CURS 10 26.04.

2002 SERVITUTEA DE VEDERE ASUPRA PROPRIETATII VECINE Dupa codul civil vederea directa vederea oblica (piezisa)
1.90 m 0.60 m

STRADA VEDERE DIRECTA VEDERE OBLICA

- Codul civil golurile care permit vederea asupra proprietatii vecine trebuie sa fie la 1.90m. Nu se interzice construirea mai aproape ci golurile - daca sunt balcoane distanta se masoara de la linia exterioara a balconului - aceasta servitute a generat in timp construirea in asezare cu calcan (peretele orb la limita propietatii) *practica actuala ilegala calcan cu goluri de sticla opaca (glassbeton) - se poate practica o fereastra mai aproape de aceasta limita doar cu acordul vecinului (dar se creaza servituti aupra sa) Vedere oblica legea determina lungimea spaletului. Aceste dispozitii au fost foarte multa vreme ignorate

exista blocuri (tronsoane) prost asamblate

balcon sau terasa inaltimea gardului este stabilita de lege (minimum 2 m daca nu exista alta dispozitie)

se pot concretiza concluzii de natura constructiva

- In momentul in care constructiile devin mai inalte, regula de min 1.90m devine defecta - Acum regulamentele de urbanism prevad dimensiuni adecvate taliei constructiei si zonei respective - Reglementarea ministerului sanatatii ordin care spune ca intre 2 constructii paralele distanta trebuie sa fie cel putin egala cu inaltimea celei mai inalte cladiri H

H H/2 H/2

limita de propietate

- De aici provine o practica intre fatada din spate si linia proprietatii sa fie o distanta de minimum 5 m (este valabila pentru o cladire P+2 => H=10 m)

- NON ALTIUS TOLLENDI nu se tolereaza mai inalt clase de inaltime care desemneaza inaltimea maxima

extradosul aticului

H max H max

inaltimea se ia de la baza primei grinzi nu de la streasina

Clase de inaltime

30 m

15 m 10 m 5m 0

5 m cladire parter cu demisol

2.80m min inaltime libera la plafon 10m 3 niveluri (P+2) *inaltimile pentru urbanism se dau in metri si nu in numar de niveluri (Casa poporului este de P+8) 15 m 5 niveluri 25 m 8 niveluri 30 m prag foarte important situatia seismica a Romaniei dispozitie constructiile care depasesc 30 m sunt constructii speciale exista o comisie speciala de avizare a structurii de rezistenta pentru a nu-I periclita pe cei din jur si pei cei din interior

SERVITUTEA SCURGERII APEI DE PLOAIE DE PE O PROPRIETATE

*apa de ploaie care se aduna de pe elementele construite trebuie sa se scurga fie in interiorul propietatii, fie in strada - tot sistemul de acoperire trebuie facut in asa fel incat sa nu curga apa la vecini

balcon scurgere in interior

STRADA

- in perioada interbelica se interzicea scurgerea directa a apei in strada (jgheaburi, burlane care se scurgeau in canalizare) - daca acoperisul are o panta mai mare de 10 grade trebuie sa aiba un element (grilaj) de oprire a caderii zapezii si gheturilor * Asezarea cladirilor la picatura (zone rurale) limita de propietate caderea apei pe propietate

1m

limita de propietate

poate fi asa si spre strada, numai ca zidul este pe interiorul proprietatii

limita picaturii perete orb catre vecini terenul apartine vecinului gard

SERVITUTEA LEGATA DE NOTIUNEA DE TERITORIU INTRAVILAN - asezarea unei parcele in teritoriul intravilan sau extravilan genereaza consecinte importante - notiunea este juridica, fiscala si administrativa Teritoriul intravilan teritoriul pe care sunt construite toate constructiile necesare existentei unei localitati. Are o legislatie specifica de construire, sistem propriu de impunere a taxelor si reprezinta teritoriul pe care administratia trebuie sa asigure conditii de viata (sa repare strazi, sa asigure curatenia, echipamente edilitare) - PUG asigura construirea in special in teritoriul intravilan - se percep impozite pentru folosirea cladirilor private si a terenurilor private - impozitele pot fi diferentiate pe diverse categorii

D A D (descresc impozitele pana la D) municipii si orase

- pentru zona rurala A B - se platesc taxe pentru utilizarea retelelor edilitare (intravilan) un teritoriu intravilan folosinta terenurilor si cladirilor este stabilita de primarie pe baza documentatiilor de urbanism aprobate teritoriul extravilan inst care se ocupa de productia agricola partea din parcela care poate fi construita edificabilul parcelei = suprafata care poate fi construita in conformitate cu regulamentele de urbanism Edificabilul parcelei - alinierea constructiei la parcela

