nivelul solului cu cele de peste terasa locuintei de dedesubt, aceasta tipologie a inspirat

multi arhitecti ai epocii moderne.

Orasul si citadela Tesubaini (sec. AI VII-lea i.e.n.) de langa Erevan sou cunoscutul
Gras Priene (sec. 01 II-lea i.e.n.) sunt amplasate pe povarnisuri abrupte, pe culmea carora
domina Acropola sou templul-cetate. Acropolele, cetati si zone sacre in acelasi timp,
strajuiesc si domina marile arose ale Greciei antice, conferindu-le maretie: Tirint, sec. 01
XIV- lea i.e.n., Micene,sec. 01XIV-lea i.e.n.,Pergam, sec. 01 III-lea i.e.n.
"Cetatea Atenei marcheaza prima notiune clara a stiintei faptelor urbane; eo este
trecerea de 10 natura 10 cultura reprezentata, interior chiar fapte/or urbane, prin mit" -
Aldo Rossi,
Complexele religioase impunatoare ale Egiptului Antic, templul zeitei Hasepsawe de
10 Deyr EI Bahra, sanctuarul templului lui Hercule din Tivoli (sec.1 i.e.n.), mormantul lui
Hnumhotpe 01 III-lea sou pavilionul "Supremei armonii" Beijing, 1627- au in com un 0 ilustra
demonstratie de dialog cu vesnicia, a omului -demiurg ce supune sou se supune naturii
prin "faptul" sou artistic: ARHITECTURA.
Dintre asezarile istorice antice situate pe coline si in munti asezarile din Tibet par a fi
unele dintre cele mai interesante.
In Europa mediteraneana, planimetria oraselor este determinata de functia lor si
prin urmare, grila ortogonala s-a impus in multe cazuri: Priene- traseele regulate ale
strazilor fac co acestea so fie mai mult de jumatate prevazute cu trepte, orasul francez
Montflanquin etc.
In spatiul european mediteranean orasele colinare predominante sunt, totusi, cele
avand 0 structura "organica", adica adaptata formelor de relief. Prin relief, structura
organica se impune de 10sine co evident superioara celei ortogonale.
Relieful accidentat, spatiul limitat si accesul 10 insorire fac co asezarile
mediteraneene so aiba un specific recognoscibil.
"In Italia si Spania, relieful colinar prin excelenta determina structura si caracterul
oraselor. Roma e orasul celor sapte coline. Genova, Napoli, Malogo sunt arose dispuse in
amfiteatru, dominand golfurile, sou sunt suspendate deasupra campiei (Assis/). Altele
ocupa bazine interioare mai mult sou mai putin intinse sou accidentate, ridicandu-se pe
marginea lor (Bilbao, Florento) sou coborand in jurul unei inaltimi dominante
(Granada).. .Porto sou Toledo domina val incatusate.,." (Jacqueline Beaujeu-Garnier).
In tarile europene centrale si estice, numeroase arose colinare co Brasovul, Clujul,
Sighisoara, Sibiul, Zagrebul, Veliko-Tarn0 vo, Salzburg, Cracovia, Krumau sou Praga sunt
arose a caror silueta e determinata de elementul natural, dublat de cel 01 cetatilor
medievale fortificate.
Si in Europa Centrala si de Vest, numarul oraselor situate pe versanti colinari sou
muntosi este incomensurabil. Orasele Salzburg, Tarnovo sou Krumau sunt puternic
dominate de peisajul colinar si de monumente istorice impunatoare.
Localitatea Mont Saint Michel a devenit obiectiv turistic gratie cetatii cu acelasi
nume, construita in 1024. Celebra insula suporta un fenomen invers celui de 10 Venetia,
apele retragandu-se pe zi ce trece largind bozo terestra a colinei.
Africa de nord pastreaza 0 veche traditie urbana: case cubice cu terase
comunicante, inchise spre strada, deschise spre curti verzi.. .Orasul Constantine e asezat
pe versantul puternic inclinat, rod at de cheile adanci ale Rhumelului.
In Orientul Mijlociu, multe arose sunt colinare (Ierusalim) sou porturi
(Alexandria). dar cele mai accidentate terenuri sunt in Turcia si Iran.
 In America de Nord orasele se deosebesc de cele europene prin originea, siturile si
peisajul lor urban. Neavand monumente sou structura prestabilita, ele au adoptat
structura grila ortogonala, si acest lucru de cele mai multe ori in detrimentul reliefului.
Cazul cel mai discutat de abordare, daca nu gresita, cel putin discutabila, a unui
Gras colinar este cel 01 orasului San Francisco unde, in ciuda reliefului puternic accidentat,
s-a adoptat 0 trama ortogonala, dispusa polidirectional si a combinat acest lucru cu axe
dispuse radial si cu largi perspective, co si 10orasele baroce europene.
Intre anii 1920- 1960, Los Ange/esul este teatrul experimentelor arhitecturale
exceptionale, dintre care una e constructia in ponto. Wright si Schindler sunt primii care
inventeaza noile relatii intre coso si peisaj.
Desi materialele de constructie nu au constituit un factor elocvent in determinarea
tipologica a locuintei pe ponto, predominand mereu ratiunea si logica inscrierii
geometrice in teren, a conditionarilor pantei, totusi, remarcam 0 evidenta performanta in
dezvoltarea tipologica a rezidentialului urban dupa aparitia betonului armat.
Locuinte indraznete, avansand in consolo deasupra vidului, inaltandu-se pe versanti
inaccesibili decaf alpinistic sou cu ascensorul, poduri unind malurile unei prapastii, nu s-ar
fi putut realiza decaf in conditiile folosirii unei tehnici a precomprimarii sou a structurilor
metalice.
Arhitectul Schultz experimenteaza sisteme usoare avand structuri metalice si uzitate
pana atunci numai in industrie, devenind celebru cu coso" Test-system" realizata 10
Beverly-Hills.
Marii arhitecti ai perioadei moderne au conceput dezvoltarea urbana co
organizandu-se suprateran, in ideea de eliberare a solului de constructie si destinarea so
circulatiei auto si loisirului.
Structuri urbane gigantice total desprinse sou indiferente fata de teren, recreond 10
inaltime suportul nostru initial terestru, au fast imaginate de Le Corbusier, Walter Jonas,
Kenzo Tonge, Paolo Soleri etc. Aceste "viziuni urbane" majoritatea nu s-ou realizat, fiind
considerate si azi utopice. Cumbernault-ul, centru urban megastructural in Morea Britanie,
alaturi de campusurile universitare din Gran, Consenza sou Constantine, nu fac decaf so
demonstreze pericolul indepartarii de natura. Periclitarea ecosistemului planetar a
semnalizat necesitatea reintoarcerii 100 noua era a urbanismului, era urbanismului natural,
destinat refacerii distrugerllor provocate de om naturii si a conlucrarii armonioase cu
aceasta.

SITUATIAASEZARILORDELUROASE
IN TARA NOASTRA

Daca 10 com pie asezarile noastre prezinta deseori discontinuitate in dezvoltare, in

schimb in zonele subcarpatine, cu vaile si colinele lor, sou platourile montane au fast in
mod continuu populate.
Zona sacra a dacilor de 10 Gradistea Muncelului, prin grandoarea si densitatea
templelor, maretia si misterul locului ramane so ne uimeasca in continuare starnindu-ne
imaginatia.
Cetatile-resedinta dacice de 10 Costesti, Gradiste, Piatra Rosie, Blidaru, Popesti etc.,
co si asezarile doc ice rurale din muntii Orastiei sunt dovezi incontestabile ale existentei
populatiei in zonele subcarpatine inca de acum doua milenii.
Cetatile construite de romani, ce au devenit ulterior bale ale dezvoltarii viitoarelor
localitati, sunt situate in zone colinare blonde, pe podisuri si in proximitatea apei co sursa
de viata: Appulum, Nopoco, Potoisso,Tibiscum,Berzobissou capitala Daciei romone,
Sormizegetuso UlpioTroiano.
Navalirilebarbare ce au urmat ocupatiei romane au favorizataparitia unor sisteme
de fortificatii destinate apararii populatiei. Daca Carpatii Rasariteninu au constituit 0
pavaza in fata barbarilor,in schimb MuntiiApuseniotero dovezi ale unei continuitatide
locuire,de unde si puritatea si profunzimeatraditieietnograficesi de constructiedin acea
parte a tarii. Acelasi lucru s-ar putea spune si despre zonele montane ale Bronuluisi
Moromuresului.
In timpul ocupatiei maghiare a fast reformat si intarit sistemul de aparare cu noi
donjoane si cetati dispuse pe lantul carpatin, incepand de 10 Portile de Fier si pana 10
Bucovina de nord. Cetoteo Oevei, Bronului,Hunedoorei, desi construite in perioade si din
ratiuni diferite, au pozitie strategica si simbolica asemanatoare si domina orasele
dezvoltate in proximitatea lor.

Peste 57 % din asezarile romanesti sunt situate 10 altitudine cuprinsa intre 300 si 1500
metri, totalizand 0 populatie de 44 % din populatia totala a tarii.
In cazul acestor localitati terenul inclinat si intraperimetral a fast folosit fie in scopuri
militare, reprezentative (primarii, biserici), pitoresti (amenajate co lac de agrement si
belvedere), sou deseori in scopuri curative (zonele bogate in rezerve de ape minerale sou
gaze curative au fast folosite co amplasament pentru statiuni balneo-climaterice: Saline/e
de 10 Potaissa - Turda sou termele romane de 10 Herculane si Felix).
Asezarile rasfirate, asezarile montane situate 10 peste 800 m altitudine sunt asezari ce
atesta continuitatea populatiei si au 0 fizionomie specifica.
Asezarile de deal si podis (400-800 m altitudine), nascute din asa -zisele "sate
devalmase" si avand asa-zisa "obste sateasca" sunt dominante co pondere in Romania,
avand 0 structura lotizata cu tesut stradal organic, niciodata ortogonal, dovedind
adaptare 10 teren si intelegere maleabila a acestei adaptari.
3.CONCEPTE NATIONALE, REGIONALE, CONTINENTALE 51 COMPARATII

America anilor '20 ai acestui seGal este taramul experimentarilor calor mai variate
tipologii de locuinte individuale pe ponto, co 0 expresie a creativitatii, imaginatiei si fortei
omului in inclestarea cu natura.
LosAngeles-ul este unul din locurile de intalnire a arhitecturii moderne si a acestui
element, nu mai putin modern, care este ponto. Pe colinele de 10Beverly Hills,arhitectul
Schindler a realizat, intra anii 1920 si 1940,sute de locuinte si, folosind betonul armat 10
maxima capacitate a expresiei, a reusit performanta nuantarii in zeci de tonuri si
sensibilitatia relatiei om - natura prin intermediul arhitecturii.
Genialul Wright, nu mai putin si-a pus amprenta personalitatii sale pe numeroasele
cladiri executate fie in ideea unei integrari organice in natura, fie conflictualizand raportul
cu aceasta.
Situl co un context apare pregnant in secolul 01XX- lea si abia acum e considerat
co 0 problematica "moderna". Modernitate- pentru pionierii arhitecturii pantelor co
Schindler si Wright- insemna 0 atitudine strict conceptuala, lipsita total de constrangeri
economice. Logica singura a pantei este inteleasa co un rationalism modern, un
functionalism 10modo in anii '20.
Fata de anvergura problemelor legate de volumetrie, inscriere in sit, ideea de
pericol, de miscare, dezechilibru, indrazneala, contradictie etc., deci ideea unui spatiu
conceptualizat, simbolizat,problematica functionala apare co minora.
 Conceptualizarea problematicii pantel in secolul "modern" se izbea pe de 0 parte
de vechile prejudecati functionaliste - de pilda situa rea 10 nivelul terenului a receptiei,
salonului, sufrageriei si amplasarea 10 etaj a camerelor de dormit, prejudecata ce a fast
abandonata in favoarea a ceea ce s-a numit "Iogica pantei": vederea frumoasa,
orientarea cardinala a pantei, accesul in sensascensional.
Problemele esentiale ce au inceput so apara nu sunt legate de aceste prejudecati.
Restrictiilevechi sunt parasite, "teoria formala" caracterizand creatia de inceput de seGal
a marilor personalitati ale secolului modern co Wright,Schindler,Aalto, Le Corbusier etc.
In bozo acestui limbaj formal, Wright dispune pe ponto de un limbaj "geologic" sou,
in in mai mica masura, "bionic" sou "botanic"; Schindler experimenteaza "miscarea unui
solid pe un plan inclinat".
Asezarile pe terenuri inclinate a unor localitati americane din a doua jumatate a
secolului 01 XIX-lea nu este specifica Europei turistice. In schimb, Los Ange/es-ul anilor
ultimului sfert 01 secolului 01XIX-lea promoveaza rezidentialul pe coline in numele vederii
frumoase spre ocean si spre Grassi 01"eliberarii" de constrangerile automobilului.
Unul dintre cei mal prolifici si in acelasi timp foarte bine "cotat" arhitect 01 acelor
timpuri in America este R.M.Schindler,arhitect 01 carui limbaj formal exprima 0 paleta
extrem de largo de "figuri" ale unui solid pe ponto. Prin numeroasele si variatele sale
exemple, Schindler otero 0 adevarata teorie formala a arhitecturii "departe de justificari
ideologice", in care solidul este dispus pe ponto pentru a suferi diverse si dramatice
modificari: de 10 alunecari, deplasari, rostogoliri, 10 dislocari, rupturi, desprinderi, toate
concepute co 0 miscare a carei scenografie surprinde 0 anumita ipostaza.
La Coso Wolfe, una dintre cele mai mult discutate, Schindler implanteaza pe 0
ponto de 45 0 cladire dispusa in consolo inspre amante, dovedind nu numai depasirea
unui functionalism perimat, dar si depasirea unor sensuriconstructive prestabilite: "in lac
de a exagera stabilitatea constructiei, cerceteaza posibilitatile dezechilibrului. Avand 0
structura pe cadre atat de subtila inGot do iluzia disparitiei structurii portante, constructia
pe piloti permite vederea oceanului inca de 10fundatii", jar volumele superioare, iesite in
console repetate spre oval, sporesc din profil senzatia dezechilibrului.
Modernitatea lui Schindler conduce 10 inlocuirea scolii wrightiene cu Stilul
International. Coso Loke
Trovis (Texas) e un cub
dispus pe diagonala ce
"nu pretinde decaf so se
rostogoleasca".
Conceptiei
wrightiene clasice de
amplasare a caselor pe
cui me, pe parcursul sou
10 poalele pantei,
Schindler ii opune ideea
declansarii unei miscari
de rostogolire, coso e
surprinsa intr-unul din
momentele acestei
rostogoliri(indiferent de pozitia pe profilul pantei) inainte, in timpul sou dupa "cadere".
 Figura clasica ramane cascada. Dar Schindler nu se multumestecu un limbaj
banal, el sugereaza miscare in "ralenti", co si cand volumul or suferi 0 franare in cadere.
Aceasta cadere e uneori contrabalansata de 0 cascada inversa ce do echilibru maselor.
Wright descoperain California originea Americii, adica indienii.Aceastasensibilitate
a contextului local era deja a so, deoarece in Japonia el a cautat elemente
arhitectonice care semnificau profunda apartenenta a cladirii moderne 10spiritul locului.
De aceasta idee se impregneazasi Schindler. Teoria so va intalni pantele din vestul
american, va pierde structura, betonul, ideologia sociala, dar va atinge 0 dimensiune
atmosferica.
Wright, dupa ce a stabilit distinctia intre a construi "in" si nu "pe" colina, pentru
proiectul unei locuinte va dezvoltatema intr-oseriede proiecte unde coso se imagineaza
intr-unmoment 01pantel, intr-untimp geologic, intr-unmoment 01naturii.
Conceptia organica a lui Wrightse exprimain raportulcu fatui si cu fatui "special"
intre constructie si natura, raport ce presupuneco "artefactul" se naste din sit co 0
cresteregeologica sou co 0 cresterebotanica soucadere de apa.
Exemplul Gel mai cunoscut in acest sens este renumita "CASA KAUFMANN", sou
"coso de 10coscodo", care simbolizeaza " stanco, co 0 energie puternica si naturala, nu
subordonare, ci mal degraba stapanire, pozitie dominanta si securitate.. .atributele
vechilor castele" (Dominique Rouillard-Construire10pente).

