Sunteți pe pagina 1din 2

CURS 2 27.02.2002 Sa facem distinctie intre : 1. prezenta fizica (configurativa) a orasului inseamna ceva 2.

2. imaginea care se inregistreaza in mintea locuitorilor este cu totul altceva 1 Repere 2 Imaginea finala apar in domeniul CONFIGURARII URBANE Obs : Studii de urbanism referinte la modul de intelegerea spatiului de catre locuitori Schema determinarea calitatii urbane proces de progresie in raport cu niste determinante

PERCEPTIA IN SPATIU Perceptia preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in momentul contactului cu acest mediu prin intermediul simturilor Unitatea semnificativa de spatiu este o stare caracteristica a spatiului - este numai acea parte din spatiul construit/amenajat al spatiului respectiv - spatiul respectiv trebuie sa fie o demonstratie din punct de vedere al calitatii compozitiei Kevin Linch pentru ca un spatiu sa poata fi identificat trebuie sa puna in evidenta o textura,niste noduri in textura si niste repere. Trama stradala Fasie plantata

U S D

N E E

I T A T E A M N I F I C A S P A T I U
C

I V

Noduri in textura
II IN a AG tiv IM ac t ie EA ep AT IT N E e rc p AL BA R U

in t e n s a

Curs de apa

C A P A C IT A T E A D E ID E N T IF IC A R E s la b a

a r e

( e x p li c i t a )

m i c a ( c o n f u z a ) L I Z I B I L I T A T E A c a lit a t e a s p a t i u lu i

Noduri Intersectii a 2 directii de textura Noduri in textura ordinare caracteristice - prin ce se intersecteaza ; prin rezolvarea nodurilor (prin ce asezam in nodurile respective) Textura urmele reduse la esenta de componentele principale spatiale care definesc niste directionalitati Ex: principiile de plan pentru Barcelona sfarsit de sec 19

CAPACITATEA DE IDENTIFICARE se refera la individ - identificare calitate a individului - se tine cont de : Nivelul de cultura al individului profesionala sau neprofesionala Sensibilitate Nivelul de cultura poate fi influentat sau nu de scolaritate. Lizibilitatea explicita atunci cand este rezultatul unei constructii in timp,motivata,nu neaparat planificata - perceptia activa intra in actiune acel sistem de referinta general sau la nivelul individului

PE pe rc R C EP TI E pa si va tie ep

Elemente de interes

O capacitate de identificare slaba si o lizibilitate mica perceptie slaba Nivel cultural mare + lizibilitate mare maximul imaginii urbane Capacitate de identificare slaba + lizibilitate mare individul se va descurca Compensare un individ cu o capacitate mare de identificare intr-un spatiu cu lizibilitate mica se va descurca,va retine niste lucruri Ex: Orasul arab are o lizibilitate ascunsa pentru un european PROCES LA NIVELUL UTILIZATORULUI PERCEPTIE REFLEXIE FOLOSINTA

SPATIUL

CONCEPTORUL OBS: nu exista folosinta de spatiu fara perceptia spatiului.

Principii: 1. Tesirea colturilor la intersectii 2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri pentru punerea in evidenta a nodurilor - datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi este greu sa te orientezi.Exista insa o diferenta : de scara;de importanta 3. Reperul daca nodul este in locul care atrage interesul;reperul este in mod obligatoriu impus in nod dar nu numai in nod. Reperul - foarte important ca reprezentare fizica cat si ca valoare - ceva mai putin important (poate fi ceva nesemnificativ pentru orientare) Cel care concepe spatiul impune reperele importante Profesionistul poate insera elemente in spatiul urban pe care oamenii le iau ca repere - omului trebuie sa i se ofere repere - dupa cel de-al doilea razboi mondial proces de agrementare al spatiului

- orasul occidental este plin de repere de agrement;de amuzament (elemente de ludicitate urbana amuzament urban) Ex: Stockholm omul din bronz care iesea din canal Zurich oamenii din bronz din statia de autobuz

trebuie sa existe coroborare intre textura nod reper


Reperul poarta o semnificatie practica (legata de activitatile ce se desfasoara in spatiul respectiv) - reprezentativa (caracter memorativ) - emotionala (disponibilitatea afectiva a individului) Valoarea simbolica a reperului putem vorbi despre valoare simbolica a unui monument (columna); un element relativ minor in compozitie;o constructie cu caracter semnificativ;drapelul. Drapelul educatie a simbolului (etnica,nationala) Valoarea simbolului se pune problema initierii acestei valori (unele mostenite prin traditie altele prin inventie) Ex: comunismul a inventa o serie de simboluri pe care le-a impus cu forta. - Pot fi si simboluri care nu s-au impus cu forta aici intervine arhitectul - opera pe care o realizeaza devine la un moment dat un simbol al orasului (Barcelona muzeu Meyer;piateta de intalnire cu fantana;port drapel) Simbolul propriuzis devine simbol cand valoarea intra in istorie perisabilitatea simbolului reperul ramane dar isi pierde interesul.Este legata de acele simboluri legate de moda (de stil) exista momentul in care stilul devine moda (intra in manierism) Ex: interesul pentru anumite firme de a-si crea alte sedii la interval de 10-15 ani. Graves sediul pentru Portland acesta nu mai conteaza acum (desi era unul din primele semne ale postmodernismului) Arhitectura nu este departe de ceea ce se intampla in moda Reperul reprezinta o mare diversitate de posibilitati in realizare are rol foarte diferit in cadrul compozitiei urbane
REPERE

Reperele (constructiile) inalte turnuri,obeliscuri dezvoltarea lor pe inaltime este specificul constructiei inalte orasul a fost stapanit de asemenea elemente (mai putin in perioada clasica) monumentul Atenei pe Acropole avea aceasta valoare de a sublinia verticalul - la romani avem coloana cu valoare simbolica,era element important de producere a unitatii spatiale - orasul medieval biserica cu turnurile clopotnita,baptisterul,turnul primariei - orasul modern urbanizare foarte intensa;constructia inalta a urmarit utilizarea eficienta a terenului;mai tarziu cu valoare de simbol (Ex: cladirea Chrysler era cea mai inalta cladire de atunci) In Bucuresti o cladire inalta a fost mereu atacata - de oamenii de cultura - de specula de teren sfarsit sec 19 silueta foarte interesanta sec 20 constructia moderna a anihilat aceasta silueta (a aplatizat-o) in acest sens s-a facut un studiu recent cea mai interesanta silueta centrala dinspre parlament Piata Unirii,Piata Romana nu sunt piete ,de fapt sunt niste maidane

exista pe parcurs si un proces de perisabilitate a simbolului

n e v i z ib ile la s c a r a m a r e

v i z ib ile la s c a r a m a r e

P A R T IA L E

G LO BALE

S T IU T E T IN T A DE O R G A N IZ A R E S P A T IA L A

S T IU T E D E TREC ER E D E AG R EM EN T R e p e r e p r in in t e r m e d iu l c a r o r a d in c o lo d e s im b o l p u t e m s ta p a n i s p a t iu l O R IE N T A T IV E