Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Unitati de echipament
Cumpana de interese
B. MATRICEA NEPATRATICA:
- rel. intre activitati si zone operationale (din teritoriu) spatii;
A,B,C,D, - activitati; 1,2,3,4, - spatii.
ce fel de activitati pot pune in spatiul x? unde pot pune spatiul B?
(simboluri +, - compatibile sau incompatibile)
- evidentiaza adaptarea spatiului la activ. resp.: adaptarea ideii la spatiu; adaptarea spatiului la
idee; adapt. functiunii. la spatiu; adpt. spatiului la functiune; adapt. activ. la spatiu; adapt.
spatiului la activ.
SITUATIE: mobilul uman: subiectiv / obiectiv => pretinde o activitate.
ACTIVIT. DE MUNCA obiective
Mobilul meu este obiectiv pt. ca impune o activ. pe care vreau sa o desf.;
Mob. meu este subiectiv pt ca impune altor oameni o activ.
OBS. pe baza matricei structurii urbane se poate intocmi o reprez. simplificata (grafica) a sist.
urban.
elem. adus in sist. sp. din centru (el se poate percepe din centru, prin
reconsid. compozitiei centrale care sa permita perceperea elem. direct din
piata
cerinta functionala tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea
si antrenarea unor functii noi pt sitemul/ zona respectiv(a).
In realitatea urbana se constata un proces de evolutie a cerintei functionale de la formare pana
la afirmare
trebuie evitata faza brutala-sa se asigure o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a
procesului reformativ
cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban, prin
intermediul unei reorientari a functiei, a unuia sau a mai multor elem. ale sist. respectiv.
grad de generalitate
1. in funct. de intinderea modelului M. SPECIFIC; M. GENERAL
2. in funct. de profunzimea modelelor M. GLOBAL; M. PARTIAL-orizontal si vertical
Ex.: o localitate poate fi reprezentata prin PUG(schita de sistem) care reflecta caract. global;
insotit si de un plan de traficcaract. partial-vert.
in tema-program- studiul M. GLOBAL; studiul M. PARTIAL; analiza solutiei dpdv cantitativ
si calitativ
raport intre real si UTOPIC
scopul utilizarii modelelor
a. M. analitic-descriptiv-rol aplicativ, analiza a raportului cauza-efect
b. M. planificativ- implica factorul politic in teritoriu prin decizie
c. M. predictiv- ofera o alternativa
d. M. metodologic- de orientare; de conducere
2. in raport cu exprimarea
model iconic- model formal; imagini f. clare
model real-obiectiv-ia in considerare ca model un obiect care exista sau care este
creat in scopul de a fi utilizat (Le Corbusier-Unite dHabitation a Marseille)
m. analitic- foloseste o schema pt. a exprima o situatie(ierarhizare, restrangere); nu
poate fi exhaustiv
m. matematic-reprezentare printr-o formula
m. vorbit-apare probl. limbajului
3. in raport cu tipul de valabilitate
model static- nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece in timp. in urbanism-
ordinul ideal; contemp-BRASILIA
m. de echilibru momentan se bazeaza pe modelul static.; studii in ideea transf. in
crestere si descrestere; se refera la PUD
m. dinamic de comportament- reflecta transformarea
Rolul orasului in terit. se adreseaza ext. + f. urbana prioritara-rez. prin raportarea lor
PROCESUL DE DEZV. A ORASULUI.
14.Coroborarea functionala
Coroborarea schemelor functionale se constituie la nivelul modelului
corespunzator tuturor categoriilor de functiuni din teritoriul afectat.
Suprapunerea diferitelor variante de scheme functionale MODELE FUNCTIONALE . Acesta
aduce o evaluare globala a starii potentiale si efective de functionalitate.
Se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial perceptiv definirea spatialitatii prin
modelul spatial.
MODELUL SPATIAL model de ocupare a spatiului, format dintr-o serie de scheme spatiale:
scheme de sit trasaturile cadrului natural, efecteplastice urbane
scheme de evaluare economica a elem. de cadru urban
scheme de eveniment miscare, aglomerare, culoare
Analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin:
- analiza estetica compozitie
- analiza economica
- analiza psiho-sociala
Coroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un MODEL GLOBAL AL
STRUCTURII URBANE PARTIU URBANISTIC
Coroborarea functionala nu urmareste, individual, fiecare functie in parte, decat in masura in
care ea poate constitui in termeni de animatie urbana.