H/2

STRADA

Amenajabilul POT 35% amenajabilul 65%

- inaltimea clasa de inaltime H/2 - constructii izolate departate de vecini dupa regulamente - Edificabilul poate fi foarte mare sau mic POT - %. In interiorul edificabilului se poate construi conform procentului (POT) Amenajabilul parcelei suprafata care nu este ocupata de cladire si se pot realiza alei, platforme, anexe gospodaresti, racorduri la cirulatiile stradale si lucrarile edilitare, plantatii, terase, bazine SERVITUTEA GENERATA DE ZONE PROTEJATE - Zone protejate : 1. Zone naturale protejate (elemente naturale de valoare) 2. Zone construite protejate (elemente construite de valoare) 1. Zone naturale protejate monumente ale naturii, peisaje, zone de litoral, zone acvatice, zone impadurite, zone muntoase 2. Zone construite protejate zone centrale ale localitatiilor, zone arheologice, zonele istorice constituite in jurul uneia sau mai multor monumente istorice. - Apartenenta unui teren la o astfel de zona este o puternica servitute care poate duce pana la interzicerea construirii. Este o mare diminuare a dreptului de proprietate (nu poti planta orice, etc)

SERVITUTEA APARTENENTEI TERENULUI LA O ZONA DE EXPROPIERE UTILITATE PUBLICA

- expropierea dupa o justa si prealabila despagubire. Odata stabilita cauza de utilitate publica nu mai exista intoarcere. Cauze de utilitate publica aparare de calamitati folosirea terenurilor pentru scopuri generale (aparare) retele de comunicatii - Problemele de servitute sunt foarte importante in momentul construirii unui teren SERVITUTILE URBANISTICE - 1938 legea administrativa + 1939 regulament de aplicare. Au fost denumite servitutile urbanistice (servituti care constrang propietatea construita/cladita sau neconstruita/necladita unor constrangeri referitoare la modul de construire si neconstruire precum si la modul de folosire asa cum sunt prevazute in regulamentele comunale) - urbanismul a fost transformat in sistematizare - acum, procesul s-a reluat SERVITUTI : 1. Legate de modul de folosinta al terenului de zonificarea urbanistica 2. Referitoare la tipurile de constructii dimensiuni, densitati, inaltimi, etc 3. Referitoare la modul de administrare - intravilan/extravilan 4. Legate de zonele protejate 5. Legate de relatia de vecinatate 6. Legate de relatia cu spatiul public (relatia domeniu privat/domeniu public) SERVITUTI LEGATE DE RELATIA DE VECINATATE Care sunt vecinii unui imobil? - relatia de vecinatate este generata de servitutea zidului sau santului comun

C A B E

- Vecinii parcelei A sunt aceia care au relatii de coproprietate 1. Servitute functionala pe 2 parcele vecine trebuie sa existe functiuni compatibile 2. Pe parcele vecine se alatura acelasi gen de functiuni (cladire catre cladire)

se alatura spatiului de agrement

accesele se grupeaza - Sursele de zgomot si nocivitati se grupeaza pe parcele ( 3. In 2 cladiri invecinate se alatura aceleasi functiuni )

zone importante acces acces

fatada la strada; calcane la calcan

4. Distantele intre cladiri trebuie sa fie in mod egal impartite intre vecini 5. Vederile de pe o parcela pe alta elemente care definesc spatiul intern se cantoneaza spre margini 6. Problema vecinatatii cu functiunile publice si semipublice (destinate unei colectivitati scoala, biserica, spital) - vecinatatea impune ca cladirile sa aiba fatada spre functiunile publice si semipublice - nu este o relatie indiferenta. Prevalent este spatiul public impune reguli spatiului privat SERVITUTEA SPATIULUI PUBLIC ASUPRA SPATIULUI PRIVAT 1. Dreptul si datoria primariei de a organiza circulatia de aici deriva multe consecinte 2. Fata vazuta a spatiului public trebuie sa fie organizata de primarie

- obligativitatea constructiilor sa aiba fatade spre spatiul public, care sunt uneori reglementate - asezarea constructiilor fata de spatiul public - inaltimile constructiilor - poate merge pana la prevederea materialelor, culorilor, modul de construire al imprejurimilor (inaltime, parti traforate, materiale) - aranjarea constructiilor (compozitie urbana) este prevazuta in planurile de urbanism tinand seama de aceasta prevalenta a spatiului public 3. Primaria isi poate permite exproprierea (largirea strazilor, crearea de culoare, crearea de piete) 4. Primaria stabileste unde sunt accesele din spatiul public in spatiul privat 5. Imposibilitatea destramarii spatiului stradal (nu se incarca cu volume, constructii) - nu se traverseaza strada (peste/sub ea) 6. Deschiderile de usi, ferestre, parti nu se permite pe spatiul public ci pe interiorul terenului 7. Folosirea spatiului public pentru elemente de informare este reglementata de primarie si se impoziteaza (chiar daca piciorul pancardei este pe spatiul privat) 8. Spatiul public este folosit pentru anumite activitati cu incuviintarea primariei (platind eventual taxe) 9. Scurgerea apelor tin de dreptul si de datoria primariei pentru a oferi maximum de confort utilizatorilor 10. Folosinte publice pe terenuri private portice la parterul cladirilor unde situatia o impune