Sunteți pe pagina 1din 65

U.A.U.I.M.

CURS MORFOLOGIE SI TEHNICA URBANA ANALIZA MORFOTIPOLOGICA URBANA PARTEA A II-A ANUL III ARHITECTURA IIDr,arh. Angelica Stan

CURS 10
Spatiul public urban. Definire identificare Spatiul public ca lege.Principii. Semnificatii si functii ale spatiului public urban Spatiu public - spatiu comunitar Spatiul public in societati totalitare

Definiri - delimitari

SPATIUL PUBLIC URBAN


juridic = domeniu public = tot ce nu este in proprietatea privata a unei persoane fizice sau juridice

functional
social

= Spatiul ce nu este destinat activitatilor de locuire, munca, productie


= Spatiul destinat comunicarii nemijlocite la nivelul societatii, grupurilor, comunitatilor sau indivizilor, loc al dezbaterii civice = Spatiul de manifestare / reprezentare a Puterii (laice sau religioase) - institutii publice, biserica,etc = Spatiul de expresie al artei / arhitecturii / publicitatii / informatiei

politic

estetic

morfologic

= Parte continua a orasului care realizeaza legatura intre diferitele obiective, zone, cartiere ale orasului si care cuprinde institutiile publice ale acestuia

Spatiul public ca LEGE:


Din punct de vedere legislativ, in cadrul SPATIULUI PUBLIC functioneaza simultan mai multe legi (in Romania) * Legea 213/ 1998 a proprietatii publice si a regimului juridic al acesteia * Legea 50/ 1991 privind autorizarea constructiilor * Legea 215/ 2001 a administratiei publice locale * OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii+ modificarile ulterioare Daca Peisajul urban e asimilat spatiului public, atunci: Legea nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Conveniei europene a peisajului, adoptat la Florena la 20 octombrie 2000 Daca Spatiul verde urban este public, atunci: Legea nr. 24 din 2007privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane

Legea 213/ 1998 a proprietatii publice si a regimului juridic al acesteia

Dreptul de proprietate publica


- apartine statului sau unitatilor

administrativ-teritoriale sau

-se exercita asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz

de interes public. -se manifesta prin posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor
In Anexa LISTA cuprinzand bunurile care alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatitor administrativ-teritoriale (domeniul public judetean si al comunelor, oraselor si municipiilor)
Bunurile care alcatuiesc domeniul public al comunelor, oraselor si municipiilor
1. drumurile comunale, vicinale si strazile; 2. pietele publice, comerciale, targurile, oboarele si parcurile publice, precum si zonele de agrement; 3. lacurile si plajele care nu sunt declarate de interes public national sau judetean; 4. retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, gaze, statiile de tratare si epurare a apelor uzate, cu instalatiiIe, constructiile si terenurile aferente; 5. terenurile si cladirile in care isi desfasoara- activitatea consiliul local si primaria, precum si institutiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile; muzeele, spitalele, policlinicile si altele asemenea; 6. locuintele sociale;

7. statuile si monumentele, daca nu au fost declarate de interes public national; 8. bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant, daca nu au fost declarate de interes public national; 9. terenurile cu destinatie forestiera, daca, nu fac parte din domeniul privat al statului si daca nu ,sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat; 10. cimitirele orasenesti si comunale.

Achiziiile publice (cf. OUG nr. 34/2006 ) = procesele de planificare, stabilire


a prioritilor, organizare, publicitate i de proceduri, n vederea realizrii de cumprri de ctre organizaiile care sunt finanate total sau parial de bugete publice
Cadrul legislativ european (implicit cel romnesc) pentru achiziiile publice enun

7 principii:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. nediscriminarea tratamentul egal recunoaterea reciproc transparena proporionalitatea eficiena folosirii fondurilor publice asumarea rspunderii Aceste principii reprezint baza directivelor Uniunii Europene i cadrul n care s-a dezvoltat legea achiziiilor publice din Romnia (OG 34 / 2006).

