AMENAJAREA INTEGRATA A ZONEI DE ACCES IN PORTUL

TURISTIC TOMIS SI PLAJA MODERN

Beneficiar: Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul Constanta

Proiectant: BLIZZARD DESIGN SRL

1/33

MEMORIU GENERAL

1. DATE GENERALE
1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIII
Amenajarea integrata a zonei de acces in Portul Turistic Tomis si Plaja Modern.
1.1. AMPLASAMENTUL
Municipiul Constanta, judetul Constanta

Portul Turistic Tomis;

Taluz Municipiul Constanta, intre Portul Turistic Tomis si Plaja Modern;

Zona Bellevue.
1.2. TITULARUL INVESTIIEI
Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul Constanta
1.3. BENEFICIARUL INVESTIIEI
Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul Constanta
1.4. ELABORATORUL STUDIULUI
S.C. BLIZZARD DESIGN S.R.L.
J40/21681/22.12.2004
Bd. Iuliu Maniu, nr. 7, corp "U", et. 2
Tel: +4 021 319 4171; fax: +4 021 319 4172
E-mail: office@blizzarddesign.ro

2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.a. SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU
IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
2.a.1. SCURT PREZENTARE PRIVIND SITUAIA EXISTENT

2/33

Municipiul Constanta este situat in judetul Constanta in extremitatea de sud-est a Romaniei, la

tarmul Marii Negre, avand coordonatele: lat. N 44011`, long. E 28039`. Suprafata teritoriului
administrativ este de 1121,66 km2. La limita de nord a orasului se situeaza statiunea Mamaia, plaja
intinzandu-se pe o lungime de 6 km orientata spre est ceea ce ii confera insorire tot timpul zilei.
Portul Constanta este principalul port al Romaniei la Marea Neagra si al IV-lea ca importanta in
Europa, fiind intins pe o suprafata de 3182 ha (uscat si acvatoriu). Cota Portului Comercial
Constanta si a Portului de Agrement Tomis este de + 2.50 m altitudine.
Populatia Municipiului Constanta depaseste 310.471 persoane, majoritara fiind de nationalitate
romana alaturi de care intalnim minoritatile turca, tatara, rroma, rusa, maghiara, armeana, greaca,
germana, bulgara, ucraineana, adepti ai religiilor ortodoxa, romano-catolica, greco-catolica,
reformata, uniteriana, musulmana etc.
In prezent, la nivelul Municipiului Constanta (de care apartine din punct de vedere administrativ
si statiunea Mamaia) se inregistreaza serioase probleme referitoare la urmatoarele aspecte:

Capacitatea infrastructurii rutiere de a raspunde necesitatilor de trafic, in special in sezonul estival,

atunci cand numarul autovehiculelor creste semnificativ, iar blocajele de trafic sunt frecvente;

Poluarea atmosferica ridicata cauzata de dificultatile inregistrate in transportul rutier (timpi de

stationare mai indelungati determina un nivel mai ridicat al emisiilor poluate);

Infrastructura existenta nu asigura conditii corespunzatoare de acces rutier si pietonal la anumite

obiective locale (cum ar fi Portul Turistic Tomis si Plaja Modern), ceea ce limiteaza posibilitatile de
fructificare a acestora in scopul dezvoltarii economice a localitatii;

Anumite zone (cum este si zona Bellevue) nu beneficiaza de o amenajare urbanisca adecvata,
care sa oferte un spatiu corespunzator de loisir si recreere pentru locuitorii municipiului Constanta;

Taluzul Constanta a fost si este supus unui fenomen continuu de eroziune, ceea ce conduce la
reducerea suprafetei plajelor si a posibilitatilor de exploatare a zonei de coasta in scopul dezvoltarii
urbane.
La nivelul amplasamentelor si obiectivelor care fac obiectul prezentului proiect, situatia se
prezinta astfel:

Infrastructura de acces in Portul Turistic Tomis

Drumul existent are o lungime de 934m si o latime de aproximativ 6m, circulatia realizandu-se in
ambele sensuri. Covorul asfaltic prezinta numeroase fisuri si crapaturi, ceea ce impune inlocuirea
completa a acestuia. Iluminatul public in zona este insuficient. In zona nu exista locuri de parcare,
desi in zona apropierea Amiralitatii Portului Tomis exista un spatiu care ar putea fi folosit in acest
scop. Prin reabilitarea infrastructurii si resistematizarea zonei se doreste imbunatatirea conditiilor
de acces la Portul Tomis si fructificarea posibilitatilor oferite de acest obiectiv pentru dezvoltarea
economica a localitatii.

Fenomenul de eroziune intens si continuu a condus la pierderea unor importante suprafete

de plaja si la limitarea posibilitatilor de dezvoltare urbana in zona de coasta. In acelasi timp, traficul
existent in centrul localitatii se confrunta cu serioase probleme in conditiile unor posibilitati de

3/33

acces necorespunzatoare catre si de pe taluz. Prin realizarea unui acces, in Portul Turistic Tomis
si Plaja Modern se doreste solutionarea concomitenta a trei probleme:
o

Incetinirea sau stoparea fenomenului de eroziune costiera, prin lucrari de de consolidare a

taluzului;

Crearea unei alternative viabile pentru traficul urban;

Imbunatatirea factorilor de mediu, prin reducerea gradului de poluare in localitate si prin protejarea
si conservarea habitatului costier.

In zona Bellevue, infrastructura destinata circulatiei rutiere si pietonale este degradata,

amenajarea urbanistica este deficitara, ceea ce face imposibila utilizarea spatiului ca zona de
recreere pentru locuitorii municipiului Constanta, in ciuda faptului ca se afla in apropierea unor
obiective de interes pentru cetateni.

Accesul la si de la Plaja Modern este dificil pentru pietoni, in general (din cauza starii

precare a infrastructurii) si imposibil pentru persoanele cu disabilitati.

2.a.2. ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Responsabilitatea implementarii proiectului revine Unitii administrativ-teritoriale Municipiul
Constanta, n calitate de beneficiar al investiiei. Avnd n vedere complexitatea i durata de
implementare a proiectului, se recomand stabilirea prin decizie intern a conducatorului institutiei
a unei echipe responsabile de implementare a proiectului.
In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, Primaria
Municipiului Constanta va trebui sa asigure verificarea calitatii executiei lucrarilor prin contractarea
unor servicii de dirigentie de santier specializate. Avand in vedere lucrarile care fac obiectul
proiectului de investii, dirigintii de santier trebuie sa fie atestati.

2. b. DESCRIEREA INVESTIIEI
2.b.1. CONCLUZIILE STUDIULUI DE PREFEZABILITATE SAU ALE PLANULUI DETALIAT DE
INVESTITII

PE

TERMEN

LUNG

PRIVIND

SITUATIA

ACTUALA,

NECESITATEA

SI

OPORTUNITATEA PROMOVARII INVESTITIEI

In conformitate cu prevederile HG nr. 998/2008, municipiul Constanta a fost desemnat ca pol
de crestere, devenind astfel una dintre destinatiile prioritare ale investitiilor realizate in cadrul
programelor cu finantare comunitara si nationala. Planul Integrat de Dezvoltare Urbana pentru
polul de crestere Constanta a fost aprobat de Comitetul de Management pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale (CMC) prin Decizia nr. 4/23.12.2009, lista proiectelor prioritare fiind
ulterior revizuita si aprobata de CMC prin Decizia nr. 10/21.05.2010. In Lista de proiecte prioritare
pentru polul de crestere Constanta, reavizata de CMC prin Decizia nr.16/31.03.2011, la pozitia
4/33

19.4, figureaza proiectul care face obiectul prezentei documentatii - Amenajarea integrata a
zonei de acces in Portul Turistic Tomis si Plaja Modern, prevazut a se finanta in cadrul
Programului Operational Regional Axa prioritara 1.
Realizarea obiectivului de investiii Amenajarea integrat a zonei de acces in Portul Turistic
Tomis i Plaja Modern a aprut ca raspuns la necesitatea solutionarii unor multiple probleme,
dupa cum urmeaza:

Blocajele de trafic existente pe bd. Mamaia, in special in sezonul estival, conduc la cresterea
timpului necesar pentru transport in detrimentul altor activitati si, in plus, la cresterea gradului de
poluare in localitate, ambele probleme afectand starea de sanatate si calitatea vietii locuitorilor
municipiului Constanta;

Accesul pietonal dificil la Plaja Modern;

Degradarea infrastructurii rutiere si pietonale in Zona Bellevue;

Degradarea continua a taluzului ca urmare a actiunii valurilor si in lipsa unor masuri sustinute de
consolidare si protectie a acestuia si de stopare a fenomenului de eroziune;

Accesul rutier in Portul Turistic Tomis este deficitar, fapt care limiteaza dezvoltarea activitatilor
economice si exploatarea potetialului turistic si de agrement al portului.
Avantajele proiectului Amenajarea integrata a zonei de acces in Portul Turistic Tomis si
Plaja Modern constau in imbunatatirea starii de sanatate si a calitatii vietii locuitorilor municipiului
Constanta, prin realizarea unor lucrari de amenajare urbana, de modernizare a infrastructurii
rutiere si pietonale, precum si de consolidare si protectie a taluzului, care vor conduce la realizarea
urmatoarelor obiective specifice:

Realizarea unor economii de timp in transport;

Reducerea blocajelor rutiere si limitarea emisiilor poluante in atmosfera;

Asigurarea premiselor pentru dezvoltarea Portului Turistic Tomis si pentru crearea de locuri de
munca.

Incetinirea sau stoparea fenomenului de eroziune costiera, ceea ce asigura premisele pentru
dezvoltarea socio-economica a zonei si pentru valorificarea patrimoniului geografic;

Asigurarea spatiilor necesare pentru refacere si recreere, atat pentru locuitorii municipiului, cat si
pentru vizitatorii localitatii;

Imbunatatirea accesului rutier si pietonal la Portul Tomis si la Plaja Modern (crearea locurilor de
parcare, a rampelor de acces, a ascensorului pe plan inclinat etc.)

