Sunteți pe pagina 1din 53

Arhitectura Locuire Oras

A rhitectura L ocuire O ras CURSURILE 6+7: ARHITECTURA “ MODELELOR” ALO 2014-15 / UAUIM /

CURSURILE 6+7:

ARHITECTURA MODELELOR”

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

o2.

R Ă SPUNSUL DIN PARTEA ARHITEC ȚILOR:

o2. R Ă SPUNSUL DIN PARTEA ARHITEC Ț ILOR: g ă sirea solu ț iilor arhitectural-urbanistice

gă sirea soluț iilor arhitectural-urbanistice de rezolvare a problemelor urbane ș i in special a locuirii celor lipsiț i de mijloace

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

cum au gândit arhitec ții locuin ța economic ă ?

1. La început nu i-a prea interesat sau doar în m ă sura în care

îi interesa estetica urban ă .

Locuin ța banal ă se rezolva organic – construc ție vernacular ă Pe arhitec ți i-a interesat in m ă sura în care se face necesar controlul estetic al spa țiului urban – dup ă Rena ș tere. Rela ția organic ă dintre locuin ță ș i spa țiul urban intr ă sub control estetic. Apare o presiune a spa țiului urban asupra locuin ței, care însă se opre ș te la nivelul fa țadei; se rezolv ă la nivelul interfe ței dintre spa țiul urban ș i arhitectura locuin ței. Locuin ța nu se schimb ă substan țial (devine doar în timp mai confortabil ă ).

2. Odată cu muta țiile secolului al 19-lea n-au mai avut încotro.

NOUA ATITUDINE POLITIC Ă: obliga ția societății de a da locuin ță celor care nu ș i-o pot permite finan țare din bani publici = locuin ța social ă NOUA ADMINISTRARE A ORA ȘULUI - necesitatea unui control de altă factur ă decât cel estetic asupra ora ș ului. Ambele aduc problema locuin ței banale în sfera politicului politica de locuire (se contureaz ă liniile care se aplic ă ș i astă zi) NOUA ATITUDINE ARHITECTURAL Ă = GÂNDIREA LOCUIN ȚEI URBANE MODERNE:

Arhitec ții încep să se gândeasc ă sistematic la chestiunea locuin ței "banale” / a num ă rului mare. Gândirea este, inevitabil, tributar ă liniilor de gândire ale momentului de aceea se contureaz ă înafara profesiunii

3. Cum s-a configurat noul domeniu al gândirii arhitecturale ș i

proiectului?

cum s-a configurat noul domeniu?

1. La început înafara profesiunii (perioada preubanismului)

MODELELE IDEOLOGICE: ansamblu de idei care vizeaz ă s ă fondeze teoretic organizarea unei noi societăți; reprezintă teorii din care decurg practicile din diverse domenii (politic, economic, societal, cultural); în cazul nostru, linii /familii de gândire care orienteaz ă abord ă rile locuirii ș i orasului. MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST - în centrul criticii: pierderea coeziunii comunitare MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST - în centrul criticii: degradarea individului MODELUL IDEOLOGIC NATURALIST - în centrul criticii: ora ș ul însu ș i ca fenomen nociv CRITICA FĂ R Ă MODEL - în centrul criticii: exploatarea individului

2. Profesioni ș tii le vor interpreta ș i da form ă (perioada ubanismului)

MODELELE ARHITECTURAL-URBANISTICE: ansamblu de cuno ș tiinte specifice, teoretice ș i practice, care se interpun între cerintele societatii ș i transpunerea lor în forme; aplica țiile dobândesc rol exemplar (Castex & Pannerai).

Pe linia modelului ideologic culturalist à ORA ȘUL-GR ĂDIN Ă Pe linia modelului ideologic progresist à CULTURA RAȚIONALISTĂ A LOCUIN ȚEI; APARTAMENTUL MODERN Ș I ORAȘ UL FUNC ȚIONALIST

cum s-a configurat noul domeniu?

INTRE INDIVID CU NECESITĂȚILE LUI SI COMUNITATE / INTRE INDIVIDUAL SI COLECTIV AMBELE CUPLURI DEFINESC LOCUIREA URBAN Ă MODERN Ă DIN PUNCT DE VEDERE CALITATIV. Pare aproape acela ș i lucru, dar nu e: DIFEREN ȚA colectiv – comunitate à nu neap ă rat orice e colectiv/grup (oameni pu ș i împreun ă ) formeaz ă o comunitate. Etimologic: cum munus. Comunitatea este un grup de persoane (cum), care împart ceva între ele (munus) — un bun, o resurs ă , sau din contra, o obliga ție, o datorie. COMUNITATEA – presupune o rela ție mai strâns ă , de valori ș i interese comune, dar ș i afectivă , o rela ție de solidaritate, de aderen ță , de identificare, de nevoie de a fi împreun ă ș i de a pune împreun ă o parte a vie ții De aceea blocul nu formează o comunitatea decât în anumite situa ții. Asociată (în literatura profesional ă despre locuire) no țiunii de CONVIVIALITATE:

cuvânt derivat din convivium, (mas ă în comun) ș i din convivialis; pl ă cerea de a tr ă i împreun ă , de a asigura o comunicare amical ă (în jurul mesei).

În sensul sugerat într-o singur ă propozi ţie de Martin Buber: „comunitate este”, spune el, „acolo unde comunitatea se întîmpl ă .” Acest aforism decep ţionant de simplu ş i remarcabil de inteligent înseamn ă în primul rând c ă o comunitate nu poate fi definită ca ceva fix. Este un eveniment, o intersec ţie a multor procese. Poate fi extrem de trec ă tor, sau poate dura un pic mai mult. Dar nu r ă mâne; comunitatea este, în esen ţă , un moment de comuniune cu semenii no ş tri în varianta lor ( ş i a noastr ă ) cea mai bun ă . Iar noi nu putem fi la în ă l ţime decât rar ş i fugitiv. Blau, J. 1957. „A Philosophic View of the City.” American Quarterly, vol. 9, nr. 4 (iarna 1957). Johns Hopkins University Press. p. 455.

