Tema de proiect pentru zona Garii Obor la Sud de salba de lacuri a Bucurestiului

A.Context

1.Prezentarea zonei . Zona studiata se afla in partea de N-E a Bucurestilor , apartinand sectorului 2 avand o suprafata de 242,3 Ha ; reprezentand 7,5% din suprafata totala a sectorului . In zona studiata locuiesc aproximativ 34.000 de locuitori , reprezentand cca 9,3 % din totalul acestuia. Situata in vecinatatea inelului principal de circulatie , dar si in relatie imediata cu axa E-V a orasului , zona este delimitata la V de Soseaua Colentina , la N de Soseaua D-na Ghica,la E de Str. Baicului, la S de Soseaua Pantelimon si Str. Ritmului, iar la S-V de Soseaua Mihai Bravu. Prezinta o buna accesibilitate rutiera atat spre zona centrala cat si spre iesirea din Bucuresti datorita arterelor radiale Soseaua Colentina-Calea Mosilor si Soseaua Pantelimon-B-dul Ferdinand. Sistemul de transport public desfasurat pe strazile tip coridor ridica gradul de accesibilitate. In piata Obor exista un nod intermodal(metrou,tramvai,autobuz,troleibuz) de importanta regional proaspat modernizata si adusa la standard europene. Zona are un caracter eterogen, fiind constituita in cateva subzone compacte de locuire, o zona industriala aflata in declin in partea centrala si o zona cu multiple functiuni de importanta locala si la nivel de capitala in zona Pietei Obor. Repere la nivel de oras sunt Piata Bucur Obor-element generator de fluxuri, Primaria sectorului 2centru administrativ si Gara Obor-element foarte important in sistemul feroviar al capitalei, aflat insa in declin. La nivelul sectorului,zona are un puternic caracter rezidential, ocupand 40 % din suprafata analizata astfel:44 Ha locuire individuala si 52 Ha locuire colectiva. Locuintele colective de pe Soseaua Colentina si Soseaua Mihai Bravu formeaza zone tip coridor. Desi confortul locuirii este diminuat datorita densitatii ridicate, un prim pas pentru cresterea acestuia este remarcat prin tendinta de termoizolare a fatadelor si o oarecare atentie fata de spatiile verzi din vecinatatea acestora ;neexistand un pan integrat de amenajare si reabilitare a spatiilor publice. Zona de locuinte colective din zona de N-V prezinta un decalaj fata de celelalte zone, fiind slab deservita de sistemul de transport public in comun. De asemeni starea

fondului construit este slaba, relatia cu lacul Fundeni din vecinatatea nordica nu este speculata. Intentia de extindere a soselei D-na Ghica peste calea ferata inspre Piata Delfinul la E a ramas nefinalizata datorita crizei. Izolarea cat si existenta in vecinatate a unor zone de locuit slab dotate, in care persista infractionalitatea pot conduce la dezechilibre sociale. Constituite in subzone omogene, zonele de locuire individuala reflecta si statutul social al populatiei. Astfel exista o calitate mai buna a locuirii individuale in insulele de locuit dezvoltate in perioada interbelica printr-o planificare rationala, in zona B-dul Ferdinand-Soseaua Pantelimon, dar si o subzona mai redusa in zona intersectiei Soseaua Colentinei cu Str. D-na Ghica, flancate de locuintele colective din perioada comunista. In ambele cazuri exista un echilibru intre suprafata construita si spatiile verzi. Totusi se observa o mixtitate a categoriilor de populatie ,in special in zona de N a caii ferate.

