01 Perspectiva Estetica

A rhitectura C ontext P eisaj
curs 3:
perspectiva estetica si potentialul
expresiv al functiunii
(1) funciunea ntr-o perspectiv actualizat:

funciuni ale obiectului arhitectural
(2) teoria arhitecturii despre potenialul expresiv/
estetic al funciunii
anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM
Tuesday, November 6, 12
teme introduse anterior

Metropolis si conditiile vietii moderne -
schimbari la nivelul perceptiei vietii urbane
O noua estetica moderna (oras si

arhitectura) - influente din arta moderna
teme: abstractizare si reductie formala,
autonomizarea obiectului si abstractizarea
receptarii sale, spatiul cubist, dinamica,
grila, cautarea unui limbaj universal
schimbarea statutului artistului si al

regimului artelor - 2 directii - specificitatea
mediului artistic (Greenberg) si bruiajul /
ambiguitatea mediilor artistice
Introducere in estetica / specificitatea

arhitecturii in raport cu celelalte arte
specificitatea arhitecturii
perceptia estetica
Despre trasaturile esentiale ale arhitecturii ca arta
1/ Utilitatea functiunii
2/ Calitatea de a fi puternic localizata
3/ Trasatura tehnica
4/ Caracterul public
5/ Continuitatea cu artele decorative
Dupa ROGER SCRUTON (The Aesthetics of Architecture, Princeton, 1979):
caracterul public al arhitecturii
Maya Lin, Vietnam Memorial, Washington, 1982
Daniel Liebeskind, Between the
lines- Muzeul evreiesc -
extindere, Berlin 1992-98
functiune cite ceva despre functiune, program, tema proiect

despre functiunile unei cladiri
potentialul expresiv al functiunii in teoria arhitecturii
functiune si alte notiuni corelate
FUNCTIUNE: Din latinescul functio = exercitiu normal, activitate proprie, naturala. Termenul era insa
folosit in limbajul curent in multe limbi, in sensul de rol, utilitate, serviciu, insarcinare, exercitarea unei
insarcinari etc., dar nu era folosit in literatura de arhitectura cu sensul de azi. Se foloseau: utilitas,
necesitas, usus, scop, destinatie,
Sec. XIX - capata sens specializat in matematica, biologie, apoi in stiintele sociale si, de aici, in
arhitectura.
Sec. XX - neologismul functionalism (initial calificativ pentru scoala de antropologie sociala anglo-
saxona), adoptat de MM ca termen polemic, pentru a marca opozitia pionierilor MM fata de
anacronismul si inadecvarile conventiilor formale ale arhitecturii oficiale si sa sublinieze vointa
acestor pionieri de a raspunde nevoilor specifice ale noii societati democratice, de masa. Un fel de
reintoarcere la conceptul albertian de commoditas.
Are un caracter prea abstract si reductiv (restrins la aspectele pragmatice) fata de termenii folositi
anterior, mai interpretabili
Se cere redefinit si completat din perspectiva problematicii actuale.
Termeni corelati despre care veti citi din curs: program, tema, tip de cladire, tip, tipologie.
functiune functiuni ale unei cladiri
Functiunile unei cladiri ar trebui interpretate intr-un mod mai cuprinzator:
a) prime tin de scopul practic = pragmatice:
specifice = denumesc/definesc (in general) tipul de cladire:
- principale = cele fara de care nu se poate defini tipul de cladire ca atare
- secundare = completeaza si fac mai complexa functiunea specifica principala
nespecifice = inlesnesc functiunea specifica, putind fi aceleasi pentru multe tipuri de cladiri:
- de legatura (de circulatii orizontale si verticale)
- auxiliare (pentru igiena, regenerare, depozitare, etc.)
b) secunde (nu secundare!) tin de semnificatia si importanta cladirii intr-un context mai larg
insotesc totdeauna scopul practic
uneori devin cele mai puternice, mai importante - ex.: cladiri de cult, unele cladiri comemorative
alteori, pot transforma functiuni secundare in principale, sau chiar functiuni nespecifice in functiuni
specifice.
provin sau se leaga de semnificatia si rolul cladirii in locul specfic in care se va gasi.
Fuctiunile pot fi interne/interioaresau sa vina din exterior, dinspre spatiul in care se
insereaza, pentru ca orice cladire exista undeva, pentru acel loc; are calitatea de a fi
localizata (vezi Scruton, Aesthetics of Architecture, cursul 2).
Ex.: functiuni pragmatice si functiuni secunde
opera din paris