Urbanizarea zonei prin crearea infrastructurii publice de baza si asigurarea premiselor pentru
dezvoltarea economica a acesteia.
Obiectivul general al proiectului este in strasa legatura cu obiectivul Programului Operational
Regional, Axa prioritar 1 Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor poli urbani de cretere,
Domeniul de intervenie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urban, Sub-domeniul: Poli de
cretere, respectiv:

5/33

creterea calitii vieii i crearea de noi locuri de munc n orae, prin reabilitarea infrastructurii
urbane i mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum i prin dezvoltarea
structurilor de sprijinire a afacerilor i a antreprenoriatului.
2.b.3. DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA
In cadrul prezentului proiect se are in vedere realizarea urmatoarelor lucrari:

Sub-Obiectiv 1: Infrastructura de acces in Portul Tomis (Tronson 1).

o Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere in zona de acces in Portul Tomis prin reabilitarea
accesului existent (Tronson 1), de la Amiralitate la zona de separare, in doua bretele, de sensuri
diferite, zona cuprinsa intre km 0+000 km 0+840.000;
o Amenajarea urbanistica a zonei constand in amenajare spatii verzi, resistematizarea spatiului
existent si crearea unei parcari cu dale inierbare cu o capacitate de 215 de locuri (Parcarea 1).
o Amenajarea in lungul portiunii de drum adiacente Portului Tomis a unei parcari in spic cu o
capacitate de 66 locuri (Parcare 1A).

Sub-Obiectiv 2: Amenajarea Accesului (Tronson 2) la km 0+840.000 cu cele doua bretele de

sensuri diferite si a unei parcari (parcarea 2).
o Tronsonul 2 al accesului este alcatuit din doua bretele de sensuri diferite in scopul asigurarii
circulatiei in conditii optime. Confom STAS 10144-1/90 aceste doua bretele fac parte din categoria
a IV-a de strazi, strazi caracterizate printr-o banda de circulatie, cu latimea de 3.50m, panta unica.
Cele doua bretele sunt prevazute cu o rigola cu gratar rutier la marginea partii carosabile, fiind
incadrate de borduri de dimensiuni 20x25cm montate pe un strat de beton C16/20.
o Breteaua 1 cu o lungime de 280 m asigura circulatia spre sensul giratoriu amenajat la intersectia
accesului (Tronson 3) cu strada Eminescu.
o Breteaua 2 cu o lungime de 240,07 m asigura circulatia dinspre sensul giratoriu amenajat la
intersectia accesului (Tronson 3) cu strada Eminescu spre Portul Tomis zona cunoscuta sub
numele de Amiralitate.
o Parcare - in partea dreapta a Bretelei 2, in sensul de mers spre portul Tomis a fost amenajat un
spatiu destinat parcarii de autovehicule cu un numar de 45 de locuri. Aceasta parcare este
identificata in deviz sub denumirea de Parcare 2.
o Bretelele au fost dimensionate pentru trafic usor, accesul vehiculelor de mare tonaj fiind interzis pe
toata lungimea accesului.
o Sub-Obiectiv 3: Reamenajarea urbanistica a zonei Bellevue
o Reabilitarea zonei pietonale si restructurarea sa pe nivele de interes;
o Refacerea iluminatului stradal si pietonal;
o Reabilitarea scarilor care fac legatura intre Plaja Modern si Zona Bellevue;
o Realizarea unui funicular (ascensor pe plan inclinat) in dreptul zonei intersectiei bulevardului
Ferdinand cu str. Mircea cel Batran pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilitati;
o Realizarea unei pasarele pietonale in zona de descarcare a ascensorului pe plan inclinat, la baza
taluzului.
6/33

Sub-Obiectiv 4: Reabilitarea si modernizarea accesului (Tronson 3) la Km 1+120.000 si pana la

km 1+663.000 sens giratoriu (Tronson 3) legatura cu Acces Mihai Eminescu.
o Construirea accesului (km 1+120 - km 1+663.000 m) pentru circulatia rutiera;
o Realizarea iluminatului public de-a lungul acestui tronson (km 1+120 - km 1+663.000 m);
o Introducerea unui sistem gravitational pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale la nivelul
carosabilului (inclusiv a unor sisteme de epurare prin separatoare de hidrocarburi);
o Introducerea unui sistem de colectare si evacuare in mare a apelor pluviale de pe versanti;
o Lucrari de consolidare a zidurilor de sprijin de-a lungul tronsonului 1+663.000 m.

Sub-Obiectiv 5: Acces Mihai Eminescu

o Din sensul giratoriu amenajat, la finalul accesului (Tronson 3) se va realiza o strada de acces cu
lungimea de 338 m, proiectat conform STAS 10144-3/91;
o Introducerea unui sistem gravitational pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale la nivelul
carosabilului (inclusiv a unor sisteme de epurare prin separatoare de hidrocarburi);
o Introducerea unui sistem de colectare si evacuare in mare a apelor pluviale de pe versanti;
o Strazile proiectate au fost dimensionate pentru trafic usor, accesul autovehiculelor de mare tonaj
fiind interzis pe toata lungimea accesului.

3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

3.a. ZONA SI AMPLASAMENTUL
Obiectivul de investitie este situat pe tarmul Marii Negre, pe o lungime de aproximativ 2,6 km,
de la Comandamentul Marinei (Amiralitate), pana in dreptul Str. Mihai Eminescu, in Municipiul
Constanta, judetul Constanta.

3.b. STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CARE URMEAZA SA FIE OCUPAT

Terenul care urmeaza sa fie ocupat apartine domeniului public al Municipiului Constanta.

3.c.SITUATIA

OCUPARILOR

DEFINITIVE

DE

TEREN:

SUPRAFATA

TOTALA,

REPREZENTND TERENURI DIN INTRAVILAN/EXTRAVILAN

Conform anexei 2 la HG. nr. 904 / 2002, privind atestarea domeniului public al municipiului
Constana, cat si a HCLM nr. 122 / 2000 privind aprobarea Inventarului bunurilor care aparin
domeniului public al municipiului Constana (completat prin HCLM nr. 483 / 2000), suprafetele de
teren afectate de prezentul proiect apartin domeniului public al Municipiului Constanta dupa cum
urmeaza:

Tronson Comandamentul Marinei constituie domeniu public al municipiului Constanta,

inventariat prin HCLM nr. 122 / 2000, atestat prin HG nr. 904 / 2002, anexa 1 strzi, Sector 3,
poz. 55 Aleea Port Tomis;

7/33

Tronson Hotel Palace constituie domeniu public al municipiului Constanta, inventariat prin

HCLM nr. 122 / 2000, atestat prin HG nr. 904 / 2002, anexa 1 strzi, Sector 3, poz. 55 Aleea
Port Tomis;

Tronson On Plonge constituie domeniu public al municipiului Constanta, inventariat prin

HCLM nr. 122 / 2000, atestat prin HG nr. 904 / 2002, anexa 24 zone verzi de protecie, poz. 2
Falez Port Tomis

Tronson Port Tomis constituie domeniu public al municipiului Constanta, inventariat prin

HCLM nr. 122 / 2000, atestat prin HG nr. 904 / 2002, anexa 1 strzi, Sector 3, poz. 55 Aleea
Port Tomis;

Tronson Plaja Modern constituie domeniu public al municipiului Constanta, inventariat

prin HCLM nr. 122 / 2000, atestat prin HG nr. 904 / 2002, anexa 25 zone verzi de protecie, poz.
2 Falez Plaja Modern;

Tronson Scri acces Biserica Greac constituie domeniu public al municipiului

Constanta, inventariat prin HCLM nr. 122 / 2000, atestat prin HG nr. 904 / 2002, anexa 25 zone
verzi de protecie, poz. 2 Falez Plaja Modern;

Tronson Acces b-dul Ferdinand constituie domeniu public al municipiului Constanta,

inventariat prin HCLM nr. 122 / 2000, atestat prin HG nr. 904 / 2002, anexa 25 zone verzi de
protecie, poz. 2 Falez Plaja Modern;

Tronson Scri acces b-dul Ferdinand constituie domeniu public al municipiului Constanta,

inventariat prin HCLM nr. 122 / 2000, atestat prin HG nr. 904 / 2002, anexa 25 zone verzi de
protecie, poz. 2 Falez Plaja Modern.

3.D. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR DIN CADRUL

OBIECTIVULUI DE INVESTITII SPECIFICE DOMENIULUI DE ACTIVITATE SI
VARIANTELE

CONSTRUCTIVE

DE

REALIZARE

INVESTITIEI,

CU

RECOMANDAREA VARIANTEI OPTIME PENTRU APROBARE

3.D.1. SUB-OBIECTIV 1: Infrastructura de acces in Portul Tomis (Tronson 1).

o Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere in zona de acces in Portul Tomis prin reabilitarea
accesului (Tronson 1) drum existent, de la Amiralitate la zona de separare, in doua bretele, de
sensuri diferite, zona cuprinsa intre km 0+000 km 0+840.000;
o Amenajarea urbanistica a zonei constand in amenajare spatii verzi, resistematizarea spatiului
existent si crearea unei parcari cu o capacitate de 215 de locuri (Parcarea 1).

3.D.1.1. REABILITAREA CAROSABILULUI:

Se reabiliteaza drumul format din parte carosabila
din imbracaminte de beton de ciment, cu latimea de

8/33

Drum existent

6.00m, in limita actuala existenta, fara supralargiri provenite din corectii de curbe.
Strada proiectata a fost dimensionata pentru trafic usor, accesul vehiculelor de mare tonaj fiind
interzis pe toata lungimea accesului.
Lucrarile proiectate la structura rutiera sunt:
Frezari ale straturilor asfaltice existente si degradate, cu grosimea de minim 4 cm.
Colmatarea cu mastic bituminos,a crapaturilor si a fisurilor existente
Plombarea gropilor si reprofilarea carosabilului existent
Se vor inlocui bordurile existente cu borduri prefabricate, din beton de ciment 20x25 cm, montate
pe un strat de beton C16/20

Asternere strat mixtura asfaltica tip AB2 : 5 cm

Asternere strat uzura BA16 : 4 cm

Pentru aceasta portiune s-a realizat expertiza urmatoare:
Expertiza tehnica a apreciat starea tehnica a accesului in zona Portului Tomis punind in evidenta
degradarile inregistrate pe aceasta si solutiile ce trebuie avute in vedere in elaborarea proiectului
de reabilitare/modernizare a acesteia.
Pentru realizarea expertizei s-a facut o examinare vizuala a suprafetei de rulare, o apreciere
cantitativa a degradarilor carosabilului si a trotuarelor, s-a facut recomandarea unor solutii de
punere in siguranta, solutii de interventie asupra structurii in cadrul unui proiect de reabilitare a
carosabilului si a aleilor pietonale principale incepand cu Zona Amiralitatii, pana la zona de la baza
taluzului din dreptul intersectiei str. Mircea cel Batran cu bd. Ferdinand.
Pe o lungime de aproximativ 840m, structura rutiera are o imbracaminte din beton de ciment. Pe
alocuri betonul prezinta fisuri longitudinale si transversale, crapaturi si faiantari, dar si tasari
indicand o lipsa de capacitate portanta.
In lungul rosturilor de turnare, marginile dalelor din beton sunt sparte, ciobite prezentand o forma
neregulata, iar suprafata carosabila prezinta pe alocuri cedari de structura, urme de eroziune.
Pe acest tronson, trotuarul dinspre Portul Tomis se afla partial in stare buna, partial in stare
avansata de degradare prezentand fisuri, crapaturi, tasari locale si pe alocuri au devenit inierbate.
Neavand o tratare arhitecturala unitara, spatiile verzi nu sunt amenajate corespunzator. In rest
trotuarele au o structura rutiera neunitara cu imbracaminte din dale autoblocante sau mixtura
asfaltica ori din beton de ciment fiind realizate artizanal in perioade diferite de timp fiecare
prezentand un grad de uzura diferit, degradari de tipul fisuri crapaturi, burdusiri, decolmatare
rosturi, tasari, denivelari, etc. si fara a facilita si circulatia persoanelor cu handicap.
Pe acest sector nu sunt prezente marcaje sau borduri la nivel pentru delimitarea zonei rutiere.

