1.

Caracterizati dpdv al metodologiei modernizarea urbana

- modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor ce se stabilesc in interiorul organismului
urban la cerintele prezentului la realitate
I. necesitatea reevaluarii istorice, arhitecturale, arheologice;
- personalitatea orasului este legata de trecut
- situatii: cadrul este valoros in sine / cadrul este oarecare, dar este de interes istoric / cadrul
contine opere si spatii
foarte valoroase
- modalitati: izolarea valorilor numai in cazuri exceptionale (izolare cu bariera de verdeata este o
solutie imediata, dar
simplista) / integrarea valorilor in organismul urban (intervine maiestria arhitectului)
- probleme: evaluarea valorilor: in raport cu orasul / in context mai lung valoare de obiect / de
ansambluz
- calitati:
- realizarea continuitatii vechi-nou
- evidentierea unor monumente existente
- refacerea functionalitatii spatiului
- ordonarea circulatiei
II. necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata
- uzura fizica si morala a fondului construit
- necesitatea salubrizarii
- calitati: ridicarea gradului de confort prin dotari corespunzatoare si prin inlaturarea
amenajarilor insalubre si nocive
III. necesitatea de a utiliza cat mai eficient terenul
- in directa relatie cu caracterul orasului
- probleme: rezolvarea circulatiei / modul de ocupare a teritoriului in raport cu destinatia
constructiei
- calitati:
- proces integrator spatial si social tb tinut cont de relatia intre zona respectiva si restul
orasului
- tb sa aiba limite care sa fie bine stapanite pt ca modernizarea unei zone are implicatii esentiale
in zonele
inconjuratoare
2.Decizia in abordarea structurii urbane.momente de baza ale deciziei
-in cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras, se poate intocmi o matrice de crestere pe
baza stabilirii retelei de elemente
manifestate si a relatiilor dintre ele.
-se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale propuse in planul de ansamblu nu
corespund dorintelor initiale(ex noul oras
THAMESMEAD Anglia analiza profunda a starii de potentiala functionalitate , ca baza a
detaliului de sistematizare).
-se ajunge la o metodologie de analiza >aprofundarea sistematica a structurii urbane , care isi
poate dscoperi trasaturile la nivel de activitati, de
echipament, global,

-aceasta analiza sta la baza studiului de tema

-se intocmesc scari de crestere/matrici/grafuri de relatii functionale/spatiale/modele
functionale/spatiale
1.descrierea / analiza situatiei existente
2.intocmirea unor variante de solutionare ; prin prelucrarea datelor de reduce din informatia
bruta
3.analiza de impact/consecinte
4.evaluarea comparativa a variantelor > calea optima in vederea deciziei , trebuie analizata pe
functiuni urbane / analiza comparativa a
variantelor
-variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor matematice si apoi sunt supuse deciziei
-prelucrarile soecifice sunt :
-aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice pe care le impune terutoriul
-abordare spatial , temporala , sectoriala ,
-analiza se face pe transversal (analiza secventiala)
- longitudinal (analilza pe parcurs , de dezvoltare)
-problemele ce trebuie abordate privnd decizia :
-zonificarea
-amplasarea
-alocarea de echipament
-fluxuri , abordari de trafic
-decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv ,sa se bazeze pe evaluarea corecta a
nevoilor
DECIZIE <------------------------ NORMA
|/
/\
/|
/\
\|
REALIZARE |
POSIBILITATE <------ |------> NECESITATE
|/
\/
/|
\/
/|
EVALUARE <---------------------- VALOARE
3.Varietatea produsului structural
-intr-o zona , functia prioritara > produs structural cu rol de structurare si produs functionalist la
nivelul respectiv
- asigura - spatiu eterogen, zona omogena
zonificarea urbana produs structural al suprapunerii, intrepatrunderea diverselor texturi de
elemente de viata urbana ; se poate ajunge chiar la o integrare functionala cooperarea
activitatilor
- se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu , prin integrarea functionala ; de exemplu ,
asocierea mai multor functiuni cu specific central , grupate in jurul locuintelor dintr-un ansamblu
central => animatie urbana , cresterea interesului oamenilor pentru ansamblul respectiv
- integrarea urbana releva , la nivel de model urban , cea mai stransa legatura dintre structura
functionala si cea spatiala ; exista mai multe ipostaze ale integrarii :
la nivel de program
la nivelul functiilor de obiect
la nivelul functiilor urbane

- integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu multifunctional integrat ,

care se constituie ca element polarizant cu caracter integrator=> avantaje economico-sociale
- varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor activitati lucrative cu activitati nelucrative
(nevoi economice cu nevoi sociale) => ansamblul multifunctional integrat mobilizeaza spatiul
pentru comunitatea urbana , ofera un permanentinteres pentru spatiul alaturat
- numarul si calitatea activitatilor sunt determinate prin bogatia spatiului public , dar nu este
suficienta multiplicarea echipamentului , ci este nevoie de o localizare corespunzatoare ca sa
se poata constitui o functionalitate integrata

4.cercetare in legatura cu motivatia de modernizare urbana

- modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor ce se stabilesc in interiorul organismului urban la
cerintele prezentului la realitate
I.
necesitatea reevaluarii istorice, arhitecturale, arheologice;
- personalitatea orasului este legata de trecut
- situatii: cadrul este valoros in sine / cadrul este oarecare, dar este de interes istoric / cadrul contine
opere si spatii foarte valoroase
- modalitati: izolarea valorilor numai in cazuri exceptionale (izolare cu bariera de verdeata este o solutie
imediata, dar simplista) / integrarea valorilor in organismul urban (intervine maiestria arhitectului)
- probleme: evaluarea valorilor: in raport cu orasul / in context mai lung valoare de obiect / de
ansamblu
- calitati:
- realizarea continuitatii vechi-nou
- evidentierea unor monumente existente
- refacerea functionalitatii spatiului
- ordonarea circulatiei
II.
necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata
- uzura fizica si morala a fondului construit
- necesitatea salubrizarii
- calitati: ridicarea gradului de confort prin dotari corespunzatoare si prin inlaturarea amenajarilor
insalubre si nocive
III.
necesitatea de a utiliza cat mai eficient terenul
- in directa relatie cu caracterul orasului
- probleme: rezolvarea circulatiei / modul de ocupare a teritoriului in raport cu destinatia constructiei
- calitati:
- proces integrator spatial si social tb tinut cont de relatia intre zona respectiva si restul orasului
- tb sa aiba limite care sa fie bine stapanite pt ca modernizarea unei zone are implicatii esentiale in
zonele inconjuratoare

5.organismul urban ca societate localizata. Concept fundamental

. Organismul urban ca societate localizata

Concept fundamental pentru intelegerea morfologiei urbane

organismul urban este un sistem complex constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme; la baza constituirii sale stau 3
categorii fundamentale:
mobil uman> activitate> spatiu aferent
in cadrul ideii de subimpatire a sistemului in subsisteme, in cadrul orasului, apare cazul de instapanire sociala a spatiului respectiv
organismul urban se constituie in orrice moment al istoriei societatii intr-un effort de umanizare a spatiului, deci puem spune ca
structura sa reprezinta capacitatea omului de instapanire a spatiului urman
exista modele interpretative ale abordarii orasului ca sistem socio-spatial
modelul elaborat de GRANAI impune termenul de societate localizata> relatiile dintre oameni sunt legate de un anumit loc>
legatura intre localitate (subsistem) si teritoriu (sistem)
societate globala > ansamblu de produse sociale
>societate localizata
activitatile urbane localizate se constituie intr-un element structurant esential al organismului urban si, in acelasi timp, necesita o
totalitate de spatii aferente- localizari care se constituie in cadrul urban
organism urban<viata urbana
<cadru urban
ORGANISMUL URBAN. MOD DE ABORDARE SI DEFINIRE A MODELULUI CONSTITUTIV
-organismul urban = sistem complex care este constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme complexe sau simple = produs
social localizat, sistem deschis fundamentat pe un sistem de activitati
-conceptii de abordare a orasului: 1)functionalista clasica (model organicist, explica faptele urbane prin functia lor, rolul in cadrul
sistemului, modul de interconditionare) ; 2)structural-functionalista (da un inteles logico-matematic functiei) ; 3)diferentiat
cumulativa-moderna (suprapunere in comparatism sistemic)
-abordare a organismului urban{sincreticaefect de loc comun (acelasi loc) ; sincronicaefect de coincidenta (acelasi timp) ;
sinergicaefect de structuralitate (vecinatate) ; diacronicaefect de continuitate (miscare)}studiu de suprapunere in comparatism
sistemicabordare diferentiat-cumulativa (la nivel global sau diferentiat)
-modelul constitutiv al organizarii urbane
morf urbanafunctionalitate urbana dinamica urbana