(1861-1875), charles
garnier
inversiuni de roluri intre
functiunile specifice si
nespecifice
anul IIIanul
/ ACP
III // ACP
facultatea
2012-13de/arhitectura
facultatea de
/ UAUIM
arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
opera, charles garnier, paris (1861-1875)
anul IIIanul
/ ACP
III // ACP
facultatea
facultatea de
/ UAUIM
anul IIIanul
/ ACP
III // ACP
facultatea
facultatea de
/ UAUIM
de revizitat Ateneul romn din aceasta perspectiva!

anul IIIanul
/ ACP
III // ACP
facultatea
facultatea de
/ UAUIM
functiune potentialul expresiv in teorie si proiect
Alexander Calder - Mobile

functiune potentialul estetic (teorie)
Vitruviu (De architectura, sec 1 i.e.n) - cele trei conditii la care trebuie sa raspunda arhitectura (impreuna). Oeconomia
si decorum (care se aplica celor trei conditii)
Cea de utilitate (utilitas): printr-o mpartire corecta care sa ngaduie folosirea fara piedici a ncaperilor si o distributie
corespunzatoare [potrivita] si masurata [cu masura] a fiecarui fel de edificiu [a fiecarui gen] dupa orientarea lui. (I,6,9)
Alberti (De re aedificatoria1454):- Arhitectura ocupa un loc prim in ansamblul artelor, fiindca este singura care poate sa
satisfaca concomitent trei niveluri ale motivatiei umane: necessitas, commoditas, voluptas
necesitas (uneori utilitas sau usus) se refera la ceea ce tine de: soliditas: (conditiile legate de constructie, de
sol, orientare, materiale...) si de utilitas (conditii care tin de natura umana; face o prima sociologie a nevoilor
umane),
commoditas = raspunsul pe care il da arhitectul (prin proiect si cladire) cerintelor umane (utilitas in orice
domeniu de activitate), cerinte pe care oamenii le reformuleaza permanent.
voluptas = registrul placerii superioare (bazata pe filozofie), si ea o nevoie umana.
Cartile IV si V (din registrul commoditas) = o prima teorie a programarii: clasifica edificiile in raport cu
grupurile sociale si cu destinatia lor in cadrul orasului (o tipologie)
Desi are un registru separat al voluptas, el distinge o frumusete care reiese din commoditas, din modul in care
se raspunde necesitatilor.
Frumusetea este plasata si sub semnul lui decorum (originea: tot Vitruviu), adica al convenientei (concept
foarte folosit apoi in teoria clasica a arhitecturii, adica acord intre forma/modul in care e compusa o cladire si
scop), care are doua dimensiuni, una sociala si etica, alta formala si estetica. Deci modul in care se raspunde
necesitatilor este susceptibil sa participe la frumos.
decorum (Vitruviu) commoditas (Alberti) convenance caracter
Din CONVENIENTA (raportul si concordanta dintre destinatia cladirii si felul in care se exprima aceasta) deriva conceptul
de CARACTER (in teoria franceza)
Jacques-Francois Blondel (Cours darchitecture, 1771-1777),