Spatiul public in Regulamentul de urbanism


delimitat de aliniament - ca limita dintre domeniul public si domeniul privat

Regimul juridic si obiective de utilitate publica- circulatia terenurilor

Spatiul public urban

Nu trebuie inteles doar in termeni juridici si de regulament

Spatiul public poate include si spatii private din punct de vedere juridic, dar care convin la deschiderea accesului public nelimitat sau partial limitat
Este un spatiu de a carui configurare si stare raspunde autoritatea locala impreuna cu societatea / comunitatea respectiva Este scena de manifestare a mai multor actori urbani:

Gestiunea spatiului public


- Locuitorul - proprietar sau chirias - Vizitatorul - cotidian / sezonier - Autoritatea publica - primaria - Serviciile primariei - salubritate, politie, intretinere drumuri, echipamente edilitare - Investitorul privat - Promotorul = armonizarea intereselor diferite ale acestor actori urbani

Din punct de vedere sociologic:

Spaiul public

- fundamentat prin ideologia liberalismului occidental - sec. al XVII-lea

Se defineste un SPATIU AL CONVIETUIRII Rezida in sensul comunitar al spatiului public - bazat pe norme, valori, atitudini
Evolutia capitalismului - diversificarea notiunii de public -public local / metropolitan/ regional, etc

-public mondial
-public participant (la aciune) -public receptor (al unei informaii)[2].
[2] Zamfir, C., Vlsceanu, L. (coord.) (1993), Dicionar de sociologie, Bucureti, Editura Babel, p. 485.

SPATIUL PUBLIC URBAN

Este constitutiv orasului / apartine istoriei stravechi a acestuia, tine de formarea orasului ca entitate fizica si sociala Este insasi esenta orasului - purtand raspunderea dialogului dintre putere si popor/ societate

Exprima nivelul de civilitate si gradul de emancipare ale unei societati


Exprima vocatia democratiei - ca loc al libertatii Exprima forta de coeziune a tesutului urban in cadrul proceselor dinamice de crestere urbana/extindere

ORASUL poate fi inteles ca un continuum SPATIU PUBLIC - SPATIU PRIVAT

Atena - agora (reconstituire)

Roma - forumul - Arcul lui Septimius

SPATIUL PUBLIC URBAN

- functie de delimitare la nivel fizic: prin prezenta (sau absenta) imprejmuirilor, a elementelor de tranzitie public privat (porti, ganguri, portice) - functie de coagulare la nivel morfologic: forma urbana capata sens prin intermediul spatiului public care leaga, conecteaza diferitele componente ale orasului, conduce si polarizeaza interese - functie de reprezentare: orasul se auto - reprezinta prin propriul sau spatiul public - functie de comunicare la nivel social: interactiunea, schimbul de imagine, personalitate, atitudini si idei ale indivizilor, grupurilor sau comnunitatilor

SPATIUL PUBLIC inseamna:


DIFERENTIERE IN CADRUL STRUCTURII URBANE lizibilitate, decupaj clar SPECIFICITATE - istorie, arhitectura, practici, atitudini REPREZENTARE - monumetalitate, dominanta vizuala, amploare, putere de a impresiona INFORMATIE - inglobeaza tehnologie de varf, concentreaza informatii diverse EVENIMENT - punctual-individual/ colectiv, cotidian/ocazional/sezonier, comun/ extraordinar

Trecerea de la particular la general (globalizare) >>> spatiu mereu acelasi, comun, lipsit de specificitate

SPATIUL PUBLIC - in termeni morfololgici: Spatiul public al strazii - tipul pietonal comercial - tipul pietonal servicii - cultura - tipul pietonal recreere, belvedere (punctual sau areal) - tipul mixt - pietonal, mic comert, acces la obiecte culturale si evenimente, arta Spatiul public al pietei urbane - tipul piata urbana monumentala - edificiu public, catedrala - tipul piata de evenimente - tipul piata comerciala (eventual sezoniera) - tipul piata de circulatie Spatiul verde public - parc, scuar, gradina, zona de agrement/distractie

