UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE ARHITECTURA
OBIECT DE STUDIU: EURISTICA
AN UNIVERSITAR 2015/2016

ARHITECTURA MODERNA INTERBELICA

IN ROMANIA

STUDENT: ZAMFIR ANDREEA LUMINITA

GRUPA 603

INTRODUCERE
Arhitectura moderna interbelica din Romania determina intr-un context construit dat formularea unor
repere spatiale noi, dominate de valentele curentului modernist, care contribuie la ridicarea valorii
estetice, compozitionale si functionale ale sitului, prezentand astfel o forma noua de integrare in
amplasament ( Luminita Machedon/ Florin Machedon Arhitectura moderna din Romania in perioada
1920-1940)
Arhitectura, fiind un domeniu de sinteza intre arta, stiinta si tehnica, este analizata intr-un sistem
interdisciplinar, intr-un context complex de-a lungul istoriei si constant influentata si de factorii
economici si sociali.
Arhitectura moderna si-a facut loc pe masura ce clasicismul si-a diminuat puterea in contextul Europei,
formandu-se diferit de la o cultura la alta, insa integrandu-se in sistemul universal de valori. Romania a
receptat acest nou curent prin sintetizarea culturii occidentale si a celei orientale, iar perioada interbelica
ramane apogeul participarii intelectualitatii nationale la sfera culturii universale.

ROMANIA DUPA PRIMUL RAZBOI MONDIAL

Investitorii considera ca arhitectura moderna raspunde exigentelor de confort si se ridica la performantele
civilizitatiei vest-europene; se pot realiza investitii eficiente din punct de vedere economic, odata cu
eliberarea de decorativismul costisitor si laborios.
Se introduce folosirea pe scara larga a betonului armat.
Noul curent arhitectural se loveste de cadrul arhitectural existent, eterogen (neoclasic, bizantin, eclectic,
neoromanesc), insa este rapid acceptat de arhitectii vremii. Un exemplu ar fi Duiliu Marcu, care afirma:
Desi aveam o mare inclinatie si chiar usurinta spre desen si pasiune pentru ornamente si decor, totusi am
devenit mai tarziu adeptul arhitecturii simple, fara belsug de ornamente, care prin justetea proportiilor si
armonia plasticii trebuie sa dea ochilor si ratiunii cea mai deplina satisfactie.

ROMANIA ANILOR 20
Amprenta avangardei artistice romanesti era pusa inainte de 1920 in orase precum Zurich, Berlin, Paris de
nume precum Marcel Iancu (pictor si arhitect), Tristan Zara (poet), Constantin Brancusi (sculptor).
Arhitectura moderna romaneasca aduce in prim plan idee de progres, fara a uita insa de a transmite si
exprima artistic noile valori.

Autorul primelor constructii moderniste este Marcel Iancu, care se ocupa din anul 1922 si de revista
Contimporanul, in care isi arata pozisita si receptivitatea fata de Miscarea Moderna: Arhitectura noua,
in viu contact cu artele plastice a pus si dansa, ca acestea, problema simplificarii formelor, a priceperii
materialelor de prelucrat si mai ales de distrugere a ideii eclectice de stiluri. Art. Arhitectura Noua,
revista Contimporanul nr. 34-35/1925

ROMANIA ANILOR 30
La inceputul anilor 30, arhitectura moderna a cunoscut o explozie de creativitate si o expansiune
cantitativa ce a conturat atat silueta capitalei, cat si a altor orase mari ale tarii.
Tot la inceputul anilor 30 debuteaza Horia Creanga ca adevarat fondator al arhitecturii moderne
romanesti, prin creatiile sale ce nu se incadrau in nicio expresie modernista europeana si, totodata,
nelipsite de sensibilitate si rafinament. Horia Creanga considera acest nou curent ca o stilizare,
interpretare a arhitecturii populare (ex. cula), ci nu o rupere de trecut, cum era in cazul celorlalte tari.

ADAPTARE SI REPERE FUNCTIONAL-ESTETICE

Completarea fronturilor arterei Magheru-Balcescu creaza o grupare urbana unitara. Arhitectura moderna
adapteaza rational si firesc constructiile la conditiile naturale ale terenului. Se introduc criterii noi cum ar
fi distribuirea functiunilor in raport cu punctele cardinale, insorire si iluminare, retrageri, vecinitati
acceptabile pentru a gasi solutii functionale si estetice adecvate unei utilizari rationale a
amplasamentului.
Aceasta noua arhitectura defineste un set de repere functional-estetice. Propune folosirea unghiului drept
si a formelor rectangulare, articulate cu suprafete curbe, orizontalitatea fatadelor si ruperea acestora cu
accente verticale, conducand spre volume curate si simple.
Horia Creanga afirma despre arhitectura moderna exprima frumosul prin simplitate si utilul prin
confort. Functiunea devine reper in creatie, iar necesitatile functionale devin complexe (necesitati
sociale, psihologice, tehnologice).

