PLANSA 2

Analiza studiului ce fundamenteaza proiectul de diploma a pornit de la intelegerea conceptului de

patrimoniu architectural industrial pe care orasele actuale il poseda si pe care acestea l-ar putea valorifica
in procesul de realizare de noi interventii in cadrul orasului. Pornind de la o analiza de la nivel macro la
micro, am inceput prin definirea unor zone industrial la nivel national, urmand ulterior o analiza la nivelul
orasului Bucuresti.
In cazul Bucurestiului ca si in cazul multor alte orase din tara, procesul de industrializare a suferit
multiple transformari de-a lungul timpului, fondul industrial existent devenind invechit din punct de
vedere tehnologic, acest lucru determinand inchiderea fabricilor si oprirea activitatilor industriale
Astfel in scopul regenerarii acestor spatii urbane am ales ca si abordare sa raspund la
problematica oraselor actuale, prin valorificarea potentialului acestora si crearea de noi spatii destinate
locuitorilor. Am pornit de la identificarea in cadrul orasului Bucuresti, a principalelor zone industriale ce
in momentul de fata nu mai sunt utilizate
PLANSA 3
. Aceasta analiza m-a condus catre situl propus spre studiu, si anume cel al Ansamblului
Antrepozitelor Bucuresti, sit pozitionat in partea de sud- vest a orasului, in vecinatatea zonei centrale, a
vechiului centru civic din perioada comunista.

PLANSA 4+ PLANSA 5
Pentru a intelege mai bine istoria ansamblului si a modului in care si-a facut aparitia in tesutul
orasului, am studiat din punct de vedere istoric evolutia sa, incepand cu momentul in care, zona viitorului
amplasament nu se afla in perimetrul administrativ al orasului, pana la momentul actual, in care aceasta
pare a fi uitata.
Declinul cartierului a reprezentat-o perioada anilor 1980, moment ce a adus schimbări
iremediabile ale zonei, cu ocazia construirii Centrului Civic și a apariției blocurilor comuniste, ce au
modificat, la nivel de percepție, scara locului. Aceste evenimente vor duce la o destructurare masivă a
zonei și a funcțiunilor sale, punandu-si in mod negativ amprenta asupra amplasamentului actual.
Cu toate acestea in anul 2005 a fost interventie de revitalizare a zonei, prin conversia imobilului
The Ark, dorindu-se o regenerare si reintegrare a zonei in cadrul circuitului orasului actual, simtindu-se
astfel nevoia unei transformari ale zonei.