asig echil functionalitatestabilitate

urban

localizarea activitgestionarea

spatiului

struct urbana
functie urbana
manifestare urbana

spatio-funct (plan funct) institutionalizare

spatio-config (plan formal) materializare

forta urbana
organism urban
fenomen urban

________succesiune de forme urbane__________

6.despre coerenta partiului urbanistic
-partiul urbanistic este exprimarea complexa a unui model global de organizare a unui
teritoriu urban , precizand localizarea functiunilor, ocuparea si utilizarea terenului conform
premiselor sale de dezvoltare , atat in planul cadrului natural cat si planul cadrului socioeconomic si estetic ; el exprima caracteristicile sistemului :
-eterogenitatea elementelor componente
-existenta structurii (ansamblu format din elemente si relatii)
-dimensiune ecologica (ambient >configuratie situata in afara perimetrului cu
care sistemele intra in dialog)
-comportament dinamic
-existenta structurii sistemului (a ansamblului format din elementele si relatiile sistemului)
asigura coerenta sa

-pot aparea erori dintr-o analiza superficiala > cercetare atenta , multidisciplinara , pentru
stabilirea corecta a situatiei din teren > evaluare corecta a nevoilor si a posibilitatilor de
realizare a functiilor respective
-partiul urbanistic este un instrument de lucru ;se fixeaza intr-o etapa distincta a procesului de
cercetare-proiectare
date de tema
date existente
|
|
_______
__________
____ \/___
_____\/____
|analiza |
| stare
|
| definirea |
| raportare |
|situatiei | ---> |
| ---> |
|--->|
|
|existente|
|existentului |
|premiselor |
| sistematica |
/\
|
|
____\/____
|criterii de
|definirea |
|apreciere
|variantelor |
|a situatiei
|de studiu _ |
____\/_____
|analiza |
|valorica
|
____\/____
| solutia
|

7.restructurarea urbana. Probleme privind localizarea interventiei

-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor realitati existente intre elementele
orasului la necesitati noi , sau
de introducere a unor relatii noi intr-un context existent.
-dezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea orasului.
-orice dezechilibru in dezvoltarea orasului se reflecta asupra centrului si asupra cartierelor , prin
aglomerarea excesiva in
centru (datorita lipsei serviciilor corespunzatoare)
-centrul istoric este o componenta a centrului orasului chiar daca din punct de vedere spatial , separatia este neta
-este necesar un proces general si coordonat de gestiune urbana in cadrul caruia sa se desfasoare operatii de renovare ,
reconstructie sau constructie
-PROBLEME - accesibilitatea in centrul istoric
- modernizarea locuintelor
- stilistica constructiilor si asocierea lor
- amenajarea ambientala a spatiului
-cresterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei , confortului si calitatii
-intensiva -economica , confortabila >intregire a centrului
- aplicabila mai ales in zonele de importanta rasfirate
-extensiva pentru zonele de tip compact > o noua configuratie a centrului.
-echilibrul centru-periferie presupune investitii complementare locuintelor de la periferie , dar care tind ca amplasare spre centru.
-utilizarea terenului > terenul central are valoare mare care creste proportional cu marimea orasului >tendinta de a construi
locuinte in cazul unei cresteri intensive
-raportul centrului fata de populatie :

---dimensiune sociala

centru

- activitati reprezentative

- elemente semnificative

---semnificatie simbolica
- efecte plastice, de compozotie
-modernzarea este dependenta de nevoile populatiei (ea nu poate fi impusa ) > studiul de urbanism trebuie sa cuprinda di un
studiu asupra populatiei.