PROGRAME DE ARHITECTURA IN PERIOADA INTERBELICA

Constructiile din perioada interbelica pot fi impartite in 3 mari programe:

1.Locuinte
2.Constructii social-culturale
3.Constructii industriale

1. LOCUINTELE
Reprezinta realizarile de mare valoare din acest domeniu. Au un impact social direct si influenteaza orasul
prin modelarea cadrului urban. Se remarca caracterul specific al solutionarilor in raport cu ceea ce lansase
Miscarea Moderna internationala.
Solutionarea problemelor legate de locuire in Romania interbelica se regaseste in ideologia socialista,
experimentata la nivel european, ducand spre solutii care sa satisfaca un minim de confort. Arhitectura
locuintei cunoaste in Romania, in perioada dintre cele doua razboaie mondiale trei mari categorii de
programe:

LOCUINTE INDIVIDUALE - VILA. Ele au beneficiat de context urban favorabil in cartierele

rezidentiale ale marilor orase, ce dispuneau intre cele doua razboaie mondiale de importante suprafete
libere de teren, care odata completate cu constructii, incheiau cadrul urban construit. Aceste locuinte
raman ca punct de reper important in evolutia modului de locuire din Romania.
Constructiile de inceput ale lui Horia Creanga demonstreaza o logica noua de creatie cu pastrarea unor
elemente decorative simplificate sau cu o volumetrie ce aduce in prim plan expresia plastica a
suprafetelor mari vitrate. Se regasesc influente cubiste si compozitii in care interventia suprafetelor curbe
revine.
Se remarca o serie de elemente cu caracter constant:
-

Geometria pura, suprafetele mari vitrate, subtila compozitie intre elementele orizontale si
verticale ce genereaza o arhitectura dinamica.
Partiul prezinta unele elemente comune legate de modul de grupare a functiunilor, de distribuire
si zonificare, formula de duplex, flexibilitate a spatiului interior.
Organizarea locuintei are in vedere comunicarea spatiului interior cu exteriorul, aducand
continuitate si fluiditate spatiala.
Este cautata orientarea optima in raport cu punctele cardinale si fata de peisajul inconjurator,
munte sau mare
Tehnologii noi si materiale de constructie de ultima ora.

Horia Creanga, Vila Dr. Petru Groza, Deva

A.Zamfiropol, Casa J. Constantinescu , Bucuresti

Marcel Iancu, Vila Reich, Bucuresti

I.C. Rosu, Vila in str. Dr. Poloni, Bucuresti

LOCUINTELE COLECTIVE - TIP "BLOCKHAUS" . Au dominat spatiul urban interbelic si l-au

modelat in linii compozitionale precise de-a lungul catorva decenii. Cu un regim de inaltime variind intre
parter pana la unsprezece etaje, reprezinta o expresie a unei sectiuni importante a arhitecturii locuintelor
din Romania dupa Primul Razboi Mondial. . Debutul a fost marcat de Horia Creanga prin proiectul pentru
imobilul ARO intre 1929-1931. Elemente de conceptie comune:
-

Retragerile succesive la ultimele etaje (ratiuni de ordin urbanistic, si de compunere a volumului

cladirilor).

Balcoanele, logiile si retragerile creaza comunicarea spatiului interior cu exteriorul.

Evidentierea elementelor orizontale de compozitie a fatadelor.
Structura de rezistenta realizata din cadre din beton armat permite flexibilitatea apartamentelor,
precum si compartimentarea diferita a nivelurilor unui imobil
Materialele de foarte buna calitate

Jean Monda, bloc, Bucuresti

Emil Nadejde, blocul "Scala", B-dul Magheru

A. Zamfiropol, cladirea Prof. Chiritescu Arva, Bucuresti

A. Crivez, bloc, B-dul Lascar Catargiu, Bucuresti

LOCUINTELE IEFTINE. La nivel international au reprezentat intentia de a rezolva problemele mari

ale locuirii, insa in Romania au existat doar exemple izolate, putin semnificative ca inovatie sau ca
amploare. Aceste exemple le gasim amplasate pe terenuri libere, special sistematizate, cu locuinte cuplate,
cu dezvoltare pe parter, sau parter si unu-doua niveluri. Ofera un conform minimal, partiuri rezonabile si
functiuni eficient distribuite.

2. CONSTRUCTII SOCIAL-CULTURALE
Se remarca prin tinuta ce tinde spre monumentalitate, disciplina severa a formelor, coerenta si caracter
simplu.

Horia Creanga, Hotel ARO, Brasov

G.M. Cantacuzino, Hotel Belona, Eforie

Horia Teodoru, Fundatia Dalles, Bucuresti

3. CONSTRUCTII INDUSTRIALE
Beneficiaza de un impuls creator si evolueaza din cladiri industriale la statutul de arhitectura industriala
moderna.

Maria Cotescu, Atelierele si anexele Grivita

G.M. Cantacuzino, Uzinere IAR

URBANISMUL
n chestiunea oraului, se opteaz cu precdere pentru alte modele de dezvoltare urban dect
cele propuse de Micarea Modern. pentru clarificarea i ierarhizarea circulaiei i pentru sublinierea
reprezentativitii zonei centrale, se continu politica urban derivat din operaiile practicate de
Haussmann asupra Parisului (n a doua jumtate a secolului al XIX-lea), n care principalul instrument al
edificrii este imobilul de raport (o tipologie de locuine colective, mprumutat probabil tot din modelul
parizian) care, dup Regulamentul din 1897, ncepe s nlocuiasc vechile tipologii; n timp ce, pentru
parcelrile de locuine ieftine/populare i de vile se folosesc principii derivate din practica orauluigrdin european.

BIBLIOGRAFIE

MACHEDON Luminita / SCOFFHAM Ernie , Romanian Modernism. The Architecture of

Bucharest: 1920-1940 , The MIT Press, Londra, 1999

MACHEDON Florin / MACHEDON Luminita, Arhitectura moderna din Romania in perioada

1920-1940

http://www.e-architecture.ro/istoria_arhitecturii6.php

http://romania.ici.ro/ro/cultura

DOICESCU Octav, Arhitectura locuintei moderne, lucrare personala