Estetica in industrie si constructii

CUPRINS

CAPITOLUL 1
ESTETICA INDUSTRIALA SI IN CONSTRUCTII.4
1.1.
Generalitati. Definitie4
1.2.
Scurt istoric al esteticii industriale si in constructii...5
1.3.
Legile esteticii industriale si in constructii.9

CAPITOLUL 2
PRINCIPII, CATEGORII, NOTIUNI ESTETICE SI
FUNCTIILE ESTETICII11
2.1.
Principii estetice..11
2.2.
Categorii estetice15
2.3.
Notiuni estetice16
2.4.
Functiile esteticii industriale..18
2.4.1. Functia sociala18
2.4.2. Functia economica.19
2.4.3. Functia educativa19
CAPITOLUL 3
ELEMENTE DE REALIZARE ESTETICA A PRODUSELOR
INDUSTRIALE SI DIN CONSTRUCTII.21
3.1.
Forma21
3.1.1. Consideratii generale.21
3.1.2. Forma, figura, imagine...21
3.1.3. Efectele psihologice ale formelor.22
3.1.4. Modalitati de realizare a formelor obiectelor..25
3.1.5. Forma si functia..27
3.1.6. Forma si materialul.28
3.1.7. Forma si tehnologia28
3.2.
Culoarea...30
3.2.1. Definirea culorii30
3.2.2. Caracteristicile culorii.31
3.2.3. Surse de culoare.32
3.2.4. Clasificarea culorilor si a amestecurilor de culoare..32
1

Estetica in industrie si constructii

3.2.5.
3.2.6.
3.2.7.
3.3.
3.3.1.
3.3.2.
3.4.
3.4.1.
3.4.2.
3.4.3.

Combinatii si contraste de culori..34

Relatia forma-culoare.37
Efectele psihice si afective37
Proportia...38
Legi de proportionalitate38
Metode de punere in proportie.40
Iluzia optica..45
Consideratii generale.45
Iluzia optica geometrica.45
Iluzia optica de culoare..48

CAPITOLUL 4
ESTETICA INDUTRIALA SI ERGONOMIA.49
4.1. Ergonomia o stiinta multidisciplinara..49
4.2. Conditii de munca.49
4.3. Relatia dintre om-masina57
4.4. Factorii de mediu..58
4.5. Ergonomia produsului..66
4.6. Aspecte psihologice in ergonomie.67
CAPITOLUL 5
ESTETICA INDUSTRIALA IN PREZENTAREA PRODUSELOR68
5.1. Consideratii generale.68
5.2. Relatia dintre estetica si calitatea ambalajelor..68
5.3. Investigarea functiei psihologice a esteticii ambalajelor..69
5.4. Forma ambalajelor.70
5.5. Culoarea ambalajelor70
5.6. Grafica ambalajelor71
CAPITOLUL 6
ESTETICA INDUSTRIALA IN PROMOVAREA PRODUSELOR.72
6.1. Imaginea firmei produselor..72
6.2. Caracteristicile materialelor utilizate in promovarea
produselor...72
6.3. Materiale publicitare..73
6.4. Elemente de insotire a produsului..75
6.5. Spatii de prezentare..76

Estetica in industrie si constructii

CAPITOLUL 7
DETERMINAREA CALITATII ESTETICE
A PRODUSELOR INDUSTRIALE.78
7.1. Cercetarea calitatii estetice a produselor..78
7.2. Expertiza estetica a produselor..84
Bibliografie87

Estetica in industrie si constructii

CAPITOLUL 1
ESTETICA INDUSTRIALA SI IN CONSTRUCTII
1.1. Generalitati. Definitie
Estetica industriala este o disciplina care s-a impus in societatea
contemporana deoarece are o larga aplicabilitate. Ea poate fi definita
ca stiinta a frumosului in domeniul productiei industriale, fiind o
activitate creatoare ce imbina in egala masura utilul cu frumosul,
teoria cu practica, generalizarea si creatia materiala, conform unor
principii si metode stiintifice. Estetica industriala este o expresie a
stiintei, tehnicii si artei, extinzandu-se si asupra unor aspecte ale
mediului inconjurator uman care sunt conditionate de catre productia
industriala.
Estetica este o stiinta globala care cuprinde atat elemente de
proicetare cat si elemente de psihologie a formelor, de teorie a
consumurilor, de sociologie a gusturilor etc, scopul esteticii
industriale fiind acela de a oferi designer-ului platforma necesara in
toate actiunile practice ce urmeaza sa le intreprinda.
Cerintele impuse esteticii industriale au un caracter specific
interdisciplinar ea situandu-se intr-o zona de intersectie a mai multor
discipline cum ar fi: estetica cotidiana, ergonomia, stiinta
comportamentului si a mediului ambiant, cercetarea stiintifica a
viitorului, bionica si cercetarea stiintifica supra spiritului creator si a
puterii de creatie.
Denumirea de estetica provine de la cuvantul grecesc AISTETIKOS
avand intelesul de fenomen care se refera la perceptia senzoriala.
Ea s-a constituit ca disciplina filosofica specifica abia in secolul al
XVII-lea, termenul de estetica fiind introdusde filozoful german
ALEXANDER BAUGMARTEN in lucrarea sa intitulata "Aestetica"
publicata in 1750, separand termenul de estetica de cel de logica.
Estetica generala studiaza frumosul in toate formele de manifestare,
atat in natura cat si in domeniile creatiei umane si are un important
rol formativ si educativ in societate.
4