-importanta deosebita a centrului istoric fata de populatia nou venita aceasta chiar daca nu
locuieste in centrul istoric , accepta si cultiva un mod de viata , valoarea istorica si ambientala a
centrului este un factor de urbanizare

8.metodologia dinamica in structura urbana

9.relatii configuratia geo-topologica/ configuratie functional in echilibrul urban
10.modalitati de fixare a ideei urbanistice in legalitate
11.indici si indicatori in problematica structurii urbane
12.structurant si structural in promovarea conditiei de mediu
13.problematica integrarii urbane in promovarea orasului modern
Integrarea urbana. Probleme cadru si rezolvari caracteristice
problemele cadru ale integrari urbane
1.detectarea si studierea nevoileor in raport cu aspiratiile grupurilor interesante
2.alegerea functiilor necesare si definirea lor in termen de coeziune relatii fel, ordonare
3.analiza gruparii posibile a functiilor
descompunerea echipamentelor supuse integrarii
regruparea componentelor functionale in mai multe variane
4.localizarea integrarii in teritoriu: suprapunerea integrarii la nivelul functiei obiect si la nivelul
functiei urbane in raport cu conditiile existente si cu dezvoltarea viitoare
5.definirea spatialitatii se face dupa o conceptie arhitectural urbanistica bine definita; urmarirea
si mentinerea caracterului simbolic si a experientei acumulate
5.precizarea unui mod de gestiune si exploatare (a ansamblului multifunctional integrat)
se impun masuri specifice adm-tive privind programul de functionare si privind
personalul
este de evitat integrarea unor activitati cu aceeasi arie
6.analiza costurilor:
raportate la eficienta, costurile reflecta: raportul nevoie/posibilitate si raportul dintre
costuri/(posibilitati financiare + starea tehnologica)
7.realizarea ansamblului
consens final al beneficiarilor
capacitatea de realizare si etapizare a investitiilor
14.context in abordarea structurala urbana
15.problematica in cadrul structurii urbane.def instrumentelor si scheme
16.raportul de pozitiv negativ in starea de functionalitate
17.analiza distributiei in teritoriu i disfunctionalitate, servitude , vocative teritoriala
18.notiunea de locuire in structura urbana
locuirea = fenomen ce implica amenajarea teritoriului pe o suprafata determinata; concept ce
presupune detasarea de la simpla ocupare a spatiului general insusit de catre o colectivitate.
locuinta= elem. esential pt definirea calitatii locuitului; celelalte elem contribuie la imbunatatirea
calitatii locuirii.

locuitul= necesitatea unui spatiu adecvat; ocuparea /folosirea /amenajarea lui de catre o
colectivitate in raport cu modul de viata sau cu dezvoltarea social-economica /org. politica /
conditiile materiale; confortul este variabil in timp;
-gradul de ocupare a terit si calitatea locuirii sunt in rap de interdependenta > imbunatatire
substantiala a calitatii vietii in terit respectiv;
-nu impune restrangerea ei la rigiditatea ocuparii mecanice a terit ci implica folosirea unor criterii
de calitate (nivel de viata, calitatea amenajarilor, a serviciilor, accesibilitate)
-conceptul de locuire: evolutie prin multiplicarea treptata a relatiilor care ocupa un numar mare
de activitati, spatii, informatii, manifestate prin intretaiere.
Prin integrare se asigura o asemenea functionalitate a sistemului incat dezvoltarea fiecarei
functii este mult mai eficienta decat dezvoltarea ei separata.
19.evaluarea limitelor in structura urbana
20.evaluarea componentelor morfologice la nivelul structurii urbane
21.definiti termeni3.Varietatea produsului structura

zonificarea urbana produs structural al suprapunerii, intrepatrunderea diverselor texturi de elemente

de viata urbana ; se poate ajunge chiar la o integrare functionala cooperarea activitatilor
- se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu , prin integrarea functionala ; de exemplu , asocierea
mai multor functiuni cu specific central , grupate in jurul locuintelor dintr-un ansamblu central => animatie
urbana , cresterea interesului oamenilor pentru ansamblul respectiv
- integrarea urbana releva , la nivel de model urban , cea mai stransa legatura dintre structura
functionala si cea spatiala ; exista mai multe ipostaze ale integrarii :
la nivel de program
la nivelul functiilor de obiect
la nivelul functiilor urbane
- integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu multifunctional integrat , care se
constituie ca element polarizant cu caracter integrator=> avantaje economico-sociale
- varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor activitati lucrative cu activitati nelucrative (nevoi
economice cu nevoi sociale) => ansamblul multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pentru comunitatea
urbana , ofera un permanentinteres pentru spatiul alaturat