ORASUL TRADITIONAL

Alternanta si armonie intre linearitati


(parcursuri) si polaritati (opriri)

publice

ORASUL ACTUAL

Delimitarea tot mai slaba ntre spaiul privat i cel public odat cu dezvoltarea principiului publicitii - interferenta/ imersiunea spatiului public in viata privata si invers

SUPRAPUNERE PUBLIC- PRIVAT

- odat cu extinderea relaiilor economice de pia, sfera public devine o sfer a socialului care substituie uzul public al raiunii cu consumul depersonalizat al societii de mas.
Jurgen Habermas

NOI TRASATURI ALE SOCIETATII ACTUALE care fac imposibila refacerea spatiului public urban ca odinioara:

anonimitate virtualitate grupri de tip asociativ, aleator specializarea rolurilor i statusurilor opiuni individuale n afara normelor i valorilor tradiionale via social concentrat pe ocupaie rezerva de privatitate (domeniu al timpului liber personal) subordonat consumului

SPATIUL PUBLIC URBAN trece de la o structura distincta, clara (in epocile antice, medievala, pre-moderna si moderna)

la o configurare indistincta, amorfa, hibrida (in actualitate) - spatiu - retea, spatiu - rizom, spatiu - labirint
Cu cat comunicarea e mai sofisticata tehnologic, mai mediata, cu atat raspunsul SPATIULUI PUBLIC este mai codificat, mai ambiguu. SPATIUL PUBLIC ACTUAL - este, in buna parte, vitual, desprins de spatiul real (mutat de bloguri, etc) - este invadat de publicitate, agresat (...si mutilat chiar, la noi) - este predominant linear (dominat necesitatea deplasarii in viteza - chiar si ca pietoni - roller, skate) -arhitectural- este compozit, ne-unnitar (apar noi insertii, postmodernismul, pastisa, etc) - este evenimential, cvasi-imprevizibil -este politizat - in sensul dependentei dintre locatie si reprezentare - este foarte scump (de gestionat)

SPATIUL PUBLIC ACTUAL - un spatiu al supravegherii individului de catre Putere - un spatiu captat, codificat de catre economic. Michel Foucault - A supraveghea si a pedepsi Spatiul public actual este spatiul puterii ascunse, disimulate, dar prezente

Puterea tinde dintotdeauna s marcheze arhitectural spaiul, s-l scoat din "haosul" tririi colective imediate, ntmpltoare i s-l transforme n form, s-i dea form i, astfel, s-l sacralizeze,

sacralizndu-se pe ea nsi prin intermediul oraului. Puterea supra-arhitecturalizeaz spaiul, "arhiarhitecturalizeaz" spaiul urban n primul rnd ca "spaiu public" concedat, acordat societii ca scen

Bogdan Ghiu - Deconstrucia pozitiv a spaiului public

Spatiul public in comunism / societati totalitare


- Statul era cel care organiza capcana esteticului. - Ideologizarea estetica sau estetica devenita instrument de manipulare sociala.

Trasaturile spatiului public


- spatiu al unei ordini impuse prin mijloace ideologizante - spatiu estetizat dupa un canon creat de sus, defazat istoric, impropriu - spatiu lipsit de organicitate in raport cu orasul la care se raporta, axialitati nenaturale, monumentalizare excesiva - spatiu al fricii, al pericolului ascuns (securitatea omniprezenta, reguli exagerate si neclare)

- spatiu al minciunii generalizate (rapoartele false, etc)


- spatiu al neincrederii individului in celalalt, al urii - spatiu de manipulare, controlat de putere - piata publica era un loc al supravegherii si al impunerii

Poarta Brandenburg- simbolul Berlinului, pe unde trecea "Zidul Ruinii", construit n 1961 pentru a-i mpiedica pe cetenii Germaniei comuniste (RDG) s fug n vest.