9/33

Bordurile nu au un caracter unitar fiind degradate, sparte, ciobite, o mare parte din acestea nefiind
pozate pe o fundatie din beton simplu si incastrate in grosimea straturilor rutiere, ci sunt simplu
rezemate pe finisajul partii carosabile, intre ele fiind realizate umpluturi cu pamant vegetal, total
necorespunzator, permitand in anotimpul ploios migrarea acestuia in zona carosabila.
Nu exista sistematizare verticala pentru asigurarea scurgerii apelor meteorice. Sunt totusi prezente
12 geigere (in stare avansata de degradare) ce necesita o inlocuire cat si o suplimentare.
Antrenarea nisipului pe carosabil si depunerea acestuia, uneori sub forma de dune, in zone de
adapost a condus atat la distrugerea rapida a infrastructuri, cat si la imposibilitatea circulatiei auto
si pietonale in siguranta si confort.
Concluzii si recomandari
Intreaga zona a accesului in zona Portului Tomis a fost executata cu foarte multi ani in urma, s-au
facut interventii locale ce au dus la degradari majore, traseul avand un caracter eterogen, fara o
viziune unitara.
Se recomanda realizarea doar unor reparatii locale, colmatare fisuri si crapaturi si reparatii
rezultate in urma lucrarilor de reamenajare a totuarelor. Trotuarele se vor reface integral, cu
aceeasi structura care se va adopta pentru toate zonele pietonale propuse prin proiect.
Este necesara prevederea unui sistem de colectare si evacuare a apelor pluviale de pe suprafata
carosabila, precum si de pe suprafata trotuarelor.
Se vor prevedea mobilier urban, bancute, cosuri de gunoi, jardiniere si o amenajare peisagistica
adecvata.
Lucrarile necesare aducerii obiectivului la potentialul normal de utilizare sunt:
-

lucrari de modernizare a infrastructurii rutiere.

amenajare si/sau extindere retea de canalizare pluviala.

amenajare de spatiu pietonal de circulatie.

extinderea zonelor verzi

amplasarea de mobilier urban

creearea de spatii de parcare.

n profil transversal, drumul destinat circulatiei auto va avea o parte carosabila alcatuita din doua
benzi de circulatie cu latimea de min 6.00 m, cu panta de 2- 2,5%.

10/33

Pe sectorul unde structura rutiera este din beton de ciment, se recomanda executia lucrarilor de
reparatii la dala de beton de ciment, colmatarea fisurilor, a crapaturilor, cat si a rosturilor etc.
Se vor executa trotuare la noile cote de sistematizare prin aducerea acestora la cotele
corespunzatoare liniei rosii proiectate in carosabil cu beton de ciment C16/20 care se va acoperi
apoi cu imbracaminte din beton asfaltic BA8 de 4cm grosime. Aceste trotuare vor avea o latime
minima de 1m.

3.D.1.2. AMENAJARE PARCARE:

In apropiere de Amiralitatea Portului Tomis, se propune o
resistematizare a parcarii existente (inutilizabile in prezent),
cat si a pastilei verzi existente pentru a facilita accesul
autovehiculelor, cat si pentru a putea crea un numar de
aprox. 215 locuri de parcare.
Pentru realizarea acestei sistematizari a spatiului existent,
se va inlocui structura rutiera existenta, in mare parte

Zona Amiralitate

degradata, cu o structura rutiera noua, adecvata scopului propus, pastrandu-se totusi caracterul
verde al amenajarii actuale. In aceste conditii, finisajul ales va fi de tipul dale inierbate pe strat de
nisip.
Structura rutiera noua, ce va fi utilizata pentru realizarea acestei parcari si a acceselor auto
aferente, este formata din urmatoarele straturi:
- 10 cm strat pavele rutiere pentru inierbare
- 10 cm nisip, conform SR 662, STAS 6400
- 15 cm balast, conform SR 662, STAS 6400
De asemenea, in lungul Portului Tomis vor fi amenajate aproximativ 66 locuri de parcare, cu
acces direct din drumul de acces studiat. Solutia finisajului va fi aceeasi cu cea utilizata pe acest
tronson reabilitarea betonului existent cu strat de uzura realizat din BA16 (in grosime de 4 cm)

3.D.1.3. ILUMINATUL STRADAL:

Iluminatul stradal existent, va fi inlocuit in totalitate pentru a nu exista discrepante la nivelul
tipolgiei de stalpi utilizati. Astfel, pe toata distanta pana la capatul acestui tronson, se va propune
un sistem de iluminat stradal cu stalpi cu inaltime de 6 m catre partea carosabila. Se vor monta
astfel, aprox. 50 buc. stalpi iluminat.
La dimensionarea retelei de iluminat public s-a tinut seama de puterea instalata si calculata
maxima al intregului complex, de prescriptiile tehnice pentru dimensionarea acesteia (PE
132/2003, HGR 925/1995, HG 300/2006, PE 101/1985, PE 101A/1985, SR13433/99, 1RE-IP3/91,
1RE-IP35-2/92 etc.).
Iluminatul public va fi asigurat prin folosirea de corpuri de iluminat cu o putere de aproximativ 75
W, montate pe stalpi aflati la o distanta de 25 m unul fata de cel alaturat. Alimentarea cu energie
11/33

electrica a retelelor de iluminat public se va face din postul de transformare de retea cel mai
apropiat combinat cu sistem de alimentare de tip panou solar (fotovoltaic) individual pe fiecare
stlp, in schema radiala.
Reteaua de alimentare a iluminatului public va fi realizata cu linie electrica subterana LES
folosind cablu de tip CYABY 3X16 protejat in teava PVC tip ENEL cu Dn 70 mm.
Cablul propus se va monta intr-o transee cu l1 = 0,70 m, l2 = 0,5 si h = 0,9 m, pe un strat de
nisip de 10 cm grosime si acoperita cu un alt strat de nisip de 15 cm grosime,
Solutiile finale la alegerea echipamentelor si a materialelor necesare vor fi influentate intr-o
pondere foarte importanta de solutiile prescrise prin avizele tehnice de racordare eliberate de
furnizorul de energie, respectiv ENEL.

3.D.1.4. COLECTAREA APELOR PLUVIALE:

Colectarea apelor se va face gravitational, in lungul drumului, din punctul de maxim al profilului
longitudinal catre punctele de minim, respectiv catre sistemele de colectare a apelor din ObiectivTronson 1, respectiv catre sistemele de drenaj amenajate in parcarea din zona Amiralitatii.
In cadrul sistematizarii parcarii din dreptul Amiralitatii, se va asigura scurgerea si evacuarea
apelor pluviale prin amplasarea unor camine pluviale (cu sifon si depozit) si conducte D300-D400,
cat si prin drenarea meteoricelor prin dalele inierbate.
Apele pluviale vor fi directionate spre punctele de evacuare situate in dreptul digurilor existente,
in prealabil fiind epurate prin separatoare de hidrocarburi.

3.D.2. SUB-OBIECTIV 2: Amenajarea accesului (Tronson 2) la km 0+840.000 cu cele doua

bretele de sensuri diferite si a unei parcari (parcarea 2) pana la km 1+120.000.

3.D.2.1. CAROSABIL
o Tronsonul 2 al accesului este alcatuit din doua bretele de sensuri diferite in scopul asigurari
circulatiei in conditii optime. Confom STAS 10144-1/90 aceste doua bretele fac parte din categoria
a IV-a de strazi, strazi caracterizate printr-o banda de circulatie, cu latimea de 3.50m, panta unica.
Cele doua bretele sunt prevazute cu guri de scurgere, fiind incadrate de borduri de dimensiuni
20x25cm montate pe un strat de beton C16/20.
o Breteaua 1 cu o lungime de 280 m asigura circulatia spre sensul giratoriu amenajat la intersectia
accesului (Tronson 3) cu strada Eminescu.
o Breteaua 2 cu o lungime de 240.07 m asigura circulatia dinspre sensul giratoriu amenajat la
intersectia accesului (Tronson 3) cu Acces Eminescu spre Portul Tomis zona cunoscuta sub
numele de Amiralitate.
o Parcare - in partea dreapta a Bretelei 2, in sensul de mers spre portul Tomis a fost amenajat un
spatiu destinat parcarii de autovehicule cu un numar de 45 de locuri. Aceasta parcare este
identificata in deviz sub denumirea de Parcare 2.