2.Prezentarea problematicii Din punctul de vedere al problematicii majore din zona, se observa un fenomen de segregare functionala si sociala in zona intarit in principal de bariera artificiala constituita de zona centrala a sitului cu caracter industrial puternic. Astfel caracterul industrial al zonei s-a transformat pe parcursul timpului intr-o problema primordiala datorata in primul rand decaderii fabricilor din zona si din cauza degradarii fizice si morale a fabricilor existente. Tendinta de dezvoltare a zonei s-a bazat in ultimul timp pe executarea unor proiecte de locuire colectiva sau individuala punctuale netinandu-se cont de contextual teritorial sau de legaturile stilistice si urbanistice din zona.Astfel aceste intrventii au dus la degradarea puternica a imaginii urbane si pierderea caracterului unitar . Aceste operatiuni nu au facut parte dintr-un proces de elaborare integarat care sa asigure coerenta , in primul rand ,si mai apoi sa asigure nevoile populatiei din zona ; fiind investitii exclusiv de dezvoltare imobiliara profitabila pentru o anume perioada de timp pentru anumiti actori urbani impicati. O alta problema majora a orasului este reprezentata de decalajele mari dintre diferitele zone ale capitalei.Situl studiat nu face nici el exceptie fiind slab dezoltat si atractiv doar pentru o anumita categorie a populatiei capitalei.Astfel zona este slab reprezentata de sectorul economic , dar se observa , in acelasi timp existenta unui cadru de viata necorespunzator nevoilor actuale .

La nivelul tramei stradale ,traficul auto sufera datorita lipsei legaturilor concentrice, mai ales in zona de N. Acestea rezida ca urmare a dezvoltarilor industriale concentrate in jurul caii ferate, producand o bariera fizica, impreuna cu salba de lacuri ale Colentinei, conducand la fragmentari si la nerelationarea zonelor de locuit . Zona desfasoara intensitati de relatii mai puternice cu vecinatatile pe directia V,S (spre centru)si S-E pe Soseaua Pantelimon. Intenistati slabe sunt spre E si N,datorita barierelor de apa si de cale ferata. Potentialul de dezvoltare al zonei este mare datorat anumitor puncte de interes si atractivitate crescute (salba de lacuri,gara obor). Pornind de la ideea ca in zona de studiu se poate constitui un pol urban important, datorita resursei de teren liber sau a disponibilitatii spre conversie functionala a unitatilor industriale ramase in picioare, insa aflate in regres economic si in acelasi timp avand ca nucleu de dezvoltare revitalizarea Garii Obor, consideram in intreaga operatiune urbana ce va normaliza si va ridica statutul zonei va fi una benefica atat in ceea ce priveste interesul public, cat si cel al investitorilor privati. Primaria nu doreste ca in zona sa apara segregarea functionala, fenomen ce se remarca cu precadere in cazul unitatilor industriale demolate spre a se dezvolta constructii de locuinte. Consideram ca intreaga zona ar trebui tratata integrat si in legatura cu celelate zone ale capitalei , printr-un proiect de revitalizare urbana complex care sa integreze si sa resolve problemele zonei la la nivel micro si macro. Procesul de revitalizare urbana este un proces implementat pe baza unei strategii de dezvoltare si are la baza valorificarea investitiei cu impact maxim pe termen mediu si lung fiind interventie pe mai multe planuri:Spatial + Social + Economic.

B.Obictive si atitudini
1.Obiective generale a.Spatii publice diverse si calitative prin crearea unui sistem corelat si coerent la nivel macro teritorial si micro teritorial bazat pe principii de dezvoltare durabila si pe nevoile actuale ale comunitatii. b.O comunitate durabila prin valorificarea patrimoniului urbanistic mostenit si prin reabilitarea infrastructurii informationale si a serviciilor publice de interes major.Crearea unor spatii publice de contact comunitar in cartierele de locuinte collective.