Aten ție, nu ne vom ocupa de comunitatea inten țional ă , forma cea mai unită prin scopul cu care este creată , dar care prive ș te mai degrab ă locuin ța comunitar ă .

cum s-a configurat noul domeniu?

(perioada preubanismului) Progresul politic în materie de locuire economică este declan ș at ș i susținut continuu de o activ ă ș i largă dezbatere ideologic ă , ce va prefigura gândirea arhitectural-urbanistică modern ă a locuin ței urbane ș i aplicațiile la scară larg ă .

(perioada ubanismului) Profesioni ș tii se vor afilia acestor linii de gândire, le vor interpreta ș i da formă (vor propune soluț ii arhitectural-urbanistice de rezolvare a problemelor urbane ș i in special a locuirii celor lipsi ți de mijloace)

MODELELE ARHITECTURAL-URBANISTICE: ansamblu de cuno ș tiinte specifice, teoretice ș i practice, care se interpun între cerintele societatii ș i transpunerea lor în forme; aplica țiile dobândesc rol exemplar (Castex & Pannerai).

Pe linia modelului ideologic culturalist à ORA ȘUL-GR ĂDIN Ă Pe linia modelului ideologic progresist à CULTURA RAȚIONALISTĂ A LOCUIN ȚEI; APARTAMENTUL MODERN Ș I ORAȘ UL FUNC ȚIONALIST

VOM URM Ă RI:

O1. dezvoltarea ideilor precursorilor:

Cum s-a ajuns la o anumită solu ț ie aplicabil ă în/prin proiect (ș i de ce)? O2. locuirea din “perspectiva domestica” Relatia cu “perspectiva monumentală ”, cu concepț ia urbană în general Nivelul “domestic”: formula de grupare Tipul de locuință , modul de locuire, Rela ț ia cu natura Mijloacele puse în operă

modele arhitectural-urbanistice

ÎN LINIA MODELULUI IDEOLOGIC CULTURALIST

accentul critic: PIERDEREA COEZIUNII COMUNITARE

legat strâns de tradi ția romantismului englez ideea de baz ă : ora ș ul european pre-industrial a reprezentat un moment excep țional al istoriei, realizarea individual ă ș i înflorirea culturii s-a fă cut gra ție mediului urban; gândire anti-industrială , hr ă nită de nostalgia pentru ora ș ul trecutului, cu c ă ldura sa uman ă ș i cu calitatea arhitecturala care se cer re-înviate; nevoile spirituale sunt mai importante decât nevoile materiale; urâ țenia ră spândită de societatea industrial ă este v ă zută ca rezultat al unei carențe culturale ce nu poate fi comb ă tută decât prin întoarcerea la o arta inspirata din Evul Mediu, in directa leg ă tură cu rena ș terea artizanatului; ESTETICA URBAN Ă ESTE INSTRUMENTUL (ocupa locul centralpe care îl avea igiena pentru progresi ș ti) resping geometria rigidă : “caroiajul este mormântul sufletului” (Ruskin), prototipurile si standardele: numai organicitatea poate integra aporturile succesive ale istoriei, locuin țe simple, dar suficient de diverse pentru a reprezenta personalitatea celor care le locuiesc (ca in Evul Mediu, de ex.)

capcana acestei linii de gândire: reificarea timpului

ÎN LINIA MODELULUI IDEOLOGIC CULTURALIST

Dezvoltarea ideilor:

TEORIA GENERAL Ă

Camillo SITTE (1843-1903)

1889 - Arta construirii oraș elor (Urbanismul dup ă principiile sale artistice)

TEORIA ȘI MODELUL ORIGINAR AL “ORA ȘULUI-GR ĂDINĂ

Ebenezer HOWARD (1850-1928),

1898 - Tomorrow: A Peaceful Path to a Real Reform

Raymond UNWIN (1863-1940) 1909 - Town Planning in Practice

R ĂSPÂNDIREA “MODELULUI” ORAȘULUI-GR ĂDINĂ:

Georges BENOIT-LEVY, Clarence PERRY, Bruno TAUT, Ernst MAY

Cincinat SFIN ȚESCU

hibridarea

ÎN LINIA MODELULUI IDEOLOGIC CULTURALIST

estetica urban ă

ÎN LINIA MODELULUI IDEOLOGIC CULTURALIST estetica urban ă Camillo SITTE (1843-1903), 1889 - Der Städ te

Camillo SITTE (1843-1903), 1889 - Der Städtebau nach seinen künstlerischen Gründsätzen (Arta construirii oraș elor – Urbanismul dup ă principiile sale artistice)

studiu minuțios al ora ș elor vechi, bazat pe o estetică a sensibilității, pentru a extrage principii artistice care să inspire noile realiz ă ri; vrea să înlocuiască reu ș itele intuitive printr-un demers con ș tient: nu pentru a imita oraș ele vechi, ci pentru a în țelege esențialul ș i a-l adapta la “circumstan țele moderne”; urbanismul trebuie să fie tr ă it contemporan ș i trebuie să fie judecat în raport cu nevoile ș i estetica momentului; planul unui oraș este o operă de artă , important este întregul; planul se organizează în funcție de locurile de trecere ș i de întâlnire: piețe ș i str ă zi; spa ț iu vizual închis ș i adesea neregulat (“o piață trebuie vă zută ca o cameră ”), organic (critic ă ordinea geometrică obsesivă a noilor piețe față de iregularitatea organică a ora ș ului medieval); argumentează continuitatea spațiului urban, critic ă monumentul izolat

estetica urban ă

Camillo SITTE

1889 - Der Städtebau: Principiile esteticii urbane rezultate din studiul oraș elor vechi sunt preluate de noile realiză ri, pentru a ră spunde cerințelor sensibilității estetice, dar ș i nu circulației si func țiunilor moderne

