilalti participanti la trafic sa fie anuntati ca exista un accident. 
Daca victima sangereaza abundent, tensiunea arteriala ar putea sa scada. Pentru a opri
sangerarea se va presa cu mana sau degetul direct pe rana, timp de 15 minute. Orice
prejudiciu care are loc la nivelul coloanei vertebrale ar putea duce la paralizie. De aceea,
atunci cand se acorda masurile de prim ajutor, se va incerca sa se miste cat mai putin coloana
vertebrala a victimei, iar capul nu va fi intors intr-o parte sau rotit. 
In cazul in care victima a suferit arsuri nu se vor scoate hainele arse de pe corpul
acesteia. Se va acoperi zona cu material curat. Se va turna apa rece si se va curata pielea arsa.
Cauza mondiala majora de deces in cazul persoanelor cu varsta sub 40 de ani sunt
accidentele rutiere. Prin urmare, acestea sunt considerate pandemia secolului 20. Cele mai
multe dintre decese au loc imediat dupa accident. 
Principalul motiv de deces in cazul accidentelor rutiere este traumatismul cranian, in
urma caruia se pierd cantitati insemnate de sange si de obicei, aceasta situatie nu poate fi
remediata. In alte situatii are loc insuficienta multipla de organ ce ar putea fi tratata in spital.

19
 Daca se acorda primul ajutor corect, victima este ingrijita si ajunge in unitatea
spitaliceasca imediat, atunci rata decesului se poate reduce considerabil. 
- Primul ajutor pentru facilitarea respiratiei.
Cand se acorda primul ajutor in etapa initiala se vor examina caile respiratorii.
Respiratia va fi verificata prin plasarea degetelor in fata narilor. 
Atunci cand fluxul de aer este absent, se va examina gura si nasul pentru a se verifica
daca exista obiecte care pot obstructiona respiratia cum ar fi proteze dentare, noroi, pietre,
etc. In cazul in care oasele fetei sunt rupte, acestea pot bloca intrarea aerului din exterior in
plamani. Apoi se va examina daca respiratia este prezenta prin urmarirea miscarilor pieptului
sau prin utilizarea unui stetoscop.
Daca victima nu respira i se va face respiratie artificiala, gura la gura. 
Acest lucru presupune intinderea victimei pe podea si deschiderea gurii. Peste gura deschisa a
victimei se va pune o batista. Cel care va institui tehnica, va respira profund si apoi va expira
pe gura, in gura victimei, peste batista. Acest lucru va fi repetat de 12 ori intr-un minut. 
- Primul ajutor pentru stimularea circulatiei sanguine.
Se va verifica prin palparea pulsului daca circulatia sanguina si inima functioneaza.
De obicei, este palpat pulsul radial pentru a se evalua functia cardiaca. Acest lucru se va face
prin plasarea a trei degete chiar in partea de jos, sub incheietura, pe partea degetului mare al
victimei. 
- Examinarea rapida si starea de soc. 
Pentru detectarea eventualelor rani si contuzii se vor examina capu, nasul, ochii,
pieptul, urechile, abdomenul, pelvisul si membrele victimei. I se va solicita acesteia sa-si
miste degetele pentru a se verifica circulatia sau functia lor. 
Cu ajutorul a doi voluntari se va intoarce victima in pozitie laterala pentru a se
identifica ranile de pe spate si se va verifica daca este afectata zona din spate a gatului si
coloana vertebrala. 
Fracturile de la nivelul oaselor pelvine pot determina scurgerea masiva de sange in
cavitatea abdominala, fapt ce poate duce la deces. Aceasta poate intra in stare de soc atunci
cand se pierde mai mult de 40% din cantitatea totala de sange din cauza unor fracturi osoase
multiple, rani adanci sau fracturi osoase pelvine. 
Pulsul slab, pielea rece si palida, respiratia rapida si superficiala si pierderea
cunostientei sunt semne de soc. In acest stadiu trebuie ridicate picioarele pentru ca sangele sa
circule din zona inferioara a corpului, in alte parti vitale ale acestuia, cum ar fi creierul. 

20
 Obiectele care au penetrat corpul victimei nu ar trebui sa fie eliminate la locul
accidentului, intrucat in urma acestui proces poate fi provocata moartea victimei din cauza
hemoragiei interne. 
- Bandaje, atele si transport. 
Ranile importante ale victimei vor fi acoperite prin utilizarea de tampoane si bandaje.
Sunetele anormale de la nivelul pieptului si dificultatile de respiratie cauzate de fracturarea
mai multor coaste pot fi ameliorate prin legarea toracelui cu o carpa. 
In cazul in care viscerele abdomninale ies in afara corpului prin ranile prezente, se vor
impinge in cavitatea abdominala si se va acoperi abdomenul cu o tesatura curata.
Se vor utiliza atele in cazul fracturilor pentru a se preveni deteriorarea tesuturilor,
pierderea de sange, durere si edem. Pot fi folosite diferite materiale cum ar fi bete din lemn,
umbrela etc. pentru imobilizarea fracturilor prin legarea acestora in jurul membrelor
fracturate.
Posibilitatea de fractura a vertebrelor este ridicata, in cazul in care exista o
sensibilitate in partea centrala a spatelui, in zona gatului. 
In cazul in care o victima care sufera un asemenea traumatism este miscata, maduva
spinarii poate fi deteriorata de coloana vertebrala fracturata si poate declansa paralizii ale
membrelor. 
Prin urmare, in cazul unor astfel de persoane, gatul trebuie sa fie imobilizat. Daca este
prezenta sensibilitate in partea din spate a zonei centrale a pieptului sau abdomenului, victima
ar trebui mutata la ambulanta de patru persoane, fara a i se indoi in vreun fel coloana
vertebrala.

21
 BIBLIOGRAFIE

[1] O.U.G.nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobată cu modificări și

completări prin Legea nr.49/2006 și prin Legea nr.63/2007, inclusiv cu modificările
ulterioare
[2] H.G.R.nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
O.U.G.nr.195/2002,privind circulația pe drumurile publice cu modificările ulterioare
[3] Hotărârea nr. 11/2015 pentru modificarea şi completarea Regulamentul de aplicare a
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
[4] http://www.festina-lente.ro/circulatia-in-intersectia-cu-sens-giratoriu
[5] https://www.untrr.ro/oldcontent/content2/2013-obtinere-permis-metodologia.pdf

22
23