Asocierea chiar coroborarea functiunilor in sine pune probleme interesul urban nu poate fi
stimulat doar printr-o simpla punere in legatura a mai multor elemente ( insiruirea unor
locuinte cu magazine la parter, de-a lungul unui element integratotr, nu creeaza un ansamblu
cu functie rezidentiala si comerciala)
Coroborarea functionala determina aparitia unei anumite ambiante umane deschizand ciclul de
continua transformare a acesteia de la functia spatiu urban, la comportamentul urban si la o
noua functionalitate.
Ambianta urbana = produs variabil in timp si in spatiu initiat prin coordonarea naturala sau
constienta a tesuturilor de elem. in cadrul structurii urbane.
decizie norma
realizare posibilitate necesitate
evaluare valoare
FORMA
Functie in orice sistem, deci si in organismul urban, are un rol functional care asigura
functionalitatea, prin intermediul activitatii oamenilor. Este exprimarea nevoii ca cerinta
impune o activitate.
Functionalitatea organismul urban (oras, ansamblu, zona) se caracterizeaza in orice moment
al existentei lui, printr-o anumita functionalitate = capacitatea structurii sale de a raspunde unui
complex de nevoi care se manifesta in acel moment, in teritoriu; functionalitatea este rezultanta
unui complex de functiuni; este o caliate a spatiului, o stare a spatiului; un spatiu are o
functionalitate buna sau nu.
Functionarea exercitarea acestei calitati in spatiu sau in context urban; este dependent de
natura procesului si nu de natura calitatii. Este un proces in timp. Exercitarea dreptului la functia
respectiva, printr-o activitate.
Arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII, o FUNCTIONALITATE nu o FUNCTIONARE.
Functionarea depinde de resursele financiare, de gradul de civilizatie al oamenilor, de
intretinere; ea este influentata de forma.
Functiunea un spatiu este in activitate (ex: functia comerciala, functiunea-rezidentiala; spatiul
magazinului a fost transformat in locuinta).
functie functiune functionalitate functionare.
Mod de abordare
1. Conceptia functionalista explica faptele urbane prin functia lor, prin rolul pe care il joaca in sistemul al
culturii, cum se leaga unele de altele in interiorul sistemului.
2. Metoda de analiza structural -functionalista da functiei un sens logic; exclude semnificatia
fizica a functiei; nu este satisfacatoare pentru ca analiza oricarei functii trebuie sa ajunga la
o exprimare fizica.
3. Abordarea moderna diferentiat-cumulativa in oras exista mai multe manifestari ce se
suprapun; fiecare manifestare are o motivatie si o definire in timp a aceste manifestari sunt
diferite, dar efectul rezultat este de suprapunere a lor.
ABORDAREA DIFERENTIAT-CUMULATIVA
- sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor in arte diferite; reunire a unor
elemente eterogene apartinand unor doctrine filosofice diferite;
- sincronic care exista sau se produc in acelasi timp, in aceeasi peroiada;
- sinergie asociere a mai multor organe sau tesuturi, indeplinirea aceleeasi functii;
diacronic evolutiv, istoric.
21. Grad superior de organizare in procesul de restructurare urbana
restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente la necesitatile noi sau
de introducere si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban => modalitati prin care
relatiile si necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului => sistemul va suferi
modificari in urma aparitiei unor cerinte, rezolvarea acestora avand ca efect funtionarea mai
buna si implicit, un grad de organizare superior.
S-a observat ca nu separarea funtiunilor sta la baza diferentierii lor, ci asocierea lor (de cele
maidiferite compatibilitati).
Deci, o organizare superioara nu inseamna separarea functiunilor si ierarhizarea lor in functie
de ponderea pe care o au, ci tocmai asocierea lor mijloc de coordonare functionala, ceea ce
duce la cresterea interesului fata de sistemul respectiv.
Coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte, in masura in care ea se poate
constitui in termeni de animatie urbana; in planul coroborarii functionale a texturilorde elemente
urbane, apargermenii unei ambiante urbane.
Integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu, se ajunge la ansamblul multifunctional
integrat, ansamblu cu o organizare superioarasi un caracter integrator, iar integrand mai multe
astfel de ansambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din:
Traseu urban integrator;
Ansambluri multifunctionale integrate;
Zona cadru (teritoriu restructurat);
22. Ierahizarea structurala a schemelor functionale
se defineste ca principiu de baza cautarea unei discipline in organizarea urbana; atunci apare
ideea de zonificare a teritoriului urban si ideea ca structurii urbane I-ar corespunde o anumita
tipologie.
Idei transpuse configuratie arborescenta -> noi orase si cartiere mari de locuinte.
1. configuratie arborescenta(dendromorfica) variaza numarul palierelor, numarul relatiilor pe
element;
- exemple: Chandigarh, Brasil;
- apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii socialisti -> primul oras Harlow Anglia)
- practicarea metodei adovedit eroarea comisa in modul de gandire -> tranformarea unui
principiu de ordonare a elementelor structurii urbane, intr-o gama de uniformizare a
acestora, transpusa de la organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar.
- C. Alexander considera ca , configuratia necesara este cea de copac pe care s-au
aloitalemente ale configuratiei in retea => relatiile care se stabilesc intre elementele
organismului urban nu se realizeaza exclusiv univoc de la element la element.
12345 345 6
3456 12
12 345 6
1 2 3 4 5
fizice b b
-conceptul de locuire > fenom. care se prod. in int unui terit , implicand amenajarea terit. respectiv; detasare de la
simpla ocupare a unui sp. int. la un sp. general/ terit. insusit de catre o colectivitate
-locuinta: elem. esential pt definirea calitatii locuitului; celelalte elem contribuie la imbunatatirea
calitatii locuirii
-locuitul: spatiu adecvat; activit.pt care acest spatiu este adecvat; confortul-variabil in timp;
conditionarea unui sp. prin ocupare /folosire /amenajarea lui de catre o colectivitate in rap cu
modul de viata /dezv social-economica /org politica / cond materiale.
-implicare in determinarea strict urbana: rel intre dif. texturi urbane; eficienta de utilizare a terit: *
gradul de ocupare a terit si calit locuirii sunt in rap de interdependenta > imbunatatire
substantiala a calitatii vietii in terit respectiv; *nu impune restrangerea ei la rigiditatea ocuparii
mecanice a terit ci implica folosirea unor criterii de calitate (niv. de viata, calitatea amenajarilor,
a serviciilor, cond de accesibilitate)
-conceptul de locuire: evolutie prin multiplicarea treptata a relatiilor care ocupa un nr mare de
activitati, spatii, informatii, manifestate prin intretaiere.
Prin integrare se asigura o asemenea functionalitate a sist incat dezv fiecarei functii este mult
mai eficienta decat dezv ei separata > pozitiv, datorita relationarii complexe a activitatilor.
vezi tabel
limita- marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in
sensul modificarii niv. calitatii ei, ci si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate,
caracter, tip de proprietate)
zonificarea- stare de integrare in teritioriu; consecinta structurala a teritoriuluiimpune limite de
structura
limite de structura: determ. spatial sau temporal
compartimenteaza spatiul in raport cu cu complexul de activ. care se formeaza in terit.
are un caracter spatial
sunt mobile in spatiu
are caracter restrictiv/constructiv
tipuri de limite
1. limite globale de dezv. (de crestere)
instr. de lucru pe termen lung
in plan macroterit., in evol. de ansamblu a terit.