, dar ș i nu circula ț iei si func ț iunilor moderne ALO 2014-15 /
, dar ș i nu circula ț iei si func ț iunilor moderne ALO 2014-15 /
, dar ș i nu circula ț iei si func ț iunilor moderne ALO 2014-15 /
, dar ș i nu circula ț iei si func ț iunilor moderne ALO 2014-15 /

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

estetica urban ă

estetica urban ă ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof
estetica urban ă ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

ÎN LINIA MODELULUI IDEOLOGIC CULTURALIST

Ora ș ul gră din ă – teorie ș i model originar

Ora ș ul gr ă din ă – teorie ș i model originar Ebenezer HOWARD (1850-1

Ebenezer HOWARD (1850-1928), 1898 -Tomorrow: A Peaceful Path to a Real Reform (1902- Garden Cities of Tomorrow):

Ora ș ul e un simbol al societății - întrajutorare mutuală ș i cooperare amicală , paternitate, maternitate, fraternitate, relații cuprinză toare de la om la om, simpatii expansive, ș tiin ță artă , cultură , religie. Natura de “la țară ” este simbolul dragostei ș i libertății pe care Dumnezeu le-a dat omului, totul vine de la ea frumusețea ei este inspirația artei Dar plenitudinea ș i în țelepciunea naturii nu se vor putea revela atât timp cât va persista separația, anti-naturală , dintre societate ș i natură … Ele trebuie “c ă s ă torite, ș i din această unire bucuroasă va țâș ni o nouă speran ță o nou ă via ță , o nou ă civiliza ție.

Ora ș ul gră din ă – teorie ș i model originar

The Three Magnets ‘Where will the people go?', 'Town', 'Country' or 'Town-Country' ?

1899 - Fondeaza Garden Cities Association

pentru a discuta ideea ș i modalitățile de punere în practică

1900

1902 - Garden City Pioneer Company (20.000lire) - Letchworth

- First Garden City Ltd. (capital 50.000 lire)

Letchworth - First Garden City Ltd. (capital 50.000 lire) ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea
Letchworth - First Garden City Ltd. (capital 50.000 lire) ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

Ora ș ul gră din ă – teorie ș i model originar

Sa ne imaginam o proprietate de 2400 ha, acum pur agricola, pe care o achizitionam prin licitate publica cu 2500Fr/ha Suma este imprumutata cu ipoteca cu maximum 4% dobanda.

Legal, proprietatea e pe numele a patru oameni solvabili si de indubitabila probitate si onoare populatia orasului-gradina, magnetul oras-natura, poate sa construiasca

Tot ce vine din chiria anuala pe pamant, a carui valoare creste anual, se plateste administratorilor, care, dupa ce achita dobanzile si fondul de amortizare, pun surplusul in solda Consiliului Central, pentru a fi folosit la constructii, intretinere si lucrari publice.

a fi folosit la constructii, intretinere si lucrari publice. “ ORA Ș UL SOCIAL ” =

ORA ȘUL SOCIAL= al 3-lea sistem socio-economic, superior atât capitalismului victorian, cât ș i socialismului centralizat al utopiș tilor

Ora ș ul gră din ă – teorie ș i model originar

- Un model economico-social mai degrab ă decât unul arhitectural

- Un sistem de a ș ez ă ri autonome, „self-sufficient, de dimensiuni limitate (cca 30.000 locuitori), fiecare cu zona ei de influen ță

- Comunități voluntare, nu forțate, cooperatiste ș i auto-guvernate

- Ora ș e cu germenul zonific ă rii func ționale (industrie, agricultur ă , transporturi, locuire, spa ții publice comunitare etc)

- Combinație să n ă toas ă , natural ă ș i economică dintre via ța la ora ș ș i cea de la țară , pentru toate categoriile sociale; stimularea spiritului comunitar, atât la nivelul oraș ului cât

ș i la scară domestica;

- Individualizare ș i diferen țiere fin ă a spa țiului, la diverse niveluri; asimetrie, pitoresc;

- Spatiul public foarte important:

strada ș i piața.

Spatiul public foarte important: strada ș i pia ț a. ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/

Ora ș ul gră din ă – teorie ș i model originar

Ora ș ul gr ă din ă – teorie ș i model originar Posibil ă ilustrare

Posibil ă ilustrare a unui ora ș gr ă din ă – cu titlu orientativ, este doar o schemă de principiu!

„a description which is, however, merely suggestive, and will probably be much departed from

Six magnificent boulevards - each 120 feet wide - traverse the city from centre to circum- ference, dividing it into six equal parts or wards. In the centre is a circular space containing about five and a half acres, laid out as a beautiful and well-watered garden; and, surrounding this garden, each standing in its own ample grounds, are the larger public buildings - town hall, principal concert and lecture hall, theatre, library, museum, picture- gallery, and hospital. The rest of the large space encircled by the "Crystal Palace" is a public park, containing 145 acres, which includes ample recreation grounds within very easy access of all the people. Running all round the Central Park (except where it is intersected by the boulevards) is a wide glass arcade called the "Crystal Palace", opening on to the park. This building is in wet weather one of the favourite resorts of the people, whilst the knowledge that its bright shelter is ever close at hand tempts people into Central Park, even in the most doubtful of weathers. Here manufactured goods are exposed for sale, and here most of that class of shopping which requires the joy of deliberation and selection is done. The space enclosed by the Crystal Palace is, however, a good deal larger than is required for these purposes, and a considerable part of it is used as a Winter Garden - the whole forming a permanent exhibition of a most attractive character, whilst its circular form brings it near to every dweller in the town - the furthest removed inhabitant being within 600 yards. Passing out of the Crystal Palace on our way to the outer ring of the town, we cross Fifth Avenue - lined, as are all the roads of the town, with trees - fronting which, and looking on to the Crystal Palace, we find a ring of very excellently built houses, each standing in its own ample grounds; and, as we continue our walk, we observe that the houses are for the most part built either in concentric rings, facing the various avenues (as the circular roads are termed), or fronting the boulevards and roads which all converge to the centre of the town. Asking the friend who accompanies us on our journey what the population of this little city may be, we are told about 30,000 in the city itself, and about 2,000 in the agricultural estate, and that there are in the town 5,500 building lots of an average size of 20 feet x 130 feet - the minimum space allotted for the purpose being 20 x 100.