12/33

Bretelele au fost dimensionate pentru trafic usor, accesul vehiculelor de mare tonaj fiind interzis
pe toata lungimea accesului.
Metoda analitica de dimensionare a straturilor bituminoase este conform Normativului pentru
dimensionarea straturilor bituminoase a sistemelor rutiere suple si semirigide (metoda analitica)
indicativ PD 177-2001 si NP 116-04.
Tipurile de lucrari prevazute a fi executate au fost stabilite din punct de vedere tehnic si
economic in scopul asigurarii circulatiei, adaptarea sistemului rutier la conditiile de trafic si
siguranta circulatiei la nivelul de agresivitate a traficului si factorilor de mediu la care va fi supusa
strada in perspectiva.
Structura rutiera noua, ce va fi utilizata pentru realizarea acestor bretele cat si a parcarii este
formata din urmatoarele straturi:
- 4 cm strat uzura BA16, conform SR 174-1/2002
- 6 cm mixturi asfaltice AB2, conform SR 7970
- 25cm piatra sparta, conform SR 662, STAS 6400
- 25cm balast, conform SR 662, STAS 6400
- 7cm nisip, conform SR 662, STAS 6400

3.D.2.2. ILUMINAT PUBLIC

Iluminatul public va fi asigurat prin folosirea de corpuri de iluminat cu o putere de aproximativ 75
W, montate pe stalpi aflati la o distanta de 25 m unul fata de cel alaturat. Alimentarea cu energie
electrica a retelelor de iluminat public se va face din postul de transformare de retea cel mai
apropiat combinat cu sistem de alimentare de tip panou solar (fotovoltaic) individual pe fiecare
stlp, in schema radiala. Se vor monta astfel, aprox. 19 buc. stalpi iluminat.
Reteaua de alimentarea a iluminatului public va fi realizata cu linie electrica subterana LES
folosind cablu de tip CYABY 3X16 protejat in teava PVC tip ENEL cu Dn 70 mm.
Cablul propus se va monta intr-o transee cu l1 = 0,70 m, l2 = 0,5 si h = 0,9 m, pe un strat de
nisip de 10 cm grosime si acoperita cu un alt strat de nisip de 15 cm grosime,
Solutiile finale la alegerea echipamentelor si a materialelor necesare vor fi influentate intr-o
pondere foarte importanta de solutiile prescrise prin avizele tehnice de racordare eliberate de
furnizorul de energie, respectiv ENEL.

3.D.2.3. COLECTAREA APELOR PLUVIALE:

Colectarea apelor se va face gravitational, in lungul accesului proiectat, din punctul de maxim al
profilului longitudinal catre punctele de minim, respectiv catre sistemele de colectare a apelor spre
accesul proiectat. Pe cele doua bretele au fost amenajate guri de scurgere.
In cadrul sistematizarii parcarii, se va asigura scurgerea si evacuarea apelor pluviale prin
amplasarea unor camine pluviale (cu sifon si depozit) si conducte D300.

13/33

3.D.3. Sub-Obiectiv 3: Reamenajarea urbanistica a zonei Bellevue (zona cuprinsa intre strada
Mircea cel Batran, partea superioara a taluzului si blocul turn)
o Reabilitarea zonei pietonale si restructurarea sa pe nivele de interes;
o Refacerea iluminatului stradal si pietonal;
o Reabilitarea scarilor pietonale care fac legatura intre Plaja Modern si Zona Bellevue;
o Realizarea unui ascensor pe plan inclinat in dreptul intersectiei str. Mircea cel Batran si bd.
Ferdinand pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilitati in/dinspre Plaja Modern;
o Realizarea unei pasarele pietonale in zona de descarcare a ascensorului pe plan inclinat, la baza
taluzului.

3.D.3.1. REABILITAREA ZONEI PIETONALE BELLEVUE

Se propune reamenajarea urbanistica a zonei pietonale de la partea superioara a taluzului (in
proximitatea blocului turn de la intersectia strazii Mircea cel Batran cu bulevardul Ferdinand),
denumita Zona Bellevue. In cadrul acestei operatiuni intra reabilitarea a doua din scarile de pe
taluz, cat si realizarea unui ascensor pe plan inclinat in dreptul intersectiei pentru facilitarea
accesului persoanelor cu dizabilitati. De asemenea, pentru o distributie corecta a fluxului pietonal
se doreste realizarea unei pasarele pietonale in zona de descarcare a ascensorului pe plan
inclinat, la baza taluzului.
Propunerea in cadrul acestui proiect, presupune reabilitarea zonei pietonale si restructurarea sa
pe nivele de interes. Astfel, se va inlocui intregul finisaj existent cu unul realizat din pavele
autoblocante montate pe un pat din nisip pilonat. Se va renunta la zonele decrosate cu bancute
pastrandu-se o linie simpla a intregii zone verzi. In lungul acestui traseu se vor monta noi bancute
si cosuri de gunoi. Se propune reabilitarea balustradei existente prin grunduire si vopsire (eventual
inlocuirea panourilor lipsa cu unele cu acelasi model).
De asemenea, cele doua scari (denumite generic Scara 1, respectiv Scara 2) ce asigura
legatura intre partea superioara a taluzului si Plaja Modern vor fi reabilitate prin operatiuni de
reparatii locale (unde stratul de beton a fost compromis datorita expunerii in timp la conditii
meteorologice), cat si prin placarea treptelor cu piatra naturala fiamata pe strat de mortar de poza.
Pentru asigurarea conditiilor de siguranta in exploatare, scarile vor fi dotate cu parapeti din
metal, vopsiti in camp electrostatic. Pentru pastrarea in timp, cat si pentru realizarea unor
perspective cat mai bune asupra plajelor se propune toaletarea arborilor din aceasta zona.
Intreaga zona va fi dotata cu iluminat stradal si pietonal. Stalpii folositi vor fi cu inaltimea de 4 m.
Se vor monta astfel un total de aprox. 45 buc. stalpi iluminat.

3.D.3.2. REALIZAREA UNEI PASARELE PIETONALE PESTE ACCES (ASIGURA

LEGATURA INTRE STATIA DE SOSIRE FUNICULAR SI PLAJA MODERN)
Prin introducerea ascensorului pe plan inclinat pentru facilitarea accesului catre zona de plaje,
apare necesitatea directionarii fluxului pietonal. Propunem asadar realizarea unui dig de sprijin cu

14/33

rol mixt de culee pentru pasarela pietonala propusa in zona. Pasarela va avea inaltime utila 6.00 m
si o lungime de 25.00 m, va fi realizata dintr-o structura mixta de beton armat si grinzi metalice
(profil HEA) si va fi dotata cu rampa de acces si ascensor pentru persoane cu dizabilitati.
Finisajele folosite vor fi realizate din materiale rezistente la intemperii data fiind locatia pasarelei.
De asemenea, pentru asigurarea sigurantei in exploatare, pasarela va fi dotata cu parapeti metalici
(Hp=1.10m), cat si corpuri de iluminat.

3.D.3.3. REALIZAREA UNUI ASCENSOR PE PLAN INCLINAT IN ZONA INTERSECTIEI

STR. MIRCEA CEL BATRAN CU BD. FERDINAND
Ascensorul pe plan inclinat propus este format din doua constructii cu volumetrie simpla
amplasate una la partea superioara a taluzului (proximitatea intersectiei auto) si una la baza
taluzului (cota +6.00 m fata de cota Marii Negre). Constructiile ce deservesc ascensorul pe plan
inclinat sunt constructii parter, cu volumetrie simpla ce au rol de distributie cartele de acces,
compartiment tehnic, toalete.
Specificatii tehnice generale ale ascensorului:
o Operare: Panou de control automatizat control electronic, pozitionat intr-o cutie metalica sub
cheie, alimentat de curent de joasa tensiune, echipat cu relee cu consum redus si inalta
performanta;
o Echipamentul electric este instalat in lungul intregului traseu si permite controlul liftului: cursa,
cabina, plecarea/sosirea cabinei, interfonul si alarma. Cablurile flexibile vor fi capsulate in lacasuri
speciale;
o Cabina panoramica cu o intrare. Panourile exterioare: partea inferioara panouri de otel vopsite in
camp electrostatic; partea superioara panouri de sticla ranforsata; plafon panuri de otel vopsite
in camp electrostatic. Mana curenta din otel perimetrala, iluminat cu spoturi, pardoseala acoperita
cu granit, iluminat de urgenta, butoane de alarma, alarma, panou de comanda, alarmare de
suprasarcina, interfon.
o Semne vizuale: in cabina: suprasarcina, pozitia cabinei prin sageti directionale, iar la etaje: apel/
ocupat;
o Interfon intre cabina si statii.

3.D.3.4. RETEA ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA JOASA TENSIUNE

La dimensionarea retelei de alimentare cu energie electrica JT s-a tinut seama de puterea
instalata si calculata maxima al intregului complex, cat si de prescriptiile tehnice pentru
dimensionarea acesteia (PE 132/2003, NTE 007/00/2007, PE 022/1994, NTE 401/03/00, HGR
925/1995, HG 300/2006 etc.).
Din Postul de Transformare prezent in zona Portului Tomis se va alimenta iluminatul public
exterior, consumul tehnologic (parcari, ascensor pe plan inclinat, pasarela etc.), o linie de iesire de
Joasa Tensiune acoperind consumul necesar.
15/33

Conectarea consumatorilor finali (tertiari si mici consumatori) se va realiza prin intermediul

bransamentelor electrice individuale, dupa executarea instalatiilor electrice interioare, care se vor
dimensiona in conformitate cu prescriptiile normativului I7/2002 actualizat in 2009 si PE 155/94.
Reteaua de alimentare cu energie electrica pe partea de JT va fi realizata cu linie electrica
subterana LES folosind cablu de tip CYABY 3X240+120 protejat in teava PVC tip ENEL cu Dn
200 mm.
Cablul propus se va monta intr-o transee cu l1 = 0,70 m, l2 = 0,5 si h = 0,9 m, pe un strat de
nisip de 10 cm grosime si acoperita cu un alt strat de nisip de 30 cm grosime, el alimentand
consumatorii (staie sau constructiile conexe) prin intermediul unei firide.

3.D.3.5. ILUMINAT PUBLIC

Iluminatul public va fi asigurat prin folosirea de corpuri de iluminat cu o putere de aproximativ 75
W, montate pe stalpi aflati la o distanta de 25 m unul fata de cel alaturat. Alimentarea cu energie
electrica a retelelor de iluminat public se va face din postul de transformare de retea cel mai
apropiat combinat cu sistem de alimentare de tip panou solar (fotovoltaic) individual pe fiecare
stlp, in schema radiala. Se vor monta astfel, aprox. 45 buc. stalpi iluminat.
Reteaua de alimentarea a iluminatului public va fi realizata cu linie electrica subterana LES
folosind cablu de tip CYABY 3X16 protejat in teava PVC tip ENEL cu Dn 70 mm.
Cablul propus se va monta intr-o transee cu l1 = 0,70 m, l2 = 0,5 si h = 0,9 m, pe un strat de
nisip de 10 cm grosime si acoperita cu un alt strat de nisip de 15 cm grosime,
Solutiile finale la alegerea echipamentelor si a materialelor necesare vor fi influentate intr-o
pondere foarte importanta de solutiile prescrise prin avizele tehnice de racordare eliberate de
furnizorul de energie, respectiv ENEL.