Spre deosebire de anii 1905 cand

motivele apei folosite de Wright erau ta~nirile,
fantanile, 10 maturitate sensuI caderii apei e
inversat, apa code dupa ce a fast oprita sou
nu de un baraj ce implica orizontalitatea partii
superioare si simetrie (Doheny Ranch, 1921;
Little Dipper, 1923; Samuel Navarro House
destinata fiului sou Lloyd, 1926).
" Uneori, impresia generala a casei e
aceea a unei falii violente (de pilda 10 Morris
House, 1946; Point View Apartment Tower,
1953) sou a unei perforari a colinei (Smith
House, 1938; Huntinton Hartfort Play Resort,
1947)co un fel de nucleu dur, natural 01colinei
care, in urma unui cataclism natural, face so
creasca coso asemenea unei ciuperci dupa
ploaie.
Alteori, in conjugarea straturilor in
cresterea succesiva a colinei inca neacoperite
de vegetatie, apar ici si cola peretii casei, co 0
"crestere" din raGa (ErnisHouse,1924;Hunting
Lodge, 1923;Bell House, 1938).
La Wellington & R. Cudney House (San
Marcos -in desert), 1927, cladirea trebuia so
rasara din desert gratie materialelor
desertului...ansamblul cladirii e redat "mai cactus decaf or putea fi un cactus in sine".
0 crestere a zonei habitabile deasupra unui suport rigurosvertical care se largeste
cu un volum evazat se gaseste 10Martha Taggart House,LosAngeles, 1922.
De 10 Robbie House, ce reprezinta capodopera unei serii de case "ale preeriei",
trecand prin Ta//iesinVest- 0 minunata integrare in orizontalele desertului- si pana 10
Kaufman House, Bear Run Pensylvania si renumita "Casa de la Cascada" considerata
capodopera absoluta a operei lui Wright, arhitectul traverseaza nenumarate experimente,
unice in felul lor si care propun abordari inedite si extraordinare ale dialogului om- natura,
dialog in care postura umana e primordiala, omul demiurg transformand si modeland
natura.
Wright impartaseste cu Schindler 0 reprezentare a pantei co peisaj in miscare.
Schindler gandeste peisajul prin elementele sale: aer, lumina, spatiu, materiale si
prin proprietatile fizice: ponto e 0 miscare de coborare care e stopata de arhitectura, e
amplificata si inversata.
Atitudinile pe care Ie poate lua un volum pus pe un plan inclinat sunt comparate si
diferentiate pornind de 10trei figuri de bozo date de Schindler si raportate fiecare 10 un
model: balansare (Wolfe House), cascada (Walker House) si contramiscare (Van Patten
House),altfel spus,expresia unui echilibru, a unei caderi, a unei montari a pantei.
Intre Wright si Schindler, diferenta e esentiala in ceea ce priveste maniera lor de a
teoretiza arhitectura.
Discipol fidel 01 lui Wright, John Lautner afirma 0 individualitate absoluta, 0 mare
diversitate si creativitate, un tel de imaginar de ludic. Dincolo de valurile madej,
arhitectura lui se vrea clasica prin faptul co e "in afara epocii". La Casa Malin numita
Chemosphere, construita 10 Hollywood in 1960 pentru un inginer aeronautic, solutio de
farfurie dispusa pe un singur picior permite un impact minim cu solul; pentru a elimina
senzatia de ameteala, ferestrele sunt inclinate spre interior. Casa Carling, Los Angeles,
1947,construita pe 0 trama hexagonala, are un acoperis orizontal sustinutde tiranti ce ies
in afara cladirii.

La Acapulco, Lautner utilizeaza pentru 0

coso de weekend forme lipsite de
constrangeri, fluide, libere, dar protejate si
acoperite, in timp ce 10 Elvod House, 1968,
Palm Springs, California, libertatea este totala.
Spatiul habitabil este fie subteran, fie peste
apa sou deasupra vidului.
"Figura ceo mai des intalnita 10 Lautner
este "incalecarea" 1045.
Doua case (Carling House si Polin
House) sunt construite pe aceleasi principii:
degajarea vederii periferice, stapanirea
costului constructiei si compozitie libera in
plan.
Prefabricarea locuintei e 0 trasatura de
bozo a arhitectura anilor '60 in general. Eo provine din cerinta usurintei de transport,
montare si depozitare, precum si din evidenta reducere a pretului de cost 01constructiei.
 Tehnologia ca motivatie in sine devine tot mal tentanta in experienta creatoare
incitand in atacarea unor situri inaccesibile, terenuri situate pe piscuri, faleze marine, zone
izolate in jungla, regiuni polare sou desertice.
In 1927, Buckminster Fuller vede in
zonele polare sou desertice amplasamente
ideale pentru instalarea unor localitati
coloniale, realizabile exclusiv prin mijloace
ultramoderne de prefabricare, transport,
ancorare, fundare etc.
Richard Neutra imagineaza in 1928
atacarea colinelor cu versanti abrupti ale Los
Ange/es-ului cu constructii usoare metalice,
montabile in 24 de ore.

Inaccesibilitatea sitului a sugerat mereu

solutio de a aseza 0 coso "container", asa
cum sugereaza atatea locuinte de week-end prefabricate. De asemenea, tentatia
industrializarii care so permita serierea elementelor constitutive ale constructiei,
transportarea si montarea lor oriunde, a fast enorma, de unde si numeroasele exemple de
asemenea locuinte create de marii arhitecti: Wright- coso "all steel" 10LosAngeles, 1937,
Pierre Koenig- "Case Study House" -1959, Los Angeles, Buckminster Fuller sou Richard
Neutra- Lowell House, United State Steel,Sequoyah House, 1957etc.
Daca locuinta Chemosphere a lui Lautner, 1960,reia in cazul unei case individuale
principiul calcanei portante unice si izolate, ce sustineintreaga constructie, care arata co
0 superba ciuperca, in regiunea muntoasa de 10Capistrano, 1963,ideea este extinsa 100
sulfa de apartamente sustinutede coloane, dar volumetria apartamentelor e interlocata,
suprapusa (Alvar Aalto- Capistrano Appartments).
La Coso Malibu "Pole house" a arhitectului Pierre Koenig, 1982,locuintele cuplate
cote patru sunt suprainaltate pe pilot zvelti, astfel incat oceanul so ofere 0 priveliste cat
mai largo locatarilor.
Garcia House a aceluiasi John Lautner (Los Angeles, 1962), e door 0 cladire
sugerand 0 mare consolo deasupra vidului.
Asezarile pe terenuri inclinate ale unor localitati americane existente inca din a
doua jumatate a secolului 01 XIX- lea, se imbogatesc cu numeroase resedinte luxoase,
promovate in numele vederii frumoase spre ocean sou spre Gras:

-RICHARD O. SPENCER,CosoSpencer,SantaMonica,California,1950

Foarte preocupat de proiectarea

caselor pe terenuri inclinate, Spencer si-a
construit propria locuinta pe un teren cu 0
ponto de 40 de grade in Santa Monica
Canyon.
Coso este alcatuita din doua volume
unite printr-o veranda partial acoperita.
Bucataria, locul de luat masa, dormitorul si
baia sunt situate in aripa estica: Cealalta
-JOHN NASHANDERSON,
Casa Muir Dawson, Silverlake,California, 1956

0 substructura suspendata pe un teren in ponto a permis crearea unor noi conditii

de amplasare pentru Muir Dawson Residence, lasand totodata spatiul de dedesubt larg
deschis.
Desi cu un singur nivel, coso a fast proiectata cu doua nivele. Cand Los Angeles
Timesa publicat proiectul, numai nivelul superior era compartimentat si ocupat, pe cand
Gel inferior, inca gal , contribuia 10sporirea rigiditatii sistemuluide sustinere.
Accesul din strada se face printr-o rampa inclinata, care asigura astfel intimitatea.
Cei 80 mp ai nivelului superior cantin camera de zi cu locul de luat masa, 0 bucatarie,
doua dormitoare, 0 baie si 0 terasa care se intinde pe trei laturi ale planului.
Suprafata de 70 mp a nivelului inferior a fast astfel distribuita inGotso poata fi folosita
co extensie a zonei superioare, co studio sou camera de oaspeti.
Peretii de compartimentare faro rol structural si 0 biblioteca impart zonele
functionale, pastrand 10exterior pereti cortina.

-CARL L. MASTON,Casa Hillside Town, Los Angeles, California, 1962

Principalul tel 01arhitectului in realizarea acestei case pe un teren cu ponto de 45 a

fast pastrarea caracterului natural 01terenului.
Peretii si planseele din beton armat se sustin reciproc pentru a refine pamantul ce
inconjoara coso pe trei laturi.
Amplasata pe un lot de numai 1000 mp, locuinta totalizeaza 0 suprafata de 190 mp
si se dezvolta pe verticala pe trei nivele. De 10 drumul de acces, coso pare inchisa 10
partea inferioara si deschisa 10 ceo superioara. Un lid faro ferestre se ridica de-a lungul
fatadei cladirii pe inaltimea a doua nivele si serveste co 0 bozo pentru inchiderea din
sticla de 10 partea superioara.
Accesul auto 10 primul nivel trece prin zidul din spate, de unde 0 scara conduce 10
zona de noapte, situata 10 nivelul 01 doilea. La ultimul nivel se afla un studio, camera de zi
si locul de luat masa, despartite printr-un perete de sticla de 0 terasa si 0 mica piscina.
0 lucarna continua situata de-a lungul zidului din spate aduce lumina in spatele
casei.
 WILLIAM WALLACE REID,Coso Reid, Santa Monica, California, 1965

Pentru a-si realiza propria locuinta pe un

teren in ponto, arhitectul a adoptat 0 solutie
structurala indrazneata: stalpii de fundare inalti
de 12 m asigura 0 buna asezare pentru
ansamblul dezvoltat pe trei nivele, legate
printr-o pasarela 10nivelul strazii.
Accesul se face pe 10 nivelul superior,
unde se atla 0 mare camera de zi. Trei
dormitoare se atla 10 nivelul 01 doilea, in timp
ce studio-ul proprietarului se atla 10 nivelul
inferior. Ferestrele triunghiulare dezvaluie
geometria structuriiportante.
In ciuda dimensiunilor mici ale bazei-
7.30X 7.30m, suprafata utila totalizeaza 204 mp.

