Introducere în ecologia peisajului

Anul II
Semestrul II
Specializare: Geografia mediului
Asist. drd. Athanasios Alexandru Gavrilidis
Orașul și arealul său de influență reprezintă un ecosistem antropic
(ecosistem urban) în care relațiile dintre componentele sale se
proiectează în calitatea peisajului
• Urban = care ține de oraș; orășenesc (dex);

• Spațiu urban = concentrarea spațială a activităților economice,

sociale, culturale și politice, diferit de spațiile non-urbane/rurale prin
densitatea populației sau caracteristicile modului de viață.

Peisaj urban?
 urban urban

Care este peisajul din spațiul urban și care este din spațiul rural?

urban rural
 • Peisajul urban este o subdiviziune a
peisajului antropic, reprezentând cea
mai complexă și proeminentă
Definiție și
subdiviziune a sa
concept
• Peisaj urban = flux de sisteme și epoci
întrețesute, o sinergie de momente
istorice comprimate într-un singur spațiu
(Woldheim 2006);
București Lipscani

P-ța Univerității

Băneasa
 Identitatea S. U.
(evoluție, istorică, cadru fizico-
geografic, patrimoniu cultural)
Definesc
Sistemul structura și
urban
fizionomia
peisajului
Elemente Specifice S.U.
(demografie, socio-economie, urban!!
dispunere spațială, zone
funcționale, dotări, modul de
utilizare al terenurilor)
Depinde de direcția de cercetare și de obiectivele pe care le stabilim
 Spațiul periferic sau
metropolitan este
arealul în care orașul
își externalizează
problemele (Forman
2008), generând astfel
peisaje degradate sau
precare d.p.d.v.
calitativ
 Nevoia de spațiu a
orașelor este satisfăcută
de teritoriile aflate în
exterior, astfel inelele
periferice și aria
metropolitană sunt cele
mai dinamice spații
d.p.d.v. peisager (Phelps,
Parson et al 2006)
 Exemplu de dinamică a peisajului urban în
2002 periferia municipiului Ploiești

2002 2002

2009
2012

2012
• Geograful are avantajul unei complexe abordări dată fiind pregătirea
sa, el reușind să ofere o imagine de ansamblu a dinamicii spațiale și
temporale a unui fenomen sau a unui sistem, reușind să realizeze mai
ușor legătura dintre cauze și efecte

• Capacitatea geografului de a spațializa fenomene și procese, prin

generarea de materiale cartografice, reprezintă dispunerea unui
rezultat inteligibil și eficient al cercetărilor sale ce poate fi utilizat și de
publicul larg, acesta fiind un liant între mediul științific și societate

• Dacă ne limităm de exemplu la nivel de clădire, atunci rolul gestionării

peisajului poate fi revendicat de arhitecți și ingineri. Odată însă ce am
depășit nivelul de detaliu, rolul geografului, capabil să spațializeze
devine din ce în ce mai pregnant.
 Fiecare componentă urbană își transferă
caracteristicile peisajului pe care îl
formează dar și fiecare componentă a
cadrului natural își transferă caracteristicile
peisajului urban în ansamblu.

Dispunere
străzi
Clădiri

Peisaj
Pesiajul urban nu este
produs numai pentru a fi antropic
Activități
privit sau perceput ci
este construit pentru a fi
folosit (Hall 2006)

Peisaj
natural
Suportul fizico - geografic
 Exemple de peisaje
urbane diferite, funcție
de suportul fizico
geografic în care s-au
dezvoltat Peisaj urban
depresionar
(Brașov)
Peisaj urban
costier
(Constanța)
Peisaj urban
de defileu
(Orșova)

- proiecția suportului fizic asupra peisajului urban -

 Turnul Eiffel
(Paris)
Catedrala
Acropolis Sf. Vasile
(Atena) (Moscova)
Colosseum
(Roma)
Buckingham
Palace
(Londra)

- Componenta istorică și culturală -

a) Caracteristici funcționale
generale ale peisajului
urban

Acestea sunt dependete de profilul orașului

analizat de cele mai multe ori ținând cont de
sectorul economic specific. În funcție de profilul
- componenta socio-
acestor orașe pe teritoriul lor există o serie de
economică și
infrastructuri care oferă o imagine de ansamblu
demografică -
peisajelor urbane.