c.Zona urbana structurata si unitara prin constituirea unor poli urbani continand servicii de importanta municipal si prin promovarea unor dezoltari functionale cu caracter mixt. d.Zona atractiva pentru populatie si investitori prin imbunatatirea accesibilitatii in zona (spatii publice, infrastructura de transport in comun si echipare tehnico edilitara) si prin imbunatatirea calitatii tehnice , functionale si stilistice alea unitatilor de locuit. e.Sistem de transport public si privat calibrat la nevoile actuale ale populatiei prin abordarea integrate a sistemului de circulatie bucurestean . f.Mediu de viata nepoluat si sanatos pentru populatie prin crearea unor bariere verzi si reglementari drastic in privinta eliminarii noxelor. Toate aceste obiective au ca scop cresterea atractivitatii zonei pentru populatiei si crearea unui cadru urban propice dezvoltarilor economice si rezidentiale intr-un sistem coherent si sustinut . 2.Obiective specifice a.Pol urban secundar pe amplasamentul unitatilor industriale(S=80 Ha). Zona este relevanta pentru oras datorita potentialului ridicat de dezvoltare a unui pol urban pe amplasamentul zonelor industriale aflate in declin(51,2 Ha), a terenurilor degajate de constructii la N de Gara Obor(12 Ha), cat si a zonei destinate transportului feroviar(18,7Ha). Polul urban ce se va dezvolta pe aceste 82 de Ha, reprezinta primul obiectiv strategic la nivelul orasului,deoarece ocupa un loc privilegiat atat ca sit(in vecinatatea zonei centrale)cat si ca accesibilitate ( rutiera si feroviara )va functiona ca poarta de intrare in oras si va contura rolul de zona semicentrala. Realizarea acestui obiectiv se poate face prin conversia si restructurarea zonei industriale la S de calea ferata,deoarece prezinta cateva elemente apartinand patrimoniului industrial valoroase(hale cu arhitectura deosebita, castele de apaelemente semnal).Zona ce cuprinde liniile ferate cat si zona de N face obiectul dezvoltarii de la zero a spatiilor ce vor adaposti noile activitati.Acest obiectiv consta in cresterea atractivitatatii economice, indeplinirea acestuia avand ca efect cresterea numarului de locuri de munca. b. Trama stradala ierarhizata si un transport fluent. Se urmareste creearea de noi legaturi intre zonele S si N de calea ferata,cat si fata de vecinatatea de E ,S-E,dar si spre malul nordic al lacului Fundeni,in lungul caii

ferate. Acest lucru este posibil prin subtraversari sau supratraversari ale caii ferate. O alta directie de actiune reprezinta realizarea de parcari subtereane sau supraterane in jurul inelului central,in zonele de locuire colectiva cu densitate foarte mare,cat si in zona Pietei Obor. Acestea vor avea ca efect fluidizarea traficului,si cresterea intensitatii relatiilor fata de zonele mai putin polarizate . Transport public in comun eficient.Se urmareste extinderea retelei de tramvai inspre zona de N,in zona str Baicului. c.Atractivitate ridicata pentru populatie Salba de lacuri reprezinta un element cu potential foarte mare si atractivitate ridicata pentru zona studiara .Se urmareste crearea unor trasee pietonale de loisir si promenade care sa include pe parcursul acestora elemente de tip reper . d.Inovatie si cercetare implicate in dezvoltarea zonei Reconversia functionala a spatiilor ocupate de industrie si construirea unor centre de cercetare si inovatie cu rolul de a ajuta o crestere economica rapida si la standardele actuale ale europei. e.Procent de spatii verzi crescut f.Imagine arhitectura si urbanistica unitara Reducerea diferentelor mari la nivel stilistic din zona studiata prin impunerea unor restrictii la nivel architectural si urbanistic.

C.Principii si metode pe care elaboratorii vor trebui sa le aiba in vedere

Principalul principiu urmarit in cadrul elaborarii proiectului este cel al dezvoltarii durabile,avand ca scop servirea intereselor comunitare pe termen lung,existand un echilibru intre economie si ecologie.Astfel durabilitatea mediului inconjurator reprezinta mentinerea capitalului natural intr-o stare de echilibru,insemnand ca viteza de emisie a poluantilor sa nu depaseasca capacitatea aerului,apei si solului de a-i absorbi si prelucra.Astfel este necesara reevaluarea si reconsiderarea unitara a zonelor industriale,reorganizarea unei structuri in zona de studiu intr-o multimodalitate a spatiului urban(ex:pietonalizare,spatii ofertante pentru oras).Concomitent cu aceasta

este necesara conservarea si valorificarea elementului natural lacul,dar si incurajarea sporirii capitalului natural prin crearea de noi spatii verzi.Inechitatea sociala va fi rezolvata printr-o distributie echilibrata a dotarilor,prin imbunatatirea stilurilor de viata dar si prin dezvoltarea de noi locuri de munca pe termen lung.Referitor la poluare,noi optiuni de utilizare a energiilor neregenerabile sunt luate in calcul.Combaterea emisiilor de la utilizarea combustibililor fosili prin folosirea de alternative vor creste responsabilitatea fata de clima globala. Principiul implicarii si participarii populatiei in procesul de luare a deciziei. Principiul parteneriatului public-privat: este procesul prin care sectorul public i cel privat sunt incitate s colaboreze la cercetarea, elaborarea i punerea n practic a unor soluii care nu ar avea anse de reuit n ipoteza c fiecare partener i -ar urmri strict interesul propriu.Sectorul public urmrete un interes general, iar cel privat unul particular.Dimensiunea operationala poate lua 3 forme: 1. iniiativ privat n beneficiu public 2. iniiativa administraiei pentru facilitarea sau ncurajarea activitii private n interes public 3 ntre guvern i administraii private, fie ele firme private,ONG -uri sau organizaii nonprofit.
re