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

ÎN LINIA MODELULUI IDEOLOGIC CULTURALIST

Ora ș ul gră din ă – primele aplica ții

Raymond UNWIN (1863-1940) & Barry PARKER (1867-1947)

1909 - UNWIN, Town Planning in Practice:

(1867-1947) 1909 - UNWIN, Town Planning in Practice : o lucrare tributar ă metodei lui C.

o lucrare tributar ă metodei lui C. Sitte, cu un accent social mai puternic.

Mai presus de toate, va trebui sa inoculam in munca noastra spiritul artistic. Atât in urbanistica locala cât si in cea regionala, este important sa se previna separarea completa a diferitelor categorii sociale, care este o trasatura atat de accentuata o orasului englez modern.

1918 - UNWIN, Nothing Gained by Overcrowding

lasand orasele sa se dezvolte liber, este important sa le stabilim

cumva limitele, si sa precizam, separand partile vecine, spatiul destinat

noilor cartiere si perferiilor.

o urbanistica adecvata va oferi fiecaruia mai mult spatiu, fara sa foloseasca mai mult teren.

Colaboreaz ă pentru diverse proiecte:

NEW EARSWICK (1902), LETCHWORTH GARDEN-CITY (1903), EALING (1906), HAMPSTEAD GARDEN SUBURB (1906)

Ora ș ul gră din ă – primele aplica ții

1903- LETCHWORTH GARDEN-CITY

Primul ora ș -gr ă din ă veritabil, ini țiat de Ebenezer Howard („First Garden City Ltd., 1903) ș i proiectat de R. Unwin ș i B. Parker. Un succes economic – atrage fabrici, începe s ă pl ă teasc ă dividende în 1915.

începe s ă pl ă teasc ă dividende în 1915. ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/
începe s ă pl ă teasc ă dividende în 1915. ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/
începe s ă pl ă teasc ă dividende în 1915. ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

Ora ș ul gră din ă – primele aplica ții

1906 - HAMPSTEAD GARDEN SUBURB

Raymond UNWIN & Barry PARKER

Suburbie gră din ă pe terenul fam. Barnett, legat de metropol ă printr-o linie de metrou. Are în fundal idei socialiste-filantropice. Cel mai reu ș it proiect (din punct de vedere formal-estetic) al cuplului Unwin-Parker.

punct de vedere formal-estetic) al cuplului Unwin-Parker. Suntem doar oameni obisnuiti … Unii au servitori, altii

Suntem doar oameni obisnuitiUnii au servitori, altii nu; unii dintre noi au masini, altii merg pe jos (by Shanks pony); unii citesc, unii compun muzica, dar toti muncim, toti spalam (“nici o casa oricât de mica, fara o baie - vezi reclama) - si toti ne îngrijim gradinile eliberati de opresiunea averilor si capabili sa ne apropiem unii de altii pe temeiurile mai simple si mai profunde ale intereselor si aspiratiilor comune”

(Henriett Barnett)

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

din Regulamentul “Hampstead Garden Suburb Trust”:

- persoane de orice nivel social

- 20 de locuințe / ha

- 13,2 m l ățime str ă zi,

- locuin țe individuale cu gră din ă

- cel pu țin 16,50m între case

- garduri din vegetație joasă .

in 16,50m între case - garduri din vegeta ț ie joas ă . ALO 2014-15 /
in 16,50m între case - garduri din vegeta ț ie joas ă . ALO 2014-15 /

ÎN LINIA MODELULUI IDEOLOGIC CULTURALIST

Ora ș ul gră din ă – perspectiva domestic ă

ZONA “DOMESTIC Ă” FOARTE VARIATĂ:

locuințe individuale pe stră zi pitore ș ti, particularizate prin compoziția urbană NOUA TIPOLOGIE DE LOCUIRE: “CLOSE” / FUND Ă TURA locul unei domesticităț i stimulatoare pentru spiritul comunitar

domestici t ăț i stimulatoare pentru spiritul comunitar ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de
domestici t ăț i stimulatoare pentru spiritul comunitar ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

Ora ș ul gră din ă – perspectiva domestic ă

Ora ș ul gr ă din ă – perspectiva domestic ă “close” / fund ă tura

“close” / fundă tura : o tipologie de locuire specifică locul unei domesticităț i stimulând sentimentul comunității urbane

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

Ora ș ul gră din ă – perspectiva domestic ă

Ora ș ul gr ă din ă – perspectiva domestic ă “close” / fund ă tura

“close” / fundă tura : o tipologie de locuire specifică locul unei domesticităț i stimulând sentimentul comunității urbane

Ora ș ul gră din ă – perspectiva domestic ă

Ora ș ul gr ă din ă – perspectiva domestic ă “casele puteau fi grupate laolalta

“casele puteau fi grupate laolalta si aranjate in asa fel incât fiecare sa capete un aspect insorit si o priveliste deschisa; si pentru a le asigura, anumite portiuni de teren puteau fi lasate permanent libere”

portiuni de teren puteau fi lasate permanent libere” ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

Ora ș ul gră din ă – perspectiva domestic ă

Ora ș ul gr ă din ă – perspectiva domestic ă ALO 2014-15 / UAUIM /
Ora ș ul gr ă din ă – perspectiva domestic ă ALO 2014-15 / UAUIM /

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

Ora ș ul gră din ă – perspectiva domestic ă

“close” / fundă tura : VARIAȚIUNI TIPOLOGICE

ă “close” / fund ă tura : VARIA Ț IUNI TIPOLOGICE ALO 2014-15 / UAUIM /
ă “close” / fund ă tura : VARIA Ț IUNI TIPOLOGICE ALO 2014-15 / UAUIM /

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

ÎN LINIA MODELULUI IDEOLOGIC CULTURALIST

Ora ș ul gră din ă – r ă spândire, deriva ții, hibrid ă ri

Ora ș ele gră din ă proiectate de Unwin si Parker ajung sa se substituie de la sine modelului teoretic al lui Howard à un model de proiectare a extinderii urbane à premerg “ora ș ul satelit”. Ideea de principiu cunoa ș te o mare aderen ță /populatitate în întreaga lume (societăți, teoretiz ă ri, aplica ții, adaptă ri). Cu cât este mai larg ă r ă spânirea, cu atât mai mult se dep ă rteaz ă aplica țiile de “modelul originar” / de ideologia originar ă à se va adapta la situa ții locale variate ș i va îngloba idei care vin de pe linia progresistă (locuire plurifamilial ă , spa țiu deschis mai pu țin controlat formal, plastic ă modernistă ) à în unele p ă r ți va premerge “marile ansambluri”.