aparenta unei arhitecturi trebuie sa se armonizeze cu constructia si cu distributia interioara; fatada trebuie sa dea seama
despre destinatia si distributia interioara a edificiului. Ordonanta elementelor arhitecturale trebuie sa exprime un fel de
poezie muta, care inseamna un stil adevarat (ideea de adevar in arhitectura, preluata apoi de alti teoreticieni, si din care
se dezvolta cea modernista de sinceritate a arhitecturii)
Claude-Nicolas Ledoux (Larchitecture considere sous le rapport de lart, des moeurs, et de la lgislation, 1804) propune
(in cadrul unei societati egalitare, utopice) o arhitectura vorbitoare (architecture parlante) care trebuie sa reflecte nu
conditia sociala a proprietarului, ci activitatea profesiunilor care se petrece in interior (casa administratorului apelor este
strabatuta de un riu, cea a dogarului e in forma de roata etc.).
Etienne-Louis Boulle (Essai sur lart, 1791-1793)
reia ideea de poezie a arhitecturii: notiunea de usage (uz/folosinta/scop), care la inceputul secolului denota executarea
unei functiuni (si care apoi incepe sa denote - la Laugier - o logica structurala), ajunge aproape sinonima cu caracterul,
calitatea de a exprima uzajul (prin volume simple, in cazul lui Boulle).
In general, in proiectarea secolului al XIX-lea, cladirea caracterul ei trebuia sa-si faca evidente (cumva), sa-si exprime
spatiile principale specifice si semnificatiile destinatiei ei - prin volum si prin stilul adoptat.
potentialul estetic al functiunii
conceptul de caracter si larhitecture parlante
Germain Boffrand: prin analogie cu arta poetica, arhitectura trebuie sa vorbeasca omului intr-un limbaj potrivit
despre caracterul propriu al celui care o locuieste.
Jacques-Francois Blondel: Aparenta unei arhitecturi trebuie sa se armonizeze cu constructia si cu distributia
interioara; fatada trebuie sa dea seama despre destinatia si distributia interioara a edificiului. Ordonanta
elementelor arhitecturale trebuie sa exprime un fel de poezie muta, care inseamna un stil adevarat (ideea de
adevar in arhitectura, preluata apoi de alti teoreticieni, si din care se dezvolta cea modernista de sinceritate a
arhitecturii)
Claude-Nicolas Ledoux (Larchitecture considre sous le rapport de lart, des
moeurs, et de la lgislation, 1804) propune (in cadrul unei societati egalitare, utopice) o
arhitectura vorbitoare (architecture parlante) care trebuie sa reflecte nu conditia sociala
a proprietarului, ci profesiunea lui, activitatea care se petrece in interior
adapostul saracului sala spectacole Besancon

Claude-Nicolas Ledoux (Larchitecture considre sous le rapport de lart, des moeurs,

et de la lgislation, 1804) propune (in cadrul unei societati egalitare, utopice) o
arhitectura vorbitoare (architecture parlante) care trebuie sa reflecte nu conditia sociala
a proprietarului, ci profesiunea lui, activitatea care se petrece in interior
bursa casa administratorului apelor casa directorului ospiciul casa taietorului de lemne
Etienne-Louis Boulle (Essai sur lart, 1791-1793)

reia ideea de poezie a arhitecturii: notiunea de usage (uz/folosinta/scop), care la
inceputul secolului denota executarea unei activitati (si care apoi incepe sa denote - la
Laugier - o logica structurala), ajunge aproape sinonima cu caracterul: calitatea de a
exprima uzajul prin volume simple, impresionante si simbolice (in cazul lui Boulle).
Bibliotheque Royale 1785 Cenotaphe de Newton 1784

In general, in proiectarea secolului al XIX-lea,
cladirea caracterul ei trebuia sa-si faca
evidente (cumva), sa-si exprime spatiile
principale specifice si semnificatiile destinatiei,
prin volum si/sau prin stilul adoptat.
(cautari de noi ordine/stiluri, mai ales in lumea
anglo-americana, al caror sens simbolic sa dea
seama de functia cladirii)
Joseph Gandy, imagine a cupolei, Sir John Soanes

Museum, 1811, in casa lui Soane. Pentru Soane, propria lui
casa era un exemplu de experimentare a diferitelor intelesuri
ale notiunii de caracter de la sfarsitul sec. al XVIII-lea: casa
trebuia nu doar sa se arate ca locuinta a arhitectului, ci
Soane experimenteaza diferitele efecte de lumina /umbra
pentru a crea diferite stari sau caracterepotrivite pentru
scene dramatice.
In general, in proiectarea secolului al XIX-lea, cladirea caracterul ei trebuia sa-si faca
evidente (cumva), sa-si exprime spatiile principale specifice si semnificatiile destinatiei,
prin volum si/sau prin stilul adoptat.
Carl Laubin:
Capriciu:
Architecture
parlante, pictura
arhitecturala
recenta
functiune in modernitate - analogii
1. Analogia matematica (Carlo Lodoli, Francesco Milizia, sec.XVIII)

