Sunteți pe pagina 1din 4

Tehnica proiectarii urbane 22.02.

2017

CURS 1
Pe parcurusl cursului ne vom raporta la:

Regulamentl general de urbanism

Legea Urbanismului(350)

Regulamentul local de urbanism(ptr Bucuresti)+Reg de constructii al bucurestiului(doar ptr a intelege


logica de abordare)

Norme tehnice( de sanatate, drumuri,etc.)

Codul civil

Raportarea la reglementarile altor tari

Etc.

PARCELA-elem tehnice componente

Cadrul reglementar

Aspecte tehnice-deschideri ale fronturilor si dimensiuni minime ale parcelelor in func de tipologie

Situatii posibile

-parcelari existente

-parcelari nou propuse sau reparcelari

Parcelarul agricol- parcela fragmentata de a lungul timpului(prin mosteniri sau instrainare), ingustate din
ce in ce mai mult, incercand sa pastreze calea de accesabilitate la drumul public.Apar constructii in planul
2 carer si ele la randul lor au nevoie de acces la dr public.Centrul Insulelor urbane ajung astfel sa fie
neocupate, neavand acces-problema reparcelarii.

Parcelarea-Operatiunea de divizare a unei supr de teren in minimum 4 laturi alaturate.( este imp
deoarece se ec spatiu, ) in vederea realizarii de noi constructii.(reg gen de urb).

In situatia in care un teren este impartit in mai mult de 12 loturi trebuiesc furnizate solutii de echipare
colectiva-rezervarea unei supr de teren unde sa fie amplasate aceste retele edilitare( sis de canalizare,
retele edilitare,alimentare cu apa, etc.)

Dimensiuni ale parcelelor

Supr minime

-150 mp ptr loc insiruit


-200 mp ptr isolate sau cuplate

Supr maxime-nu se vb de norme decat in cazul concensionarii terenului- un teren public devine privat.
Fara niciun cost.

Loc rurale- max 1000 mp ptr o locuinta

REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM-reglementeaza doar parcelarile noi

-front la strada 8 m ptr cladirile insiruite si 12m la cele isolate sau cuplate.

-150 mp ptr loc insiruit

-200 mp ptr isolate sau cuplate

Parcelarile cu supr mai mici decat cele indicate sunt considerate insalubre

REGULI DE BAZA

- Se interzice amplasarea parcelelor cu lat lunga la strada(ptr ca mai multe parcele sa aiba
deschidere la strada)
- Adancime de maxim 15 m la locuintele insiruite(lumina nat atrunde maxim 6 m). daca se
depaseste aceast adancime trebuie amplasata o curte de lumina.
- Curtea este amplasat in zona de sud, sud-est pentru a beneficia de insorire.
- Nu se amplaseaza parcele cu deschidere la 2 strazi. Sg exceptie este lotul de colt.
- Dispunerea parcelelor pe 2 randuri.

Fundatura-organizare

-alei carosabile cu adancime de min 30 m si deschidere 4 m, ptr cele intre 30-100m deschidere de min 7
m(nu exista fundatura mai mare de 100 m) si prevazute cu loc de intoarcere si trotuar pe cel putin o latura.

Insuule cu latura de max 200 m(regula veche )

Conditionari impuse de RLU PUG(plan urbanistic general)

- Supr min de 150 mp


- Unele PUZ uri evita prevederea unei suprafete min ptr parcelle existente- itocmirea unui
PUD+ilustrare de arh

Aleea de serviciu folosita pentru scoaterea gunoaielor, aducerea mobilierului etc.


CURS 3 08.03.2017

Servituti

-servituti impuse de codul civil

-tipuri de servituti

-serv leg de fol apelor

-ziduri si santuri commune

-disp clad si plantatilor in raport cu limitele laterale

- serv leg de vederea inspre prrprietatea vecina

-serv de trecere

Servitutea este sarcina care greveaza un imobil, ptr uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar.

Sursa servitutilor: starea nat a locurilor

:lege

:intelegerea dntre proprietari

Servitutea este mentionata in cartea funciara

1. Servituit din starea naturala


Art 604-reg privind curgerea fireasca a apelor- imp pentru amenajari sau modul de dispunere a
constr. Cel care sta in vale nu si poate constr un baraj sis a l inunde pe cel de mai sus.
-ptr orice problema de pe teren trebuie autorizatie ptr orice ce lucrare.
-interdictia executarii de lucrari care sa afecteze proprietatea veciina.
Art 608 intrebuintarea izvoarelor
-se poate modif cursul izvorului pe parcela dar iesirea trebuie sa se faca prin acelasi loc de
odinioara.

Se pot executa lucrari de drenare, sistematizari a I sa nu fie afectata propr vecina, sa fie conduse
catre strada.
2. Servituti rezultate din lege
-oriunde exista litigii legate de lim de propr, ambii proprietary trebuie sa suporte cheltuielilee de
granituire.( expertiza care clarifica situatia, dar si constr limitei). De obicei primaria inainte de a
da autorizatia de constr recurg si la un process verbal din partea vecinilor ca sa se asigure ca nu
exista letigii legate de proprietate.
Ridicare topo- o constatare de fapt dar nu neaparat legala, suprapusa peste cadastru, dar nu spune
cu exactitate care este proprietatea.
Plan cadastral- metoda legala, toate actele sun centralizate intr o baza de date.
-Ziduri si santuri commune
Art. 660 prezumtia de coproprietate asupra despartiturilor commune
Generic, gardul spre ex apartine pe jum fie. propr.
Art 661 semnele de necomunitate
Inaltimea maxima a imprejmuirilor este de 2m.
Zidul comun trebuie platit de ambii proprietary, daca doar unul din ei il plateste celalalt poate
pierde teren.
La imprejmuirea din zidarie, trebuie sa fie opaca pe toata lungimea ei.
Art.664 constr si intalatiile aflate in legatura cu zidul comun
Art.665 inaltarea zidului comun

In cazul construirii pe calcan


- Se solicita certificatul de urbanism prin care se cere acordul vecinului ptr a adosa viitoarea
cladire, desi conform legii esti obligat de a cupla cladirea la un calcan deja existent.
- Al doilea propr trebuie sa suporte cheltuielile ce apar in urma constr si dauneaza calcanul.

Art 612 distanat min in constr

-anexe si plantatii- la 60 cm min de limita de propr

-arbori- min 2mfata de limita de propr( ptr arbori mai mari de 2 m)

-fereastra sau balcon- min 2 m de la limita vecinului.

Art 616 fereastra de lumina

Art611 picatura stresinii

Servitutea de trecere

- Un teren lipsit de acces nu este construibil


- Se asig pe dist cea mai scurta
- Daca propr se desprinde de o propr mai mare, servitutea se da pe terenul din care a fost instrainta
de la inceput

Tipuri de servituti

- Continue(permanenta) sau necontinue( se refera la durata)


- Aparenet sau neaparente(existent atestat de un semn vizibil sau nu)