3. limite normative
sunt limite pe termen scurt
definesc natura
tind spre valoarea lor, masurand spatiul ca suprafata sau volum
4. limite functionale
reflecta unitatea structurala
se stabilesc intre sistem si mediul inconj.(ex. limita centrului istoric)
rezulta din considerarea in suprapunere a intereselor in teritoriu
Limite de dezvoltare
OBIECTIVE
Limite normative
DIMENSIONARE GLOBALA
Limite operationale
DELIMITARE TERITORIALA
LOCALIZARE SOLUTIONARE
problema
variante succesive
-clasificarea pentru elementele de viata urbana surprinde activitati urbane intr-o anumita
elementele sunt de fapt generatoare de munca servicii si informatii )- avantaj pentru studiul
-un element de viata urbana din aceasta categorie se poate constitui ca munca si loc de
munca pentru o parte de populatie si totodata ca utilizare si loc de producere a unui serviciu
-Exemplu: industria este unul din elementul de viata urbana esentiala in dezvoltarea
organismului urban; acest element poate fi apreciat si definit doar in ansamblul morfologic si
dinamic unitar; in momentul in care se constituie zone industriale trebuie pornit de la ideea
separerea sau departarea intre industrie si alte elemente ale orasului este daunatoare dpdv
economic si social
-trebuie realizata intelegerea corecta a locului de munca, ca localizarea unei activitati urbane
productive;
-notiunea de loc de munca nu este legat exclusiv de industrie; locul de munca intereseaza
grupare)
grup important de activitati urbane a carei manifestare depaseste sfera circulatiei urbane.
-(BBBB)in afara elemetelor determinate functional, la nivelul vietii urbane se afirma si alte
elemente care nu sunt continute in insasi activitatile urbane, dar care apar ca rezultat auxiliar
-comportament psiho-social
-toate aceste elemente reflecta reactia si intelegerea umana a diferitelor activitati urbane in
urbana.
-in planul morfologic spatio-functional se manifesta o structura urbana functionala, care este
-orice functie in cadrul unui sistem deci si in cadrul sistemului de elemente de viata urbana ,
-amenajate (spatii)
-spatio-temporare (situatii)
-estetic-formative (mijloace)
-fiecare din elementele de viata urbana determinate functional isi are un corespondent intre
caracter formativ- elemente determinante (nu se recunosc direct ca atare ci numai prin
-cadrul urban se realizeaza in timp printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea de
spatii libere si construite, guvernata de o legitate concreta; aceasta legitate serveste atat
-nevoia de ambient: impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat
-se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui spatiu urban, luat ca instrument creat prin
urbane; de aici poate decurge starea de insuficienta potrivire intre functie si ambianta, luata
ca forma.
-structura spatiala urbana raspunde unui ansamblu de nevoi, transpus , prin intermediul
psiho-social in timp.
urbane:
Se pune problema periferiei orasului situata intre sat si oras, sau cuprinsa atat in
urbanizare.
b -presupune o populatie provenita din mediul rural sau dintr-un oras mai mic, cu
in zona periferica.
-este o populatie care provine, in general din mediul rural, care nu are posibilitatea de a
se stabili in centru si se complace in aceasta situatie (este mai aproape de starea din
care a plecat)
3) consecinte: periferie aglomerare, iar nivelul de viata creste in nucleu oras (localitati
inconjuratoare), la periferie
Prin analogie cu organismul biologic, s-a inteles prin functionalitate, capacitatea de conservare
Cerinta funct. Este caractersitica oricarui organism, ansamblu urban, la un moment dat;
respectiv un complex de nevoi de existenta; implica atat mentinerea cat si modificarea unei
functii.
C.F. este data de prezenta in sistemul respectiv a elementelor posibile purtatoare ale functiilor
structurii functionale => analiza stari functionale se poate determina prin analiza morfologica.
Diversitate texturi: intr-o str. Fct. Urb. Este cel putin la fel de mare cu numarul de elemente ce
alcatuiesc sistemul.
transformat functionalitat
nu
-poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala; Exista legatura intre ele; in practica de
Functionalitate urbana: calitate spatiu sau teritoriu urb. de a raspunde unui ansamblu de
cerinte fct, facand astfel posibila manifestarea fct-ilor. respective; se poate defini ca rezultat
FU- exercitarea fct intr-un anumit spatiu sau terit. Urban, in baza functionalitatii respective si
F.U. rol atribuit unui agent, unui instrument de lucru sau unui produs (deci si unui spatiu urban)
de a satisface, in contextul unei activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca
cerinta functionala si care se exercita prin intermediul relatiilor functionale dintre elementele sist.
invers
Proces de urbanizare -> dezvoltare continua a modului de viata urbana, urmand concomitent
Cantitatea:
oamenilor.
cantitativa => cresterea intinderii; cresterea calitatii vietii in teritoriul initial; diferenta de nivel
Cresterea intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, duce la
extinderea unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi nivel (apare o situatie absurda).