D.Atitudini si interventii
1.Cresterea procentului de spatii verzi la 26mp/locuitor. 2.Rezolvarea problmelor de trafic generate de aglomeratia urbana prin solutii tehnice specifice. 3.Reabilitarea sau reconversia zonelor industrial degradate sau neproductive . 4.Reabilitarea imaginii arhitecturale si urbanistice a zonelor prin diferite metode ce pot ajuta la crearea unui cadru urban de viata atractiv pentru populatie. 5.Completarea si reabilitarea sistemului de transport in comun.Eficientizarea lui si aducerea la standard europene tinand cont de nevoile de transport ale populatiei din zona. 6. Reducerea disparitatilor economice dintre zona studiata si celelalte zone dezvoltate ale capitalei.

7.Mixitate functionala si accesibilitate ridicata la serviciile publice. 8.Mixitate sociala si solutionarea problemei marginalizarii categoriilor sociale defavorizate. 9.Realizarea unor zone de locuit de calitate sporita pentru atragerea altor categorii de populatie in zona. 10. Crearea unui centru incubator de afaceri care sa propulseze zona din punct de vedere economic . 11.Reconfigurarea si reabilitarea zonei garii Obor luand in considerare suma de factori externi si interni de trafic si cadru de viata. 12.Reintegrarea liniilor ferate in cadrul urban folosind metode tehnice specifice. 13. Masuri de management urban eficiente si specializare pentru categoriile de probleme vizate:economice,sociale si functionale din zona. 14.Ridicarea statutului zonei si atragerea investitorilor private. 15.Intarirea sentimentul de apartenenta al locuitorilor si astfel de a le reda interesul pentru a intretine spatiul public

E. Metodologia de elaborare a proiectului cuprinde o evaluare a situaiei existente, o strategie i un Plan de Aciune i presupune o etap de consultare a populaiei .
1.Sa tina cont de principiul dezvoltarii durabile,justificand si mai mult activarea transportului feroviar nepoluant, reconsiderearea si reevaluarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii polului urban care sa vina cu spatii ofertante pentru locuitori 2.Conservare si valorificare capital natural-deschideri catre lac si sporirea suprafetei de spatii verzi. 3.Rezolvarea problemelor legate de circulatiile carosabile/pietonale,create de barajul caii ferate. 4.Conversia patrimoniului industrial cu valoare arhitecturala in spatii destinate culturiiloisir,comert.

5.Valorificarea prezentei unitatilor de invatamnt in domeniul industrial si a unitatilor industriale active 6.Valorificarea capitalului uman, in functie de disponibilitati 7.Primatul interesului public fata de cel privat in solutionarea proiectului 8.Interventiile in zona trebuie sa ridice statutul zonei ca fiind o zona cu caracter semicentral,fiind echilibrat repartizate noile dotari si servicii publice. 9.Transparenta decizionala si comunicare intre actorii urbani implicati.

F.Lista a pieselor scrise si desenate pe care documentatia o va cuprinde in mod obligatoriu.

Piese desenate: Incadrare in sistemul urban Analiza relatii intre zona de studiu si sector-oras Analiza multicriteriale a situatiei existente Analiza dinamica activitatilor si efectele in timp Analiza schimbarilor morfologiei si a cadrului construit Analiza zonelor rezistente la schimbare, asupra carora se poate interveni si implicit modalitatea de interventie Analiza SWOT Diagnostic Viziune Misiune-2 scenarii de dezvoltare si tipuri de interventii Sistem de obiective strategice Strategia(Ansamblu de politici,programe,proiecte). Piese scrise:

Caracterizarea zonei Memoriu justificativ privind tipurile de interventii

Buculeasa Andreea 41U