R Ă SPÂNDIREA “MODELULUI AHITECTURAL-URBANISTIC” :

Anglia: serie de mă suri legislative ș i financiare pentru stimularea/facilitarea construcției de orase-gradina Germania ș i alte ță ri germanice: Siedlung-ul Fran ța: Georges Benoit-Levy, legi ș i aplicații specifice … … România: Cincinat Sfintescu CEA MAI INFLUENTĂ PRELUCRARE TEORETIC Ă :

SUA: Clarence Perry: TEORIA UNITĂȚII DE VECINATATE

Ora ș ul gră din ă – r ă spândire, deriva ții, hibrid ă ri Marea Britanie

deriva ț ii, hibrid ă ri … Marea Britanie În Anglia / Marea Britanie : mare

În Anglia / Marea Britanie: mare r ă spândire la începutul sec.20, favorizată de legi speciale:

1909: Legea pentru Locuin țe ș i Urbanism

Societățile pentru locuin țe sunt declarate de utilitate public ă și pot lua de la stat credite cu dobând ă sc ă zută .

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

Ora ș ul gră din ă – r ă spândire, deriva ții, hibrid ă ri ță rile germanice

Hellerau, Dresda (1909) – arh. H.TESSENOW & H.MUTHESIUS

Primul ora ș-gră din ă german (singurul la care a participat și Howard), ca încercare de “aclimatizare” a experientei engleze; suburbie-gr ă din ă la cap ă tul unei linii de tramvai; puternic ă componentă social ă , via ță comunitar ă intensă .

ă social ă , via ță comunitar ă intens ă . ALO 2014-15 / UAUIM /
ă social ă , via ță comunitar ă intens ă . ALO 2014-15 / UAUIM /
ă social ă , via ță comunitar ă intens ă . ALO 2014-15 / UAUIM /

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

ță rile germanice

Margarethenhöhe, Essen (1912) – arh. Georg METZENDORF

Sat-gr ă din ă la marginea ora ș ului Essen, ridicat de Krupp; înconjurat de p ă dure, încearc ă reproducerea cât mai fidel ă a esteticii ora ș ului medieval.

cât mai fidel ă a esteticii ora ș ului medieval. ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

ță rile germanice

Siedlung Freidorf, Basel / Elve ția (1919-21) arh. Hannes MEYER

, Ba sel / Elve ț ia (1919-21) arh. H annes MEYER ALO 2014-15 / UAUIM
, Ba sel / Elve ț ia (1919-21) arh. H annes MEYER ALO 2014-15 / UAUIM
, Ba sel / Elve ț ia (1919-21) arh. H annes MEYER ALO 2014-15 / UAUIM
, Ba sel / Elve ț ia (1919-21) arh. H annes MEYER ALO 2014-15 / UAUIM
, Ba sel / Elve ț ia (1919-21) arh. H annes MEYER ALO 2014-15 / UAUIM
, Ba sel / Elve ț ia (1919-21) arh. H annes MEYER ALO 2014-15 / UAUIM

ță rile germanice

Britz, Berlin (1925-31) - arh. Bruno TAUT & Martin WAGNER

, Berlin (19 25 -31) - arh. Bruno TAUT & Martin WAGNER ALO 2014-15 / UAUIM
, Berlin (19 25 -31) - arh. Bruno TAUT & Martin WAGNER ALO 2014-15 / UAUIM
, Berlin (19 25 -31) - arh. Bruno TAUT & Martin WAGNER ALO 2014-15 / UAUIM

în general, Siedlung-urile germane

în general, Siedlung -urile germane REPREZINT Ă UN LOC PREDILECT DE EXPERIMENT. (mult ajutat de politicile
în general, Siedlung -urile germane REPREZINT Ă UN LOC PREDILECT DE EXPERIMENT. (mult ajutat de politicile
în general, Siedlung -urile germane REPREZINT Ă UN LOC PREDILECT DE EXPERIMENT. (mult ajutat de politicile

REPREZINTĂ UN LOC PREDILECT DE EXPERIMENT. (mult ajutat de politicile municipale de locuire foarte sus ținute)

Siedlung: colonie, ansamblu de locuin țe, lotizare;

- Denume ș te coloniile muncitore ș ti – în leg ă tur ă cu politica de locuin țe

muncitore ș ti;

- devine denumirea generică a cartierelor de locuit din afara ora ș ului, indiferent de statutul locatarilor;

Atât urbanistic cât ș i arhitectural, construc ția acestor cartiere muncitore ș ti este un vehicul care va purta idei venite dinspre ambele direc ții ideologice:

- unele se pliaz ă pitorescului domestic al ora ș ului- gr ă din ă, în locuin țe individuale, cu plastic ă tradi țional ă; - altele propun ș i locuire colectiv ă , - altele sus țin ș i experimenteaz ă ideile/c ă ută rile modelului progresist, în locuin țe colective ș i individuale de factur ă modernistă:

Siedlung-urile din jurul Frankfurt (anii 1930

-Cartierele model/manifest: Weissenhof Siedlung - Stuttgart (1927, - arh. Mies van der Rohe + arhitec ții moderni ș ti ai perioadei); Wroclaw, Praga, Budapesta

- arh. Ernst May)

Ora ș ul gră din ă – r ă spândire, deriva ții, hibrid ă ri

Rusia

Prozorovka, Rusia (1912) - arh. V. SEMIONOV & A. TAMANOV

Rusia ( 1912 ) - arh. V. SEMIONOV & A. TAMANOV 40 km est de Moscova

40 km est de Moscova - mare succes; ideea devine foarte populară dupa 1916 – Ministerul

Transporturilor construie ș te multe alte ora ș e gră din ă pe lâng ă sta țiile de cale ferată (legate de construcția liniei trans-siberiene)

ș i lâng ă zone industriale.

