Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

An universitar 2013 -2014

Student Vasile Andrei Cristian

Reutilizarea in Arhitectura
Arhitectura industriala ca baza pentru revitalizarea centrelor urbane

1. Introducere

1.1. Ipoteza 1.2. Cuvinte Cheie 1.2.1. Reutilizare activa 1.2.2. Estetica 1.2.3. Peisaj cultural industrial 1.2.4. Patrimoniul industrial 1.2.5. Arheologia industriala 1.3. Argument 1.4. Metodologie 1.5. Analiza critica a bibliografiei 2. Ce inseamna reutilizarea ?

2.1.1. Definirea conceptului de reutilizare in arhitectura 2.1.2. Ce probleme pune reutilizarea? (conversia, restaurarea) 2.1.3. Ce urmarim in secolul XXI 2.1.4. Tehnologii si procedee 2.1.5. Concluzii 3. Ce inseamna Estetica in arhitectura industriala?

3.1.1. Peisajul industrial 3.1.2. Elemente de estetica arhitecturala exemple de sfarsit de secol XIX inceput de secol XX 3.1.3. Materiale materialele folosite in arhitectura industriala de secol XIX XX 3.1.4. Degradarea cladirilor factor in procesul de reutilizare 3.1.5. Concluzii

4. Cum se pune in valoare un sit industrial ruinat? 4.1.1. Politici si reglementari exemple ale altor tari de politici si programe 4.1.2. Studii de caz 4.1.3. Concluzii 5. Propuneri de reutilizare a spatiului industrial al Rafinariei Steaua Romana Campina 5.1.1. Date generale despre rafinarie 5.1.2. Posibilitati de reutilizare. 5.1.3. Concluzii

6. Concluzia finala

7. Bibliografie

8. Webografie

1. Introducere 1.1.Ipoteza Lucrarea are ca scop cercetarea modului de utilizare a arhitecturii industriale ca baza pentru revitalizarea arhitecturala, sociala, economica, aceasta fiind o posibila reinterpretare a zonelor industriale dezafectate aflate in vecinatatea centrelor urbane. Este o abordare ce are scopul de a dezvolta si reutiliza siturile, de a impulsiona dezvoltarea sociala , culturala si economica si pentru a imbunatati funcionalitatea si calitatea tesutului in acele zone. Acest studiu este structurat in trei parti, fiecare urmand sa raspunda uneia din urmatorele intrebari : Ce presupune procesul de reutilizare in arhitectura?, Ce valoare poate avea peisajul industrial in interiorul unui oras modern si cum relationeaza cu acesta ? si Ce facem cu zonele industriale moarte ce putem pastra si ce nu ? Prima parte a lucrari urmareste conceptul de reutilizare in arhitectura, subliniind avantajele respectiv problemele puse de acesta, urmarindu-i evolutia pana in secolul XXI. A doua parte trateaza subiectul frumosului in arhitectura industriala, axandu-se pe estetica si materialitatea siturilor industriale, dar si pe notiunea de pesiaj industrial. Ultima parte este dedicata studiului exemplelor altor tari cu traditie in acest domeniu si modalitatea in care pot fi aplicate cunostiintele acumulate in zonele industriale din tara noastra. Aceasta parte este in stransa legatura cu aplicabilitatea concluziilor pe obiectul studiat in lucrea de diploma, respectiv rafinariaSteaua Romana din Campina. 1.2.Cuvinte cheie

1.2.1. Reutilizare activa 1.2.2. Estetica - Stiinta care studiaza legile si categoriile artei, considerata ca forma cea mai inalta de creare si de receptare a frumosului; ansamblu de probleme privitoare la esenta artei, la raporturile ei cu realitatea, la metoda creatiei artistice, la criteriile si genurile artei.