Cresterea calitatii vietii interitoriu initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii
Deci relatiile intre calitate si cantitate relatii intre conservarea spatiului si imbunatatirea
Functionale |
Fizico spatiale | ---care in pl organizatoric / pl formal au o manifestare #6
Psiho sociale |
41 MORFOLOGIE URBANA
SOCIETATE
LOCALIZATA
POPULATIE SIT
valori / bunuri/
atitudini / imagini
cultura urbana
organizare social-economica resurse / tehnologie / stiinta / arta
Spatio-funct institutionalizare
Sp. Config materializare
2.dist. Intre entitatile observate scara de interval; se masoara exclusiv dist intre elemente
3.ordinea (scara ordinala / sc de ordonare) ordinea componentelor
4.situare categoriala evidentierea apartenentei elem la o categorie sau altascara
nominala (foloseste numerele, care nu sunt valori in sine.
CRITERIULraportaredistanta ordonareclasificare
SCARA
de raportx x x x
de interval x x x
ordinala x x
nominala x
48 POLITICA URBANA
-sinteza a prioritatilor, care precizeaza masuri necesare desfasurarii activitatii concrete de
modernizare urbana
mod de manifestare a suprastructurii societatii
urmareste realizarea unui proces organizat de planificare operativa in modernizarea
urbana
-politica urbana poate fi
1. unidirectionala subordonarea arhitectului de catre puterea administrativ-politicadecizie
centralizata
2. participativa in cazul statelor democratice avansate, puterea centrala are doar rol de a
dirija un proces diferentiat local, urmarind
a. legalizarea / operativitatea planificarii urbane
b. precizarea / coordonarea investitiilor financiare
c. sprijinirea dezvoltarii potentialului stiintificsi tehnologic
d. formarea specialistilor
e. mijloacele de coraborare a fortelor de decizie in stabilirea nevoilor si a solutiilor
3. a puterii
a. opinia publica , puterea centrala, puterea locala
b. se analizeaza solutii, nu o solutii
c. arhitectul rol important in stabilirea solutiei optime / mare responsabilitate
profesionala
-politica urbana trebuie sa tina seama de specificul locului, de la un oras la altul, de la o societate
la alta
Exista doua conceptii 1. izolarea numai in cazuri cu totul exceptionale (solutie imediata dar
simplista
2. integrarea intervine maiestria arhitectului
Integrarea o cladire veche intr-un context nou
- o cladire noua intr-un context vechi
Integrarea se rezolva printr-o egalizare a valorii, nu printr-o reproducere formala; cladirea noua
trebuie sa reprezinte epoca ei, asigurand insa o buna vecinatate cladirii existente.
nu edificii de acompaniament ci de buna calitate
- nu trebuie impusa pastrarea intacta a cadrlui istoric daca nu se pot realiza conditii optime de
existenta
rel vechi-nou problema de apropiere a valorilor, de relationare a lor in raport cu
orasulconstructiile valoroase nu trebuiesc izolate, protejate prin spatii neutre, ci trebuie
integrate intr-un ansamblu in care cladirile aduc un contrast binevenit si reflecta epoca lor
-valoarea de obiect a unei constructii trebuie considerata in relatie cu val de ansamblu a
orasului, protejandu-se reciproc
51. Starea de vecinatate ca efect de suprapunere
Spatiu urban eterogen (+sintetic) -> criterii:
1) Importanta decoperirii interrelatiilor diferite
1) Necesitatea de a avea in vedere mobilitatea vietii;
-> orasul este mobil -> zonificarea trebuie utilizata ca un factor de canalizare si nu de fixare -
> zonificarea este activa si creatoare -> tendinta de a amplasa alaturat activitati pentru care
vecinatatea este un profit (ele se completeaza) si de a izola activitati pentru care vecinatatea
este incomoda, chiar daunatoare ->
1. Incovenientul sau avantajul unor activitati vecine
2. Incovenientul sau avantajul comunicatiilor (a relatiilor intre activitati vecine)
1 & 2 => incoveniente si avantaje de vecinatate in doua sensuri:
a. asocierea elementelor de viata urbana, in raport cu specificitatea fiecaruia (exemple:
recreerea, activitati formative, crecetare + productie)
b. disocierea relativa -> implica caracteristici proprii la nivelul structurii urbane respective
