ELEMENTE DE MEDIU ÎN

URBANISM
- ORAŞUL ÎN ISTORIE -

Prof. Dr. Arh. Doina CRISTEA 2008/2009

1
 CAPITOLE CURS
1. Elemente de mediu în urbanism. Dezvoltarea durabilă.
2. Formarea oraşelor. Elemente preluate din perioada preurbană.
3. Oraşele în Antichitate (Mesopotamia, Egipt, Asia Mică).
4. Oraşele civilizaţiei antice greceşti.
5. Oraşele civilizaţiei antice romane.
6. Oraşele în perioada Evului Mediu.
7. Oraşele în perioade Renaşterii.
8. Oraşele în perioada secolelor XVII – XVIII.
9. Oraşele în perioada secolului XIX.
10. Oraşele în perioada primei jumătăţi a secolului XX.
11. Oraşele în perioada celei de a doua jumătăţi a secolului XX.
12. Centrele oraşelor în a doua jumătate a secolului XX
13. Tendinţe actuale în dezvoltarea oraşelor
14. Probleme şi principii actuale ale dezvoltării oraşelor în ţările
Uniunii Europene şi în Romania

2
 BIBLIOGRAFIE
1. Benevolo, Leonardo, Oraşul în istoria Europei - Editura POLIROM, Bucureşti, 2003
2. Cristea, Doina - Elemente de mediu în urbanism, capitolul III - Evolutia Oraşelor,- curs biblioteca
UAUIM, 1997 (in curs de revizuire)
3. Laurian, Radu - Probleme de estetica oraşelor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1962
4. Moughtin, Cliff – Urban Design – Street and Square, Ed. Architectural Press, Washington, 2005
5. Mumford, Louis - La cite a travers l’histoire, Ed. du Seuil, Paris, 1964;
6. Sitte, Camillo - Arta construirii oraşelor – Editura tehnică Bucureşti, 1991
7. Vitruviu – Despre Arhitecturǎ, trad. G.M.Cantacuzino, Ed.Academiei, Bucureşti, 1964
8. Sârbu Cătălin, Pascariu Gabriel – Preocupări recente în planificarea spaţială – Spre confluenţa
tendinţelor europene cu priorităţile naţionale, Editura universitară”Ion Mincu” Bucureşti, 2008
9. Zevi, Bruno – Communicare l’architettura,Venti Spazi Aperti Italiani, Edizione Seat, Torino, 1986

Alte titluri recomandate:

• Hall, Peter - Oraşele de mâine - o istorie intelectuală a urbanismului secolului XX, Editura ALL, Bucureşti, 1999
• Choay, Francoise - Alegoria patrimoniului – Editura Simetria, Bucuresti,1998
• Norberg - Schultz, Christian - La signification dans l’architecture occidentale, Ed. Pierre Margada, Bruxelles,1977
- Genius loci, ( Towards a Phenomonology of Architecture), Ed. Rizzoli, New York, 1992
• Lynch, Kevin - Good ciry form, M.I.T., 1981
- Typological & Morphological Elements of Urban Space, Academy Ed. 1979
- The image of the city, MIT Press, Cambridge Mass.1960, reedit. 1976
• Gibberd, Frederic - Composition urbaine, Dunod, Paris, 1972
• Cullen, Gordon - The concise townscape, The Architectural Press, London 1971
• Vasari, Giorgio - Vieţile pictorilor, sculptorilor şi arhitecţilor, Ed. Meridiane, 1962 3
MEDIUL CA SISTEM

TERRA MEDIUL COSMOS

NATURAL
aria de
relevanţă
OM pentru o
localitate
MEDIUL
ANTROPIC

m ediul socio m ediul artificial

-
economic (construit şi
amenajat )