3.D.4. Sub-Obiectiv 4: Reabilitarea si modernizarea accesului (Tronson 3) la Km 1+120.000 si

pana la km 1+663.000 sens giratoriu (Tronson 3) legatura cu Acces Mihai Eminescu.
o Construirea accesului (km 1+120.000 - km 1+663.000 m) pentru circulatia rutiera;
o Realizarea iluminatului public de-a lungul accesului propus (km 1+120.000 - km 1+663.000 m);
o Introducerea unui sistem gravitational pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale la nivelul
carosabilului (inclusiv a unor sisteme de epurare prin separatoare de hidrocarburi);
o Introducerea unui sistem de colectare si evacuare in mare a apelor pluviale de pe versanti;
o Lucrari de consolidare a zidurilor de sprijin de-a lungul tronsonului 1+663.000 m.

3.D.4.1. CAROSABIL
Se reabiliteaza drumul format din parte carosabila din imbracaminte de beton de ciment, cu
latimea de 6.00m, in limita actuala existenta, fara supralargiri provenite din corectii de curbe.
Strada proiectata a fost dimensionata pentru trafic usor, accesul vehiculelor de mare tonaj fiind
interzis pe toata lungimea accesului.
Lucrarile proiectate la structura rutiera sunt:
16/33

 Frezari ale straturilor asfaltice existente si degradate, cu grosimea de minim 4 cm.

Colmatarea cu mastic bituminos,a crapaturilor si a fisurilor existente
Plombarea gropilor si reprofilarea carosabilului existent
Se vor inlocui bordurile existente cu borduri prefabricate, din beton de ciment 20x25 cm, montate
pe un strat de beton C16/20

Asternere strat mixtura asfaltica tip AB2 : 6 cm

Asternere strat uzura BA16 : 4 cm

3.D.4.2. CANALIZARE PLUVIALA CAROSABIL

In vederea colectarii si evacuarii apelor pluviale din amplasamentul obiectivului de investitie a
fost proiectat un sistem gravitational format din camine pluviale (cu sifon si depozit) si conducte
D300.
Apele pluviale vor fi directionate spre punctele de evacuare situate in dreptul digurilor existente,
in prealabil fiind epurate prin separatoare de hidrocarburi.

3.D.4.3. ILUMINAT PUBLIC

Iluminatul public va fi asigurat prin folosirea de corpuri de iluminat moderne cu sisteme LED cu
o putere de aproximativ 75 W, montate pe stalpi aflati la o distanta de 25 m unul fata de cel
alaturat. Soluiile de iluminat sunt mai multe fiind impuse de cerinele tehnice i de teren existente
(cu un corp de iluminat, cu dou corpuri de iluminat, sau pentru sensuri giratorii etc.). Alimentarea
cu energie electrica a retelelor de iluminat public se va face din postul de transformare de retea cel
mai apropiat combinat cu sistem de alimentare de tip panou solar (fotovoltaic) individual pe fiecare
stlp, in schema radiala. Se vor monta astfel, aprox. 30 buc. stalpi iluminat.

3.D.4.4. LUCRARI DE CONSOLIDARE

Pe toata lungimea tronsonului se propune inglobarea in infrastructura proiectata a zidurilor de
sprijin existente la piciorul taluzului. In acest fel se va incarca piciorul taluzului existent, marindu-se
stabilitatea acestuia.
In vederea coborarii nivelului panzei freatice si captarii apelor de infiltratie se va executa un
front de drenuri sifon.
Execuia ntregii lucrri de drenare comport 4 etape distincte dup cum urmeaz:
-

Lucrari de terasamente. Executia sapaturii;

Lucrari de forare;

Montarea drenurilor;

Urmarirea executiei si intretinerea retelelor de drenuri sifon

17/33

Urmarirea executiei si intretinerea retelelor de drenuri sifon

Pe toat perioada lucrrilor de terasamente i de forare trebuie s se fac urmrirea execuiei
de ctre un specialist care cunoate bine modul de lucru al drenurilor n general i proiectul
respectiv n special. Lucrarea nu este foarte complex i nici dificil, dar distanele i cotele din
proiect trebuie respectate n totalitate.
Dup semnarea procesului verbal de receptie, timp de 1 an se vor face cel puin 4 vizite tehnice
pentru ntreinerea drenurilor, calcularea debitului de ap parial i general, determinarea nivelului
panzei apei freatice rabtute n fiecare dren. Dupa aceasta perioada, se va redacta dosarul final
de urmrire a execuiei i funcionrii reelei de drenuri.
De asemenea, dup primul an de garanie lucrrile de ntreinere a drenurilor pe toat perioada
exploatrii lor cad in sarcina Beneficiarului.
Curirea i amorsarea sifonului
Pentru o bun funcionare n timpul exploatrii, ntregul sistem trebuie ntreinut n mod regulat
(n general de 3-6 ori pe an). Splarea i amorsarea sistemului nu dureaz mai mult de jumtate
de zi.
Splarea se face cu ap curat introdus n tubul de sifonaj din dreptul sasului automatic, cu
ajutorul unei pompe de ap. Amorsarea se face instantaneu, dup branarea tubului plin cu ap
curat la tubul acumulator de sarcin hidraulic.
Ziduri de sprijin
Pe traseul strazii de acces catre intersectia Smardan Eminescu se vor realiza o serie de
lucrari de consolidare a taluzului. Solutia aleasa este zid de sprijin din casete din beton armat
fundat pe radier cu coloane forate.
Zidurile vor fi prevazute cu drenuri spic cu lungimea de 20m, echidistanta 20m.

3.D.5. Sub-Obiectiv 5: Acces Mihai Eminescu

3.D.5.1. CAROSABIL
Din sensul giratoriu amenajat, la finalul accesului (Tronson 3) se va realiza o strada de acces cu
lungimea de aproximativ 338 m, proiectata conform STAS 10144-3/91 ca o strada de categoria III,
cu doua benzi de circulatie.
La marginea partii carosabile sunt prevazute guri de scurgere.
Structura rutiera noua, ce va fi utilizata

pentru realizarea acestui acces este formata din

urmatoarele straturi:
- 4 cm strat uzura BA16, conform SR 174-1/2002
- 6 cm mixturi asfaltice AB2, conform SR 7970
- 25cm piatra sparta, conform SR 662, STAS 6400
- 25cm balast, conform SR 662, STAS 6400
- 7cm nisip, conform SR 662, STAS 6400

18/33

3.D.5.2. CANALIZARE PLUVIALA CAROSABIL

In vederea colectarii si evacuarii apelor pluviale din amplasamentul obiectivului de investitie a
fost proiectat un sistem gravitational format din camine pluviale (cu sifon si depozit) si conducte
D300.
Apele pluviale vor fi directionate spre punctele de evacuare situate in dreptul digurilor existente,
in prealabil fiind epurate prin separatoare de hidrocarburi.

3.D.5.3. CANALIZARE PLUVIALA TALUZ

Colectarea apelor pluviale de pe versanti se va face prin intermediul unor guri de scurgere
amplasate la marginea carosabilului. Prin intermediul caminelor pluviale se vor directiona apele
pluviale spre punctele de evacuare. Apele din taluz sunt cosiderate a fi ape curate, fiind posibila
evacuarea direct in mare.

3.D.5.4. ILUMINAT PUBLIC

Iluminatul public va fi asigurat prin folosirea de corpuri de iluminat moderne cu sisteme LED cu
o putere de aproximativ 75 W, montate pe stalpi aflati la o distanta de 25 m unul fata de cel
alaturat. Soluiile de iluminat sunt mai multe fiind impuse de cerinele tehnice i de teren existente
(cu un corp de iluminat , cu dou corpuri de iluminat, sau pentru sensuri giratorii etc.). Alimentarea
cu energie electrica a retelelor de iluminat public se va face din postul de transformare de retea cel
mai apropiat combinat cu sistem de alimentare de tip panou solar (fotovoltaic) individual pe fiecare
stlp, in schema radiala. Se vor monta astfel, aprox. 20 buc. stalpi iluminat.
Din analiza consumatorilor si din calculul puterii active instalata, respectiv calculata, necesare
pentru asigurarea energiei electrice pentru consumatorii tertiari si pentru iluminatul public din
amplasamentul urban care face obiectul investitiei, au rezultat urmatoarele:
-

Puterea instalata Pi= 6 kW;

Puterea de calcul Pc= 6 kW;

Coeficient de simultaneitate pentru LES care alimenteaza iluminatul stradal ks=1,0;

Factorul de putere cos=0,95;

Puterea aparenta S= 6,32 kVA;

Tensiunea in retelele de joasa tensiune U=400/230 V.

La dimensionarea retelei de iluminat public s-a tinut seama de puterea instalata si calculata
maxima al intregului complex, de prescriptiile tehnice pentru dimensionarea acesteia (PE
132/2003, NTE 007/00/2007, PE 022/1994, NTE 401/03/00, HGR 925/1995, HG 300/2006, HGR
925/1995, HG 300/2006, PE 101/1985, PE 101A/1985, SR13433/99, 1RE-IP3/91, 1RE-IP35-2/92
etc.).
Reteaua de alimentare a iluminatului public va fi realizata cu linie electrica subterana LES
folosind cablu de tip CYABY 3X16 protejat in teava PVC tip ENEL cu Dn 70 mm.
Cablul propus se va monta intr-o transee cu l1 = 0,70 m, l2 = 0,5 si h = 0,9 m, pe un strat de
nisip de 10 cm grosime si acoperita cu un alt strat de nisip de 15 cm grosime,
19/33

Solutiile finale la alegerea echipamentelor si a materialelor necesare vor fi influentate intr-o

pondere foarte importanta de solutiile prescrise prin avizele tehnice de racordare eliberate de
furnizorul de energie, respectiv ENEL.
Pentru calculul puterilor instalate si calculate s-au utilizat prescriptiile PE 132/2003, astfel :
coeficient de simultaneitate ks= 1.00 iluminat public.
Pi totala = 5,025 kW 6,00 kW;
Pc totala = 5,025 kW 6,00 kW

3.D.5.5. LUCRARI DE CONSOLIDARE

Pe toata lungimea tronsonului se propune inglobarea in infrastructura proiectata a zidurilor de
sprijin existente la piciorul taluzului. In acest fel se va incarca piciorul taluzului existent, marindu-se
stabilitatea acestuia.
In vederea coborarii nivelului panzei freatice si captarii apelor de infiltratie se va executa un
front de drenuri sifon.
Execuia ntregii lucrri de drenare comport 4 etape distincte dup cum urmeaz:
-

Lucrari de terasamente. Executia sapaturii;

Lucrari de forare;

Montarea drenurilor;

Urmarirea executiei si intretinerea retelelor de drenuri sifon.