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

Ora ș ul gră din ă – r ă spândire, deriva ții, hibrid ă ri Ora ș ul-gră din ă francez

Cartea lui Howard se traduce în 1902; • Georges Benoît-Lévy popularizeaz ă ideile ș i le transform ă ;

Ideile sunt adaptate de deputatul socialist Henri Sellier, care socote ș te nepotrivită construc ția de ora ș e complete autosuficiente ș i independente (potrivite modelului englezesc), în timp ce ansambluri de locuin țe care s ă asigure

descongestionarea Parisului ș i a periferiilor sale

Sub impulsul dat de Sellier, Oficiile HBM (Habitations a Bon Marché) ale Departamentului Seine- ei vor construi, în anii 1930, cincisprezece ora ș e-gră din ă (cca. 20 000 de locuin țe): Plessis- Robinson, Chatenay-Malabry, Suresnes, Stains, Drancy, Pré-Saint-Gervais etc.

prezintă maximum de confort material ș i de igien ă.

Pe de altă parte (sub influen ța ideilor CIAM-urilor, care vin pe linia modelului progresist) ș i mai ales a constrângerilor financiare ș i spa țiale, ele vor face din ce în ce mai mult loc locuin țelor colective: blocuri turn amplasate în masa de vegeta ție, a ș a cum se vor construi ș i dup ă r ă zboi (Cite de La Muette, la Drancy, arh. Beaudouin ș i Lods, început în 1933 ș i d ă râmat în 1976).

i Lods, început în 1933 ș i d ă râmat în 1976). ALO 2014-15 / UAUIM
i Lods, început în 1933 ș i d ă râmat în 1976). ALO 2014-15 / UAUIM
i Lods, început în 1933 ș i d ă râmat în 1976). ALO 2014-15 / UAUIM

PLESSIS-ROBINSON

Ora ș ul-gră din ă francez

unele dintre ora șele-gr ă dina franceze sunt, de fapt, hibrid ă ri cu modelul progresist: amenajare peisager ă , care, de ș i foarte diversificată spa țial, mizeaz ă pe spa țiul liber fluid (uneori controlat ș i prin perspective mai închise), ș i care folosesc atât locuin țe individuale cât ș i locuin țe colective de dimensiuni variabile, precum ș i o plastic ă de factur ă modernistă .

precum ș i o plastic ă de factur ă modernist ă . ALO 2014-15 / UAUIM

Ora ș ul-gră din ă francez

LA BUTTE ROUGE”- Chatenay-Malabry 1931-1940

arh. Joseph Bassompierre, de Rutté ș i André Arfvidson (înlocuit de Sirvin ș i peisagistul
arh. Joseph Bassompierre, de Rutté ș i André Arfvidson (înlocuit de Sirvin ș i
peisagistul André Riousse). 4000 locuin țe; 74 ha; model de locuin ță social ă cu
mare varietate tipologic ă ș i calități spa țiale ș i peisagere;
M ă rit în 1949-1965 cu imobile colective de tip “mare ansamblu”.
ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE

LA BUTTE ROUGE”- Chatenay-Malabry 1931-1940

“ LA BUTTE ROUGE ”- Cha tenay-Malabry 1931-1940 prof. ana maria ZAHARIADE

LA BUTTE ROUGE”- Chatenay-Malabry 1931-1940

prof. ana maria ZAHARIADE
prof. ana maria ZAHARIADE

LA BUTTE ROUGE”- Chatenay-Malabry 1931-1940

“ LA BUTTE ROUGE ”- Cha tenay-Malabry 1931-1940 prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

LA BUTTE ROUGE”- Chatenay-Malabry 1931-1940

“ LA BUTTE ROUGE ”- Cha tenay-Malabry 1931-1940

LA BUTTE ROUGE”- Chatenay-Malabry 1931-1940 anii 1980 - REABILITAREA termic ă , social ă , urban ă

Opera ție ini țiată de Consiliul local: reabilitare termic ă ; reunirea “ora ș ului
Opera ție ini țiată de Consiliul local: reabilitare termic ă ;
reunirea “ora ș ului de sus” cu cel “de jos”, (a
locuin țelor colective de dup ă r ă zboi în jurul nucleului
format de ora ș ul-gr ă din ă ini țial); mare “pol cultural” în
vechea uzin ă .

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

LA BUTTE ROUGE”- Chatenay-Malabry 1931-1940

Opera ție ini țiată de Consiliul local: reabilitare termic ă ; reunirea orașului de suscu cel de jos, (a locuin țelor colective de dup ă r ă zboi în jurul nucleului format de ora ș ul- gr ă din ă ini țial); mare pol culturalîn vechea uzin ă .