Momentul 1989 a fost (si) o recalibrare a elibera din teroare si isi recupera intelesurile:

spatiului public, care se

de spatiu - manifest al societatii civile de spatiu al comunicarii nemijlocite de spatiu al evenimentului social

Ordine estetizata prin ordin Spatiu canonizat

Dezordine spontana

Spatiu eliberat

SPATIUL PUBLIC ACTUAL in Romania

-a inlocuit estetica monumentala cu estetica libertinajului ultrademocratic -este un spatiu al jocului liber, un spatiu joc al fiecaruia -este media- fizic (Bogdan Ghiu) -este un spatiu specatacol, spatiu - reclama, spatiu-scena. -este un spatiu al lipsei de rigoare -este un spatiu al absentei autoritatii dar al prezentei puterii -este un spatiu-arhitectura cu un mesaj economic foarte clar

GESTIUNEA SPATIULUI PUBLIC


POLITICI PUBLICE
PROIECTE PUBLICE
initiate de catre autoritatile centrale sau locale

TIP DE INTERVENTII: Restructurare Remodelare Reamenajare Reconversii

INSTRUMENTE: Fonduri de dezvoltare Fonduri europene Fonduri regionale

NIVEL: Regional Metropolitan Local

CADRUL GLOBAL DE INTERVENTIE LA NIVEL URBAN Schema de Dezvoltare a Spaiului Comunitar (SDEC)
adoptat de UE n 1999, care definete o strategie de amenajare a teritoriului european.

Aceast schem propune trei

nivele de aciune:

-un sistem urban mai echilibrat i policentric i o nou relaie ntre zonele urbane i rurale; - egalitatea de acces la infrastructuri i la cunoatere; - o gestiune prudent a patrimoniului natural i cultural.

Pentru punerea n aplicare a abordrii preconizate de SDEC, sursa de

finanare comunitar cea mai important este programul INTERREG.

PROIECTE PUBLICE URBANE european:

tematici dominante la nivel

Spaiile aflate n criz, respectiv zonele industriale dezafectate, zonele portuare Spaiile critice din punct de vedere economic i social periferiile urbane, marile ansambluri de locuit, centre vechi degradate Locuri urbane critice ca intrrile n orae, spaiile publice etc.

POLITICI
DE DEZVOLTARE
Ce trebuie facut?

Politicile integrate de rennoire urban Politici ale regiunilor, metropolei sau orasului

PROGRAME
DE DEZVOLTARE

Programe operationale
Cine face/finanteaza?

PLANURI
DE DEZVOLTARE Cum trebuie facut?

Planuri de dezvoltare integrata, Schema de coeziune, Planuri urbanistice, etc

CADRUL GLOBAL DE INTERVENTIE LA NIVEL URBAN

Fonduri comunitare n Romnia (dup 1990)


1991 1999 Phare (n general pentru asisten tehnic) 2000 2006 Phare CES, ISPA, SAPARD (cca. 5-600 mil.euro /an) din 2007 FEDR, FSE, FC, FEADR (cca. 2,5-3 mlrd. Euro /an) FEDR Fondul European de Dezvoltare Regional FSE - Fondul Social European FC Fondul de Coeziune FEADR Fondul European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural FEP Fondul European Piscicol

Fondurile Structurale Europene

POLITICA DE SOLIDARITATE

OBIECTIV MAJOR

ntrirea coeziunii economice i sociale n ntreaga Uniune european prin reducerea disparitilor n materie de dezvoltare ntre regiuni.
- Efect benefice asupra competitivitatii regiunilor/ oraselor - Efecte benefice asupra spatiilor publice urbane >>> creativitatea oraselor in modul de utilizare a spatiului public (real sau virtual) pentru promovare, dezvoltare de evenimente culturale, etc

Politica oraului
contract:
Interministerial Teritorial Contractual Participativ

= aciune global pe un teritoriu n cadrul unui

POLITICA ORASULUI in Franta


Sf. anilor 1960: criza modernitatii urbane descresterea cresterii economice stagnarea tendintei demografice in cadrul zonelor deja urbanizate inceputul fenimenului suburbanizarii inceputul gentrificarii nucleului vechi POLITICI DE REVITALIZARE A LOCUINTELOR IN ZONA CENTRALA suportate de guvernul francez + autoritatile locale > relocarea populatiei indezirabile, mutarea problemei la periferie Fragmentare urbana, expansiune Prima politica de regenerare in 1970: - OPAH (Operations Programmes dAmlioration de lHabitat). - HVS (Habitat et Vie Sociale) regenerarea teritoriilor decazute