Exemple:

Silicon Valley Oxford Manchester

b) Caracteristici funcționale
specifice ale peisajului
urban

Zonarea funcțională a orașelor crează tipuri de peisaje

urbane omogene care sunt diferite și percepute ca
atare de rezidenți. Fie că vorbim de lucrări generale de
geografie urbană sau de analiza mediilor urbane
focusate pe studii de caz în cadru unui sistem urban
se diferențiază ca tipologii funcționale funcții
rezidențiale, comerciale, industriale, de transport, de
loisir /recreere, terțiare sau de servicii.
 Orașele sunt diferite din punct de
Condiționări vedere peisager atât pe plan global Condiționări
cât și pe plan național

Naturale Antropice

Climatice Culturale
Prezența anumitor Istorice
resurse
Economice

Exemple
 Influența prezenței
resurselor de petrol
asupra peisajului
metropolitan al
municipiului Ploiești
 PEISAJ URBAN
Incoerență în planificare
Planificare teritorială eficientă
combinată cu legislație
și durabilă
permisivă sau precară

Calitate a vieții Calitate a vieții

ridicată scăzută
Funcționalitatea Disfuncționalitatea
sistemului urban sistemului urban
Atractivitate Lipsă de atractivitate
Sustenabilitate Consum excesiv de
resurse
• Definiți peisajul urban.
• Care sunt elemente care definesc structura și fizionomia
peisajului urban.
• Care sunt spațiile urbane în care dinamica peisajului este mai
ridicată? Explicați de ce.
• Faceți parte dintr-o echipă pluridisciplinară cu rolul de a gestiona
peisajul urban. Ce rol putețiavea dvs ca geograf în cadrul acestei
echipe? Dați exemple de activități care vă revin dată fiind
formarea dvs profesională
• Care sunt procesele sau fenomenele care dinamizează peisajul
urban
• Explicați de cine sunt determinate caractersiticile fizice ale
peisajului urban
• Explicați de cine sunt determinate caracteristicile spațio-
temporale ale peisajului urban
• Ciocănea, C., Maria (2013). Modificări structurale și funcționale ale peisajelor urbane determinate de modele de consum ale
societății. Studiu de caz - Sectorul 3 al Municipiului București Geografie. București Universitatea din București PhD.

• Forman, R. T. (2008). Urban regions: ecology and planning beyond the city, Cambridge university press.

• Huzui, A. (2012). Analiza cantitativă şi calitativă a peisajului urban. Studiu de caz: oraşul Sinaia București Universitatea din
București PhD.

• Latham, A., D. McCormack, et al. (2009). Key concepts in urban Geography Los Angeles, London, New Delhi, Singapore,
Washington DC, Sage.

• Maciocco, G. (2008). Urban and Landscape Perspectives, Springer.

• Mirea, D., Adriana (2012). Metode de evaluare a efectelor reconversiei peisajului industrial în starea mediului municipiului
București Facultatea de Geografie. București Universitatea din București PhD.

• Pătru-Stupariu, I., M.-S. Stupariu, et al. (2011). "Understanding landscape change using historical maps. Case study Sinaia,
Romania." Journal of Maps 7(1): 206-220.

• Pătru-Stupariu, I., M. Stupariu, Sorin, et al. (2010). "MATHEMATICAL MODELS USED FOR VISUAL ASSESSMENT OF THE
LANDSCAPE IN SITU – CASE STUDY SINAIA TOWN." Forum geografic: 133-138.

• Turner, M. G., R. H. Gardner, et al. (2001). Landscape ecology in theory and practice: pattern and process, Springer Verlag.