-RAULGARDUNO,Casa Hummel, LosAngeles, California, 1969

Un teren ieftin "neconstruibil", co si Gel

din cazul de fata, de cele mai multe ori
necesita 0 investitie financiara mai mare
pentru construirea unor fundatii adecvate.
Pentru realizarea acestei locuinte 10 sud de
Glendale, arhitectul a recreat terenul,
stabilizandu-1 prin amplasarea a trei stalpi de
beton infipti 7.50 m in teren. Trei grinzi din otel
de 17 m lungime atlate in consolo pe ambele
directii creeaza 0 platforma care serveste co
noua bozo a casei. De 10 dimensiunea initiala
de 90 cm a chesoanelor, 10 extremitati grinzile
,,-- masoara door 25 cm.
Cu exceptio dormitorului matrimonial atlat 10 nivelul superior, toate celelalte
incaperi se atla 10nivelul inferior si aproape toate se deschid spre 0 terasa.

In anii '50- '60, datorita cresterii densitatii populatiei, au avut lac primele incercari
ale unor colectivitati urbane europene de a-si exprima posibilitatilede experimentarea
unor tipologii de locuire semicolectiva.Programemari, ample, apar in Anglia, Tarilede
Jos, Finlanda si Suedia si, bineinteles in Elvetia, Italia, Franta sou Germania unde,
dispunandu-se de un relief va riot si muntos, experimentele locuirii semicolective pe ponto
se inmultesc cu rapiditate.
TarileEuropeioccidentale au exersatprin excelenta doua tipologii de bozo ale
abordarii locuintei semicolective pe ponto: locuinta covor si locuinta cascada.
Formulaceo mal simpla, LOCUINTA CASCADA obtinuta prin retragerea aceluiasi
apartament (cuplat in oglinda sou nu) pe ponto, este si ceo mai raspandita.
Daca 10 Wright, Schindler sou Lautner relatia edificiu - teren inclina in favoarea
primului termen, in sensul co, desi ponto genereaza conflictul, chiar dramatizandu-l, eo
este lasata neatinsa, pastrandu-i-se configuratia, tot efortul este facut in "ajutarea"
constructiei care aluneca, se contorsioneaza, 10 Aalto, in schimb, se inteNine asupra
terenului ce devine prelucrat intr-o succesiune de terase largi ce urmaresc configuratia
naturala, artificializand-o si accentuand-o constient si rafinat.
Coso Carre, construita de Aalto pentru vestitul comerciant de tablouri LouisCarre 10
Bozoches-sur-Guyome,este dominata de gradina plina de pomi oj colinei pe culmea
careia e amplasata cladirea. Accesul e condus serpuit pe trepte gazonate, permitand
astfel 0 privelistevariata 10infinit asupra padurii de stejari.
In comparatie cu Wright, Schindler sou Aalto, care ofera locuinte organic implicate
in teren, Le Corbusier, in seriile de case Dom-in-o, elimina terenul in relatia cu restul
spatiului construit, prin introducerea pilotilor de sprijince permit 0 atitudine indiferenta fata
de sol, co de altfel fata de orice alt context furnizat de natura, facand astfel posibil
drumul spre abstractizarea totala a demersului artefactual 01cladirii de locuit.

Aalto foloseste aceasta formula 10 Kauttua, unde apartamente mari de un nivel

sunt dispuse retras pe ponto, astfel inGot formeaza un "bloc cascada clasica" simpla.
Pivnitele sunt de fapt partere extinse in subteran, jar accesele sunt 10 nivelul terenului.
Orientarea apartamentelor este sud, co si ceo a liniei de ceo mai mare ponto a terenului.
De asemenea 10 Cambridge, USA,Aalto utilizeaza ponto in modul Gel mai logic cu
putinta, de data aceasta reusind so obtina 0 "densificare" a regimului construit, prin
restrangerea ariei construite 10sol si marirea suprafetei de suprapunere.
Pe pantele mari, in general se utilizeaza retragerea aceluiasi apartament pe
versant, terasele largi cuprinzand toata lotimea apartamentului de dedesubt, co 10
locuintele in terase ale arhitectilor Anne Tinne si Mogens Frus de 10 Oslo, sou exemplul
arhitectilor Stucki si Menil.
Abordarea unor solutii prefabricate, seriate sou industrializate in scopul reducerii
pretului ansamblurilor rezidentiale a facut co acestea so sufere de monotonie si lipsa de
identitate.
Aparitia curentului post- modern, odata cu critica modernismului,prilejuiesteun nou
mod de conceptualizare mult mai complex si mai implicat, atat tehnologic, cat si
conceptual.
Curentul "metabolist" pare a
corespunde Gel mai bine noilor deziderate
decurgand din insatisfactiile arhitecturii
moderne. Arhitectura "metabolista"
favorizeaza aparitia unor noi tipologii pe
ponto:"conglomeratul"si"megastructura" ,

Conglomeratul- bioclimatic sou

geografic- mediteranean- are co prima
exemplificare celebra lucrare a lui Moshe
Safdie intitulata "Habitat '67" si co geneza
"mastabaua" intruchipandimaginea orasului
traditionalmediteraneanpe ponto.

Caracteristicileacestei categorii ramon

aceleasi cu ale curentului pe care-I
reprezinta:
-0 identitate a locuintei in cadrul ansamblului realizabil prin varietatea formelor si a
volumelor, dar si prin varietate a pozitionarii lor in cadrul ansamblului structurii urbane;
-0 posibila crestere, dezvoltare a ansamblului faro co unitatea compozitionala so aiba de
suferit;
-0 interpenetrare organica a spatiului interior cu Gel exterior, a naturalului cu artificialul etc.
0 abordare contextualista de tip bio- climatico- geografic 0 prezinta si ansamblurile
realizate pe teritoriul Frantei, in orasul Port La Go/ere, pe pantele abrupte ale unei faleze
marine. Ansamblul otero exemplul elocvent 01 unei arhitecturi extrem de personalizate si
avand identitate puternic exprimata, atat 10 nivelul intregii structuri, cat si 10 nivelul
unifamilial.
Com in aceeasi tendinta tipologica s-ar inscrie si cartierul Cite Renaudie situat pe
colina Vieux Givors - Franta sou ansamblul lui Pierro Sartoga 10 Kuste langa Roma sou Gel
realizat de arhitectii F. Arnold si Davila Weggia, E/vetia.

Tendintei de "efemerizare" a celulei

prefabricate i se opune 0 alto, aceea de
"perenizare" a structurii - sistemul constructiv
organizat co 0 megastructura devine suportul
static si edilitar 01 unor ansambluri gigantice,
concepute 10 scara urbana si performante din
punct de vedere tehnologic.
Craterele celebre ale lui Walter Jonas se
inscriu in categoria utopiilor, alaturi de exemplele
studiilor lui Lantos, Spania, ce imagineaza unitati
de locuit in forma de stadion.
Deceniul sapte 01 acestui secol exceleaza
prin proiecte utopice dintre care "colinele" sunt
parco obiectivul cel mai obsedant.
La Marl, in Germania, arhitectii R.R.Frey,
H.Schroder si K.Schmidt au realizat 0 colina
folosind in intregime spatiul intunecat de sub
structura co pe 0 zona polivalenta, precum si
varianta de project 10 Frankfurt, Kassel, Ulm
propusa de aceiasi autori.
Tentatia de a construi locuinte in terase
,
deasupra
proiectullui marilor
E.Giselsoli polivalente
pentru s-acongres.
0 sola de concretizat in

Dezideratul principal pentru locuinta colectiva ramane in principiu eficienta,

realizabila prin reducerea costului si timpului executiei, precum si prin densitatea ridicata.
De aceea, blocul terasat, "conglomeratul" sou "megastructura", realizabile industrial,
continua so ocupe un lac important in aria profesionala.
In Elvetia, Eckard Schulze construieste un imobil de locuinte terasate dense,
consolidand terenul cu 0 grinda oblica si un pinten ce au rolul de a prelua componentele
de alunecare. In ciuda aparentei rigiditati a compozitiei, sesizabila in sectiunea
caracteristica, planul dezvaluie 0 functionalitate perfecta in conditiile unei individualitati
unifamiliale si a unor terase proprii, atat 10 sol, cat si 10 extradosul terasei apartamentului
riA riAriASlJht.
 Un interesont experiment este oterit de orhitectul Engel in Germania unde
construieste un bloc terosot ale corui redone de inscriere in teren sunt preluote otot in
plan cat si in elevotie, ostfel inGot intregul volum este olcotuit dintr-o olternonto de plin si
gal, exprimoto prin volume cubice inchise, semideschise sou deschise pe contur, dispuse
cu cele douo directii ortogonole ratite 10 45 de grade toto de linio de ceo moi mare
ponto.
Din punct de vedere 01 modalitatii de locuire, tipologia de cascada este ceo care
imbina in modul cel mai fericit avantajele locuirii individuale cu cele ale locuirii colective,
oferind cetatenilor acele mult cautate zone de intrepatrundere destinate vietii
semicolective. Caracterul de mare generalitate 01 acestei tipologii reprezentative pentru
locuirea specifica pantei, rezulta si din faptul co permite adaptarea modulului, cu foarte
mici modificari 10 mai toate categoriile de ponte.
Spre deosebire de locuinta terasata de tip cascada de 10 Frieburg ce se asaza pe 0
ponto de cca 23 de grade, relativ obisnuita pentru astfel de solutii, 10 Bach- Frenbach
arhitectii Ir si Michel se integreaza particularitatilor unei ponte abrupte de 42 de grade cu
0 locuinta interesanta prin rezolvarea teraselor- jardiniera si prin realizarea unei perfecte
izolari vizuale a apartamentelor. Structurarea acestora este omogena pe lungimea pantei,
avand apartamente de cinci si sase camere, cu exceptio celor din amonte care sunt de
sapte sl opt camere.
Cazul locuintei cascada de 10 lug, Elvetio, a arhitectilor Strutki si Menil rezolva
diversitatea de inclinatie a pantei prin alegerea unor partiuri diferite notate cu A, B, C, D,
E, pe care Ie suprapun prin repetitie omogena in cadrul modulului urbanistic de sase sou
sapte ori.
Solutio arhitectilor Remund si Eliot de 10 Proten Elvetio, foloseste avantajul translatarii
pe doua directii a apartamentelor pentru obtinerea unor insoriri acceptabile in conditiile
unei orientari nefavorabile a pantei (nord) avand 0 inclinatie de 28 . Numarul de noua
suprapuneri ale nivelurilor confirma ipoteza unui contort de parcurgere pietonala a pantel
in lipsa liftului care so nu depaseasca cinci caturi (P+ 4).
0 rezolvare interesanta 0 prezinta ansamblul de 10 Umiken Elvetio 01 arhitectuluj
Eigen, care e dotat cu un sistem de scari si un lift inclinat cu opriri 10 fiecare 01 treilea etaj.
Inclinarea pantei este de 30 , jar padurea de pini din partea superioara a pantei apara
intreg ansamblul de vanturile reci, nordice, ale zonei.
0 situatie deosebit de interesanta 0 prezinta ansamblul de 10 Hornberg, Germonio,
unde arhitectul Reiner Disze din Korlsruhe valorifica un sit considerat pana atunci
neutilizabil din cauza orientarii spre nord a ansamblului. Autorul adopta trei tipologii de
modului specifici pantel, notati cu A, B, C, care au 0 orientare laterala in raport cu linia de
ceo mai mare ponto a terenului, adica vest sou est. Ansamblul este organizat oarecum
neobisnuit- in intelesul, de pilda, 01 cascadei clasice (care are orientarea cardinala
favorabila spre oval). Circulatiile sunt organizate atat in spatii colective- scari verticale- cat
si in spatii semicolectlve- cursive orizontale. 0 strada interioara distribuie bilateral (aval-
amonte) circulatia pietonala si e legato de dotarile principale ale ansamblului: magazine,
birouri, amenajari sportive.
Inaccesibilitatea sitului a sugerat mereu solutio de a aseza 0 coso "container", asa
cum sugereaza atatea locuinte de week-end prefabricate.
Coso Chalet "container", project, 1989, 01 unui grup de arhitecti din Paris se doreste
un habitat de loisir, modulabil, evolutiv si demontabil. Echipamentul e prevazut de 10
inceput, co si amenajarea interioara. Patru piloti se adapteaza telescopic 10 sol. Peretii
"sandwich" de lemn sunt perfect izolati si rabatabili.
 Reducerea10 maximum a punctelor de sprijin in cazul terenurilor in ponto e 0 solutie
ingenioasa ce reduce mult dificultatile legate de amenajarea acestuia.
Conceptia suspendarii deasupra pantei in ideea lasarii terenului natural si liber are
numeroase critici ce vin din partea "demersurilor integrationiste", cum or fi: Atelierul 5
Berna, arhitectii Scherer si Metron, Renaudie etc., ce se opun acestui mod de a vedea
situl, interpretandu-1 co pe 0 "negatie" a acestuia.
Ideea de coso "columbar", suspendata 10 inaltime pentru a lasa terenul neatins,
caracterizeaza si locuinta numita "TOTEM" (proiectul arhitectului R. Brasiunas, Paris) ce se
constituie intr-un modul de cca patru- cinci apartamente dispuse pe patru piloti infipti in
teren 10 cote variabile. Ansamblul populeaza un versant montan in Alpii francezi si a fast
prezentat sub forma de project in cadrul unui concurs organizat de prima ria localitatii
Megeve in 1989. Accesul 10 teren e propus a se face printr-o pasarela. Alaturi de
pasarelele orizontale (Polito house, Los Angeles, Raphael Soriano, 1939, sou Mario Botta,
Riva San Vitale), locuintele suspendate pot fi abordate si gratie unei circulatii mecanice
continute in piciorul- suport.
Pentru Mario Botta, raportul dintre
arhitectura si peisaj este "0 reapropiere a
pamantului insuside cafre om".
La Coso Riva San Vitale, ideea unei
ruine izolate in padure a condus 100 coso in
forma de turn legato de ponto cu 0 pasarela
care accentueaza izolarea casei, situata in
Monte San Giorgio. Podul strapunge coso si
conduce 10 un studio aflat 10 nivelul superior,
de unde prin intermediul scarilor se ajunge 10
nivelurile inferioare.
Terenul ouster in ponto nu permite luxul
unei gradini, dar 10 nivelul inferior se afla 0
veranda cu privelisti spectaculoase asupra
culmilor acoperite de zapada de deasupra lacului Lugano.
In ceo mai mare parte, casele individuale ale lui Mario Botta sunt amplasate pe
versanti abruptio
La casele din Breganzona, inclusiv studiile 10coso Ptaffli din Viganello, coso Medici
din Stabio sl mal ales 10 Magno se constata 0 simetrie dominanta fata de 0 axa ce
corespunde cu linia de ceo mai mare ponto a terenului, jar casele au practic door 0
singura fatada pentru co tot restul casei este orientat contra dealului. Terenulfiind abrupt,
coso nu se poate exprima decaf prin fatada ei orientata spre vale. De aceea toata
imaginatia se concentreaza in a exprima fatui pe aceasta fatada: istorie,semn, "scenariu
care reprezinta teatrul vietii".
La proiectul unifamilial de 10 Bellinzon Cantonul Ticino, apar usoarele asimetrii in
plan, cat sl referitoare 10 raportul dintre directia de acces si directia rotita a unei axe de
simetrie a casei propriu- zise. E interesant de constatat, totusi, co ambele provin dintr-o
perfecta incadrare in sit in sensul liniei de ceo mai mare ponto a terenului care, dupa
cum s-a vazut, poate fi uneori variabila.
Desi covarsitoarea majoritate a cladirilor de locuit ale lui Mario Botta sunt
unifamiliale, predilectia spre rezidentialul semicolectiv apare in preocuparile de data mai
recenta in cazul complexului Rancate, Ticino si in cazul leaganului de copii de 10Agra,
1980.
 In primul Gal, 0 retea densa de diafragme dispuse normal pe curbele de nivel
faciliteaza traversarea lor in siruri paralele cu orizontalele planului. Structura generala,
capabila de crestere si extindere of era spatii libere de detenta sou de posibile interventii
ulterioare. E posibil co aceasta solutie so poata fi comparata cu cele metaboliste care
permit, in cadrul unei structuri de rezistenta repetabile si rigide (in cazul nostru diafragme
de zidarie), numeroase posibilitati de organizari interioare a distributiei pietonale.
Formatia "clasic moderna" a lui Mario Botta se exprima in forme clare, platoniciene
si in geometria traseelor regulatoare.