2. Analogia biologica (Lamark, Cuvier / Wright, Sullivan)
3. Analogia mecanica (Fergusson, Viollet-le-Duc, Le Corbusier)
4. Analogia lingvistica (Ledoux, Boulle)
5. Relatia forma - functiune
Dupa Peter Collins, Changing Ideals in Modern Architecture, McGill-Queens University Press, 2003 (1965) si
Adrian Forty, Words and Buildings. A Vocabulary of Modern Architecture, Thames & Hudson, 2012 (2004)
analogia biologica
functia urmeaza forma
Functia devine una din

temele majore ale biologiei
secolului al XIX-lea.
Teoria analogiilor a lui Saint-

Hilaire sugereaza ca
functiile diferitelor organe nu
sunt fixe, ipoteza sa este ca
organele se specializeaza
prin evolutie dar sunt legate
de o origine comuna
Antoine de Saint Hilaire,

Philosophie Anatomique,
1818
analogia biologica
forma urmeaza functia
Cuvier (dupa Lamark): orice

modificare a functiei implica
modificarea organului care o
indeplineste
Cuvier, evolutia dintilor de hipopotam

analogia biologica
Teoria organica a formei
(forma: fie organica, fie mecanica)
organic (inceputul sec.alXIX-lea): caliteatea

vietii miscatoare / in raport cu viata
inradacinata
Biologie: stiinta vietii (Lamark, 1800)
Morfologie : stiinta formei (Goethe)
Coledrige: importa analogia biologica pe
teritoriul artei
Goethe : goticul= produsul organic al unei

dezvoltari in mintea unui geniu (dar acest
geniu e colectiv)
Coleridge: Forma = mecanica cind asupra
unui material se imprima o forma
predeterminata.
Forma organica = innascuta, se dezvolta
din interiorul formei
Goethe, Zur Morphologie, 1790 (abordare similar plante si animale)

Viollet-le-Duc: sculptorii medievali au
studiat morfologia vegetala,
intelegind ca contururile plantelor
totdeauna exprima o functie sau se
supun necesitatilor organismului
Pentru Rationalistii francezi, e mai
importanta ideea ca forma urmeaza
structurii
De asemenea, functia fiecarui element

individual este in relatie cu intregul si
functionarea lui.
Viollet-le-Duc, 1872
Frank Lloyd Wright, Organic Architecture
Louis Sullivan, Carson Pirie Scott Building, Chicago

analogia mecanica
Horatio Greenough, 1843:
(American Architecture)
Daca am putea introduce in arhitectura noastra civila responsabilitiatile care
revin constructiei de vapoare, am avea deja edificii tot atat de superioare
Partenonului pe cat sunt vapoarele moderne Corabiei Argonautilor.
analogia mecanica
Viollet-le-Duc, Entretiens sur