l
22.abordare fenomenologica in cadrul sistemului urban
23.functionalitate.activitate in spatial urban
STARE DE FUNCTIONALITATE
- complexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este , ea insasi , o functie a relatiilor
dintre elemente (cantitativ si calitativ) ; diferenta de nivel intre palierele configuratiei sale are o
participare insemnata ca diferenta de potential functional ; cu cat diferenta de potential
functional este mai mare , cu atat este mai mare si gradul de complexitate al texturii respective
- complexitatea texturii este rezultatul uni insumari de relatii simple (contand numarul lor) si
relatii complexe (contand numarul lor si starea de complexitate)
- relatiile simple sunt relatii univoce
- relatiile complexe sunt cel putin biunivoce

- intre complexitatea texturii si premisele functionale ale acesteia se poate exprima o relatie
matematica
- relatia matematica poate fi direct-productiva sau indirect-productiva dupa cum , la momentul
respectiv , ordonarea elementelor din textura nu tinde (sau tinde) spre valori extreme
- prin descompunerea morfologica a texturii urbane se poate constata starea de potentiala
functionalitate a structurii urbane in raport cu o anumita nevoie si cu un anumit moment in
evolutia sa
- in timpul analizei , starea de potentiala functionalitate se suprapune si este influentata de
catre starea de efectiva functionalitate
- apare nevoia de perenitate a valorilor arhitectura-urbanistice ; ea se impune la nivelul vietii
urbane si are implicatii in functionalitate
- starea de potentiala functionalitate a unei texturi se constituie ca moment de trecere de la o
stare de efectiva functionalitate la o alta stare de efectiva functionalitate ; starea de potentiala
functionalitate a unei texturi este determinata de :
caracterul starii ei efective de functionalitate
situarea ei in context sistemic
natura si intensitatea nevoii considerate dialectic
- tripla analiza => morfologica , sistemica , dialectica

24.ocuparea teritoriului si tesutul urban

25.raportul de determinare intre stabilitate si echilibru
- cerinta functionala apare intr-un anumit teritoriu urban; ea rezulta din starea acelui teritoriu si nu poate fi
impusa unui teritoriu printr-o decizie exterioara deoarece :
=> ca ipostaza a mobilului uman , angajat in dezvoltarea organismului urban , cerinta functionala este , in
acelasi timp , un produs al starii de echilibru a sistemului de elemente de viata urbana , semnaland o
modificare a echilibrului intr-o anumita directie
=> desi cerinta functionala apare in cadrul elementelor de viata urbana determinate functional , ea
opereaza prin intermediul elementelor de viata urbana determinare functional-ambiental si vizeaza cadrul
urban
- cerinta functionala are un caracter activ
- pot fi cerinte functionale centrifuge - care tind in afara sistemului si care nu conduc direct decat la o
reasezare a elementelor sale ; apare cand satisfacerea problemei se poate face in afara sistemului
respectiv=> sistemul respectiv dispare , nu mai are nici o valoare
- centripete care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o reasezare a
elementelor sale)
- centrifug - centripeta traieste in afara sistemului dar se intoarce in centrul lui
- cerinta functionalatinde spre anularea sau dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea unor
functii noi pentru sistemul (zona) respectiv
- in realitatea urbana se constata un proces de evolutie al cerintei functionale de la formare pana la
afirmarea ei brutala
- trebuie evitata faza brutala a cerintei functionale , asigurandu-I o evolutie fireasca , prin introducerea
treptata a procesului reformativ pe care il pretinde
- o cerinta functionala , indiferent de natura ei (adica felul activitatii din care provine sau careia se
adreseaza) beneficiaza de inteligenta umana mobilul uman generator finnd individual sau general

- cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban prin intermediul unei
reorientari a functiei , a uneia sau a mai multor elemente componente ale sistemului respectiv
- Activitatea este definita cantitativ si calitativ de catre mobilul uman , si transmite o dimensiune calitativcantitativa spatiului urban
- elementele dimensionarii in definirea unui spatiu urban , a relatiilor sale cu spatiile aferente
- Sistemul de activitati urbane = totalitatea activitatatilor urbane localizate ; elementul structural esential ;
asigura transpunerea , in organizarea orasului , a mobilului uman ; apare pericolul de a concentra atentia
asupra unei singure activitati (ex. Orasul dormitor) => stare de criza in teritoriul urban
- sistemul de activitati => functia urbana reflecta un determinism sub forma de decizie sau de actiune
- apare preocuparea pentru clasificarea activitatilor , indiferent de criteriu => a. stabilirea naturii
activitatilor
b. spatiul aferent si afectat
c. tipul / natura relatiilor dintre elemente

- complexitatea dezvoltarii urbane si complexitatea dispunerii functiunilor in teritoriul urban pot fi sesizate
in planul componentelor morfologice separat ; orice mod de exercitare a activitatilor , ca functiuni aliate
distincte este nemotivata => conduce la o organizare afunctionala a organismului urban
- orice element de viata urbana poate fi definit si apreciat numai in ansamblul morfologic si dinamic
unitar ; situarea in teritoriu a oricaror elemente de viata urbana trebuie sa fie o consecinta a complexitatii
activitatilor => duce la echilibru functional

26.principiul similitudinii ca baza a clasificarii datelor

27.problema regionalizarii in distributia elementelor morfologice
28.limita ca instrument de lucru
LIMITE IN TIMP SI SPATIU ALE STRUCTURII URBANE . ARIE DE INTERES
- limita marcheaza o trecere efectiva de la o calitate la alta a spatiului , nu numai in sensul modificarii nivelelei calitatii ci si a naturii
calitatii
- limita de structura determinata spatial si temporar ; are ca rol : compartimentarea spatiului in raport cu complexul de activitati
care se formeaza in teritoriu , are un caracter spatial , exprima un impuls natural neconditionat si are un caracter restrictiv
- aria de interes este exprimata prin suprafata din teritoriu inclusa unei limite structurale
- este de 3 feluri :
=> izocronala - ce este raportata exclusiv unui centru de interes in coroborare cu timpul parcurs
=> de atractie - raportata exclusiv la centrul de interes in raport cu elementele exclusiv de natura ambientala
=> de influenta
=> de convergenta raportata la centrul de interes si totodata , la centrele de interes vecine
de competenta are o baza de obiectivism
LIMITA marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in sensul modificarii nivelului calitatii
ei ci si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate , caracter, tip de proprietate)
zonificarea stare de integrare in teritoriu; consecinta structurala a treritoriului impune limite de structura
limite de structura
- determinate spatial si temporal
- compartimenteaza spatiul in raport cu complexul de activitati care se formeza in teritoriu
- are un caracter spatial
exprima un impus: natural / obligat / logic
are un caracter restrictiv / constructiv
tipuri de limite
1. limite globale de dezvoltare: instrumente de lucru pe termen lung, in plan macroteritorial, in evolutia de ansamblu a teritoriului
2. limite operationale (de control si interventie); limite operationale de studiu (se manifesta doar in cadrul studiului)
3. limite normative: sunt limite pe termen scurt; definesc natura; tind spre valoarea lor, normand spatiul ca suprafata sau volum

4. limite functionale: reflecta unitatea structurala; se stabilesc intre sistem si mediul inconjurator (ex: limita centrului istoric); rezulta
din considerarea suprapunerii intereselor in teritoriu