Locuin țe sociale (HLM) dup ă r ă zboi

“ pol cultural ” în vechea uzin ă . Locuin ț e sociale (HLM) dup ă

prof. ana maria ZAHARIADE

La Bu&e-Rouge travaille son image Deuxième volet de notre série sur les grandes cités du département. Aujourd'hui, la Bu=e-Rouge à Châtenay-Malabry, qui bataille jour après jour pour contrer sa mauvaise réputaGon. Maguelone Bonnaud | Publié le 18.07.2001

EN FINIR avec les clichés. La Bu4e-Rouge de Châtenay-Malabry veut balayer sa réputaBon antédiluvienne de cité sensible. « Violences, insécurité ? C'est pas chez nous ça », assure Michel, un quadragénaire jovial, fier du quarBer où il vit depuis son enfance. Vous en connaissez beaucoup des cités bordées d'autant d'espaces verts ? On est bien ici » « On n'est pas dans le 93 », glousse un adolescent affalé devant une entrée d'immeuble, planqué derrière ses lune4es noires. Il faut dire qu'elle est a4achante, ce4e cité-jardin rose et verte des années trente, avec ses peBts immeubles de trois ou quatre étages réhabilités, ses centaines d'arbres vigoureux, ses coquets rosiers, ses squares impeccables Certes, quelques trafiquants y écoulent imperturbablement leur drogue et la délinquance a augmenté de 6 % au cours du premier trimestre dans l'ensemble de la commune « Mais il faut relaBviser, assure Georges Siffredi, le maire RPF de la commune. D'abord, ce4e hausse est notamment liée à la mise en place de la police de proximité qui encourage les gens à porter plainte. Ensuite, la délinquance est finalement très faible dans une ville qui compte 70 % de logements sociaux. » A croire que l'intense travail de terrain effectué ces dernières années dans la cité porte ses fruits. Et notamment celui des éducateurs de rue de l'IDSU (InserBon développement social urbain), une associaBon 1901 sous l'égide de la municipalité. Les quatre hommes, dont deux issus de la cité, sont auprès des jeunes de la cité 24 heures sur 24, sept jours sur sept. Suivi individuel, séjours « d'oxygénaBon » à la campagne, chanBers d'inserBon, acBvités sporBves « Ce n'est pas de l'assistanat mais un accompagnement, précise un éducateur. Nous sommes là pour les aider à trouver un établissement scolaire, une formaBon, les soutenir au tribunal, leur faire découvrir d'autres horizons, régler des problèmes de voisinage L'ambiance n'a plus rien à voir avec celle qui régnait il y a dix ans. » « Enormément de progrès » Autres intermédiaires entre la populaBon et les insBtuBons : les quatre adultes relais qui sont venus renforcer en novembre dernier l'équipe de l'associaBon la Passerelle et ses médiatrices socioculturelles. « En aidant les familles, notamment d'origine étrangère, à mieux communiquer avec les insBtuBons, nous pouvons avoir un impact sur la violence », souligne l'une des adultes relais. « Depuis huit ans que nous sommes installés ici, nous avons vu énormément de progrès en maBère d'inserBon, de sécurité, de social, témoigne Monique Bourdeaux, coprésidente de l'associaBon d'inserBon et de médiaBon familiale Dinamic. La Bu4e-Rouge est loin d'être livrée à elle-même. » Ces derniers mois d'ailleurs, les choses se sont accélérées : le club de prévenBon spécialisée du conseil général Jeunes dans la cité a installé une antenne à la Bu4e en janvier, une maison du droit a ouvert ses portes en février, une classe relais a été mise en place à l'Auberge Reste que la cohabitaBon se crispe ponctuellement entre les habitants. « Moi je n'en peux plus, se désespère par exemple une mére de 33 ans, qui vit dans le bas de la Bu4e. Depuis un an, chaque soir, sous nos fenêtres, c'est le cirque : la musique à fond dans les voitures, les cris Et si vous avez le malheur de vous plaindre, vous essuyez des bordées d'injures. » Des tensions qui demeurent très localisées. Le couvre-feu, très à la mode cet été, est loin d'être d'actualité dans ce4e cité qui veut changer d'image.

ÎN LINIA MODELULUI IDEOLOGIC CULTURALIST

Ora ș ul gră din ă – r ă spândire, deriva ții, hibrid ă ri

CEA MAI INFLUENTĂ PRELUCRARE TEORETIC Ă:

Clarence PERRY: TEORIA UNITĂȚII DE VECIN Ă TATE (the Neighborhood Unit)

Ideea de cartier (ca unitate de coeziune urban ă ) apare ș i în schemele de ora ș -gr ă din ă ale lui Howard, sub denumirea de Ward: cca. 5000 de locuitori în jurul ș colii.

1920 - Clarence Perry dezvoltă conceptul de neighborhood unit (unitate de vecin ă tate) în cadrul New York Regional Plan Association (1929) - va fi aplicat aproape sistematic în strategia ș i concep ția New Towns (Anglia de dup ă r ă zboi).

concep ț ia New Towns (Anglia de dup ă r ă zboi). ALO 2014-15 / UAUIM

teoria unită ții de vecin ă tate

Perry sintetizeaz ă observa ția empiric ă a unor opera ții urbanistice în curs cu anumite chestiuni sociale ș i educative, pentru a stabili:

serie de indica ții calitative, dac ă nu un standard in sensul propriu (asa cum se va încerca mai târziu în Europa), utile pentru agen ț iile publice de housing, pentru patronii filantropi sau chiar pentru marketingul publicitar în domeniul specula ției imobiliare.

în domeniul specula ț iei imobiliare .   •   ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/
în domeniul specula ț iei imobiliare .   •   ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/

Unitatea de vecin ă tate descrie o arie bazată cu o raz ă de 5 minute de mers pe jos (aprox. 410m)

ș i cuprinde 2000-4000 de locuin țe (5000-9000

locuitori), un centru comercial (o duzin ă de

pr ă v ă lii de folosin ță curentă ), o gr ă dini ță ș i o

ș coal ă elementară, un centru comunitar, o biseric ă ș i un pub - cârcium ă .

Gândită la nivelul pietonului, pentru a-l feri de ma ș ini ș i noxe, unitatea de vecin ă tate este desp ă r țită de celelalte prin circula ții/drumuri principale ș i zone verzi.

În general unitatea de vecin ă tate este definit ă de aria de influen ță a ș colii ș i a comer țului cotidian.

teoria unită ții de vecin ă tate

ului cotidian . teoria uni t ă ț ii de vecin ă tate ALO 2014-15 /

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

teoria unită ții de vecin ă tate

(În prelucrarea de mai târziu)

ț ii de vecin ă tate (În prelucrarea de mai târziu) Mai multe astfel de unit

Mai multe astfel de unități pot compune o

a ș ezare sau un nivel intermediar, grupat

în jurul unui centru mai echipat (comer ț mai

important, bibliotec ă sau centru cultural,

echipamente sportive etc.).