Estetica in industrie si constructii

In cunoscuta revista americana "Time" se facea mentiunea ca:
"Estetica industriala este fenomenul cel mai esential al secolului XX".
Procesul fundamental de modernizare a productiei materiale este
subordonat dezideratului principal de ridicare a nivelului de civilizatie
prin satisfacerea cerintelor materiale si spirituale ale omului.
In acest curs ne vom ocupa de "stiinta frumosului implicat in
domeniul productiei industriale". Implicarea esteticii
in toate
domeniile a constituit un factor de real progres, contribuind la
umanizarea produselor, activitatii si vietii. Azi apare evidenta
preocuparea ca obiectul cu destinatie practica, produs industrial, sa
retina atentia si prin infatisarea sa placuta. In acest scop se disting
urmatoarele modalitati:
a. folosirea ornamentului si decoratiei aplicate produsului deja
conceput la parametrii functionali acceptabili. In acest caz
decorarea formei obiectului este o operatie suplimentara care nu
are utilitate, ea conferindu-i numai calitati estetice.
b. proiectarea estetica a produsului concomitent cu proiectarea sa
tehnica e o modalitate care confera obiectului calitati estetice
inerente. Forma obiectului este dependenta de functionalitatea la
care acesta trebuie sa raspunda.
c. exista si o situatie intermediara in cazul formelor care, desi nu
cuprind ornamente aplicate, sunt concepute independent de
functionalitate, situatie in care forma premerge functiunii.
1.2. Scurt istoric al esteticii industriale si in constructii
Tendinta omului de a modela lumea si de a o transforma in folosul
sau, este straveche. Productia in serie mare a condus la ieftinirea
obiectelor si la democratizarea consumului. Un obiect este dorit
numai daca este placut. Domeniul esteticii este vast, intinzandu-se
de la obiectul de uz cotidian, pana la cele mai complexe aparate, de
la ansamblul coerent al locuintei pana la intreg environment-ul uman.
In zilele noastre, estetica industriala ocupa un loc primordial, atat din
punct de vedere economic - ca factor e seama a productiei - cat si
din punct de vedere social - ca factor educativ, estetic si creator de
mediu. Dezvoltarea accelerata a industriei si constructiilor a creat pe

Estetica in industrie si constructii

langa avantaje si unele neajunsuri, in sensul ca s-au accentuat
preocuparea fata de cantitatea si functionalitatea produselor in
dauna calitatii estetice adancind prapastia dintre arta si industrie.
Preocuparile fata de estetica produselor au capatat particularitati
specifice in diverse tari ale Europei functie de personalitatea
creatorilor si psihologia creatorului. Astfel apar curentele la moda in
arta: L'ART NOUVEAU in Franta si Belgia, JUGENDSTIL Germania, SECESSION - Austria, cuvinte care au inceput sa fie
cunoscute si in tara noastra (Transilvania si Bucovina) unde formele
decorative ale tiparului, graficii comerciale si ale obiectelor au creat o
ambianta unitara in mobilier si arhitectura. Pentru realizarea esteticii
produselor, la noi s-au organizat scoli de arte si meserii unde multi
meseriasi " artisti internationali" au devenit virtuozi realizatori, nu
numai in domeniul productiei industriale dar chiar si in cel al artelor
pure. La aceste scoli s-au format sculptorii Brancusi si Paciurea
exemple nesingulare.
O contributie importanta la fundamentarea si dezvoltarea ideii de
fuziune dintre arta si productia industriala de serie a avut-o printre
altii si francezul PAUL SOURIAU (1852 - 1925) si care a fundamentat
si dezvoltat doctrina denumita a functionalismului in lucrarea "LA
BEAUTE RATIONELLE" (1904). El sustinea ideea incidentei utilului
cu frumusetea rationala a obiectelor dand importanta functionalitatii.
Si in Germania au existat preocupari fata de estetica produselor,
adeptii acestor idei fixandu-si drept tel deviza Muncim pentru
perfectiune. Ei au fost pregatiti in scoala de arte si meserii infiintata
in anul 1907 de catre HERMAN MUTESIUS si intitulata
DEUTSCHER WERKBUND care depindea direct de ministerul
comertului si industriei din Germania. In jurul acestei scoli s-au
adunat in scurt timp cei mai buni specialisti din industrie, meserii,
comert, etc. care urmareau coordonarea tuturor eforturilor,
indreptandu-le in directia unei calitati cat mai rationalizarii muncii, a
tehnologiilor si in general a produselor industriale.
Standardizarea elastica si permanent dinamica era considerata ca o
forta vitala prin intermediul careia se putea promova noul,utilul si
frumosul stabilind criterii variabile, suscetibile si admise de bunul
gust. Dupa primul razboi mondial cele mai multe produse sunt
studiate si proiectate in cadrul unoi noi conceptii, produsele
6