Arhitectul Takis Zenetos, cel mai radical arhitect modernist de dupa razboi din
Grecia, a fast consacrat ideei progresului tehnologic in arhitectura. In cazullocuintei de la
Kavouri, Attica, relatia dintre sit si cladirea in consolo cu aspect dramatic, a avut 0 mare
importanta. Incaperile casei sunt ridicate deasupra pamantului prin stalpi de beton si fac
parte dintr-o consolo indrazneata care
amplaseaza atat spatiul interior, cat si terasa
alaturata, in padurea de pini inconjuratoare.
Balustrada terasei este articulata ca 0 banco
si formeaza 0 legatura intre mediul natural
inconjurator si coso, oferind totodata privelisti
dramatice asupra marii.

0 problema esentiala pe care

tehnologia 0 are de rezolvat in cazul terenului
inclinat este, dupa cum am mai spus,
~ ADAPTAREA10sol.
-~
"Asezarea" pe teren poate fi facuta prin reglarea punctului de sprijin,ce devine un
"pilot telescopic" si, bineinteles, articulat 10sol. Mies van der Rohe a transformat solutio
corbusiana de implantare gratie pilotilor plasati in oval, intr-o solutie de "pod in ponto".
Existainsa tentative de solutii "pod in ponto" si in cazul locuirii semicolective. Experienta
oferita de Neutra cu a so Diatom house, 1925,sou a lui C. Ellwood, care isi numeste coso
"Bridge house Collage", California, 1968,precum si ceo oferita de renumita coso Dom-ino
a lui Le Corbusier, 1914,a inspirat pe multi arhitecti in incercarea de a extrapola "podul-
grinda Vierendell" fie de 10conditio de unica structura destinata unei unice locuinte, 100
structura repetitiva, destinata unei pi uralitati de locuinte, deci unei colectivitati, fie de 10
conditio de "pod- grinda Vierendell plana" 10una inclinata, simplu rezemata pe ponto.
Asa s-a nascut, de pilda, satul de vacanta din capsule" Village de capsules" a lui
Kisho KUROKAWA,1972 ce reprezenta, 10 acea vreme, un exemplu stralucit 01
CONCEPTIEI METABOLISTE, si anume:
-0 structura rigida, perena (grinda cu zabrele inclinata);
-capsule inserate, elementul efemer, intersanjabil;
-posibilitatea de crestere si schimbare a compozitiei, faro co aceasta so aiba de suferit;
-TADAOANDO, Okamoto HousingProject, 1976
 Proiectul, datand din 1976,este alcatuit
dintr-o succesiune de 17 apartamente
adaptate perfect terenului in ponto, orientat
spre sud, pe care sunt asezate.
Fiecare apartament este alcatuit din 2-3 ale
grilei tridimensionale ce formeaza ansamblul si
este proiectat astfel incat so beneficieze atat
de intimitate cat si de privelistea oceanului.
Cladirea urmeaza relieful accidentat 01
terenului, creandu-se astfel asimetrii intre
cuburile succesive, ceea ce duce 10 aparitia
unor spatii goale interioare, gradini pe
suprafetele planseelor si 0 piateta.
Un mare cadru de beton leaga diferitele
grupuri de apartamente, dand unitate
compozitiei.
Desi, din motive functionale si financiare,
proiectul nu a fast executat, ideile sale au fast
ulterior aplicate ansamblurilor de locuinte
RokkoHousing.

-TADAOANDO, IzuProject, Shizuoko,1987-1989

Proiectul, inceput in 1987, a fast prop us pentru 0 statiune apartinand unui parc
national din sudul peninsulei Izu.Situleste inconjurat de falezele unui promontoriu jos ce se
intinde direct in ocean.
 Cladirea este tormata dintr-o seriede volume rectangulare,tiecare avand 10bozo
patru unitati ale unei grile unitorme de 5.6x5.6m. Fiecare volum este adaptat terenului,
generand asimetriivizibile in sectiune.
In centrul compozitiei se atla un hotel, cu diverse elemente inconjurandu-1 -un
restaurant, 0 galerie de arta si platforme panoramice. Din tiecare incapere a ansamblului
se otero priviriiMunte/e Fijisi oceanul.
-TADAOANDO, Rokko Housing /, Kobe, 1978-1983

-- -- - -

Tadao ANDO, in primul sou proiect de

omenojore 0 douozeci de oportomente pe
muntele Rokko, Japonia, decupeozo situl cu
efect de folezo, pentru 0 creo un front 10 un
relief preo "dulce",

Amplasamentul, un teren in ponto de 60

de grade, orientat spre sud, la poalele Muntelui
Rokko,beneficiazade ° vedere panoramica
de 10golful Osaka 10portul Kobe.
Pentru a evita distrugerea sitului prin taierea in stanco a teraselor succesive de cladiri,
arhitectul a optat pentru 0 abordare noua a relatiei arhitectura-natura.
Cladirea este alcatuita din 20 de apartamente, incluse intr-o grila tridimensionala,
fiecare unitate masurand 5.4x4.8 m. In plan cladirea este simetrica, jar in sectiune se
adapteaza terenului, pastrand ponto acestuia. Pe masura ce inainteaza pe ponto, in
compozitie este introdusa asimetria, prin crearea intentionata a unor spatii libera, sub
forma unor piatete legate intra ale.
Cele 20 de unitati au dimensiuni si forme dlferite, desi toate au cote 0 terasa cu
privelisti diferite. Varietatea este introdusa prin asimetria structurii, co rezultat 01
neregularitatilor topografice.
Proiectul este 0 inovatie in domeniul locuirii colective, fiecare apartament avand
acces direct 10 circulatia exterioara, care devine axul in jurul caruia sunt asamblate
apartamentele.
-TADAO ANDO, Rokko Housing II, Kobe, 1989-1993
 Aflat in vecinatatea Rokko Housing I, Rokko
Housing II, desi ocupa aceeasi ponto de 60, are de
aproape 4 ori suprafata celui dintai.
Cladirea contine 50 apartamente - unitati ale unei
grile uniforme de 5.2x5.2m, alcatuita din trei grupuri
diferite de apartamente, legate intre ele.
Prinadaptarea grilei 10terenul abrupt si neregulat se
obtine asimetria in plan si sectiune. Ansamblul este
structurat axial in jurul scarii centrale, care, 10nivelul
intermediar, isischimba directia, aducand accesulla
fiecare grup de apartamente. In ciuda uniformitatii
geometrice a complexului, cele 50 de apartamente
au dimensiuni si forme unice.

-TADAOANDO, Rokko Housing 11/,Kobe, 1992

AI treilea project din serio Rokko Housing este

amplasat pe un platou in spatele Rokko Housing II si
a fast gandit co 0 continuare a acestuia si are 0
suprafata de trei ori mai mare. Acest project nu
incearca 0 contiunuare 10 scara mai mare a
acestuia(cantitativa), ci 0 continuare calitativa,
introducand in viata locuitorilor unor noi facilitati.
In conformitate cu contururile amplasamentului,
cladirea se dezvolta pe trei niveluri, fiecare
apartament avand 0 terasa-gradina deasupra.

EXPERIENTALOCUIRII PE TERENURIINCLINATE IN TARA

NOASTRA

Locuinta individuala rurala traditionala pe teritoriul Romaniei este un exemplu

stralucit de locuinta integrata sitului.
Pe teritoriul tarii noastre nu exista nici un exemplu de locuire semicolectiva specifica
pantei.
Perioada interbelica a marcat 0 evolutie rapida a urbanizarii oraselor mari
romanesti, ce s-au transformat vizibil in arose mod erne, etapele dezvoltarii ulterioare ale
habitatului urban romanesc avand punct de reper, co 0 constanta, perioada interbelica,
considerata 0 perioada de varf in evolutia locuirii in Romania.
Un moment important in evolutia urbana I-a constituit limitarea perimetrala a
extinderii orasenesti in conditiile cresterii densitatii si a utilizarii eficiente a teritoriului, fapt
care a determinat noi abordari urbanistice, abordari ce nu au fast indiferente fata de
fenomenul urban international.
Perioadei eclectismului monumental 01 anilor '50 I-a urmat perioada "urbanismului
liber" 01anilor '60, urbanism nascut din teoriile Chortei de /0 Ateno. Perioada anilor '60 a
constituit PER/OADADE EXTENS/E A ORASELOR cu cartiere noi, dens populate.
 Rezervaenorma de terenuri inclinate intraperimetraleinca libere in orasele din
Romania,precum si renuntarea10rigiditatea excesivain tipizareotero un camp deschis
experimentelorin domeniul locuintelor diverse,co si acela 01 locuintelor semicolective
speciticepantei.