29.aplicarea demersului morphologic in sistemul urban

config de copac Cristopher Alexander Orasul este un copac? contra doctrinei functionaliste
ideea de organizare structurala dendromorfica se naste odata cu proiectarea oraselor
ideale ale socialistilor utopici; e aplicata in Anglia (Harlow satelit al Londrei) si domina constr urb ale
anilor 60-70 (Chandigarh ; Brazilia)
transpunere a specificului gindirii umane
-config in retea (desen)
-config in constelatie o config de copac pe care se altoiesc elemente de config in retea (exprima o
suprapunere de interese in planul spatio-functional ceea ce poate determina o suprapunere spatiala ;
structura negeometrica) (desen)
-solutia pt viitoraltoirea intre solutia ierarhizarii copac si solutia cu structura la jumatate
-totalitatea relatiilor dintre elementele de viata urbsistem parti-celular = texturi de elemente de viata urb
texturi : simple (se constituie pe un sg palier) ; complexe (se constituie in ansamblul structurii) . Au
caracteristici definite de factori : calitativi ; cantitativi
-topologia = stiinta locului, a ocuparii spatiului
-tipologia struct functionaliste : configuratie (tot ceea ce este perceptibil in spatiu) ; poate evidentia geom
structgeom relatiilor in cadrul struct ; pt evidentierea relatiilor trebuie avute in vedere :1) intensitatea
relatiilor (evidentierea rel. tari si a rel. slabe in teritoriu analiza intensit se face in raportul conurilor de
ierarhizare) ; 2)referitor la geom rel se pune intrbarea : structurii urbane ii este tipica o anume asezare?
Exemplu : sist formativ post universitar
(textura
Inv superior
complexa)
Inv scurt superior
(desen)
Liceala
Scolara
Prescolara

30.functionalitate/ cadru urban in starea de integrare

- functionalitatea capacitatea de conservare a sistemului , de pastrare a trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege , aici , acea
trasatura care contribuie la mentinerea starii sistemului respectiv , indiferent daca aceasta convine sau nu)
- din intelegerea functiei urbane a rezultat cerinta functionala
- este o calitate a spatiului ; o stare a spatiului ; un spatiu are o functionalitate buna sau nu

31.consecintele functional ambientale ale topologiei structurii urbane

32.soliditate in afirmarea spatio-teritoriala a structurii urbane
33. trebuie sa rezolvam problemele legate de un anumit sistem si acele probleme sa fie niste
probleme determinate de alte probleme care sunt in afara sistemului respectiv. mobilul se afla
in afara sistemului
34.concordanta si discordanta intre analiza sincretica si cea sincronica privind structura urbana
_____________________ABORDARE___________________
\/
\/
\/
\/
SINCRETICA
SINCRONICA
SINERGICA
DIACRONICA
\/
\/
\/
\/
efecte de la comun ef de concomitenta
ef de structuralitate ef de continuitate
|________________|_____________________|______________|
\/

STUDIU DE SUPRAPUNERE IN COMPARATISM SISTEMIC

\/
ABORDARE DIFERENTIAT-CUMULATIVA

-sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor unor arte diferite ; reunire a unor elemente eterogene apartinand
unor doctrine filozofice
-sincronic care exista sau se produc in acelasi timp , in aceeiasi perioada
-sinergie asociere a mai multor organe sau tesuturi pt. indeplinirea aceleiasi functii
-diacronic evolutiv , istoric
-abordare a organismului urban{sincretica efect de loc comun (acelasi loc) ; sincronica efect de coincidenta (acelasi timp) ;
sinergicaefect de structuralitate (vecinatate) ; diacronica efect de continuitate (miscare)}

35. evaluarea limitelor in structura urbana(definitii si caracteristicile limitei si am scris de cate

tipuri sunt si in functie de ce se impart)
tipuri de limite:
- globale de dezvoltare (limita de crestere)
- normative
- operationale
- functionale
- limite de dezvoltare obiective limite normative (globale) dimensionare globala limite
operationale delimitare teritoriala limite normative de lucru localizare solutionare limite
functionale
- limitele functionale au 2 ipostaze:
limite de operatiune-optimizare
limita de evolutie de dezvoltare
- atingerea limitei se face prin:
cresterea factorului limita, a necesitatii
descresterea cadrului limita, a posibilitatii