E o teorie pragmatic ă , în care ideea comunității

nu apare neap ă rat sub unghi cultural, ci mai ales func țional-cantitativ. De aceea ea va fi preluată ș i adaptată de dezvoltarea de locuin țe dup ă RM 2.

1920, Clinton Mc Kenzie: Diagrama de oraș model bazata pe unitatea de vecinatate

teoria unită ții de vecin ă tate

Mai multe astfel de unități pot compune o a ș ezare sau un nivel intermediar, grupat în jurul unui centru mai echipat (comerț mai important, bibliotec ă sau centru cultural, echipamente sportive etc.).

TEORIA UNITĂȚII DE VECIN Ă TATE va servi, în diverse variante interpretative, strategiilor de locuire din diverse zone culturale, printre care ș i dezvoltă rilor moderniste / func ționaliste de locuin țe

ă rilor moderniste / func ț ionaliste de locuin ț e Interpretare contemporan ă a unit

Interpretare contemporan ă a unității de vecin ă tate apartinând lui Doug Farr

a unit ăț ii de vecin ă tate apartinând lui Doug Farr ALO 2014-15 / UAUIM

ALO 2014-15 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

modele arhitectural-urbanistice

ÎN LINIA MODELULUI IDEOLOGIC PROGRESIST

accentul critic: DEGRADAREA INDIVIDULUI

reformatori sociali, sociali ș ti utopici, oameni ai bisericii, filantropi, doctori anima ți de idealuri umaniste, dorind o lume mai bun ă , critic ă , teoretizeaz ă, caută solu ții; urmându-i pe utopiș tii secolului al XVIII-lea, teoreticienii precursori ai curentului progresist se lanseaz ă în descrierea ora ș ului ideal se înscriu pe linia ra ț ionalismului filozofiei Luminilor: explicarea fenomenelor prin rela ț ia cauz ă -efect gândire orientată spre progres ș i viitor propun un cadru spa țial foarte riguros, logic, chiar rigid, specializat dup ă activități principale (locuire, munc ă , timp liber) ora ș ul este v ă zut ca loc al unei mai bune organiz ă ri sociale (alta societate, adesea o societate care constrânge ș i in care individul este un “pion”) o concep ție abstractă asupra omului ca individ-tip (determinarea ș tiin țifica a unui “model uman”), ceea ce duce la încercarea de a-i crea un cadru satisfă c ă tor printr-o analiza ș tiin țific ă ; pornind de aici, introduc în propunerile lor exigente igieniste: verdea ță , aer, lumina, ocupa ții legate de cultura pamantului; spa ții deschise cred ca analiza ra ț ională poate determina o ordine-tip, aplicabila universal grup ă rilor umane; dar propunerile pe care le fac sunt adesea sisteme constrâng ă toare

consecinț a periculoasa a acestei linii de gândire: reificarea individului

ÎN LINIA MODELULUI IDEOLOGIC PROGRESIST

MODELULUI IDEOLOGIC PROGRESIST

accentul critic: DEGRADAREA INDIVIDULUI

consecinț a periculoasa a acestei linii de gândire: reificarea individului

ÎN LINIA MODELULUI IDEOLOGIC PROGRESIST

accentul critic: DEGRADAREA INDIVIDULUI

reformatori sociali, sociali ș ti utopici, oameni ai bisericii, filantropi, doctori anima ți de idealuri umaniste, dorind o lume mai bun ă , critic ă , teoretizeaz ă, caută solu ții; urmându-i pe utopiș tii secolului al XVIII-lea, teoreticienii precursori ai curentului progresist se lanseaz ă în descrierea ora ș ului ideal se înscriu pe linia ra ț ionalismului filozofiei Luminilor: explicarea fenomenelor prin rela ț ia cauz ă -efect gândire orientată spre progres ș i viitor propun un cadru spa țial foarte riguros, logic, chiar rigid, specializat dup ă activități principale (locuire, munc ă , timp liber) ora ș ul este v ă zut ca loc al unei mai bune organiz ă ri sociale (alta societate, adesea o societate care constrânge ș i in care individul este un “pion”) o concep ție abstractă asupra omului ca individ-tip (determinarea ș tiin țifica a unui “model uman”), ceea ce duce la încercarea de a-i crea un cadru satisfă c ă tor printr-o analiza ș tiin țific ă ; pornind de aici, introduc în propunerile lor exigente igieniste: verdea ță , aer, lumina, ocupa ții legate de cultura pamantului; spa ții deschise cred ca analiza ra ț ională poate determina o ordine-tip, aplicabila universal grup ă rilor umane; dar propunerile pe care le fac sunt adesea sisteme constrâng ă toare

consecinț a periculoasa a acestei linii de gândire: reificarea individului

gândirea modern ă a locuirii

MODELELE IDEOLOGICE NU TREBUIE VĂ ZUTE CA OPUSE:

directiile de gândire comunic ă între ele, atât la nivel teoretic, cât, mai ales, în aplicarea practic ă :

Principiile culturaliste ale miscarii Arts & Crafts, dictate de un impuls evolutionist, empiric si antiutopic, au contribuit chiar la fundamentarea directiei opuse, rationalist-progresiste, a Miscarii Moderne. Organizatiile Wiener Sezession si Deutscher Werkbund, personalitati precum Otto Wagner sau Adolf Loos, iar mai târziu scoala Bauhaus perpetueaza credinta Arts & Crafts în calitate, simplitate si onestitate, ca si idealul de integrare a artelor, artizanatului si productiei de serie într-un decor unificat al vietii cotidiene - promovându-le însa sub eticheta unui rationalism orientat spre valorile noi ale erei industrializarii. (M. Criticos, Modernitatea)

Modelele ideologice sunt construc ț ii teoretice, linii de gândire care au catalizat ș i orientat practica.