4. ACTUALIZAREA CONCEPTULUI.

Majoritatea terenurilor facile din punct de vedere 01 construirii au fast epuizate,

arhitectilor neramanandu-le decaf so lupte cu terenurile libere dificile datorita
configuratiei geologice (terenuri macroporice si alunecatoare) sou geografice (relief
inclinat sou accidentat).
Din ce in ce mai mult, casele sunt proiectate in locuri in care acum douazeci de ani
nimeni nu visa so construiasca case. Aceasta se datoreaza faptului co terenurile ramose
libere sunt stancoase sou mlastinoase, cu soluri alunecatoare, argile expansive sou izvoare
subterane; locuri sensibile din punct de vedere ecologic, cum or fi: locuri izolate sou locuri
atat de abrupte, inGot cu certitudine, Grice coso amplasata acolo s-ar rostogoli de-a
lungul pantei; locuri atat de indepartate inGot e nevoie de un elicopter, 0 barca sou alte
metode neobisnuite pentru livrarea proviziilor si a oamenilor.
Terenurile provocatoare nu afecteaza numai fundatiile. Frecvent, acestea dicteaza
felul in care arata coso, cum este construita, cat si materialele alese.
In fiecare din aceste cazuri e nevoie de 0 multime de consultanti, cercetari
amanuntite ale terenului si mult timp. Costurile suplimentare sunt inevitabile. Pe langa
onorariile consultantilor, inginerilor, transportul echipamentului pe siturile inclinate sou
stancoase maresc costul constructiei.
Dar siturile dificile otero arhitectilor posibilitatea abordarii unor probleme cu care nu
s-au mai intalnit, ceea ce Ie do ocazia so creeze noi solutii, so inventeze ceva nou.
In ceea ce priveste terenurile alunecatoare, exista modalitati de stabilizare a unei
ponte, prevenind astfel eroziunea, care poate submina fundatia. Rata eroziunii este
determinata de porozitatea solului, inclinarea pantei si de volumul si viteza apelor
subterane. In timp ce inginerii folosesc formule pentru a determina ce masuri trebuie luate
pentru stabilizarea terenului, exista un punct 10care aceasta devine mult prea costisitoare.
0 modalitate de a reduce excavarile consta in introducerea unor piloni sou
reazeme 10 adancime potrivita, existand in acest tel un factor de siguranta in caz de
eroziune. Aceasta, facuta corect, conserva situI si vegetatia, care joaca un rol important
in stabilizarea terenului. De asemenea, terenul poate fi rearanjat si fortificat prin excavarea
pamantului si inlocuirea lui cu materiale cu stabilitate mai mare, cum or fi 0 combinatie
de pam ant, piatra si geotextile. Sou terenul poate fi terasat. Prin aceste doua metode se
distruge situl, distrugerea vegetatiei alterand habitatul natural.
Terenurile apartinand insulelor sou plajelor constituie noi provocari. Cum din ce in ce
mai multi oameni aleg so traiasca in apropierea opel or, casele sunt amplasate in locuri
din ce in ce mai nesigure. Multe constructii amplasate pe plaje sunt proiectate in asa tel
inGot 10 prima furtuna sou inundatie cedeaza si dispar in mare. Grice masura de stabilizare
a acestora implica eforturi ingineresti atat de vaste, inGot nu merita costurile,
nemaivorbind de felul in care asemenea masuri altereaza situl. Astfel, multi arhitecti,
urmand statui geologilor, sunt de parere co in unele cazuri, natura are dreptul so
"invinga".
 Principiile rational stiintifice care au stat 10 bozo urbanismului liber din fazele initiale
ale extinderilor orasenesti, au fast treptat parasite in favoarea indeplinirii unor deziderate
strict economice: densitatea, termenul redus de dare in folosinta si pretul de cost cat mai
scazut.
Urbanismul "Iiber" a fast generatorul acelui spatiu ce critica postmoderna il
defineste ce "spatiu negativ". Principiile acestuia sufereau de neglijarea atat a sitului, cat
si a contextului istoric, favorizand multe din erorile ireparabile pe care Ie mostenim azi:
demolari masive, defrisari si terasari, nivelari ale terenului.
Anii '60 au inregistrat si unele exemple de locuinte colective, de serie mica, ce
ilustreaza 0 buna intelegere de integrare volumetrica in sit. Blocuri de locuit de forme
juGate dar compacte, avand 0 implementare punctiforma in teren se gasesc pe Cetatuia
Brasovului, sou 10 poalele Cetatuii de pe malul Somesului 10 Cluj.
Daca in anii '70- '80 neglijarea terenului in adaptarea proiectelor tip s-a facut prin
indesirea cartierelor de extindere si epuizarea tuturor terenurilor facile intraperimetrale, anii
'80 au marcat in schimb abordarea unor terenuri inclinate cu declivitati mari (cu ponte
mergand uneori pana 10 45 ) prin executarea unor blocuri colective tip, destinate
terenurilor orizontale si "adaptate" in mod meconic terenului inclinat.
Exemplul oferit de ansamblul Valea Cetatii din Brasov este alarmant din acest
punct de vedere, dar el vine in urma unor realizari nu mai putin aberante, dar oricum, de
mai mica amploare, cum or fi Gel din cartierul lorilor 10 Cluj.
Analiza critica facuta asupra unor ansambluri realizate din sectiuni "tip" destinate
terenurilor orizontale si dispuse pe terenuri inclinate in tara noastra a vizat cca 20 de cazuri
de ansambluri realizate sou in curs de realizare 10sfarsitul anilor '80 in diverse zone ale tarii,
cum or fi: Zona "Spicului" Miercurea- Ciuc, ansamblul "Bec/ean II si III" precum si
"Stejarului" Odorheiul Secuiesc, ansamblul "Vlahita" si "Potcoava" 10 Toplita, ansamblurile
"GariiH si "Tulghes" Baile Tusnad, cartierul "lorilor", "Anatole France", "Soporului" Marasti si
Manastur din Cluj- Napoca, ansamblurile "Cetatuii", "Valea Cetatii", "Temelia Carpati" si
"Valea Umbroasa" 10 Brasov.
Erorile devenite din ce in ce mai frecvente si mai grave, au constituit cauza
principal a a studiilor de cercetare 10 scara nationala din ultimii ani (inainte de 1989) care
isi propusesera co scop convingerea autoritatilor de prejudiciile functionale si economice
pe care Ie aduce 0 intelegere rigida a tipizarii.
Metoda de cercetare a fast ANALllA CRITERIALACOMPARATIVA a douazeci si trei
de "cazuri", dintre care douazeci erau ansambluri realizate prin adaptarea unor proiecte
tip destinate terenului orizontal pe terenuri de inclinatii diverse in zone din cinci judete ale
tarii si door trei erau propuneri de locuinte "specifice pantei", urbanesi semicolective.
In principal, aceste criterii au fast: RAPORTULTEREN-CONSTRUCT/E,DISPUNEREAPE
TEREN,ORIENTAREAVOLUMULUIFATA DE VERSAN[ FATA DE PUNCTELECARDINALE, FATA
DE VECINATAT/,ACCESELEAUTO SI PIETONALE,AMENAJARI EXTERIOARE, INDICI TEHNICO-
ECONOMICI (DENSITAT/, ARIE CONSTRUITALA SOL ARIA CIRCULATIILOREXTERIOARE etc.)
Din criteriile analizei comparative- locuinte "adaptari"-locuinte "specifice pantei" s-
ou nascut CRITERIILESPECIFICE LOCUINTELORPE TERENURIINCLINATE, care prezinta
particularitati suplimentare proprii.
Ceea ce pare astazi evident pentru noi si probabil a fast evident mereu in lumea
"Iibera" a solicitat pentru arhitectii din lumea totalitara demonstratii stiintifice minutioase si
care nu au avut practic (cel putin 10 noi in tara) decaf un efect de semnal, faro a
impiedica realizarea in continuare a acelorasi erori enumerate mai sus.
 "Acest punct de vedere este unul extrem- spune Gail lindsey, AlA, North Carolina.
Arhitectii pot so priveasca situriledificile co pe 0 posibilitate de implicare si de educare a
clientilor. Daca urmeaza so construiestipe un asemenea sit, poti proiecta 0 coso care so
reziste10foote, exceptand cele mai puternice furtuni, faro mari cheltuieli suplimentare. De
asemenea- spune ea- nu exista multi proprietari dornici so investeasca in ceva ce nu va
mai exista dupa primul uragan."
In unele regiuni, terenurile inclinate sunt pe cole so devina un mod de viata pentru
arhitecti. Aceste regiuni includ coasta de vest a State/or Unite, Canada si Mexic, unde
oamenii vor so construiasca de-a lungul coastei abrupte, sou acolo unde populatia in
crestere forteaza dezvoltarea unor resedinte pe
pantele abrupte ale muntilor.
Partea buna este co aceste terenuri
adesea au cele mai spectaculoase privelisti:
-ISRAEL FRANK Coso Drager, Berkeley Hills,
California, 1994

In ocest project, Frank Israel isi exprimo

recunostinto foto de voriotele troditii constructive
coliforniene, incluzond dinomicele dislocori
formole ale lui Frank Gehry, orhitecturo pe
versonti a lui Richard Neutra, trotoreo cutiei
(exploded box) inceputo de Rudolph Schindler,
co si respectul pentru orhitecturo joponezo reinterpretoto de-o lungul coostei vestiGea
Americii. Pe longo toote ocesteo, Israel foloseste poleto si moteriolele miscorii Arts and
Crafts, ocoperind coso cu 0 invelitoore de cupru.
Atent 10 ponto mare a terenului, ferestrele
mori de pe colt sunt ostfel proiectote inGot so
cuprindo privelisteo imprejurimilor.

-STEVENHARRISARCHITECTS,Coso Weiss, Cobo

San Lucas,2003

Construita pe conturul stancos al Pacificului, la 75m deasupra acestuia, in Cabo San

Lucas, Coso Weisseste ceo mal sudica locuinta privata din peninsula Baja, unul dintre
putinele locuri din lume in care desertul intalneste marea. Peisajuleste unul arid, format
din roci si soluri erodate de vanturi, jar vegetatia, formata din ierburi desertice si cactusi,
este rara.
Dorind so pastreze frumusetea particulara a peisajului si so intervina asupra acestuia
cat mai putin posibil, arhitectii au impartit locuinta in doua aripi separate, plasandu-le 10
limitele sitului. Rezultatul este un minunat sentiment de spatialitate si lumina si 0 impresie de
experimentare a terenului co afore, pentru co avand 0 structura orizontala, cladirea
profita de fuse verticale.
Accesul spre coso, privind acoperisurile si Pacificul, do un anumit dramatism. De 10
0 parcare, acesta parcurge 0 zona bolovanoasa, in jos pe 0 scara cioplita in piatra, 0
rampa tlancata de ziduri, unde privirea spre ocean este obturata. Dupa pavilionul de
intrare, compozitia se deschide intr-o magica gradina "pietrificata" , un fragment din flora
desertului inmugurind in cactusi teposi.
La estul acestei curti interioare se atla dormitorul. La vest se atla camera de zi si
sufrageria, deasupra unui birou si a facilitatilor pentru oaspeti, sapate in stanco de
dedesupt. De-a lungul malului sudic se atla un pavilion deschis, cu un studio si dormitoare
pt oaspeti dedesupt, si 0 piscina in consolo spre Pacific.

BeaconStreet,SanFrancisco,2004
-FOUGERON ARCHITECTURE,

Creatia arhitectei Anne Fougeron, asa

cum se poate vedea si in coso de pe Beacon
Street, poate fi definita de trei premise
fundamentale: aceea ca spatiul arhitectural
ar trebui modulat de calitatea si
caracteristicile luminii naturale, ca Grice
inovatie aplicata structurii ar trebui sa devina
ornament arhitectural; si aceea ca explorarea
caracterului vizual si tactil al materialelor ar
trebui sa-I taco pe locuitori sa se bucure de
cladire.
Proiectul consta in remodel area si
extinderea unei locuinte de pe un deal din
San Francisco si se bazeaza pe trei concepte:
perpendicularitate, transparenta si
. temporalitate. Primul concept este aplicat
proiectului prin potrivirea pantei mari a terenului pe care cladirea este asezata prin diferite
mecanisme, cum ar fi: pardosele de sticla sou un sir de scari usoare invelite in sticla.
Transparenta apare cand 0 tranzitie invizibila este prod usa intre spatiul interior si exteriorul
cladirii. Temporala este perceptia trecerii timpului prin schimbarile sezoniere prod use in
peisajul urban.
 Golful Fundyeste unul dintre cele mai spectaculoasepeisajede pe coasta de esta
Canadei: 0 stanco de granit, cu 0 plantatie de pini, intr-o zona aproape nepopulata,
reprezinta amplasamentul ideal pentru pentru 0 locuinta privata cu privelistiimpresionante
asupra marii.
Design-ulacestei case face referire 10miscarea moderna, arhitectura minimalistasi,
in special 10 Coso Farnsworth a lui Mies van der Rohe. Coso este alcatuita din doua
volume egale, unul deasupra celuilalt. In partea estica a compozitiei, unde ponto
terenului e mai pronuntata, a fast creata 0 proeminenta indrazneata pe doua nivele.
Structura casei este sustinutade stalpi subtiride lemn.
Fatada nordica contine un element din piatra, care do compozitiei stabilitate si
contine semineul si zonele de depozitare.

LEDDYMAYTUMSTACYARCHITECTS,
Casa Carmen, Baja California South, Mexico, 2000

Terenul, amplasat in Baja, are vederi

excelente pe laturile scurte: spre mare in
partea de vest si spre munte la est. Pe laturile
lungi lotul e limitat de zidurile care-I despart de
proprietatile invecinate.
Inaltarea terenului pe un plan la 8 m
deasupra plajei creeaza un tel de balcon
0 naturalCompozitia
deasupra Oceanului
e tormata Pacific.
din doua volume
principale in mijlocul carora se creeaza un spatiu central, 0 reinterpretare a tipologiei
patio-ului mexican. 0 serle de pereti vopsiti intr-un albastru venetian si tigle rosii se
intersecteaza si interactioneaza cu micile cladiri pentru a GreG diverse relatii vizuale. AI
treilea volum contine dormitorul matrimonial si este inaltat deasupra restului casei, pentru
a oteri cele mai trumoase privelisti asupra muntilor si oceanului.