larchitecture, 1863:
Arhitectii navali si inginerii
mecanici ... se supun noilor
principii care le sunt date, si
produc lucrari care poseda
propriul lor caracter si stil.
Louis Sullivan: Form follows function (revedeti, va rog, cursul IAC din anul I !)
Functionalistii:
Acorda importanta teoretica principiului sinceritatii plastice fata de functiune (si de structura), ca reactie fata de conventiile
uzuale si de predeterminarea formala din compozitia academica.
Contradictie (nerezolvata teoretic): introducerea planului liber, a flexibilitatii spatiale, a fatadei libere (independenta de
structura), apoi fatada cortina, atrag nediferentiere/uniformitate expresiva.
Charles Jencks The Language of Post-Modern Architecture - 1977
Ca reactie la aceasta lipsa de diferentiere (ex. capela si centrala termica din IIT Mies van der Rohe), propune teoria
dublului limbaj al arhitecturii postmoderne, capabil sa comunice si in limbaj erudit si in slang-ul maselor.
Teoria nu e foarte departe de cea a arhitecturii vorbitoare a lui Ledoux, cu diferenta ca nu mai are incarcatura
etica si sociala a acesteia; ea ramine numai la chestiunea strict formala si la semnificatiile conventionale ale unor
forme, iar sensul ei social e mai degraba populist..
Robert Venturi & Denise Scott Brown & Steven Izenour - Learning from Las Vegas, 1972
Duc mai departe ideea exprimarii in forma a destinatiei cladirii, printr-un idiom specific al comunicarii in
arhitectura.
Introduce doua situatii-tip: the duck, forma unui fast-food specializat in carne de pasare, si antiteza lui, the
decorated shed, cladirea neutra a carei decoratie si indicatie a functiunii sint atasate de arhitectura. Dupa el, ambele sint
legitime ca mijloace de expresie si legitimate istoric (Ex.: o catedrala este decorated shed, adica un imens panou
publicitar care mascheaza un hangar, el insusi rata prin forma simbolica).
Cauta astfel o legitimare a unei anumite estetici postmoderne (mai degraba specific americana), bazata pe o
simbolistica simplista si populista, cu directa filiatie din larchitecture parlante.
potentialul estetic al functiunii
de la arhitecture parlante la form follows function
Louis Sullivan proiecteaza ctiva dintre primii zgrie-nori
de birouri catre sfrsitul secolului al XIX-lea, de aceea a
fost primul care a examinat teoretic ce ar putea sa
nsemne acest nou tip de cladire.
El evidentiaza patru zone distincte, dintre care cea mai
dosnica este subsolul adapostind diferitele echipamente,
depozite, si alte spatii strict utilitare. Peste acesta se afla
cele trei zone functionale vizibile: parterul (continnd
intrarea, holul lifturilor, magazine si perimetrul care se
ofera strazii), zona centrala (etaje peste etaje de ncaperi
de birouri grupate n jurul lifturilor) si zona terminala,
ultimul etaj (cu camera liftului, rezervorul de apa,
depozite si alte utilitati). Deoarece noua cladire de birouri
urma sa fie o forma decis verticala, Sullivan sustine
faptul ca responsabilitatea arhitectului este aceea de a
sublinia verticalitatea si de a exprima clar cele trei zone
functionale vizibile, asa cum a facut el n imobilul
Guaranty, Buffalo, NY, 1895 [exprimarea zonelor
functionale/ registre se face prin intermediul tratarii
diferite a registrelor si decoratiei; N.N.].
Din Leland M. Roth, Understanding Architecture, Harper

Collins Publishers, 1993, din IAC-breviar curs
Louis Sullivan, Guaranty Building, Bufallo 1894
potentialul estetic does
al functiunii
form follow function?
Functionalistii acorda importanta teoretica principiului sinceritatii plastice fata de functiune
(si de structura in alte cazuri), ca reactie fata de conventiile uzuale si de predeterminarea
formala din compozitia academica.
Contradictia functionalista (nerezolvata teoretic): introducerea planului liber, a flexibilitatii
spatiale, a fatadei libere (independenta de structura), apoi fatada cortina, atrag
nediferentiere formala / uniformitate expresiva.
Mies van der Rohe - Neue Nationalgalerie Berlin 1968

does form follow function?
Mies van der Rohe Crown Hall IIT Chicago 1956

potentialul expresiv al functiunii
inapoi la arhitecture parlante
Charles Jencks (The Language of Post-Modern Architecture, 1977)
Ca reactie la aceasta lipsa de diferentiere (ex. capela si centrala termica din IIT Mies
van der Rohe), propune teoria dublului limbaj al arhitecturii postmoderne, capabil sa
comunice si in limbaj erudit si in slang-ul maselor.
Teoria nu e foarte departe de cea a arhitecturii vorbitoare a lui Ledoux, dar fara
incarcatura etica si sociala a acesteia; ea ramine numai la chestiunea strict formala si la
semnificatiile conventionale ale unor forme, iar sensul ei social e mai degraba populist.
Ceea ce nu era o noutate in arhitectura americana!
Lantul de restaurante
Brawn Derby, LA,
Wilshire Boulevard Brown
Derby, 1926
Whimsical architecture was popular at the
time, and the restaurant was designed to
catch the eye of passing motorists. It is said
that the shape of the hat worn by New York
governor and 1928 Democratic Party
presidential candidate Al Smith, a personal
friend of Somborn, was an inspiration.
Another theory claims that Somborn was
told that a good restauranteur could serve
food out of a hat and still make a success of
it.
inapoi la arhitecture parlante: rata si adapostul decorat
Robert Venturi & Denise
Scott Brown & Steven
Izenour (Learning from Las
Vegas, 1972)
Duc mai departe ideea