Estetica in industrie si constructii

industriale implicand o angajare importanta din punct de vedere al
repetarii, al standardizarii si al seriilor mari sau mici. Creatorul
industrial nu-si mai putea permite sa aiba o cunoastere incompleta
sau gresita pentru ca un produs realizat in mii sau sute de mii de
exemplare costa mult producandu-se pagube materiale si spirituale
in viata consumatorilor.
Creatorul trebuie sa gaseasca solutii practice, dinamice si rezolvari
eficiente in raport cu nivelul si gustul epocii si mai ales cu cel
individual al consumatorului. Designer-ul trebuie sa fie un bun
inginer, un bun comerciant, un bun artist, sociolog si chiar psiholog.
Un continuator al preocuparilor scolilor lui HERMAN MUTESIUS a
fost WALTER GROPIUS, care a infiintat in 1919 scoala "BAUHAUS"
si care afirma ca a descoperit modalitatea de a coordona eforturile
tuturor creatorilor de elemente artistice si tehnice concentrandu-le in
directia unei armonii si eficiente sporite a relatiei dintre util si frumos
in cadrul arhitecturii, prelucrarii materiei prime si circulatiei
produselor creand o asociatie de mestesugari.
In cadrul acestei scoli s-au realizat prototipuri de mobilier, corpuri de
iluminat avand forma, coloritul si functionalitatea realizate intr-o
maniera deosebita utilizand pe scara larga, materii prime noi prin
realizarea unor combinatii inedite in forma si colorit.
In 1933 dupa 14 ani de functionare scoala este desfiintata de nazisti,
iar WALTER GROPINS si elevii sai sunt nevoiti sa paraseasca tara si
sa emigreze in America. Acestia au continuat initiativele scolii
BAUHAUS reproiectind o serie de produse care le-au diferentiat net
de cele vechi prin forma, colorit, suplete, eleganta si frumusete.
Dintre emigrantii din Europa in America se remarca inginerul francez
RAYMOND LOEWY care a contribuit prin ideile sale la proiectarea si
reproiectarea unor produse si tehnologii ce au adus mari beneficii
fabricantilor americani. In 1929 el a scris celebra sa lucrare "La
Laideur se vend mal" (uratul se vinde rau) si prin care arata rolul
important al esteticii produselor pe pietele mondiale.
Intre 1930 - 1934 majoritatea produselor mai importante din
economia americana au fost reproiectate. S-a realizat cu aceasta