SERGIO,CosoOio De Aguo, More/os, Mexico, 1987

-DEWESADA si PUENTE

Amplasata intr-o valcea dintr-o densa

padure tropicala, deasupra unui curs de apa,
coso este descrisa de autorii ei co a forma de
arhitectura a apei: "Imprejurimile unui rau le-
am transformat in imprejurimile unei case",
Copacii aflati pe sit au fast integrati in
incaperile deschise si in curtile interioare
pentru a asigura umbra si adapost.
Coso Ojo de Aguo duce modul Wright-
ion de abordare a peisajului cu un pas inainte
prin integrarea totala a arhitecturii in mediul
natural inconjurator. "Am vrut so redefinim
natura co a forta, nu co un ornament".
(Dewessi Puente),

-ACAYABA MA~COS r.o.c;n Ar-:nvnho. ,C)nnPnnln Rrn7ilio. lQQA-1QQ7

 Nascut 10Sac Paolo, Marcos Acayaba
a facut din arhitectura so 0 "a doua natura",
una care nu e in competitie cu prima ci una
care incearca so 0 completeze pe aceasta
prin mijloace artistice si tehnice. Trei case
unifamiliale construite in Sac Paolo in ultima
decada exemplifica acest lucru: Coso Helio
Olga (1989-1991), Coso Boeto (1993) si
propria-I coso (1996-1997).Pentru Acayaba
aceste trei case reprezinta investigatii in
privinta structurilor industriale din lemn pe
terenuri dificile. Aceste constructii profita de
neregularitatile terenului si Ie depasesc, dar
faro so renunte 10prezenta arhitecturala.
Ceo de-a treia dintre acestea, Coso Acayaba, construita in Guaraja, in apropiere
de Sac Paolo, pe malul Atlanticului, 10150m de plaja, pe ponto unui deal 100 inaltime de
70 m. Treistalpi din beton sprijina coso, care, datorita geometriei sale hexagonale, ocupa
bine locul dintre copaci. La coso se accede din strada pe un pod, din acest punct
incaperile formand 0 serie de spatii continue conectate printr-o succesiune de vitraje, cu
comunicare puternica interior-exterior.0 scara elicoidala suspendata prin cabluri de otel
leaga cele patru niveluri ale cladirii.

-ACAYABA MARCOS, Coso Olga, Sao Paulo, Brazilia, 1989- 1991

Construitape un teren foarte inclinat,

locuinta a fast conceputa co un prototip 01
caselor standardizate pentru terenuri in ponto
foarte accidentate intalnite frecvent in orasele
braziliene.
Sase stalpi de beton infipti in pamant
asigura suportul pentru structura din lemn,
legato de teren 10 partea superioara pentru
un plus de stabilitate.
Accesul se face pe 10 nivelul superior (01
patrulea), care contine 0 camera de zi
spatioasa, locul de luat masa si bucataria, in
timp ce primele trei nivele cantin
dormitoarele.
Folosind sistemul modular si armari
 Relieful si topografia locului afecteaza arhitectura in unele cazuri atat de radical,
inGot e greu so ne dam seama daca avem de-a facu cu 0 clad ire sou cu un peisaj.
Acesta este si cazul casei construite pe faleza de langa Los Vilas.
Arhitectul a construit 10 inceput 0 alee de acces care coboara din punctul Gel mai
inalt 01 terenului printre stanci, pana 10 marginea falezei, intr-o succesiune de terase si
platforme. De-a lungul acesteia se atla toate incaperile casei. Succesiunea usilor si
ferestrelor situate 10 diferite niveluri in zidul curb dau mai degraba impresia unei strazi
inguste dintr-un sat decaf a unei singure case.
La capatul casei, pe marginea falezei, 0 zona inalta de 8 m adaposteste 0 camera
de zi, locul de luat masa, jar 10 mansarda dormitorul matrimonial, care poate fi in
intregime deschis sou inchis cu ajutorul unui sistem de panouri culisante.
In acest caz avem de-a face nu cu 0 chestiune de inovatie, ci de amplasare intr-un
peisaj existent, modificand usor un colt 01 liniei de coasta, astfel inGot so poti dormi si
manGO in eo, si so astepti apusulla umbra unui lid, contempland oceanul.

-CHRISTIAN DE GROOTE, Coso Errazuriz, Vi/farica, Chile, 1998

Arhitectul Christian de Groote a

proiectat in jur de 400 de locuinte individuale si
fiecare dintre acestea s-a nascut dintr-un
raspuns instinctiv la sit, imprejurimi si nevoile
clientilor.
Provocarea acestui teren foarte inclinat
cu privelisti spectaculoase asupra vulcanului
Villarrica, a fast crearea unei legaturi cu lacul,
faro a-I distruge frumusetea. Fatada principala
este terasata, cu diverse proeminente definite
de copacii din jur pastrati.

-LUIS IZQUIERDO, ANTONIA LEHMANN, CosoMohns, Vitocuro, Chile, 1999

Cu toate co experienta profesionalaa

acestor arhitecti include cateva case
unifamiliale, ei nu au nici un model
preconceput. Fiecare project este 0 noua
provocare, amplasamentul, programul si
procesul de construire fiind factorii
determinanti.
Inaltata deasupra pantel, planseele
acestei case formeaza extensiinaturale ale
diferitelor nivele existente ale terenului,
creand de-a lungul pantel 0 secventa
spatialasugestiva.
-SANDRA BARCLAY si JEAN PIERRECROUSSE,B HOUSE, Canete, Peru, 1999

Desi
, terenul este
I --~--

amplasat intr-unul din cele mai aride deserturidin lume, conditiile climatice nu sunt
extreme.Provocareaa fast de a crea 0 arhitecturatotal permeabila, in care peretii so
subliniezepeisajulsiso creezesuficientaintimitatepentrua face cladirea locuibila.
Datoritapantei mari a terenului,a fast posibiladeschidereaspreexteriordoor a unei
fatade. Coso a fast conceputa cu 0 separareverticala clara intregeneratii.Parintiiocupa
nivelul superior,jar copiii cel inferior,fiind separate de "nivelul social", lac de intalnirea
celor doua generatii.
Scaraexterioaraeste elementulcare unestecele trei nivele ale casei intreele si cu
plaja. Configuratia so releve ponto terenului si arata autonomia functionala a fiecarui
nivel.
Nivelul social este centrul de greutate 01casei, un spatiu cu inaltime dubio, care-i
do statutul de zona principala a casei. Aici se afla 0 terasa conceputa co 0 camera de zi
pe timpul verii, partial protejata de 0 pergola.
Accesul 10 locuinta din partea superioara a dealului se face printr-o terasa cu 0
veranda, care domina intreg peisajul.

-SANDRA BARCLAY si JEAN PIERRECROUSSE,M HOUSE, Canete, Peru, 2001

Datorita amplasarii in desert, coso

trebuia so reprezinte un spatiu inchis,
intim in mijlocul peisajului vast 01
desertului. Pe de alto parte, prezenta
oceanului impunea deschidere spre
orizont.
Elaborarea proiectului a inceput
cu 0 contradictie: stabilirea unei relatii
dialectice intre inchidere si deschidere,
opacitate si transparenta, intimitate si
exterioritate. traditie si modernitate.
 Volumele simple,inchiseformeaza0 compozitiebine integrata in peisajulabstract
01 desertului. Perceperea oceanului este posibila chiar si din punctele Gale mai
indepartate ale casal. Aleea de acces conduce mai intai 100 lunga curta interioara, care
urmareste ponto terenului printr-un sirde scari, apoi 100 terasa cu 0 piscina sub forma unui
balcon, situata deasupra stancii si marii.

EUROPA

-MARIO CAMPI, FRANCOPESSINA,Locuinta unifami/ia/a, Montagno/a, Lugano, E/vetia,

1998

Proiectul
consta in trei
locuinte
Arhitectii prezinta acestea intr-un singur bloc care se integreaza natural cu topografia
~---
unifamiliale.
terenului, ce coboara de 10vest 10est.
In partea de sud, aleasa so gazduiasca accesul vertical, stilul fatadei este mal inchis sl mal
compact, cu sase niveluri decalate, care translateaza ideea de duplex si otero intrari
alternative. Fatada opusa este mai deschisa. Pe aceasta fatada geometria simpla a
cladirii este organizata pe cele trei locuinte.
In interior arhitectii faG din lumina si spatiu punctul central 01 proiectului lor, aranjand
diversele incaperi in legatura cu panorama oferita.
Cele trei unitati au fast tratate in acelasi mod, desi Gel superior este mai mic. Una
peste alto, complexul prezinta sapte planuri orizontale care, deasupra camerei de zi
dezvoltandu-se mai mult pe verticala datorita unui gal practicat in planseu (structura
dublata se inalta pe doua niveluri). Una dintre cele mai eficiente strategii ale complexului
este folosirea spatiului: planseul fiecarui apartament functioneaza co 0 terasa.

-PETER EISENMAN, Coso Guardiola, Cadiz,

Spania, 1989

La Coso Guardiola, situoto pe un deal in

ponto 10 Puerto de Santa Maria, Cadiz, Spania,
orhitectul Peter Eisenman face efortul de a
schimbo "intelesul locului si felul cum ocest
inteles a fast ofectot de schimborile in
intelegereo lumii",
 Problemele conceptuale sunt legate de imbinarea dintre logic si irational, figura si
forma, continut si continator.Coso reprezinta"notiuneaunei seriisecventialede marcarisi
impresialor rezultanta".Formade bozo L, interlocata, penetreazatrei planuri.Doua grile
de otel liniare marcheazatraseelece arata 0 alto pozitiea structuriiinaintea interlocarii.
Aceasta e door simbolicafiindca structurae din beton armat.

-Coso La Moledo, Portugolio, 7998

Peretii masivi si neregulati ai acestei case

amplasati pe ponto pietroasa se raporteaza la
peisaj, terenul luand 0 textura care ii confera
trasaturile unui "nou trecut", 0 atmosfera de
adevar, iluzia unei arhitecturi naturale.
Pornind de la 0 ruinG, piatra apare ca 0
matrice a acestei locuinte intr-un fel de "casa
troglodita" ,
Forma simpla a casei, un paralelipiped cu
un singur nivel, deasupra cu 0 terasa,
accentueaza 0 imagine de seninatate. Cateva
elemente geometrice: scara care formeaza un
dialog cu mediul, cosurile si gurile de aeratie sunt tratate intr-o estetica sofisticata.

-ELENA MATEUPOMAR, ARQUITECTO,Coso A-M, Barcelona, Spania, 1999-2000

Ponto I -

abrupta a terenuluicu perspectivefoarte frumoaseasupra orasuluiBarcelonaeste unul

din factorii determinantiai acestuiproject.
Pentrua exploata 10 maxim aceasta situatie,autorul a propus 0 compozitie de
pereti si volume succesive,folosindponto terenuluiin avantajullor. Elementeleproiectului
sunt amplasate in conformitate cu topografia terenului,ceea ce permite 0 organizare
optima a programuluifunctional.

-K. NIKOLAIDIS& C. EDWARDS,Apartamente si Piscina, Santorini, Grecia, 2000

 Acest complex alcatuit din 17 apartamente de vacanta a fast Great printre
locuintele existente, majoritatea subterane din satul 1merovigli, amplasate pe marginea
falezei, cu privelistiasupra peisajuluivulcanic.
Forma locuintelor s-a nascut din apropierea fata de nevoile oaspetilor si din folosirea
10 maxim a contextului existent. Remarcabile prin folosirea culorilor, nolle cladiri urmeaza
organizarea celor existente.
Foarte importanta pentru obtinerea rezultatului final a fast participarea
constructorilor din zona, in felul acesta combinandu-se traditio cu tehnologia si
materialele moderne.
Structura se dezvolta pe sase nivele care variola in inaltime si se suprapun in multe
locuri. Nivelul 01 doilea contine zona receptiei, piscina, bar, zona de asteptare si de luat
masa, restul nivelelor fiind folosite pentru apartamente.
Accesul din strada se face pe deasupra nivelului sase, de unde 0 scara centrala
asigura accesul 10 cele patru nivele superioare. Aceasta scara serveste apoi zona
receptiei si apartamentele de 10nivelele inferioare.
Deconstructivista si organica in acelasi timp, arhitectura acestui complex foloseste
culori stralucitoare, corespunzand imprejurimilor: pamantul, marea si cerul sunt
reprezentate prin ocru, mora, turcoaz si albastru, respective alb si argintiu.
Materialele sunt aceleasi cu cele folosite 10 casele existente. Usilesi ferestrele sunt
din lemn, terasele exterioare din teton aparent. La toate elementele vizibile din lemn a
fast folosit pinul suedez. Invelitoarea este alcatuita din doua bolti asimetrice
perpendiculare unite cu 0 structura in forma de cart.
Piscina, partial acoperita patrunde in zona receptiei, dand impresia co e
suspendata: apa ce se revarsa se imbina vizual cu marea de dedesubt. 0 structura simpla
de pin formeaza 0 bariera ce
defineste profilul piscinei si foloseste
co lac de sedere.

-Coso Lo Corenc, Isere, 7998

GRANDANGLE
 In plina I ponto (40 de grade) si in mijlocul padurilor, coso se
dezvolta pe vertical a pe trei nivele si este astfel pozitionata incat so beneficieze de
privelisti asupra unei plantatii de cedri batrani si a muntilor indepartati. La parter, in afara
de garajul cu acces dinspre nord se afla dormitoarele orientate 5, 5-E,dand spre padure,
in relatie directa cu pamantul. La nivelul doi sunt trei camere pentru oaspeti, dar si 0 vasta
camera de zi si 0 piscina, un birou si 0 biblioteca cu terasa. Fiecare nivel este decalat in
raport cu celelalte, creand 0 serle de diagonale ce pornesc de 100 scara.