Urmarirea executiei si intretinerea retelelor de drenuri sifon
Pe toat perioada lucrrilor de terasamente i de forare trebuie s se fac urmrirea execuiei
de ctre un specialist care cunoate bine modul de lucru al drenurilor n general i proiectul
respectiv n special. Lucrarea nu este foarte complex i nici dificil, dar distanele i cotele din
proiect trebuie respectate n totalitate.
Dup semnarea procesului verbal de receptie, timp de 1 an se vor face cel puin 4 vizite tehnice
pentru ntreinerea drenurilor, calcularea debitului de ap parial i general, determinarea nivelului
panzei apei freatice rabtute n fiecare dren. Dupa aceasta perioada, se va redacta dosarul final
de urmrire a execuiei i funcionrii reelei de drenuri.
De asemenea, dup primul an de garanie lucrrile de ntreinere a drenurilor pe toat perioada
exploatrii lor cad in sarcina Beneficiarului.
Curirea i amorsarea sifonului
Pentru o bun funcionare n timpul exploatrii, ntregul sistem trebuie ntreinut n mod regulat
(n general de 3-6 ori pe an). Splarea i amorsarea sistemului nu dureaz mai mult de jumtate
de zi.
Splarea se face cu ap curat introdus n tubul de sifonaj din dreptul sasului automatic, cu
ajutorul unei pompe de ap. Amorsarea se face instantaneu, dup branarea tubului plin cu ap
curat la tubul acumulator de sarcin hidraulic.

20/33

3.E. SITUAIA EXISTENTA A UTILITILOR SI ANALIZA DE CONSUM

3.E.1. Necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii
Pentru calculul puterilor instalate si calculate s-au utilizat prescriptiile PE 132/2003, astfel :
-

coeficient de utilizare ku= 0,63 ascensor pe plan inclinat;

coeficient de utilizare ku= 0,65 zone comerciale;

coeficient de simultaneitate ks= 1.00 iluminat public.

Pi totala = 504,83 kW 510,00 kW;

Pc totala = 335,40 kW 340,00 kW

3.E.1.1. Solutii tehnice de asigurare cu utilitati

In zona supusa dezvoltarii urbanistice exista posturi de transformare PT 20 /0,4 Kv (PTnr.715,
694, 547) ce deservesc consumatorii casnici i economici din zona peninsular a municipiului
Constana. Aceste posturi de transformare sunt alimentate din Statia de Inalta Tensiune Spitalul
Judeean Constanta (110 / 20kV) .
Realizarea acestor constructii in zona, ce necesita un grad de confort corespunzator (energie
electrica, iluminat public etc.) impune realizarea unor noi retele de alimentare cu energie electrica.
Datorita topografiei amplasamentului exista posibilitatea de racordare a retelelor de alimentare
cu energie electrica viitoare la sistemul existent.
De asemenea topografia terenului face posibila proiectarea retelelor si instalatiilor de alimentare
cu energie electrica separat pe faze de construire.
Consumul de energie electrica care trebuie asigurat prin realizarea investitiei este preponderent
de tip iluminat electric exterior stradal.

3.E. CONCLUZIILE EVALURII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Lucrarile de modernizare a drumului existent, precum si amenajarea accesului proiectat si a
zonelor adiacente acestuia se estimeaza a nu avea un impact negativ semnificativ asupra mediului
in perioada de exploatare. Flora existenta este formata, in principal, din specii comune de arbori si
arbusti. Totusi, prin amenajarea de spatii verzi, de-a lungul accesului, se va avea in vedere
refacerea habitatului existent.
Lucrarile de protectie a taluzului reprezinta, in esenta, refacerea unei situatii de mediu, care, din
cauza modificarii factorilor ambienti avea o evolutie nedorita, cu un impact negativ asupra
habitatelor costiere. Prin lucrarile propuse se restabileste echilibrul initial si se protejeaza lucrarile
existente. In plus, lucrarile de protectie a taluzului au un impact pozitiv asupra sigurantei
constructiilor de cordonul litoral si asupra populatiei, ca factor de mediu.
Data fiind natura lucrarilor de constructie prevazute a se realiza, mediul ambiant va fi afectat
insa doar pe durata executiei lucrarilor, pentru o perioada scurta de timp.

21/33

Materialele utilizate in lucrare sint in principal piatra si betonul de calitati specifice lucrarilor
hidrotehnice, materiale care nu reactioneaza cu apa marii si nu ii afecteaza calitatile.
Principalele efecte ale lucrarilor asupra mediului, in perioada executiei acestora, pot fi
sintetizate astfel:
3.F.1 SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU
3.F.1.1. Protectia calitatii apelor
Sursele de poluanti pentru ape
In perioada de executie a proiectului, sursele posibile de poluare a apelor sunt reprezentate
de executia propriu-zisa a lucrarilor, traficul de santier. In acest context, sursa de poluare a apelor
poate fi reprezentata de apele meteorice cazute pe platformele de lucru.
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante in perioada de executie, provenite de la
traficul rutier specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor, care ajung
direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane, nu vor fi in cantitati importante pentru a
modifica semnificativ calitatea receptorilor naturali (Marea Neagra).
In perioada de operare principala sursa de poluare o reprezinta apele pluviale care spala
structura rutiera. Apele care se scurg de pe structura rutiera contin o serie de poluanti cum ar fi
metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cd etc.), hidrocarburi (uleiuri minerale, grasimi, petrol).
Concentratia acestor poluanti depinde mai mult sau mai putin de nivelul de trafic, marita
ocazional de efectele primei spalari (referindu-ne aici la concentratia mai mare de poluanti in
timpul primei faze de scurgere a apei).
Apa pluviala care se scurge pe structura rutiera se va colecta in sistemul de canalizare
pluviala fiind ulterior epurata prin separatoare de hidrocarburi.
Materialele utilizate in lucrare sunt in principal piatra si betonul de calitati specifice lucrarilor
hidrotehnice, materiale care nu reactioneaza cu apa marii si nu ii afecteaza calitatile.

3.F.1.2. Protectia aerului

Sursele de poluanti pentru aer
In perioada de constructie, activitatile din santier pot avea un impact asupra calitatii
atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora.
Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarii pot fi grupate dupa cum
urmeaza:
-

activitatea utilajelor de constructie (decaparea si depozitarea pamantului vegetal,

decaparea straturilor de pamant si balast contaminate, sapaturi si umpluturi in
corpul drumului din pamant si balast, executia sistemului rutier, etc );

transportul materialelor, personalului;

manipularea materialelor.
22/33

Poluarea specifica activitatii utilajelor si circulatiei vehiculelor se poate estima dupa:

-

consumul de carburanti (substante poluante: NOx, CO2, CO, compusi organici

volatili non metanici, particule materiale din arderea carburantilor etc.);

aria pe care se desfasoara aceste activitati (substante poluante particule

materiale in suspensie si sedimentabile),

distantele parcurse (substante poluante - particule materiale ridicate in aer de pe

suprafata drumurilor).

Se apreciaza ca poluarea specifica activitatilor de alimentare cu carburanti, intretinere si

reparatii ale utilajelor si mijloacelor de transport poate fi neglijata, deoareceaceste activitati nu se
desfasoara pe amplasament.
De asemenea, emisiile in aer in perioada de executie a lucrarilor sunt nesemnificative si
afecteaza arii reduse.
In perioada de exploatare principala sursa de poluare a atmosferei va fi traficul rutier.
Instalatii pentru epurarea gazelor si retinerea pulberilor, pentru colectarea si dispersia
gazelor reziduale in atmosfera.
Avand in vedere faptul ca sursele de poluare asociate activitatilor care se vor desfasura in
faza de executie a lucrarilor, sunt surse libere deschise si au cu totul alte particularitati decat
sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare, nu se poate pune problema unor
instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului impurificat si a gazelor reziduale.
Pentru perioada de executie se recomanda constructorului urmatoarele masuri:
-

amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si

deseurilor;

alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport(pentru materialele de

constructii si deseuri) se va face in statii de alimentare;

activitatile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se
va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor;

verificarea periodica a utilajelor si a mijloacelor de transport in ceea ce priveste

nivelul de emisii de monoxid de carbon si a altor gaze de esapament si punerea lor
in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

In perioada de operare principala sursa de impurificare a atmosferei, caracteristica

obiectivului studiat, este traficul rutier, reprezentand sursa de poluare mobila. Pentru diminuarea
emisiilor nu se pune problema unor instalatii pentru colectarea - epurarea - dispersia in atmosfera
a gazelor reziduale.
3.F.1.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Sursele de zgomot si vibratii
Procesele tehnologice de executie a lucrarilor (decapare, strat vegetal si straturi
contaminate, sapaturi, umpluturi, executia sistemului rutier, vehicularea materialelor de constructie
23/33

etc.) implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate. Aceste utilaje in lucru reprezinta
surse de zgomot.
In perioada de executie a proiectului, sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza:
-

in fronturile de lucru zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii

specifice lucrarilor (excavari si curatiri in amplasament, realizarea structurii
proiectate, etc.) la care se adauga aprovizionarea cu materiale;

pe traseele din santier si in afara lui, zgomotul este produs de circulatia

autovehiculelor care transporta materiale necesare executiei lucrarii sau deseuri
inerte.

Principala sursa de zgomot si vibratii in perioada operationala a obiectivului proiectat este

reprezentata de circulatia autovehiculelor.
In perioada de executie, in fronturile de lucru , pe perioade limitate de timp, nivelul de
zgomot poate atinge valori importante, fara a depasi 90 dB(A) exprimat ca Leq pentru perioade de
maxim 10 ore. Aceste niveluri se incadreaza in limitele acceptate de normele de protectia muncii.
Pentru perioada de exploatare, vor trebui respectate limitele admisibile privind nivelurile de
zgomot prevazute in standarde (STAS 10009/1988 si STAS 6156/1986)

Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor se vor face astfel
incat sa fie respectate conditiile impuse de STAS 10009/1988 si STAS 6156/1986.
In timpul executiei lucrarilor se vor avea in vedere urmatoarele masuri de protectie
impotriva zgomotului si vibratiilor:
- se vor stabili trasee limitate pentru utilajele si autovehiculele cu mase mari si emisii
sonore importante ce strabat zonele locuite;
- lucrarile se vor executa numai pe timpul zilei, respectandu-se perioada de odihna a
locuitorilor din zona.
3.F.1. 4. Protectia impotriva radiatiilor nu este cazul
3.F.1.5. Protectia solului si a subsolului
Sursele de poluanti pentru sol si subsol
In perioada de executie principalele surse de poluare a solului pot fi:
-

depozitarea necorespunzatoare, direct pe sol, a deseurilor rezultate din activitatea

de constructii, poate determina poluarea solului si a apelor subterane prin scurgeri
directe sau prin spalarea acestor deseuri de catre apele de precipitatii;

24/33

depunerea pulberilor si a gazelor de ardere din motoarele cu ardere interna a

utilajelor si spalarea acestora de catre apele pluviale urmate de infiltrarea in
subteran;

pierderi accidentale de carburanti, uleiuri, ciment, sau alte materiale poluante, in

timpul manipularii sau stocarii acestora.