PLANSA 6
In ceea ce priveste evolutia ansamblului Vamii Antrepozite, aceasta a fost realizata in 4 etape ce
s-au desfasurat pe o perioada lunga de timp. Astfel acestea au propus realizarea unor mai multe corpuri de
cladiri in vederea satisfacerii necesitatilor de ordin functional a programului. In momentul de fata, cele
mai multe dintre ele aflandu-se in stare de degradare sau sunt utilizate in mod neconform.
PLANSA 7
In sustinerea ideii anterioare, am realizat un studiu cu privire la modul in care aceste constructii
se pastreaza la momentul actual, observand astfel necesitatea unei atitudini cu privire la modul de
conservare a ansamblului si a componentelor sale. Astfel aceste atitudini trebuie sa aiba in vedere
respectarea si protectia valorilor existente, posibilitatea de restaurare a cladirilor valoroase si de
desfiintare a celor ce duc la o degradare a ansamblului, utilizarea conforma a spatiilor existente,
posibilitatea schimbarii functiunii originale sau implantarea unor noi constructii cu respectarea
principiilor de compozitie ale ansamblului.
PLANSA 8
In urma unei analize detaliate la nivelul zonei, am realizat o plansa de sinteza, care doreste sa
transmita intentia de dezvoltare cat si directiile ce ar putea determina o regenerare a ansamblului. Astfel
aceasta analiza ne transmite date cu privire la zonificarile functionale adiacente sitului, date cu privire la
accesibilitate, cat si cu privire la cladirile valoroase ce pot fi utilizate in scopul crearii unei imagini urbane
autohtone.
PLANSA 9
In continuare am ales sa realizez o analiza socio-perceptiva, care doreste sa stabileasca caracterul
zonei, sa descrie modul in care fondul construit determina relatii intre oras si locuitorii sai. Dupa cum se
poate observa, cartierul rahova dispune de o pondere asemanatoare in ceea ce priveste zonele placute si
cele deficitare, insa cele mai interesante sunt cele cu potential de dezvoltare, ce ar putea sta la baza unor
noi interventii, ce au ca scop intarirea comunitatii existente si crearea unei viitoare societati progresive.
PLANSA 10
Astfel, in continuare am realizat o analiza de tip SWOT in care am identificat principalele
probleme, slabiciuni, oportunitatile si amenintarile existente. Astfel printre problematicile existente la
nivelul zonei, se pot identifica numarul scazut al dotari socio- culturale, c ear putea asigura necesarul de
educatie la nivel de comunitate. Totodată, transformările spațiului urban din perioada comunistă (dar și
cele anterioare), au condus la un număr redus de spații publice, și unul și mai redus de spații comunitare
moștenite, spatii spatii publice urbane ce ar putea facilita conexiziunea dintre oameni. Astfel, scăderea
simțului civic și a responsabilității comunității existente, poate fi considerat un mod de acțiune a
cetățenilor cu privire la evenimentele ce au stat la baza distrugerii cartierului în care locuiesc.
PLANSA 11
In vederea rezolvarii acestor probleme am dezvoltat un plan de actiune in vederea asigurarii unui
trai intr-un cadru urban de calitate, care sa ofere posibilitati de petrecere a timpului liber si de educare,
intr-un mediu sanatos. Astfel, pentru cartierul Rahova, masurile ar trebui sa vizeze cresterea de locuri de
munca, a dotarilor educationale, sau a celor artistice.
PLANSA 12
Pentru a intelege conceptul de regenerare a unor situri industriale existente in vederea reconectarii
comunitatilor existente, am ales 4 exemple relevante, ce valorifica cladiri existente, transformandu-le in
adevarate atractii atat pentru locuitorii cartierului in care sunt pozitionate cat si pentru cei din afara
acestuia.
PLANSA 13
După cum se poate observa în urma exemplelor anterioare studiate, această conversie a spațiilor
industriale a oferit rezultate pozitive, transformând spațiile reziduale, în puncte de atracție, acest lucru
ajutând la o dezvoltare economică locală. În scopul valorificării potențialului existent, conform
proiectului de diplomă, am ales revitalizarea ansamblului Vama București- Antrepozite. Pe baza unei
scheme ce studiaza situatia existenta, am stabilit cladirile ce urmeaza a fi pastrate pe sit.
În vederea implementării unei politici educaționale de dezvoltare a populației, trebuie să
înțelegem faptul că și valorificarea potențialului existent de la nivelul cartierului, reprezintă o necesitate,
aceasta putând reprezenta spațiul de acțiune, în interiorul cărora, aceste activități pot lua naștere. Cu alte
cuvinte, reutilizarea cladirilor existente deține avantaje economice, sociale, culturale și ecologice, ce ar
putea facilita și fundamenta soluțiile propuse în vederea satisfacerii necesităților existente.
În acest sens, propunerea de intervenție este aceea a creării unui Centru comunitar de
dezvoltare permanentă destinat adulților și copiilor, ce va oferii o gamă variată de activități, adaptate
la nevoile comunității existente. Aceste activități corespund mai multor sectoare educaționale si culturale:
educație și formare,informare și diseminare; dezvoltare personală, comunitară și de petrecere a timpului
liber; coordonare și creare de rețele. In mod deliberat am ales adaugarea unor functioni complementare de
piata de flori, piata agroalimentara , zona de cafenea si bistro si mici magazine.
Principalul impact pozitiv pe care o astfel de strategie l-ar putea avea, se regăsește în domeniile
specifice de educare și culturalizare, totuși, se estimează că poate exista și un puternic efect pozitiv cu
efecte de multiplicare economică, pe care ar putea să o genereze o astfel de investiție.
In ceea ce priveste distribuirea functiunilor pe sit si a crearii unei insule urbane deschise
publicului, am studiat principiul arhitectului Christian de Portzamparc, ce a pus baza conceputului de ilot
ouvert
Astfel in vederea fundamentarii propunerii am ales sa nu grupez toate functiunile intr-un singur
volum mare si compact, ci o impartire a acestora in mai multe volume, separate, ducand astfel la aparitia
unei tipologii de inserare in sit. Astfel, fiecare volum va raspunde unei singure functiuni, facilitand o buna
desfasurare a activitatilor din interiorul acestuia.

PLANSA 14
In ceea ce priveste volumele existente se va propune o supraînălțare a volumelor existente ce
închid laturile sitului, pe partea nordică și sudică a acestuia, în vederea reconectării ansamblului cu restu
orașului, prin crearea unei arhitecturi moderne care să atragă vizitatorii, cât și din considerente de ordin
funcțional. Acest gest va accentua compoziţia de ansamblu a clădirilor valoroase păstrate din proiectul
lui Magni, compoziție ce este relativ greu de perceput din cauza dezvoltării sale pe orizontală, a
gabaritelor reduse ale construcţiilor sau a distanţelor relativ mari dintre ele. Am încercat să activez aceste
puncte poziționate în extremitatea sitului, atribuind funcțiuni cu caracter public, ce pot fi utilizate pe
întreaga perioadă a zilei.
 In ceea ce priveste cladirile existente din zona centrala, acestea vor fi pastrate conform proiectului
initial, si vor deservii activitati de educare sau activitati culturale.
La nivel de interventie, noile volume ce vor fi adăugate ansamblului vor avea un regim scăzut de
înălțime, in vederea integrarii acestuia în cadrul urban existent. Atitudinea este una de subordonare, de
punere în valoare a patrimoniului industrial valoros din punct de vedere arhitectural, estetic și istoric
Astfel propunerea pornește de la poziționarea în interiorul insulei, a unsprezece volume noi,
plasate în susținerea ideii de insulă deschisă La nivel de materialitate, noile volume vor fi realizate din
sticla si caramida, fiind unite la partea superioara de o structura metalica ce functioneaza ca o pasarela ce
adaposteste zone de relaxare si petrecere a timpului liber. . Prin propunerea unei varietăți de programe și a
unui joc de volume, de dimensiune și materialitate diferită, inserția va conferi ansamblului istoric,
componenta modernă de secol XXI, de care zona are nevoie.