-Vila In Corsica, Mare Monti, 7998

nghesuita intre munte si mare,aceasta coso din Corsica apare co 0 vasta platforma de
cedru rosu taiata in peisaj.lnscrierea casei in ponto s-a facut in paralel cu 0 munca de
excavatie si de terasament. Gradina este 0 sulfa de terase apropiate de coso sustinutede
pereti de piatra. Scara de acces coboara printr-o taietura in acoperis pana 10 curtea
interioara de 10 parterul casei.lndreptat spre farm si cer,corpul principal 01 casei este
alcatuit din doua niveluri decalate cu camere de oaspeti si studio-atelier 10 nivelul
inferior,iar de cealalta parte a curtii interioare 0 vasta zona de zi sl dormitorul
matrimonial.Fata casei se sprijina literalmente de pamant. Aici se gasesc incaperi Garbe,
separate de zona de zi printr-un perete din beton care urmeaza 0 curba de nivel.
Terase,galerii,zone de luat masa in aer liber maresc semnificativ spatiul
interior.Privelistiledin fiecare incapere sunt complexe si cu multo grija alese.
In aceasta coso regasim arhetipul vilei mediteraneene, revolute de modernism,
arhetip care nu e strain nici de constructiile masive cu acoperis terasa, nici
microambiantelor strazilorde tara. nici traditiei.
-RUDYRICCIOTT/ARCHITECTE,Vi/a Lyprendi, Tau/on France, 1997-1999

- Amplasata intr-o zona

rezidentiala dens construita conform traditiei arhitecturale locale, in acest caz arhitectura
se confunda cu mediul natural. Arhitectul scapa constrangerilor unui teren foarte inclinat
si, incluzand tehnici constructive simple, propune 0 arhitectura provensala cu tigle,
incastrand esentialul proiectului in teren.
Definitiaarhitecturalaa acestei case este realizatadin putine elemente: un perete
de sticla si 0 platforma partial in consolo. Peretelede sticla de 35 m lungime si 2.60m
inaltimeestesingurafatada a casei,01carei volum estepractic inexistent.

-RUDYRICCIOTT/ARCHITECTE,Vila Le Gott; Marseille, France, 2000

no dintre caracteristicile principale comune ale operelor acestui inginer arhitect este
respectul pentru natura. Acest lucru este demonstrat de proiecte precum Villa Lyprendi
(1997- 1999)sou Villa Marmonier(1999), unde arhitectura se confunda cu peisajul.
Aceasta locuinta se gasaste pe
un teren abrupt care coboara spre
mare. Pentru a altera cat mai putin
peisajul, coso a fast proiectata 10
capatul superior 01 lotului, in timp ce
camera de zi si terasele sunt amplasate
deasupracopacilor existenti.

-MARIN-TROTTIN ARCHITECTS,Coso in
Pom.oonne
 Bine integrata in peisaj, coso e compusa din trei cuburi verzi, de inaltimi diferite ce
coboara in trepte ponto dealului. Planul alungit, de 10 coso scarii din susul pantei 10
camera de zi cu frontul sudic vitrat din josul pantei. Vitrajele de inaltimea incaperilor
permit 0 legatura bogata interior-exterior. Ventilatia e asigurata prin flapsuri inguste, ce se
deschid in exterior din panourile fatadei.
Contrastul este masiv, intre materialele drepte, luminoase, reflectorizante ale industrializarii
si contururile blonde ale vegetatiei inconjuratoare.

-SHOE'YOH,Cosode Sticla,Fukuoka,Japan 1991

La aceasta coso situata pe 0 faleza 10 140 m deasupra marii, structura in consolo a
permis construirea unui volum sculptural
care leviteaza deasupra muntelui.
Prezenta impozanta a doi pereti din
beton de 12 x 6 m care servesc co
ancoraje pentru panourile orizontale
contrasteaza formal cu transparenta si
luminozitatea volumului care sfideaza
gravitatia. In partea de nord a cladirii
se afla 0 terasa din marmura alba
indreptata spre mare cu privelisti
spectaculoase.

Aceasta coso reprezinta ultima

dovada a profundei legaturi dintre
simplitatea rafinata a arhitecturii traditionale
japoneze si puritatea geometrica lipsita de
ornamente a arhitecturii moderne.
Asemanarea fundamentala se poate datora
simplului fapt co primii arhitecti modernisti au
fast inspiratide arhitectura japoneza.
-HIROYUKIARIMA, Coso in Dozoifu, Dozoifu, Joponio, 1995

Arhitectura japoneza este profund

influentata de 0 traditie ancestrala care do
planurilor 0 sensibilitate excesiva ce nu se
regaseste nicaieri in arhitectura occidentala. Nici
cele mai avangardiste cladiri nu-si pierd constiinta
apartenentei 100 veche cultura.
Hiroyuki Arima a propus 0 locuinta care
beneficiaza 10 maxim de avantajele sitului si
luminii, desi in detrimentul functionalitatii. Coso
este amplasata pe un teren inclinat, diferenta de
nivel dintre punctul Gel mai inalt si Gel mai jos fiind
de 10m.
Finisajele, aproape senzuale completeaza
locuinta proiectata pentru contemplarea naturii in
toata splendoareaei.
-HIROYUKI A RIMA, Coso MA, 1999
MA este tipul de project 10 care multi
arhitecti viseaza. Un ansamblu de cinci volume
pure, albe, proiectul arata, 100 prima privire, co 0
sculptura abstracto gigantica, asezata delicat pe
0 ponto. Oar MA- denumita asa dupa initialele
clientului- este, de tapt, 0 cladire pe doua niveluri
de peste 100mp, continand 0 galerie de arta si un
studio intr-o incapere patrata 10 nivelul superior si
un atelier privat, dublat de 0 zona de locuit, intr-un
01 doilea volum sub aceasta. Arhitectul a
intentionat un cadru neutru pentru client si creatia
sa- un sculptor ce lucreaza in hartie si sarma- si
pentru artisti care organizeaza expozitii. Oar in timp
ce supratetele albe si Gaime scot in evidenta arta,
volumele apar oricum dar nu neutre in peisajul
linistit.

-OKADA SATOsHI& TOMIYAMA RlsA, Vila Manbow, Atami, Japonia, 1997

Aceasta locuinta amplasata pe un teren

inclinat a fast creata prin juxtapunerea a doua
volume contrastante: un elipsoid in forma de ou si 0
cutie rectangulara, ridicate deasupra solului pentru
a evita infiltrarileapei.
Placile de cupru protejeaza exteriorul de
brizele sarate, adaugand in acelasi timp un element
strain aspectului casei. Ferestrele orizontale din
partea superioara a elipsoidului otero privelisti
panoramice, sporind in acelasi timp sentimentul de
plutire din interior.Intentia arhitectului de a crea un
spatiu infinit este realizata in spatiul interiorcurb prin folosireain exclusivitatea finisajelor
albe.
Cu aranjamentul interior si aspectul exterior izbitor, aceasta cladire reprezinta 0
fantastica coso de vacanta, detasata de realitate, cu aura unei nave cosmice.

-SSPARCHITECTS,
Mt. Martha Beach House, Victoria, Australia, 2001- 2002

In cazul caselorsituatepe plaja, schema

formala si spatiala este strans legato de
tipologia si caracteristicile sitului. Acest lucru
este confirmat de aceasta resedinta situata
langa Melbourne, unde conceptul Mies-ian
"less ismore" a fastadoptat pentrua investicoso cu frumusetesisimplitate.
0 serie de volume geometrice pure, unele integrate bine sitului,altele sustinutede 0
simpla structura- genereaza 0 compozitie de spatii solide si goale care produc un joc
interesant de transparente si reflexii.

-CHRISHOWE,Coso in Cavalli Beach, Rapaki Beach, Northland, Noua Zeelanda, 1998

Coso construita cu un buget restransintr-un golf izolat din nordul Noli Zeelande are
forma unei scoici, fiind in stransa legatura atat cu dealul, cat si cu marea. Sustinutede 60
de stalpi din lemn, cele trei niveluri ale casei sunt situate sub planul curb, continuu 01
acoperisului, construit cu ajutorul grinzilor laminate din lemn. La primul nivel se afla trei
dormitoare pentru oaspeti care se deschid spre terasa din nord. La 01 doilea nivel, zona
de zi este despartita de 0 alto terasa printr-un perete de sticla. Ultimul nivel contine un
dorm itor,0 baie si 0 camera pentru studiu.
Arhitectul a ales cu grija materialele si finisajele interioare si exterioare, pentru a nu
ridica costul constructiei si pentru a crea un dialog cu istoriazonei.

-KRUGERROOSARCHITECTS,Coso 10Camps Bay,Afrca de Sud, 1999

 In Sudul orasului Cape Town de-a lungul peninsulei Cape Point,marilocuinte
unifamilialese rostogolescpe dealurile inclinate inspre Oceanul Atlantic.Limitat10S de
varfurilestancoase ale muntilorcelor DoisprezeceApostoli,spreN ,terenul abrupt ofera
privelistiasupraAtlanticului si InsuleiRobben.
Locuinta a fast proiectata pentru dol prieteni,cu zone de zi si de noapte suficient
de flexibile pentru a putea adaposti in viitor doua familii. Notiuneade spatii separatesi
comune este foarte clar exprimata.Treiblocuri discretese dezvolta de-a lungulterenului
abrupt. Cel superiorsi cel inferior(fiecare cu doua nivele) adapostescspatiileprivate ale
proprietarilor,iar cel din mijloc dezvoltat pe trei nivele contine spatii comune cum or fi
bucataria principala,loculde luat masa, 0 zona de zi si 0 pivnita de vinuri.Cele trei parti
suntunite printr-oscara continua. Prinmanipulareablocurilor,intreacestea au fast create
spatiiintermediaresimici curti interioare.
De 10intrareaprincipala situatain varful dealului,coso apare co un volum ermetic
cu doua etaje, care isidezvaluietreptat natura complexa numai pe masura ce avansezi
de-a lungulpantei.
Cu forma so fragmentata, curtile interioaresecretesi materialitateaeleganta,casa,
0 combinatie de senzualsi rational, contrasteaza puternic cu vilele greoaie specifice
locului.
- REMKOOTHAAS,Coso La Floriac, GIRONDE,
Punctul de plecare in realizarea acestei case este
dorinta clientului, un invalid ce doreste 0 coso
complexa care sa-i defineasca universul. Arhitectul
concepe nu 0 coso, ci mal degraba trei, una in alto:
ceo mai joasa era 0 pivnita, 0 sulfa de pesteri sculptate
in deal pentru viata familiala ceo mal intima; ceo mal
inalta era impartita intr-o coso pentru cuplu si una
pentru copii. Oar coso ceo mal importanta este
aproape invizibila: prinsa co un sandvis, 0 incapere de
sticla, jumatate in interior, jumatate in exterior. La
acestea se adauga un ascensor de 3 X 3.5 m, care se
deplaseaza liber intre cele trei case.

-WALLLESSHOUSE, ShigeruBan, Japonia

~cea
' sta
I
coso, arhitectul impinge pana 10ultimul grad transparenta, prin disparitia aproape totala
a peretilor. Panouri culisante pot fi retrase lasand libera privirea. Sticla, elementul cel mai
pretios01 modernitatii, permite 0 osmoza perfecta intre interior si exterior, expunand coso,
sou mai degraba ceea ce mai ramane, aerului si vantului.
Pilonii de sustinere sunt de 0 mare finete. Dolo podelei -de 62 mp- se releva pentru
a forma peretele din spate, care prelungeste un acoperis din otel in asa fel inGot coso e
constituita dintr-un strat de aer prins intre doua planuri de 0 albeata imaculata. Unica
concesie facuta intimitatii sunt niste ecrane culisante care pot so izoleze baja.

-WENDELLBURNETTE,
Studio/Locuinta, Phoenix, Arizona, USA, 7997

Proiectata de arhitect pentru el si familia so,

coso-studio a lui Wendell Burnette continua traditio
tanarului arhitect, folosindu-si propria coso co un
laborator de testare a formelor si materialelor.
Co fast ucenic 01 lui Will Bruder, legatura cu
geometria frugala si folosirea materialelor primare ale
acestuia este evidenta.
Burnette locuieste in Phoenix si, co si 10 Bruder,
arhitectura lui este un raspuns 10 frumusetea dura a
peisajului arid 01Arizonei.
Coso e amplasata in desert, unde constructii de
tip ferma, din diverse perioade, impanzesc peisajul.
Terenul se ridica usor de 10 accesul din partea
estica a sitului, oferind privelisti asupra vaii Phoenix.
'--- Singurul element topografic este un Gonion ingust
care sectioneaza terenul de-a lungul axei est-vest, Coso e conceputa co 0 colonizare
liniara a canionului, oferind un plasture metaforic cicatricii geologice,
Cladirea , lata de 5 m, e impartita in doua parti, cu 0 curte interioara de legatura,
aceasta permitand luminii so patrunda de-a lungul celor 28 m ai casei. Curtea mai
contine 0 piscina si 0 platforma panoramica, oferind un moment de focus si calm..
Volumul de jos contine un garaj, cu bucatarie si camera de zi deasupra, Volumul de sus,
mai mare, contine un studio, dormitoare si 0 baie. Asezate 10 niveluri diferite, datorita
topografiei, cele doua volume sunt legate prin rampe cu scari, care coboara in garaj si 10
nivelul strazii. Decoratia e aproape inexistenta, dar 0 bogata gama de materiale anima
spatiul, iar ecranele proiecteaza pe sol un efect de cadran solar,