Potentialul impact asupra subsolului si apei subterane datorat activitatilor de constructie

sunt similare celor pentru sol, necesitand aceleasi tipuri de masuri pentru controlul lor, care vor
minimiza amploarea fenomenelor de contaminare.
Principalele sursele de poluare a solului in perioada de operare sunt:
-

traficul auto - conduce la generarea unor concentratii semnificative de poluanti,

poluanti al caror efect direct cumulativ asupra solului reprezinta principalul factor
cauzator de dezagremente. Dintre acestia, NOX, SO2 si metalele grele (in special
Pb) sunt cei mai periculosi pentru contaminarea solului;

precipitatiile - odata cu "spalarea" atmosferei de poluanti si depunerea acestora pe

sol, spala si solul, ajutand la transportul poluantilor spre emisari.

depozitarea necontrolata si pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din

activitatile desfasurate in zona spatiilor de odihna/parcare si servicii de
intretinere/mentenanta.

Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului

In faza de executie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:
-

evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentului si a vegetatiei existente, din

perimetrul adiacent zonelor de lucru, prin stationarea utilajelor, efectuarea de
reparatii, depozitarea de materiale etc;

colectarea corespunzatoare a tuturor deseurilor rezultate din activitatea de

constructii;

evitarea pierderilor de carburanti, la stationarea utilajelor de constructii, din

rezervoarele sau din conductele de legatura ale acestora; in acest sens toate
utilajele de constructii si transport folosite vor fi mai intai atent verificate.

Pentru a evita poluarea solului, prestatorul va avea in vedere masurile specifice privind
gestionarea deseurilor produse in amplasament.
Dupa finalizarea lucrarilor, terenurile ocupate temporar vor fi readuse la starea lor initiala
prin replantarea si reconstruirea solului afectat.
3.F.1.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice
In perioada executiei lucrarilor volume de material fin pot deveni suspensii, crescand
turbiditatea apei marine, ceea ce ar putea reduce patrunderea luminii soarelui in mare, in
detrimentul organismelor dependente de lumina. Materialul fin ar putea afecta hrana animalelor
filtratoare.

25/33

Este binecunoscut faptul ca relieful submarin dur, natural, spre deosebire de cel sedimentar,
are un potential ecologic si bioproductiv mult mai ridicat. Prin implantarea de substrat dur in zonele
marine costiere intr-un mediu natural slab productiv biologic sau saracit in urma unor presiuni
ecologice

interne

si

externe

de

natura

antropica,

se

determina

imbogatirea

acelui

mediu.Cercetarile efectuate pana in prezent la litoralul romanesc au aratat ca pe substraturi

artificiale imersate in diverse sectoare ale Marii Negre s-au inregistrat comunitati epibionte
deosebit de puternice, in care biomasele sint de zeci de ori mai mari decit cele de pe fundurile
sedimentare pe care se aflau fixate aceste substraturi.
In medie, peste 90% din biomasa totala a epibiozei fiind data de midii, se poate spune ca
sistemul epibiont este un sistem mitilicol.
Rolul de biofiltru jucat de organismele filtratoare epibionte este foarte important in actualele
conditii ecologice ale Marii Negre, cind populatiile naturale de midii s-au diminuat foarte mult.
In afara rolului de biofiltru, cantitatile mari de organisme ale sitemului epibiont reprezinta o baza
trofica excelenta pentru o serie de pesti, in special Gobiide. Pe linga puii de midie, bogatia de
amfipode tubicole, de decapode mici, de veligere de moluste, reprezinta aici alte surse de hrana
valoroasa.
Numerosii pesti observati in zona digurilor construite in zona sedimentara dovedesc ca
substratul artificial reprezentat de mantalele digului, cu ascunzisurile pe care le formeaza si baza
trofica pe care o dezvolta prin sistemul epibiont, atrage si suporta organisme care nu se intilnesc
pe fundurile sedimentare naturale unde substratul artificial a fost introdus. Prin urmare va creste
productivitatea biologica a zonei.
Un alt aspect care trebuie evidentiat in legatura cu sistemul epibiont se refera la cantitatea de
material cochilifer calcaros pe care populatiile calcifere ale acestui sistem o elibereaza an de an si
contribuie astfel la formarea nisipului.
Lucrarile in sine reprezinta lucrari de reconstructie ecologica prin faptul ca scopul lor este de a
aduce plaja la forma initiala, care a fost degradata in timp prin eroziunea datorata valurilor si
curentilor.
Odata cu trecerea timpului, lucrarile se integreaza foarte bine in mediul marin. Depunerea
materialului sedimentar care poate acoperi cu timpul o parte din structura, precum si cresterea
vegetatiei pe partea superioara a taluzurilor determina un aspect al lucrarii mult mai placut decit in
primele zile imediat dupa incheierea constructiei.
Impactul vizual al structurilor este inevitabil, dar va constitui o atractie prin atribuirea unei note
specifice zonei.
Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
Executia lucrarilor poate contribui la anumite perturbari ale echilibrelor ecologice, in
conditiile nerespectarii masurilor de protectie a mediului.
In perioada de executie principalele surse de poluare cu impact negativ asupra mediului
pot fi:
26/33

activitatile de santier - ocuparea temporara de terenuri, depozitele temporare de

deseuri etc - pot avea efecte negative asupra vegetatiei in sensul reducerii
suprafetelor vegetale;

zgomotul, circulatia personalului si utilajelor - toate acestea pot modifica habitatul

natural.

Se apreciaza ca pe masura realizarii lucrarilor proiectate si inchiderii fronturilor de lucru

aferente, calitatea factorului de mediu biodiversitate, va reveni la parametrii anteriori celor din
perioada de executie.
In perioada de exploatare principala sursa de poluare este determinata de traficul auto.
Gazele emise din trafic contribuie atat la cresterea aciditatii atmosferei, cat si la formarea ozonului
troposferic, cu efecte directe si/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu (vegetatie,
fauna, sol, apa). Prezenta metalelor in gazele de esapament afecteaza calitatea solului si apelor si
prin urmare starea de sanatate a florei si faunei.
De asemenea, poate avea loc o poluarea a solului cu diferite deseuri, cu produse petroliere
provenite de la unele defectiuni ale autovehiculelor, precum si cu diferite substante provenite din
accidente rutiere, acestea avand un impact direct asupra faunei si florei locale.
Lucrarile si dotarile pentru protectia faunei si florei terestre si acvatice
In perioada de exploatare impactul asupra habitatelor naturale este nesemnificativ.
3.F.1.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public
Distanta fata de asezarile umane si a obiectivelor de interes public
Mijloacele pentru transportul materialelor de constructii vor circula cu viteza redusa pentru
a evita disconfortul locuitorilor din zona si afectarea rezistentei imobilelor existente in vecinatatea
traseului/traseelor.
Lucrarile si dotarile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate de interes public
Pe perioada executiei lucrarilor

santierul poate fi o sursa de insecuritate. Vor trebui

stabilite reguli care sa asigure siguranta circulatiei (conform legislatiei rutiere), pentru a se evita
accidentele care s-ar putea produce intre utilajele de constructie si traficul obisnuit.
In timpul executiei lucrarilor se recomanda a se lucra numai pe timpul zilei, respectandu-se
perioada de odihna a locuitorilor din zona.
3.F.1.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
Tipurile si cantitatile de deseuri
Conform H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, deseurile din constructii se clasifica dupa
cum urmeaza:
-

17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice si materiale pe baza de gips;

27/33

17.02.00 lemn, sticla, materiale plastice si cauciuc;

17.03.00 asfalt, gudroane si produse gudronate;

17.04.00 metale (inclusiv aliajele lor);

17.05.00 pamant si materiale excavate sau dragate;

17.06.00 materiale izolatoare;

17.07.00 deseuri amestecate de materiale de constructie si deseuri din demolari.

Modul de gospodarire a deseurilor rezultate

Tipul de deseu

Modul de colectare si evacuare

Menajere sau asimilabile

In zonele de lucru se vor amplasa containere de tip

pubela(functie de necesitati)
Evacuarea deseurilor se va realiza periodic, prin
intermediul firmelor specializate si abilitate.

Deseuri de materiale de constructii

Din punct de vedere al potentialului contaminant

aceste deseuri nu ridica probleme deosebite.
Depozitarea in cadrul depozitului de deseuri inerte
Poarta 9, Incinta Port Constanta
Deseurile inerte pot fi reciclate in lucrarile de
terasamente, in umpluturi cat si in lucrari provizorii de
drumuri, platforme, nivelari, ca material inert, etc.

Hartie si carton

Vor fi colectate si depozitate separat de celelalte

deseuri, in vederea valorificarii.

3.F.1.9. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Lucrarile de executie si intretinere a sistemelor rutiere presupun utilizarea unor categorii de
materiale care pot fi incadrate in categoria substantelor toxice si periculoase.
Produsele cele mai frecvent folosite sunt:
-

carburantii utilizati de utilaje si de mijloacele de transport;

lubrefianti (uleiuri, vaselina);

lacuri si vopsele, diluanti utilizati in cadrul lucrarilor de marcaje rutiere, ce pot

contine solventi organici cu caracter nociv si inflamabil.

Modul de gospodarire a substantelor toxice si periculoase

Manipularea, depozitarea, transportul acestor substante chimice, se va face numai cu
respectarea fiselor de securitate ale fiecarui produs utilizat si a normelor de protectia muncii.

28/33

Modul de depozitare al produselor cu continut de substantelor toxice si periculoase

Produs

Modul de depozitate

Carburanti

Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive

se
va face cu respectarea stricta a normelor legale
specifice.

Lubrefianti

Se vor pastra in recipienti din plastic si se vor

depozitare in spatii special amenajate

Vopsele, lacuri, diluanti

Se vor transporta cu cu mijloace care permit

neexpunerea produsului la radiatii solare si intemperii
si

respecta

reglementarile

in

vigoare

privind

transportul produselor inflamabile.

