Sunteți pe pagina 1din 4

Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu

Stud. Arh. Diana Rusu

ARHITECTURA POST INDUSTRIALA PRIN OCHII CULTURII

Partea I
INTRODUCERE
ABSTRACT
Scopul acestei lucrari consta in prezentarea conceptului care imi va sustine proiectul de
diploma. La ora actuala in Romania (si nu numai) putem discuta de existenta unui patrimoniu
industrial care iese in evidenta prin multitudinea sa de valente (istorie, arhitectura, tehnologie,
estetica, impact etc), patrimoniu ce a luat nastere datorita multitudinilor de activitati
industriale ce au o vechime considerabila dar care au ramas in umbra uitarii in ultimele doua
decenii.
Structurata ca un dialog intre vechi si nou, intre istorie si posibila regenerare, in aceasta
lucrare sunt prezentate elementele de patrimoniu industrial valoroase ce sunt usor de
identificat la nivel teritorial prin stilul propriu arhitectural si chiar elementele estetice ale
unora (analize pe studii de caz) cat si metode de interventie ce le pot salva. Am considerat ca
aceasta analiza poate genera o serie de principii si valori ce pot fi luate in considerare in
aplicarea unui proiect de regenerare /restaurare /conversie a unui edificiu / zona dindustriala
de patrimoniu .
ARGUMENT
Prezentarea temei: Itinerariul dedicat studiului corespunde unei probleme in permanenta
actualitate privind viabilizarea unor zone destructurate care pastreaza cladiri cu certa valoare
arhitecturala din programul industrial. Tema propusa pentru lucrarea de diploma vizeaza
conversia si extensia morii lui Assan intr-un centru cultural multifunctional.
Situl este n vechiul Bucureti, sector 2, strada Halmeu nr. 25 (fost Silozului). Numeroasele
construcii din cadrul ansamblului sunt vizibile din: zona Obor, parial de pe strzile Halmeu,
Vaporul lui Assan, Renvierii, Lizeanu, Baniei, dar i de pe oseaua tefan cel Mare. Dup
ianuarie 1990, mai multe cldiri (silozuri, depozite, hale) din cadrul complexului Moara lui
Assan au fost vandalizate i apoi demolate ilegal. Cldirea central a ansamblului, moara
propriu-zis construit din crmid i avnd arhitectura unei ceti medievale, cu diverse
ornamente a rmas nedemolat, dar ntr-o stare critic, turnuleele cldirii fiind nc vizibile.
Asadar, in acest context eistent, tema propune o revitalizare a zonei prin revitalizarea
cladirilor morii si transformand-o intr-un nou centru cultural. Gandit ca un centru pentru tineri
si nu numai, ansamblul va contine Sali de expozitie, o sala de concert si teatru, Sali
multifunctionale, centru multimedia si loisir, un mic muzeu comemorativ al morii si unitati de
cazare tineresti de tip hostel.

Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu


Stud. Arh. Diana Rusu

Acest studiu, fara a intra in detaliu, propune un ansamblu de cultura, un pol urban si un punct
de referinta intr-un mediu actualmente insipid, incolor si inodor din acest punct de vedere.
Consider ca o asemenea interventie ar avea un impact benefic si bine primit asupra
locuitorilor zonei, prin imbunatatirea calitatii mediului.
Partea II
STUDIU TEORETIC
STABILIREA ARIEI DE STUDIU TERMINOLOGIE
Sunt explicati termenii specifici din domeniul studiat, precum: patrimoniu industrial,
regenerare urbana, conversie, program cultural, arheologie industriala, perceptie, viziune etc.
PATRIMONIUL INDUSTRIAL SI IMPACTUL SAU
-

Industria usoara si mutatiile asupra locului

Industrializarea, un fenomen puternic al secolului XIX, a lasat in urma un numar mare de


constructii ce au cicatrizat imaginea unor orase si au creat anumite zone critice greu de
asimilat de catre oras.
Se va pune accent pe exemplele ce au avut impact major asupra orasului datorita
amplasarii/dimensiunilor.
-

Imaginea orasului post industrial

Intr-un cumul de factori defavorizanti pentru evoluia orasului contemporan se regaseste si


problema zonelor post industriale, in stadiu de degradare.
-

Tipologii de situri post industriale apartinand patrimoniului

Exemple din Romania si Europa (succint) si relatia lor cu zonele aferente. Impactul produs,
imaginea de ansamblu si identitatea sunt unele criterii analizate.
-

Necesitatea transformarii edificiilor din patrimoniu industrial

Perceptia si intuitia vor fi mecanisme de lucru in acest subcapitol pentru a gasi solutia, canalul
de comunicare intre societatea actuala si edificiu. In stransa legatura va fi memoria locului,
entitatea / identitatea de altadata si nostalgia.
-

Conversia arhitecturala de la teorie la dezvoltare

Se va pune in discutie fenomenul de conversie, analiazand pe scurt evolutia sa in timp cat si


aplicabilitatea sa pe situri industriale arheologice.
Conversia in Romania la nivelul patrimoniului industrial accentul se va pune pe lipsa de
initiativa in domeniu, pe oportunitatile de calibru mare existente.

Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu


Stud. Arh. Diana Rusu

Instrumentele conversiei arhitecturale

Identificarea elementelor valoroase . Din perspectiva patrimoniului industrial se vor analiza


metodele prin care se vor cataloga elementele valoroase, ce determina prezervarea edificiului.
In linii mari se va prezenta conduita legislativa din Romania ca instrument de identificare.
-

Regenerarea urbana ca rezultat al conversiei

In acest subcapitol vor fi prezentate concluziile ideilor prezentate precedent ca unealta de


analiza pentru exemplele si studiile de caz din capitolul urmator.
Importanta conversiei ce poate fi privita ca un sanitar ce curata locurile si spatiile pline dar
goale lasate de dezindustrializare.
Asadar conversia devine instrument pentru societatea contemporana pentru a remedia
carentele urbane aparute odata cu modernizarea, cu evolutia, tehnologia etc.
Partea III
STUDII DE CAZ
In acest capitol voi prezenta o serie de exemple atat locale cat si din afara tarii folosite ca
sursa de documentare pentru lucrarea de diploma.
Dintre aceste exemple amintesc:
Herzog & de Meuron - Caixa Forum, Madrid , Spania
Bogdan & van Boeck - o serie de proiecte realizate de acest birou de arhitectura in domeniul
conversiei / restaurare / revitalizare
Feilden Clegg Bradley Studios, Architects - Ditherington Flax Mill Maltings Building ,
Ditherington, Anglia
3+1 architekti - Horse Stable Refurbishment, Pedlice, Czech Republic

Dupa analiza studiilor de caz se va lua in discutie situl propus


pentru lucrarea de diploma, problemele cu care se confrunta,
aplicabilitatea concluziilor lucrarii asupra proiectului efectiv,
directii de urmat urbanistice, morfologice, estetice, functionale.

CONCLUZII

Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu


Stud. Arh. Diana Rusu

Este pus un accent pe importanta constientizarii valorii


patrimoniului drept dovada a marturiei trecutui si pe posibilitatea
unei abordari specializate dar in acelasi timp sensibila a unor
ansambluri de patrimoniu in scopul de a le oferi reconectare
urbana, revitalizare si dezvoltare continua.

S-ar putea să vă placă și