Interactivitatea -> multifunctionalitate si integrare rezultatul
suprapunerii mai multor tipuri de activitate
Starea de vecinatate se remarca printr-un anumit caracter centripet al
intereselor si al manifestarilor. A Activitati combinate
Activitati suprapuse
C B Activitati unice
52. Sistem urban integrat. Constituirea sa in teritoriu. Exemple
- la nivelul organismului urban -> integrare urbana -> se poate constitui intr-un sistem care
devine treptat sistem director pentru intreaga dezvoltare a teritoriului urban
- sistem director -> sistem integrator
- sistem integrator configuratie caracteristica zona centrala a orasului;
- componente (in ordinea construirii posibile);
1. TRASEU URBAN INTEGRAT = element integrator de legatura ex. Circulatia pietonala
organizata corespunzator
a. contribuie la integrarea difderitelor zone ale orasului;
b. aglomerare de oameni si inetrese;
2. ANSAMBLU MULTIFUNCTIONAL INTEGRAT
- produs de integrare la nivelul functiilor de obiect;
- elemente de polarizare cu caracter integrator;
3. ZONE CADRU teritoriu afectat prin integrare
1 & 2 exemple:
a. Karlsruhe dezvoltarea activitatiloruniversitare de-a lungul unui traseu urban integrator;
b. Varsovia integrare urbana a activitatilor cu caracter formativ, in sistematizarea zonei noi
a orasului;
c. Munchen extinderea cartierului Perlach -> traseul integrator realizeaza o legatura
fireasca intre: ansamblul propus / ansamblul realizat recent / ansamblul vechi istoric;
d. New York Manhattan traseu urban integrator pe orizontala si pe verticala
- cladiri existente;
- spatii noi;
e. Praga noul cartier Kralowska grupare de ansamblu rezidential si multifunctionalitate in
lungul unui traseu integrator.
f. Berlin cartierul Charlottenburg proces de restructurare preconizata a se dezvolta pe
ideea integrarii;
spatiu integrat -> produce aglomerari in jurul unor activitati catalizatoare / polarizatoare pt.
functia urbana ce se dezvolta in spatiul respectiv / caracter multifunctional / apare prin:
asocierea la un element integrator
independent, asocierea intervine la elementul integrator
programat pentru activitati specifice
neprogramat pentru activitati nespecifice / aleatorii
Obs: conlucrarea intre functii permanente si ocazionale => conlucrare intre spatiu
programat si spatiu neprogramat => o configuratie simpla / neutra
- integrarea propune:
localizare ocupare programata a disponibilitatii spatiale ale altor functii
sau
neprogramata a teritoriului liber
ocuparea spatiului liber ocuparea spatiala
ocuparea temporara
Ipoteze
de lucru
Solutii posibile,
5
variante, ipoteze
Decizia 6
investitorului
SOLUTIA
interventie semnificatie calitate care rezulta prin suprafata primelor doua in
plan mental
Orasul nu poate fi perceput ca un tablou; geometria in conceptia arhitecturala, nu este esentiala
pentru locuitori. Se pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului ideea recunoasterii
influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului uman
- analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (in ajutorul
locuitorilor arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia
- Kevin Linch propuneri de rezolvare a problemei -> metode de interventii:
negarea modelului preluat
promovand modelarea participativ (depinde foarte mult de gradul de informare si cultura
al populatiei)
activitatea 1 activitatea 2
locuire locuire locuire
Spatiu Spatiu
interstitiar interstitiar
- Spatiul interstitial - fond de referinta fata de care se pun in valoare unitatile construite
- asigura fondul de spatiu pt. mobilitatea si disponibilitatea in timp a structurii urbane
element adus in sistem sp. din centru (el se poate percepe din
A origine
B C D, ..., I extremitati
Elementul A influenteaza pe B si C
D I
E F G H
Metode de interventie
0.3 x 0.7 = 0.21 0.7 x 0.7 = 0.49 0.05 x 0.3 = 0.015 0.3 x 0.95 = 0.285
DECIZIE NORMA
determina
REALIZAREA POSIB. NECESIT.
Obiect VALOARE
EVALUARE
A
C
5. a. de competenta
- zone in care echipamentul poate fi amplasat
- are o baza de obiectivism;