Estetica in industrie si constructii

ocazie un adevarat stil industrial de proiectare si reproiectare a
produselor.
Astazi tot mai multi patroni sunt constienti ca-si pot mari profiturile
daca implica design-ul in aria intreprinderilor lor. Cu toate acestea
sunt multi manageri si tehnicieni din intreprinderi mici si mijlocii care
au o idee vaga despre design-ul industrial. Astfel, ei se gandesc la
produse elegante, la accesorii scumpe dar mai putin la creatorii de
design care sa poata realiza produse frumoase. O serie de activitati
de conceptie in diferite domenii se incheie acolo unde incepe
executia. Proiectantul obiectului in serie asista neputincios la felul
cum masina repeta la nesfarsit cele mai mici erori de conceptie.
Estetica industriala se naste din:
- relativa independenta a masinii;
- necesitatea de a crea obiecte care nu sunt concepute pentru un
individ anume, ci pentru o multitudine de anonimi, cu toata
diversitatea de caracteristici care decurge de aici.
Omul nu creaza numai dupa legile necesitatii, ci si dupa legile
frumosului. In limbile romanice: "ars-artis" inseamna pricepere,
indemanare; "artifex" inseamna mestesugar sau muncitor. In limbile
germanice: "kunst" - arta - deriva din verbul "konnen" care inseamna
a fi in stare, a putea. Arta si tehnica se intrepatrund structural. Orice
arta cuprinde si un procedeu tehnic de realizare, si orice obiect creat
printr-un anume procedeu tehnic tinde catre o oarecare valoare
estetica.
Spre sfarsitul secolului XX, o serie de inventii tehnice mai vechi isi
gasesc acel echilibru intre tehnic, economic, ergonomic, functional si
formal care face ca un obiect sa poata fi produs industrial in serie si
folosit eficient. In acest sens, se pot da doua exemple graitoare:
inventia masinii de cusut si a bicicletei.
Necesitatea studierii esteticii formelor industriale a fost relevata in
Anglia inca din 1832 cand Sir Robert Peel atragea atentia ca
produsele industriale engleze, in ciuda superioritatii lor tehnice,
prezinta deficiente din punct de vedere al "pictorial design-ului". Ca
urmare s-au creat in Anglia o serie de scoli de "arte si meserii". Pe
aceasta linie a mers Henry Cole (1808-1882) unul din promotorii
8

Estetica in industrie si constructii

gandirii functionaliste engleze. Oameni de gandire si sensibilitate
deosebita, cum au fost John Ruskin (1819-1900) si poetul si artistul
William Morris (1834-1896) ganditor socialist utopic, au socotit
masinismul ca un rau in sine.
1.3. Legile esteticii industriale si in constructii
In anul 1951 Jaques Vienot a fondat revista "L'Estetique industrielle"
in care a publicat o serie de studii schitand pentru prima data legile
fundamentale ale esteticii industriale. Prin aceste legi el a incercat
stabilirea unui echilibru intre factorii de baza care conduc la
dezvoltarea productiei de bunuri corespunzand criteriilor esteticii
industriale. Punand in practica aceste legi se ajunge la atingerea
scolului final al esteticii industriale si anume: orice productie
industriala trebuie sa fie generatoare de frumusete si bun gust.
Aceste legi sunt:
a) Legea economiei. Economia mijloacelor si materialelor folosite
(pretul de revenire minim) sa nu dauneze valorii functionale si
nici calitatii obiectului considerat ca o conditie determinanta a
frumosului util;
b) Legea aptitudinii de utilizare si a valorii functionale. Este normal
ca numai obiectele perfect adaptate functiei lor sa raspunda
criteriilor esteticii industriale. Estetica industriala implica o
armonie intima in caracterul functional si aspectul exterior al
produsului;
c) Legea unitatii si a compozitiei. Elementele constitutive ale unui
produs sa fie concepute unele in raport cu altele si in acelasi
timp toate in functie de ansamblu. Obiectele functionale sa
corespunda legilor de echilibru static si dinamic in proportiile pe
care le prezinta forma lor si tinand seama de proprietatile
materialelor folosite;
d) Legea armoniei intre aspect si functie. La produsele care satisfac
legile esteticii industriale nu exista conflict ci numai armonie intre
satisfactia estetica pe care o simte spectatorul dezinteresat si
satisfactia practica a celui care-l utilizeaza;
e) Legea stilului. Pentru un obiect util nu se poate pretinde a avea
un caracter de frumusete permanenta decat daca este conceput
in afara influentei modei. Din caracteristicile estetice ale