-JOSEMORALESsi GONZALESMARISCAL,LocuinteMunteleHocho,Ceuto, Sponio,1999

-CASAROSER,SANTPRIVA TDE BAS,Giron a, Sponio,

1999-2001
-CASA UNUI TAMPLAR,OLO7: Girana, Spania, 2003

-CASA HOR/ZONTE,VALL DE a/ANYA, Girona, Spania, 2003

-VILA F, Zagreb, Croatia, 2002

 La noi in tara nu s-au realizat astfel de ansambluri. Nu exista nici un exemplu de
locuinta cascada sou de covor in ponto, deci nici un exemplu realizat de "Iocuinta
semicolectiva specifica pantei".
In Romania fazele de abordare a locuintei de masa au epuizat in urban toate
terenurile intraperimetrale facile din punct de vedere 01 construirii. Au ramas fie terenuri
ocupate de un fond construit valoros sou nu, fie terenuri libere de constructii, dar care
necesita rezolvari arhitecturale deosebite, datorita configuratiei lor geologice (terenuri
macroporice si alunecatoare) sou geografice (relief inclinat sou accidentat). In cadrul
acestei ultime categorii, terenurile inclinate, libere, apte pentru construit, constituie 0
rezerva demna de luat in considerare.
Perioada pe care 0 traversam acum marcheaza 0 tendinta de schimbari profunde
in mentalitatea individuala si de grup care afecteaza, desigur, sectorul locativ, unde 0
buna perioada va domina interesul pentru locuinta individuala.
Locuinta individuala urbana este 0 aspiratie pentru majoritatea cetatenilor, aspiratie
ce nu poate fi atinsa decaf de foarte putini dintre ei caci, pe de 0 parte, terenurile
disponibile intraperimetrale urbane sunt epuizabile rapid, jar pe de alto parte, costul foarte
ridicat allocuintei individuale devine impedimentul principal in abordarea constructiei.
Locuinta de masa, locuinta colectiva urbana aromas pentru 0 vreme neglijata co
problematica, desi cererea de locuinte continua so creasca pe plan national. Oar
abordarea acestei locuinte in acelasi mod cu Gel in care a fast abordata pan a acum nu
va mal fi posibila. Tipizarea extrema, neglijarea personalizarii locuintei in cadrul cladirii si a
individualizarii volumului in cadrul ansamblului au fast greselile majore de pana acum,
greseli ce decurg din universalizare si internationalism- consecinta a rationalismuluin
dogmatic. Aceasta eroare, odata insusita, va crea tendinta contrara, aceea a
individualizarii locuintei colective, jar aceasta tendinta vine din directie opusa celei de
"colectivizare" a locuintei individuale.
Din jonctiunea celor doua tendinte- de individualizare a locuintei de masa si de
eficientizare a locuintei individuale- va rezulta 0 a trejo, aceea a abordarii locuintei
urbane semicolective.
Terenurile in ponto intraperimetrale urbane sunt locul ideal pentru 0 asemenea
abordare, oferind constrangerile ce in general conduc 10 0 arhitectura de calitate, in
masura in care, din felul in care se depasesc dificultatile, se naste valoarea unei
arhitecturi. Ansamblurile de locuinte semicolective astfel realizate pot avea 0 identitate
pregnanta ce decurge tocmai din conflictualizarea relatiei arhitecturii cu situl.
 ATITUDINEAMEA FATA DE CONCEPTUL STUDIAT

Zona situata in centrul municipiului Cluj-Napoca ,apartinand

versantului sudic 01dealului Cetatuia , cu ridicat potential de utilizareeste
in momentul de fata uitata.
Versantul se caracterizeaza printr-o ponto medie de 30%-34%
respectiv 17-19.Intreaga suprafata este alcatuita din proprietati private
cu constructii amplasate in ceo mai mare parte 10nivelul straziiDragalina.
Suprafata libera a proprietatilor este amenajata co livada si intr-o masura
foarte redusa terenul este utilizat pentru gradinarit.
Densitatea redusa a locuitorilor, vechile constructii cu depozitari
agresive, degradarea fizica continua careia i se supun, conduc 10
degradarea in final a insasiimaginii si capacitatii functionale a zonei.
Integrarea intr-un circuit urban corespunzator presupune largirea
strazii Dragalina si inlocuirea fondului construit necorespunzator si a
terenurilor nefolosite cu locuinte semicolective si colective (specifice
pantei) care so satisfaca cerintele ridicate din punct de vedere structural,
urbanistic si arhitectural.
RestrTngereaoriel de amplasare a caselor familiale 10 fI~ia din
lungul strazii Dragalina este consecinta conditiilor geomorfologice ale
amplasamentului care se caracterizeaza printr-o stare de echilibru limita
existTndun risc major de Tnclinarea balantei Tnfavoarea fortelor active ce
conduc 10 declan~area unor fenomene de instabilitate. Grice tip de
lucrari ~i amenajari care presupun sapaturi sou excavatii menite so
afecteze starea de tensiuni din masiv, coroborate cu energia de relief,
structura geologica ~i regimul apelor subterane constituie un cumul de
factori potential declan~atori ai unor fenomene geodinamice.
Chiar ~iTnconditiile restrTngerii
ariei de construireTncadrul acestui
perimetru se impune mentionarea existentei unor zone cu instabilitate
care au necesitat lucrari de consolidare. De altfel, trebuie subliniat faptul
co Tnconformitate cu raionarea geotehnica a municipiului Cluj-Napoca
acest amplasament apartine versantilor cu infiltratii de apa ~i fenomene
de instabilitate care se semnaleaza atTt pe versantul nordic crt ~i pe cel
sudic 01Cetatuii si dealului Hoia.

Tema proiectului "ZONA REZIDENTIALA-versant sudic- Cetatuie", a

fast abordata din dorinta de a folosi niste terenuri extrem de valoroase co
pozitie, dar extrem de nefavorabile pentru construire, fapt ce le-a tinut
nefolosite. Datorita crizei de terenuri din Cluj- Napoca am considerat co
dificultatile geologice si spatiale merita asumate.
Co punct de pornire, proiectul se bazeaza pe introducerea unei
stroll , care de fapt e 0 legatura intre doua stroll existente: strada
Dragalina si strada Serpuitoare, in continuarea unui sistem de alei
pietonale de pe versantul sudic 01dealului Cetatuii.
Conceptul de locuinta presupune 0 abordare puternic
conditionata de structura geologica a terenului, teren defavorabil
datorita alunecarilor straturilorsuperficiale dispuse inclinat fata de ponto.
In urma consultarii cu specialistiiam fast condusa cafre solutio de fundare
cu chesoane introduse in pamant 10 cinci metri adancime, volume cu
regim de inaltime de maxim P + 3 si distanta minima intre cladiri de 15 m,
sistemcombinat cu un drenaj judicios 01apelor pluviale.
Am propus 14 volume construite de tip cascada, dispuse in mod
ritmat pe ponto in zonele cele mal accesibile,care imbina avantajele
economice ale locuintei colective cu avantajele de contort ale locuintei
individuale. Cladirile cu cinci, opt, respectiv noua aapartamente or
putea so intre in tipologia de vila urbana (numar redus de apartamente si
standard ridicat), incercandu-se un grad sporit de intimitate si profitandu-
se de vederile frumoase asupra orasului, concomitent cu orientarea
cardinala favorabila.
Apartamentele au arii utile cuprinse intre 60 mp cele cu 0 camera si
135 mp apartamentele duplex cu patru camere, ponderea fiind a celor
de doua si trei camere. Structura apartamentelor este pe cadre, cu stalpi
si grinzi din beton armat, cu partiuri flexibile si posibilitati de
compartimentare optionale, pereti usori din gips carton, bucatarii
deschise.
Datorita inaccesibilitatii si problemelor de racordare 10drum, P.O.T.
e redus sub procentul normal de 30 %.
La strada Dragalina ansamblul de locuinte a fast configurat pe
tipologia urbanismuluiinchis cu fronturi continue, specifice zonei centrale.
Co si sursa de inspiratie, ansamblul de pe strada Dragalina din anii '60
poate constitui un model tipologic, actualizat 10distanta de 40 de ani.
Am incercat 0 expresie arhitecturala neomoderna, care lasa
volumele so se exprime in locullor pe ponto, mizand pe 0 perceptie de 10
mare distanta a siluetei desfasurariisi pe 0 textura a materialelor folosite
din proximitate.
Am acordat 0 mare atentie realizariiunei continuitati a spatiului prin
amenajari, realizarii unor spatii publice de promenada si recreere,
organizate peisager, spatii semiprivate aferente cladirilor de locuit si zone
oentrLJoorcdreo OLJtotLJrismelor
in sistem colectiv.~
BIBLIOGRAFIE

-MATEI,Adriana, Arhitectura locuirii pe terenuri inclinate, Ed. U.T.PRES,

1997
-TORRES ARCILA, Martha, Contemporary Houses of the world.
-THEHOUSEBOOK, PHAIDON
-SERRAINOPierluigi & SHULMANJulius, Modernism Rediscovered, TASCHEN
-CERVER,Francisco Asensio, Houses of the world, KONEMANN
-HOME...
-FRANCESCODAL CO, Tadao Ando, Complete Works, PHAIDON
-JAMESSTEELE, Architecture Today
-The world of Contemporary Architecture, KONEMANN
-ARHITECTURALDESIGN -Residential Architecture, Residential Complexes, New Coastal
Houses
-TECHNIQUE & ARCHITECTURE, nr. 427, 1996
-ARCHITECTURAL REVIEW, nr. 1209, 1997
-TECHNIQUE& ARCHITECTURE,nr. 440, 1998
-ARCHITECTURAL REVIEW, nr. 1231,1234,1999
-ARCHITECTURAL REVIEW, nr. 1240, 1241, 1244, 1246,2000
-ARCHITECTURAL RECORD, aprilie, 2000
-TECHNIQUE & ARCHITECTURE.ian.-mar.. 2003
UNIVERSITATEA
TEHNICADIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ARHITECTURASI URBANISM
CRISAN ANDREEA
LUCRARE DE DIPLOMA
DEFINITIA NOTIUNII, A PROGRAMULUI, A CONCEPTULUI SIINTERPRETARII,

Exocerband reolul, ponto exocerbeoza sentimentele si simturile noostre.

Dintotdeouno, eo cristolizeozoterooreo unei pierderi de sol si dromotizeozo relotiile omului
In ~icontra noturii. Ponto dinomizeozo relotio edificiu - sol - peisoj.
E. Regent si Emmanuelle A. insistaosupro poeticului, intensitatiisi oproope misticului
care leoga omul cu ponto prin octivitoteo de constructie.
"Ponto introduce a dezoxore a reperelor care relevo modul nostru de prezentaln
lume. Eo convooco simturile si con~tiinto intr-o relotie intima ror experimentoto. Cu eo,
otingem dimensiuneocritico a existenteinoostretraind." (E.Regent& EmmanuelleA.)

Locuinta destinata pantel este un caz de specificitate datorita dispozitiilor

volumetrice si functionale care decurg din adaptarea 10 terenul inclinat a functiunilor si
structurii.
Coso "tip" destinata universalului poate fi adaptata cazului "specific" care este
terenul in ponto in limitele unei ponte de maximum 10 %. Tipologiile specifice sunt
condition ate de ponto 10 nivelurile de abordare arhitecturala: locuinta (apartament),
modul urbanistic (bloc de apartamente) si ansamblu rezidential.
Locuirea specifica pantel are, fata de locuirea individuala si ceo colectiva, avantaje
imprumutate de 10ambele: individualitatea si confortul unifamilial 01 primei, obtinute prin
intimitatea, izolarea de vecinatati sou integrarea in natura, respectiv eficienta economica
a celei de a doua, obtinuta prin echiparea edilitara si servicii comunitare avand un pret
de cost redus.
In ansamblurile urbane realizate cu astfel de moduli specifici pantei se obtin
densitati sporite celor de pe terenul orizontal, 10acelasi regim mediu de inaltime.
Tipologia de bozo a acestui gen de habitat semicolectiv este locuinta "cascada".
Ansamblurile rezidentiale pe terenuri inclinate sunt conditionate de ponto in
organizarea circulatiei auto si pietonale, in dispunerea dotarilor, echipamentelor si a
zonelor de loisir,dar si in alegerea si morfologia modulului urbanistic.
La nivelul apartamentelor, efectele conditionarii pantei se repercuteaza asupra
ierarhizarii spatiale a zonelor functionale, asupra formei in plan a apartamentului, a
structurarii pe verticala a acestuia, a flexibilitatii spatiului si a modalitatilor de izolare fata
de vecinatati,

2.ISTORIC. EVOlUTIE

Aglomeratiile umane s-au nascut si au proliferat atat in zone climatice blonde,

favorabile vietii, cat si in zone aride, vitregite de comoditati, omul demonstrand mereu
atat capacitatea so de adaptare,cat sl pe aceea de indrazneata infruntare a naturii
careia ii opune constructii semete pana 10dementa, co simbol 01curajului, inteligentei si
puterii sale creatoare.
Co tal Hoyuk (oras neolitic de 9000 ani vechime in Anatolia Centrala) prezinta un
tesut urban de locuinte trapezoidale terasate asemanatoare cu cele ale oraselor
Hassuna,mileniul V i.e.n.din Irak si Hacelar, mileniul VI i.e.n. din Anatolia meridionala.
Primele locuinte "covor" in sensul actual 01 termenului se considera a fi cele
descoperite 10 Te/eilatGhassul(mileniul V i.e.n.) din Palestina,10Mohenjo Daro(mileniulill-il
i.e.n.) in Pakistansou 10Delos (250 i.e.n.). Tesutcontinuu in care se impletesc curtile de 10