exprimarii in forma a
destinatiei cladirii, printr-un
idiom specific al comunicarii
in arhitectura.
Doua situatii-tip: the
duck (forma unui fast-food
specializat in carne de
pasare) si antiteza lui, the
decorated shed (cladirea
neutra a carei decoratie si
indicatie a functiunii sint
atasate de arhitectura).
Robert Venturi & Denise Scott
Brown & Steven Izenour
(Learning from Las Vegas,
1972)
Dupa ei, ambele sint legitime

ca mijloace de expresie si
legitimate istoric
Ex.: o catedrala este un

decorated shed, adica un
imens panou publicitar care
mascheaza un hangar, el
insusi rata prin forma
simbolica).
Robert Venturi & Denise Scott
Brown & Steven Izenour
(Learning from Las Vegas,
1972)
Cauta o legitimare a unei

anumite estetici postmoderne
(mai degraba specific
americana si motivata de
mobilitate/arhitectura strip-
ului), bazata pe o simbolistica
simplista si populista, cu
directa filiatie din
larchitecture parlante.
Guild House Philadelphia 1963
casa Vanna Venturi - Chestnut Hill 1962

A
pe scurt
rhitectura C ontext P eisaj
recapitularea temelor introduse anterior : conditiile specifice ale arhitecturii in raport cu celelalte arte - dupa
Scruton)
arhitectura ca arta publica - Monumentul
utilitatea functiunii (potentialul expresiv al functiunii - ADECVAREA)
teorie : conceptul modern de functiune si relatia cu arhitectura moderna
functiunile unei cladiri - prime / secunde
tema ADECVARII de-a lungul teoriei de arhitectura
decorum - commoditas - convenance - caracter
Functiunea / aparitia termenului n sec. al XIX-lea - analogii
biologic
mecanic
lingvistic
Caracterul si architecture parlante
Analogiile functiunii in modernitate : biologie, mecanica, lingvistica
Form follows function - functiunea si arhitectura moderna
critica post-moderna (Venturi)
va urma: interpretarea functiunilor - concept al proiectului

utilitatea si sensulprogramarii

01 Perspectiva Estetica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 Perspectiva Estetica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A rhitectura C ontext P eisaj

(1) funciunea ntr-o perspectiv actualizat:

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

teme introduse anterior

O noua estetica moderna (oras si

schimbarea statutului artistului si al

Introducere in estetica / specificitatea

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Dupa ROGER SCRUTON (The Aesthetics of Architecture, Princeton, 1979):

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Maya Lin, Vietnam Memorial, Washington, 1982

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

functiune cite ceva despre functiune, program, tema proiect

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

opera din paris

de revizitat Ateneul romn din aceasta perspectiva!

functiune potentialul expresiv in teorie si proiect

Alexander Calder - Mobile

Jacques-Francois Blondel (Cours darchitecture, 1771-1777),

adapostul saracului sala spectacole Besancon

Claude-Nicolas Ledoux (Larchitecture considre sous le rapport de lart, des moeurs,

Etienne-Louis Boulle (Essai sur lart, 1791-1793)

Bibliotheque Royale 1785 Cenotaphe de Newton 1784

Joseph Gandy, imagine a cupolei, Sir John Soanes

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

1. Analogia matematica (Carlo Lodoli, Francesco Milizia, sec.XVIII)

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Functia devine una din

Teoria analogiilor a lui Saint-

Antoine de Saint Hilaire,

Cuvier (dupa Lamark): orice

Cuvier, evolutia dintilor de hipopotam

organic (inceputul sec.alXIX-lea): caliteatea

Goethe : goticul= produsul organic al unei

Goethe, Zur Morphologie, 1790 (abordare similar plante si animale)

De asemenea, functia fiecarui element

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Louis Sullivan, Carson Pirie Scott Building, Chicago

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Viollet-le-Duc, Entretiens sur

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Din Leland M. Roth, Understanding Architecture, Harper

Louis Sullivan, Guaranty Building, Bufallo 1894

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Mies van der Rohe - Neue Nationalgalerie Berlin 1968

Mies van der Rohe Crown Hall IIT Chicago 1956

Ceea ce nu era o noutate in arhitectura americana!

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Duc mai departe ideea

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Dupa ei, ambele sint legitime

Ex.: o catedrala este un

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Cauta o legitimare a unei

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Guild House Philadelphia 1963

casa Vanna Venturi - Chestnut Hill 1962

va urma: interpretarea functiunilor - concept al proiectului

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

S-ar putea să vă placă și