PLANSA 15
In continuare sa detaliez cladirile existente, prin evidentierea modului in care doresc sa intervin in
vederea conservarii si valorificarii potentialului existent. Acest volum, pozitionat in partea de nord a
sitului , deserveste priincipala functiune economica a sitului, si anume cea de piata si cea de bistro si
cafenea. Se poate bobserva in fatade extinderea volumului existent atat pe verticala cat si pe orizontala, in
vederea pastrarii simetriei conform proiectului initial.

PLANSA 16
In ceea ce priveste cele doua volume pozitionate in axul bursei de marfuri, am ales pastrarea acestora
conform proiectului initial, singurul gest este cel al asaugarii unei structure metalice ce are ca scop
completarea din punct de vedere visual a corpului mai scurt, ducandu-ne la ideea de simetrie a
ansamblului, Aceasta structura metalica deserveste un teatru urban in aer liber, iar volumele existente
deserves o zona de expozitie car si una de educare destinate copiilor. Am ales pozitionarea functiunilor
destinate copiilor in aceste volume, deoarece acestea sunt sigurele volume ce nu se ridica pe inaltime,
distributia functionala realizandu-se doar la nivelul parterului, cat si din considerente cu privire la
proximitatile acestora, reprezentand mari areale de spatii verzi si amenajate.

PLANSA 17
Ultimul volum existent, este cel pozitionat in partea sudica a sitului, volum ce prezinta o extindere doar
pe verticala, in vederea deservirii activitatilor culturale ale comunitatii. Astfel acest spatiu poate deservii
activitati precum workshopuri, expozitie, sau intalniri culturale.
PLANSA 18
In ceea ce priveste interventia propusa, in planul de subsol am ales sa realizez o parcare care sa
deserveasca noile cladiri adaugate pe sit cat si sa pastrez subsolurile existente, in vederea utilizarii
acestora cu scopul aprovizionarii sau a depozitarii necesarului existent functiunii pe care o deservesc.
PLANSA 19
La nivelul parterului, am dezvoltat conform schemei functionale spatiile necesare cat si zonele pe
care acestea le formeaza. Astfel conform plansellor anterioare, am atribuit functiuni comeriale, culturale
si educare pentru copii volumelor existente, urmand ca noii propuneri sa-I atribui functiuni de educatie
destinate adultilor. Astfel se pot distinge la nivel de plan 3 tipologii de volume, volume mari din sticla, ce
deserves functiiuni educative ce pot determina si o relationare a membrilor sai. Astfel in acest volum am
functiunea de biblioteca, in acesta cea de centru de informare, urmand ca in celalalte doua sa fie cele de
cercetare si zone de workshopuri educative. In celelalte doua tiplologii de volume ce vor fi realizate din
caramida, am ales pozitionarea salilor de clasa, Sali ce au ca scop dezvoltarea personala si profesionala a
membrilor adulti ai comunitatii. Dupa cum se poate observa prin pozitionarea acesto volume, iau nastrete
importante curti urbane ce deserves functiunile din proximitatea acestora. La nivelul intregului sit am
propus o amenajare a principalelor spatii publice rezultate din pozitionarea volumelor cat si o parcare
exterioara, ce va fi pozitionata in partea sudica a acestuia, pe locul unei parcari neamenajate la momentul
actual.

PLANSA 20
La nivelul etajului 1 se poate observa suprainaltarea celor doua volume pozitionate pe
extremitatea sitului, volume ce se relationeaza cu mediul inconjurator, creand astfel relatii cu acesta. La
nivel de propunere se poate observa dezvoltarea unei pasarele ce leaga volumele existente intre ele, luand
astfel nastere spatii exterioare in care se pot desfasura activitati de cominicare si creare de retele.

PLANSA 21
La nivelul etajului 2 am realizat doua terase ce leaga noile volumele intre ele, in vederea utilizarii
teraselor existente si a crearii unor zone ce au ca scop comunicarea interpersonala in scop educativ. In
ceea ce priveste existentul, cladirile nu ajung la acest nivel.

PLANSA 22
In aceasta plansa am realizat o serie de imagini representative, realizate la nivelul noului volum,
incercand sa creez o dinamica prin implementarea unor personaje umane, deoarece componenta umana
reprezinta principala resursa a orasului, resursa umană, componentă a cărei nevoi necesită a fi
satisfăctute, în vederea orientării comunității spre viitor.
In incheiere as vrea sa adaug faptul ca Revitalizarea urbană orientată spre comunitate este în
primul rând despre și cu aceasta!