1981-88: DSQ Dveloppement Social des Quartiers = Prima etapa a Politicii Orasului
-Sustinuta de socialisti -Managementul este realizat de o comisie care aduna laolalta reprezentanti din administratia centrala, alesi locali, organizatii publice, civile, institutii financiare 2 aspecte majore a DSQ: - Abordare teritoariala a fenomenului urban (targeted-area approach); - Abordare multi-sectoriala
Le dveloppement social urbain (DEZVOLTAREA SOCIALA URBANA)

- a corecta inegalitatile - a evita fractura sociala - a lupta impotriva excluziunii si marginalizarii cartierelor (zone urbane sensibile ZUS) - educatie sociala urbana in cartierele cu probleme (zone de educatie prioritara- ZEP)

POLITICA ORASULUI CA POLITICA INTER- DEPARTAMENTALA SI INTERMINISTERIALA

ANGAJAREA COLECTIVITATILOR LOCALE -intarirea relatiei autoritate locala comunitate- cetatean Proiecte interdisciplinare cu parteneri asociati municipal, departamental, regional IMPLICAREA CERCETARII UNIVERSITARE IN POLITCA ORASULUI EXCELENTA SI DIVERSITATE

CONTRACTUL URBAN
MASURI DE ELIMINARE A DISCREPANTELOR INTRE DIFERITE ZONE ALE ORASULUI MASURI DE REINTEGRARE SOCIALA MASURI DE VALORIFICARE A UNOR RESURSE

EXEMPLE
Titlu: MARELE PROIECT URBAN DIN VAULXENVELIN ara: FRANA Situl: oraul VAULXENVELIN (periferie din estul Lyonului) populaie: 44 535 dintre care 26 000 n 9 200 de locuine colective Context: ValuxenVelin este caracteristic pentru politicile oraului duse de 15 ani n Frana. Are ambiia s restructureze centrul oraului i s reabiliteze dou cartiere de la periferie a cror emblem ZUP simbolizeaz starea proast a periferiilor. Elementele programului: centrul oraului: 2 500 m 2 pentru echipri, 1660 m 2 pentru comer, 120 de locuine; cartiere ale ZUP: diversificarea habitatului, dezanclavare, reabilitare (1 600 de locuine). Actori: comitetul de conducere: Statul, Comunitatea Urban din Grand Lyon, comuna VaulxenVelin; societatea de economie mixt: Grand Lyon, comuna VaulxenVelin, Casa de depuneri i de consemnaiuni, Casa de Economii; echipa de conductori ai lucrrii urbane i sociale; efii de proiect. Calendar: 1984-1993

Titlul: PROIECT URBAN LA KAROW NORD ara: GERMANIA Situl: satul KAROW (periferia Berlinului) Suprafaa proiectului: 100 ha Termen: termen scurt Context: proiectul Karow Nord se nscrie ntrun plan de ansamblu care vizeaz s regularizeze creterea urban din Berlin, dup reunificarea celor dou Germanii. Este vorba de a crea noi cartiere periferice verzi (27 situri, 15 000 de locuine) printre care i Karow Nord. Sit prioritar, el va primi pturile medii venite din vechea Germanie de Est. Elementele programului: 5000 de locuine (dintre care 2 125 locuine sociale, 2 125 locuine locative intermediare, 500 locuine cu acces la proprietate); echipri (colare, de petrecere a timpului liber). Actori: comitetul de conducere: Senatul, Landul Berlin, arondismentul, promotori/constructori; beneficiari: Arge din Karow Nord (Groth+Graalfs, Gehag, Sba, WW, promotori particulari). Calendar: 19921997: elaborare i realizare; iunie- octombrie 1992: workshop; octombrie 1992: contract de proiect urban; noiembrie 1992: contract de construcie urban.

IMAX theater in Potsdamer Plaza

Titlul: DOWNTOWN FORTWORTH ara: SUA, TEXAS Situl: Suprafaa proiectului: 800 ha

Evaluare