4
ABORDARE SISTEMICĂ
“Declaraţia asupra mediului ambiant” Conferinţa Mondiale ONU pentru
apărarea mediului ambiant (Stockholm, 1972)
SUBSISTEMELE MEDIULUI
mediul natural mediul socio -
economic
alcătuire • litosfera • populaţie (mărime,
• atmosfera caracteristici
• hidrosfera demografice, necesităţi,
• biosfera aspiraţii, mod de viata,
• elemente compuse: credinţe etc.)
⇒ relief • activităţi
⇒ sol • tehnologie
• instituţii, legislaţie
organizare • peisaje geografice • organizare socială
• ecosisteme (familii, gospodării,
asociaţii pe criterii
economice,
profesionale, politice,
spaţiale, etnice,
culturale, sportive)
• organizare administrativ
– teritorială (ţări, regiuni,
judeţe. comune)
• organizare
internaţională (ONU,
Uniunea Europeană
etc.)
structură • relaţii bio-geo-chimice • relaţii interpersonale, de
• lanţuri trofice grup, sociale etc.,
formale şi informale, pe
plan spiritual şi material
funcţionare • entropie • opunere la entropie dar
(comporta- • echilibrare ecologică cu provocarea unei
ment în • degradare, poluare, creşteri de entropie
timp) riscuri naturale, (globalizarea
reducerea proceselor)
biodiversităţii • dezvoltare durabilă
mediul artificial
• aşezări umane
• construcţii şi amenajări
în teritoriu pentru
exploatarea resurselor
şi infrastuctura tehnică
(transporturi, teleco-
municaţii, alimentare cu
apă şi energie etc.)
• zone funcţionale
• reţele de localităţi
• reţele majore de
infrastructură tehnică
• peisaje culturale
• relaţii fizic-spaţiale
• relaţii funcţionale
• relaţii spaţial -
configurative
• opunere la entropie dar
cu provocarea unei
creşteri de entropie
(epuizarea resurselor
neregenerabile) 5
• dezvoltare durabilă
DEZVOLTARE DURABILĂ
RAPORTUL “VIITORUL NOSTRU COMUN” (BRUNDTLAND) – ADOPTAT
LA A 42-A ADUNARE GENERALĂ ONU – NEW YORK 1987
PRINCIPIUL FUNDAMENTAL:
• „satisfacerea actualelor necesităţi ale populaţiei
astfel încât să nu se compromită şansa viitoarelor
generaţii de a-şi satisface propriile nevoi”

IMPLICAŢII:
– declanşarea unui proces complex de schimbare a direcţiilor de
orientare a dezvoltării faţă de perioada anterioară a industrializării
în ceea ce priveşte:
• exploatarea resurselor
• direcţionarea investiţiilor
• orientarea dezvoltării tehnologice
• schimbarea instituţiilor
– protejarea mediului natural:
• protejarea resurselor naturale
• diminuarea poluării
• conservarea biodiversităţii
• refacerea peisajului degradat
6
URBANISM
= ŞTIINŢA, TEHNICA ŞI ARTA CONSTRUCŢIEI ORAŞELOR

1.timp
ACTIVITATE 3.nivel de
cunoaştere
INTEGRATĂ
2.spaţiu

INTEGRARE PE INTEGRARE SECTORIALĂ - „ORIZONTALĂ”

PALIERE SPAŢIAL
TERITORIALE – ECONOMIC SOCIAL
teritoriu mediu
-„VERTICALĂ”
SUPRANAŢIONAL

NAŢIONAL

REGIONAL / ZONAL

JUDEŢEAN

LOCAL
7
 1.TIMP
FORMAREA ORASELOR - MILENIILE 7 – 3 IEN
PRINCIPALE ETAPE DE CONSTRUCTIE A ORASELOR

MILENIUL 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3

FORMAREA
ORASELOR

ANTICHITATE

EVUL MEDIU
SEC V- XVII

RENASTERE
SEC XV-XVI

SEC. XVII-XVIII

SEC XIX

SEC XX

SEC XXI
8
 1.TIMP
Intrări
(fluxuri de Evoluţia oraşelor
persoane,
materiale,
energie,
informaţie)

Formarea
discontinuităţi

discontinuităţi
Timp
oraşelor
structurale

temporale
9
 2. SPAŢIU
- de la global la local -
- nivel global - mari regiuni ale Terrei –
Uniunea Europeană (25)+2
27 + 2
(Elvetia, Norvegia)

peste 6 miliarde locuitori 490 millioane locuitori 10

 2. SPAŢIU
- de la global la local -

bazine
hidrografice

22,73 milioane locuitori (2003)

11
 2. SPAŢIU
- de la global la local -

12
 2. SPAŢIU
- de la global la local -
- zone functionale, aşezări şi
coridoare de trafic
zone rurale
zone urbanizate,
aglomeratii
conurbatii,
BERLIN metropole
regiunea
aglomeratia GERMANIA

13
 2. SPAŢIU
- de la global la local -
ARII FUNCTIONALE ORIZONT POTENŢIAL ARII POTENŢIALE DE
URBANE (Functional URBAN STRATEGIC INTEGRARE
Urban Areas – FUA) (Potential Urban POLICENTRICĂ
Strategic Horizont - (Potential Polycentric
PUSH) Integration Areas - PIA)
R= 45 minute