1.2.3. Peisaj cultural industrial - respectiv acele teritorii naturale sau urbane cu valoare de peisaj cultural al caror caracter este rezultatul interactiunii in timp a factorilor naturali cu cei determinai de activitati umane industriale 1.2.4. Patrimoniu indutrial- este reprezentat de marturii ale culturii industriale, de la primele manifestri preindustriale si pana in prezent, avand semnificatie istorica, tehnologica, sociala, arhitecturala sau tiintifica. 1.2.5. Arheologia industrial este domeniul interdisciplinar al carui obiect il constituie studiul patrimoniului industrial precum si al tuturor surselor materiale sau imateriale legate de societatea umana industriala n evolutia sa istorica, de la primele manifestri preindustriale si pana in prezent.

1.3.Argument Restauram stricaciunile? Preiei ce a ramas din cladirea veche si o faci sa arate ca noua ? Sau arati ce s-a intamplat cu acea cladire - ii spui istoria? Acestea sunt intrebarile pe care Sir Norman Foster si le-a pus in momentul in care a restaurat cladirea Reichstag-ului din Berlin. . Putem spune ca rafinaria Steaua Romana este echivalentul Reichstag-ului la nivelul orasului Campina. Zidurile si cladirile acesteia prezinta bucati din istoria orasului si a dezvoltarii sale, sunt monografi de sine statatoare care descriu decenii de freamat in jurul lor. Este o mare problema sa lasi zeci de ani de istorie sa dispara pentru a face loc unei noi functiuni fara pic de personalitate care pot sa genereze probleme in termeni de mobilitate urbana si aglomerari in ultimii 5 ani la nivelul orasului au fost eliberate mai multe zone industriale pentru a face loc unor mastodonti comerciali. Am fost foarte surprins cand langa blocul bunicilor a aparut un astfel de hipermarket care a inlocuit o buna parte din Uzina I.R.A.; m-a socat rapiditatea si usurinta cu care s-a renuntat la un reper al orasului si la o fila din istoria industriala a acestuia. Aceste situri industriale, inglobate in zone urbane, poseda o legatura aparte atat cu locuitorii cat si cu orasul in sine, devenind repere de natura sociala. Ele trec de statutul de zone industriale si capata un rol importat in cultura locala prin amplasamentul in directa vecinatate cu zone urbane.

La nivel mondial, astfel de situri sunt considerate resurse importante in regenerarea urbana, reprezinta o concesie perfecta intre valorile ce trebuie pastrare si spatiile disponibile pentru redezvoltare.

1.4.Metodologie

Acest studiu presupune o modalitate de documentare mai complexa, pe langa examinarea lucrarilor scrise, este necesara o cercetare pe teren pentru identificarea aspectelor definitorii pentru a intelege contextul ( este vorba de astmosfera, textura) o evaluare senzoriala a siturilor din care sa rezulte criterii comune. Trebuie sa existe o intelegere functionala a zonei si a elementelor care o compun. Elementele de natura sociala si economica dicteaza modul in care poate evolua proiectul si genereaza obiectivele catre care trebuie sa ne concetram. Metoda de cercetare principala se axeaza pe analiza lucrarilor cu acest subiect ce au fost publicate, studierea exemplelor din tari cu experienta bogata in ceea ce privste protejarea parimoniul industrial.

1.5.Analiza critica a bibliografiei

7. Bibliografie Carti: Powell Kenneth, ARCHITECTURE REBORN - THE CONVERSION OF OLD BUILDINGS, LAURENCE KING

Ederson Tim, INDUSTRIAL RUINS: SPACE, AESTHETICS AND MATERIALITY, Londra: BLOOMSBURY

Stratton Michael, INDUSTRIAL BUILDINGS - CONSERVATION AND REGENERATION, Taylor and Francis E-library Lange Susanne, Bernd and Hilla Becher- life and work, traducere The MIT Press Bernes Carol, REDEVELOPING INDUSTRIAL SITES - A GUIDE FOR ARCHITECTS, PLANNERS AND DEVELOPERS Articole: CARTA PATRIMONIULUI INDUSTRIAL Nizhny Tagil 2003.