36.evaluarea componentelor morfologice la nivelul structurii urbane

37.context in abordarea structural urbanaa
38.indici si indicatori in problematica structurii urbane
39.despre abordarea structura-fenomenologica in cadrul organismului urban
40.restructurarea urbana: probleme privind localizarea interventiei
41.modalitati de fixare a ideii urbanistice in legalitate
42.riscurile supraierarhizarii in organizarea spatiului
43.reglementari si distributie teritoriala in urbanism
44.relatie intre nou si vechi ca problema a canpurilor structurale:
45.particularitati ale metodei comparative sistemice
46.modele de cercetare a influentei centrelor de interes
47.mobilitatea limitelor in structura urbana
48.restructurare urbana: probleme de localizare a interventiei (?)
49.implicarea metodologica a dinamicii urbane in abordarea de structura urbana
50.implicarea metodologica a dinamicii urbane in abordarea de structura urbana
51.aditional in restructurarea urbana

. ADITIONALUL IN RESTRUCTURAREA URBANA

-actiunile de restructurare sunt actiuni de reordonare a elem intr-un sistem
-sprijinandu-se pe zonificarea multifunctionala procesul de restructurare pretinde introducerea
integrarii ca mijloc de reorganizare a vietii in cadrul urban.
aditionalul =orice aport constitutiv care apare la nivelul struct functionale sau configurative in
urma operatiei de modernizare mai ales in urma contruct urbane .
-este pozitionat distinct fata de existent in organismul urban restructurat
-se concretizeaza cantitativ si calitativ in sine sau in raport cu existentul
-este un subsistem; organizarea sa este influentata de pozitia in teritoriu astfel:
central- un nou ansamblu central
periferic- zona marginala restructurata
adiacent perimetral- cartier se realizeaza in continuarea perimetrului construit
extraperimetral- cartier aparte (platforma industriala in afara existentului)
52.raportul intre configuratia geo-topografica/configuratia functionala si echilibrul urban
53.cum contribuie particularitatea integrarii urbane la dezvolatarea orasului modern
54.implicarea spatio-functionala a activitatilor in teritoriu
Influentele de la elementele determinante (elemente temporale, proxiologice, psiho-sociale) la
elementele determinate functional (elemente direct productive si altele) se definesc ca o
structura in interiorul elementelor de viata urbana = STRUCTURA SPATIO-FUNCTIONALA
SISTEMUL DE ACTIVITATI URBANE.DEFINIRE SI IMPLICATII
- Activitatea este definita cantitativ si calitativ de catre mobilul uman , si transmite o
dimensiune calitativ-cantitativa spatiului urban
- elementele dimensionarii in definirea unui spatiu urban , a relatiilor sale cu spatiile aferente
- Sistemul de activitati urbane = totalitatea activitatatilor urbane localizate ; elementul
structural esential ; asigura transpunerea , in organizarea orasului , a mobilului uman ;
apare pericolul de a concentra atentia asupra unei singure activitati (ex. Orasul
dormitor) => stare de criza in teritoriul urban
- sistemul de activitati => functia urbana reflecta un determinism sub forma de decizie
sau de actiune
- apare preocuparea pentru clasificarea activitatilor , indiferent de criteriu => a. stabilirea
naturii activitatilor
b. spatiul aferent si afectat
c. tipul / natura relatiilor dintre elemente
1. situarea in planul preocuparilor omului , ca fiinta biologica => 4 activitati domestice , de
productie , de recreere , de formare (formative)
2. situare in raport cu un loc legare de amplasament / independenta de amplasament
3. functie de mobilitate desfasurata - pe loc ; in miscare
4. functie de raportul de desfasurare relatii autonome sau comunicative
5. functie de natura interlationarii cu alte activitati complementare / necomplementare
6. situare in plan intercolectiv prim / secund / tert/ cuaternar
- structura spatial-functionala activitati determinate functional si

- clasificarea activitatii urbane => elemente ajutatoare pentru analiza in parte a unei situatii
concrete a fiecarui element
- activitatile urbane sunt surprinse nu static , ci in contextul sistemic
- componentele de activitate
- complexitatea dezvoltarii urbane si complexitatea dispunerii functiunilor in teritoriul urban pot fi
sesizate in planul componentelor morfologice separat ; orice mod de exercitare a activitatilor ,
ca functiuni aliate distincte este nemotivata => conduce la o organizare afunctionala a
organismului urban
- orice element de viata urbana poate fi definit si apreciat numai in ansamblul morfologic
si dinamic unitar ; situarea in teritoriu a oricaror elemente de viata urbana trebuie sa fie o
consecinta a complexitatii activitatilor => duce la echilibru functional