Inima urbană şi aria Potenţial de Ariile în care cel puţin

înconjurătoare integrată policentricitate bazat pe două entităţi (PUSH) se
economic cu centrul. În proximitatea morfologică. suprapun pe minim 1/3
ţările cu peste 10 Este format din din teritoriul fiecăreia
milioane locuitori AFU municipalităţi / comune dintre ele
sunt definite dacă au o în care minim 10% din Oraşele ale căror arii de
inimă urbană de minim teritoriu se află la mai navetă se suprapun, se
15.000 locuitori şi o arie puţin de 45 minute de cel pot integra funcţional,
cu peste 50.000 locuitori. mai apropiat centru al pot beneficia de
Inserţiile de comune ariei funcţionale urbane cooperare şi au cel mai
rurale sub 10% din (n.n. din lipsa unor ridicat potenţial de a
suprafaţă sunt izocrone detaliate, în dezvolta sinergii.
considerate urbane acest studiu s-a
echivalat timpul de 45
minute cu distanţa de 30
km., deci o viteză medie
de 40 km/oră)
Termen similar: Termeni apropiaţi: Termen similar:
Aglomeraţie Urbană Zonă urbană Conurbaţie
(Franţa, Germania) – policentrică (Olanda, Republica
introdus în România din sau Cehă etc.)
1918 şi exprimat efectiv Zonă intercomunală
prin „comune urbane” 14
urbană
între 1930 şi 1947
 2. SPAŢIU
- zonificare -

BUCUREŞTI

15
16
17
18
19
 CUNOAŞTERE
Aveţi de completat cadrul construit sau amenajat din
lungul arterei A-B. Recunoaşteţi tezaurul cultural al
amprentelor lăsate de epocile anterioare ???

20
 CUNOAŞTERE

STRATEGIA LISABONA/GØTEBORG – 2004

DETERMINANTELE DEZVOLTĂRII UNIUNII EDUROPENE

Resurse umane Calitate

(proces, mediu,
Interacţiune
producţie, servicii)
global/local

Cerinţe locale Clustere

regionale

Utilizarea eficientă a
resurselor şi a
fondurilor Inovare & Cercetare

Localizare strategică
21
 STRATEGIA LISABONA/GØTEBORG
DETERMINANTELE DEZVOLTĂRII

Factorii cuantificabili care susţin competitivitatea şi

coeziunea în ţările UE 25 + Bulgaria şi România +
Elveţia şi Norvegia (2006)

A. competitivitatea economică
B. competitivitatea din perspectiva capitalului teritorial şi a capacităţii de
adaptare la piaţa integrată
C. specializarea teritorială în domeniul serviciilor.
D. cultură şi creaţie
E. cooperare teritorială, accesibilitate şi profile funcţionale
F. conectivitatea teritoriilor cu porturile maritime
G. capacitatea de trecere de la „guvernare” la „guvernanţă”
H. evoluţia populaţiei
I. bunăstarea locuitorilor

22
A. competitivitatea economică

• PIB/locuitor,
• PIB/persoană angajată,
• rata de ocupare a forţei de muncă,
• ponderea angajaţilor în vârstă,
• cheltuieli din PIB pentru Cercetare
& Dezvoltare,
• dispersia regională a şomajului,
• rata şomajului pe termen lung

23
 B. competitivitatea din perspectiva
capitalului teritorial şi a capacităţii de
adaptare la piaţa integrată

24
 C. specializarea teritorială în domeniul
serviciilor.
PERSOANE OCUPATE PE SECTOARE DE
ACTIVITATE %

SOMERI 90
5% 80 80 80
70
INACTIVI 60
50% 50 40

%
ACTIVI 40
OCUPATI 30
20 10 30
45% 10
10 10 30
10
0
TI T2 T3

SECTOR I - agricultura, silvicultura, pescuit

SECTOR II - industrie, constructii
60 54.4
SECTOR III - servicii
50
39.1
40 35.7 33.7
30 25.2
20 11.9
10
0
1. AGRICULTURA,
SILVICULTURA
2. INDUSTRIE,
CONSTRUCTII
3. SERVICII
CONTRIBUŢIA LA VENITUL NAŢIONAL BRUT A
POPULAŢIEI OCUPATE PE SECTOARE DE 25
2003%ACTIVI OCUPATI 2003%VNB
ACTIVITATE (ROMÂNIA- 2003) - %
C. specializarea teritorială în domeniul
serviciilor.
• .

26
D. cultură şi creaţie

27
E. cooperare teritorială, accesibilitate şi
profile funcţionale

28
F. conectivitatea teritoriilor cu porturile
maritime
.

29
 G. capacitatea de trecere de la
„guvernare” la „guvernanţă”
.

30
H. evoluţia populaţiei

31
I. bunăstarea locuitorilor

32
ROMÂNIA ÎN CADRUL U.E.

- METROPOLE EUROPENE

- ARII URBANE DE
IMPORTANŢĂ
INTERNAŢIONALĂ ŞI
NAŢIONALĂ

- ARII URBANE DE
IMPORTANŢĂ
REGIONALĂ ŞI LOCALĂ

33