Se vor pastrea in recipiente metalice, marcate cu
semne avertizoare; se vor depozita in spatii curate
aerisite, sigure, ferite de foc, de radiatii solare si de
intemperii.

3.F.2. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Dotarile si masurile prevazute pentru controlul emisilor de poluanti in mediu
Protectia solulului, a apelor de suprafata si apelor subterane
Pentru protectia solului, apelor subterane si a apelor de suprafata se propun urmatoarele
masuri:
-

colectarea si evacuarea periodica sau ori de cate ori este necesar a deseurilor
rezultate din activitatea de constructii;

dotarea punctelor de lucru cu instalatii sanitare ecologice;

colectarea, reciclarea si eliminarea deseurilor de catre firmele abilitate.

Protectia aerului
Pentru protectia atmosferei se propun urmatoarele masuri:
-

stropirea agregatelor, anrocamentelor si a drumurilor tehnologice pentru a impiedica

degajarea pulberilor;

respectarea calendarului reviziilor tehnice la vehiculele de transport pentru

incadrarea noxelor in norme;

intretinerea corespunzatoare a utilajelor de constructii pentru limitarea emisiilor,

provenite de la arderea carburantilor in motoarele termice, in atmosfera

Protectia asezarilor umane

Pentru protectia asezarilor umane se propun urmatoarele masuri:
29/33

adaptarea programului de lucru a constructorului in vederea respectarii orelor de

odihna a locuitorilor din apropierea frontului de lucru;

imprejmuirea incintei santierului .

3.F.3. Lucrari propuse pentru refacerea/restaurarea amplasamentului

Dupa finalizarea lucrarilor, zonele ocupate temporar de organizarea de santier vor fi
readuse la starea initiala.

4. DURATA DE REALIZARE I ETAPELE PRINCIPALE; GRAFICUL DE

REALIZARE A INVESTITIEI
Durata de implementare a proiectului reprezinta perioada cuprinsa intre momentul semnarii
contractului de finantare si momentul finalizarii ultimei activitati de realizare a investitiei. In situatia
de fata, s-a estimat o perioada de implementare de 18 luni calendaristice, de la momentul
semnarii contractului de finantare.
Realizarea lucrrilor trebuie s respecte o succesiune logic. Durata lucrrilor depinde n mare
msur de conditiile meteorologice, de respectare a termenelor etapelor de implementare, cat si
de buna coordonare a lucrarii. Fa de programul propus (Anexa 1), unele etape pot fi inversate
sau modificate n funcie de progresul lucrrilor sau de asigurarea echipamentelor, utilajelor de
transport-montaj, forei de munc. In graficul Anexa 1 au fost cuprinse si activitatile realizate
inainte de depunerea cererii de finantare.
Pe langa cheltuielile prezentate in devizul general, se mai adauga si cheltuieli cu auditul si
publicitatea, astfel:
-

cheltuieli cu publicitatea si informarea proiectului :

60,000 Mii Lei ( exclusiv TVA)

cheltuieli cu auditul financiar:

50,000 Mii Lei ( exclusiv TVA)

Consultanta in management de proiect

400,000 Mii Lei (exclusiv TVA)

510,000 Mii Lei ( exclusiv TVA).

Astfel, valoarea totala a investitiei pentru proiectul propus: Amenajarea integrata a zonei de
acces in Portul Turistic Tomis si Plaja Modern, Municipiul Constanta care cuprinde atat
valoarea cheltuielilor prevazute in devizul general realizat conform HG.28/2008, cat si cheltuielile
prevazute pentru publicitate, audit si management, este prezentata in tabelul de mai jos:
Total lei

Total euro

Total TVA

Total lei cu

(mii lei)

(mii euro)

(mii euro)

TVA (mii lei)

Total euro cu
TVA
(miieuro)

TOTAL GENERAL

33,951.432

7,839.167

8,048.572

42,000.004

9,697.530

din care C+M

22,828.768

5,271.015

5,478.904

28,307.672

6,536.059

510.000

117.756

122.400

632.400

146.017

Cheltuieli pentru management,

publicitate si audit

30/33

Pentru valorile prezentate in moneda euro, s-a folosit un curs de schimb de 4,3310 Lei/ Euro,
conform cursului de referinta al BNR la data de INFOREUR OCT.2011.

5. SURSELE DE FINANTARE SI ESTIMRI PRIVIND FORA DE

MUNC OCUPAT
5.1. SURSELE DE FINANTARE
Sursele de finantare pentru prezentul proiect vor fi constituite din astfel:

fonduri nerambursabile, prin Axa Prioritara 1 a POR, Domeniul Major de Interventie 1.1
Planuri integrate de dezvoltare urbana, si anume: cresterea calitatii vietii si crearea de noi
locuri de munca in orase, prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor
urbane [...]. Primaria Municipiului Constanta recunoaste importanta imbunatatirii
infrastructurii urbane, a cresterii gradului de mobilitate a populatiei, precum si a sporirii
protectiei mediului inconjurator si a confortului populatiei.

fonduri proprii, surse atrase.

5.2. ESTIMAREA PRIVIND FORTA DE MUNCA

NUMR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE EXECUIE
In timpul executiei se vor crea 176 de locuri de munca.
Responsabil Proiect (1), Responsabil Calitate (1), Inspector coordonator SSM (1), Sef santier
(1), Controlul documentelor administrativ (2), Maistru Coordonator executie (4), Responsabil
Tehnic cu executia (4), Specialist ncercri nedistructive (1), Responsabil cu urmrirea special a
comportrii n exploatare a constructiilor (1), Responsabil controlul calitatii in constructii (1),
Responsabil Mediu (1).
Organizare de santier: 5 muncitori necalificati, 3 muncitori calificati
Lucrari de excavatii, betonare si consolidari: 35 muncitori necalificati, 15 muncitori calificati,
20 soferi (basculante,excavatoare,buldoexcavatoare), 4 ingineri.
Carosabil+ trotuare/: 10 muncitori necalificati, 5 muncitori calificati, 10 soferi (basculante,
excavatoare, buldoexcavatore, compactoare), 3 ingineri, canalizare pluviala carosabil+ taluz, 10
muncitori necalificati, 5 muncitori calificati, 8 soferi (basculante, excavatoare, buldoexcavatore), 3
ingineri
Iluminat public: 10 muncitori necalificati, 5 muncitori calificati, 5 soferi (basculante,
excavatoare, buldoexcavatore), 2 ingineri.

NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE OPERARE

In faza de operare se vor crea 4 locuri de munca permanente. Astfel, pentru operarea
ascensorului pe plan inclinat este nevoie de 2 operatori ce se vor ocupa de mentenanta, respectiv

31/33

igienizare si ce vor lucra in schimburi. De asemenea, mai este nevoie de 2 operatori/mecanici

ascensor ce se vor ocupa de buna functionare a echipamentelor; acestia vor lucra tot in schimburi.
Ascensorul pe plan inclinat are un caracter permanent in utilizare, perioadele de sarcina
maxima diferind zona turistica, sezonul estival. Se are in vedere astfel, o diferentiere pe perioade
de timp a functionarii ascensorului, cat si o continuitate in serviciu prin asigurarea personalului
necesar.

6. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI PROIECTULUI

6.1.

VALOAREA PROIECTULUI
Valoarea totala a devizului general estimativ in mii lei/euro este:

INV/C+M fara TVA = 33,951.432 mii lei (7,839.167 mii Euro) / 22,828.768 mii lei (5,271.015 mii Euro)
INV/C+M valoare TVA = 8,048.572 mii lei / 5,478.904 mii lei
INV/C+M inclusiv TVA = 42,000.004 mii lei (9,697.530 mii Euro) / 28,307.672 mii lei (6,536.059 mii Euro)
Valoarea a fost calculata in preturi la valoarea de schimb valutar 1 EURO = 4.3310 lei pentru 1
EURO (in preturi INFOREUR OCT. 2011, cursul BNR).

6.2.

CAPACITI IN UNITATI FIZICE SI VALORICE

6.2.1. Capacitati in unitati fizice

Construirea a 1,8 km de drum de acces;

Reabilitarea a 0.8 km de drum de acces existent;

Creearea a 326 locuri de parcare;

Amplasarea unui umar aproximativ de 164 corpuri de iluminat;

Amenajarea urbanistica a aproximativ 6.000 mp.

32/33

PIESE DESENATE
1. PLAN DE INCADRARE IN ZONA

DG-PD-000

2. PLAN DE SITUATIE EXISTENT

DG-PD-001

3. PLAN DE SITUATIE GENERAL

DG-PD-002

4. ACCES PROIECTAT - TRONSON 1

DG-PD-003 (3/3)

5. ACCES PROIECTAT - TRONSON 2 BRETEA 1

DG-PD-004

6. ACCES PROIECTAT - TRONSON 2 BRETEA 2

DG-PD-005

7. ACCES PROIECTAT - TRONSON 3

DG-PD-006 (2/2)

8. ACCES PROIECTAT - TRONSON ACCES STR. EMINESCU

DG-PD-007 (3/3)

9. PROFILE TRANSVERSALE TIP

DG-PT-008

10. PROFIL TRANSVERSAL TRONSON 2 BRETEA 1

DG-PT-009

11. PROFIL TRANSVERSAL TRONSON 2 BRETEA 2

DG-PT-010

12. PROFIL TRANSVERSAL TRONSON ACCES STR. EMINESCU

DG-PT-011

13. PROFIL LONGITUDINAL ACCES PROIECTAT TRONSON 1

DG-PL-012 (3/3)

14. PROFIL LONGITUDINAL ACCES PROIECTAT TRONSON 2 BRETEA 1

DG-PL-013

15. PROFIL LONGITUDINAL ACCES PROIECTAT TRONSON 2 BRETEA 2

DG-PL-014

16. PROFIL LONGITUDINAL ACCES PROIECTAT TRONSON3

DG-PL-015 (2/2)

17. PROFIL LONGITUDINAL TRONSON ACCES STR. EMINESCU

DG-PL-016

18. LUCRARI SPRIJINIRE ZONA ACCES STR. EMINESCU

DG-PT-017

19. PLAN AMENAJARE ZONA BELLEVUE

A-PD-001

20. ZONA ASCENSOR PE PLAN INCLINAT (PLAN, SECTIUNE CARACTERISTICA)

A-PD-002

21. MODEL STATIE PLECARE/SOSIRE ASCENSOR PE PLAN INCLINAT

A-PD-003

22. PASARELA PIETONALA PESTE ACCES PROIECTAT

A-PD-004

23. ILUSTRARE 3D

A01 A13

33/33