Tanasa Livia 34

“Arhitectura moderna, modernismul este rezultatul anilor, a timpului ce creeaza un

stil arhitectural, ce este un cumul de reactii obiective asupra evenimentelor externe, un stil
autentic, valid, curat si pur, un stil ce se reinventeaza si perpetueaza pe sine la
nesfarsit.” (Rowe-79)

O constructie moderna este rezultatul metaforelor ce le le atrage, “un amalgam de de

factori empirici, subminati de conceptul filosofic, “profetic” al acesteia cu care coexista intr-o
balanta fina dintre inteligibilul constructiei si partea sa “profetica”.”

Muzeul de Arte Decorative din Frankfurt, realizat de Richard Meier este o rezultanta,
o imagine inchegata a unui modernism tarziu, cu valori si caracteristici de arhitectura
postmodernista. Acesta este o constructie bine inchegata in contextul urban, pusa intre
axele culturii , rutinei unei societati existente si regularitatea matematica atat de curata si
pura a gandirii moderniste.
Din punct de vedere estetic muzeul se incadreaza in estetica moderna, lucru ce intra
in conflic cu relatiile si detaliile abordate de catre arhitect. Aceasta antiteza reprezinta
punctul culminat, partea “profetica” a cladirii.

Un prim argument ar fi
relatia spatiului creat cu
orasul.
Muzeul este construit in
Metzler Park, un parc ce
reprinta un punct de
trecere, un “pasaj” a
rezidentilor din districtul
Sachsenhausen spre
Main, astfel se creeaza la
nivel urbanistic o axialitate
anume cat si o serie de
valente culturale prezente
in subconstientul
rezidentilor. Intreg proiectul
lui Richard Meier porneste
de la cultura locala,
folosind tipologia vilei
“doppel” (a duplexului), totodata asupra acestuia imprejurimile, situl, au un putenic impact nu
numai din punct de vedere topografic . Astfel din punct de vedere al relationarii cu orasul
ansamblul muzeului se constituie intr-un punct de tranzitie intre carcterul privat, rezidential al
districtului si cel public al insitutiilor premergatoare.

Un al doilea argument ar fi cel al morfologiei suprafetelor ce definesc spatiul urban

creat este data de context, si in special de Villa Metzler, constructie preexistenta in care
initial se desfasura activitatea muzeului, constructia lui Meier a venit ca o extindere a
muzeului, totodata o
extensie a vilei. Aceasta
nu este doar componenta
a ansamblului ci chiar
modulul de la care s-a
creat unul dintre cele doua
griduri ce au generat intreaga constructie. Cel de-al doilea grid al intersectiei a fost derivat
din aliamentul raului. Limbajul arhitectural folosit adopta elemente neo-clasiciste
imprumutate de la Villa Metzler cat si puternice elemente moderniste (piloni, acoperis terasa
etc).

Modalitatea de integrare a constructiei in context,

reprezinta inca un argument ce inradacineaza si mai mult
constructia lui Meier in imaginea cat si cultura orasului.
Multitudinea ferestrelor, a golurilor de lumina cat si
prezenta curtii interioara conecteaza interiorul muzeului cu
imprejurimile, astfel vastitatea deschiderii si libertatii
oferite de parc nu se loveste abrupt de masivul construit.
Ferestrele atat cat si pavajele exterioare si interioare sunt
rezultante ale gridului creat prin simplificarea volumetriei
vilei Metzler.

Se creeaza o trecere lina de la parc la constructie , si

prin regimul de inaltime, ce respecta nivelul coroanei
copacilor, caracteristica prin care perceptia asupra
muzeului este una de integrare si de aprtenenta cu locul.
Acesta ar fi un ultim argument al bunei relationari dintre
constructie si contextul urban, lucru intarit la partea
inferioara de un drum subtil trasat cu ajutorul pavajului modulat. Dalele acestea regulate ne
poarta inca din parc spre muzeu continund sa se aseze la
toate etajele ansamblului.

Acest motiv folosit poate obsesiv, motiv al modulului rezultat dintr-o vila existenta,
practic din instoria si cultura locului, da nastere unui ansamblu coerent ce se muleaza
perfect pe contextul urban, devenind el insusi parte integrata a vietii cotidiene a rezidentilor
cat si a imaginii orasului.
Muzeul de Arte Decorative din Frankfurt este un bun exemplu de arhitectura cu
cracteristici moderniste dar valori postmoderniste, punand in centrul ideologiei ansamblului
istoria si cultura locului, imprejurimile si intreaga relationare cu orasul.