Estetica in industrie si constructii

produselor utile ale unei epoci, rezulta un stil care este expresia
acesteia;
f) Legea evolutiei si a relativitatii. Estetica industriala nu are un
caracter static, ea este in continua schimbare. Frumusetea
obiectelor utile este functie de stadiul de dezvoltare a tehnicii
care necesita un timp de maturizare pentru a ajunge la stadiul de
dezvoltare care-i va permite sa gaseasca o expresie estetica
echilibrata si tipica;
g) Legea gustului. Estetica unui produs util se exprima prin
structura, forma, echilibrul proportiilor, detalii de prezentare,
culoarea, linia sa si alegerea materialelor care asigura un plus
de gust produsului;
h) Legea satisfactiei. Elementele care dau frumusetea unui obiect
util trebuie sa actioneze asupra tuturor simturilor umane,
impresionand nu numai vederea, ci si auzul, pipaitul, mirosul si
gustul;
i) Legea miscarii. Obiectele destinate sa se miste in spatiu (aer,
apa, pamant) isi gasesc in miscarea pe care o au, caracteristica
esentiala a esteticii lor;
j) Legea ierarhiei si a finalitatii. Estetica industriala nu poate face
abstractie de finalitatea unui produs. Se stabileste astfel o
ierarhie morala intre diversele proiecte si anume proiectele care
vizeaza un obiectiv nobil legat de progresul umanitatii sunt
prioritate celor care se refera la activitati minore sau au caracter
distructiv si a caror admiratie fara rezerva este periculoasa;
k) Legea probitatii. Estetica industriala implica cinste si sinceritate
in alegerea materiilor si materialelor folosite. Nu este permisa
utilizarea cu buna stiinta a unor acoperiri, placari sau carosaje in
scopul disimularii unor materiale sau caracteristici susceptibile a
compromite buna functionare a produsului;
l) Legea artelor implicate. Estetica industriala implica o integrare a
gandirii artistice in elaborarea produselor utile, apeland la
elemente de exprimare specifice diferitelor modalitati de creatie
artistica pe care le adapteaza scopului.

10

Estetica in industrie si constructii

CAPITOLUL 2
PRINCIPII, CATEGORII, NOTIUNI ESTETICE
SI FUNCTIILE ESTETICII
2.1. Principii estetice
Acest principiu se defineste ca o lege fundamentala a unei discipline,
a unei arte sau a unei stiinte, aplicabila unei clase largi de sisteme
sau fenomene fara a reflecta proprietatile specifice ale acestora.
Ca principii estetice se pot aminti: echilibrul, simetria, ritmul,
proportionalitatea si dinamica.
a) Echilibrul - se poate defini ca o stare de stabilitate, de liniste si
de armonie intre diferitele parti ale unei structuri sau fenomen. El
este perceput ca moment de repaus in procesul miscarii fiind
relativ in raport cu miscarea. Tendinta de echilibru, conservare si
ireversibilitate, defineste ordinea care prezinta dispunerea
elementelor unui sistem intr-o schema de relatii care-i asigura
integritate si stabilitate calitativa. Unitatea este proprietatea unor
obiecte, procese sau fenomene complexe de a se manifesta ca
un tot unitar in care elementele componente se coreleaza
pastrandu-si in acelasi timp individualitatea. Echilibrul este
opusul notiunii de dezechilibru dupa cum ordinea este opusul
dezordinii si unitatea opusul diversitatii. Asupra echilibrului, o
influenta o au unele proprietati ale imaginilor cum ar fi: ponderea
vizuala, directia si omogenitatea.
Ponderea sau greutatea este asimilata cu forta gravitationala care
atrage obiectele spre pamant, adica in jos, cu toate ca ponderea
poate actiona si in alte directii. Ponderea poate fi influentata de unii
factori cum ar fi: amplasarea, adancimea spatiala, marimea,
culoarea, izolarea, forma. O forma masiva amplasata central poate fi
contrabalansata de forme mai mici dispuse excentric. Ponderea este
direct proportionala cu adancimea atinsa de o zona din campul
vizual. O forma mai mare va avea o pondere mai mare daca ceilalti
factori sunt egali. Culorile vii au o pondere mai mare decat cele

11

Estetica in industrie si constructii

inchise, ponderea este sporita de izolare. Forma regulata a figurilor
geometrice simple le face sa para mai grele. Directia fortelor vizuale
este determinata de mai multi factori intre care se poate aminti si
atractia
exercitata
de
ponderea
elementelor
invecinate.
Omogenitatea creeaza echilibrul unei imagini prin amplasarea
uniforma a unor elemente repetitive egale ca pondere (ex: modelele
de pe tapete).
In cazul echilibrului se intalnesc doua relatii:
- relatia sus-jos, cand
pentru redarea echilibrului portiunea
inferioara a unei imagini vizuale trebuie sa fie mai grea, centrul
de greutate fiind plasat sub centrul geometric;
- relatia dreapta - stanga pune in evidenta faptul ca vederea spre
stanga e mai clara si mai precisa. O imagine e citita de la stanga
la dreapta.
b) Simetria - e proprietatea unui ansamblu la un centru, o axa sau
un plan. Ea este proprie atat lumii naturale (minerale, vegetale,
animale) cat si creatiei umane asigurand armonie, echilibru si
proportionalitate. Simetria se clasifica dupa mai multe criterii si
anume:
- Dupa sistemul de referinta:
- in spatiul tridimensional
- in plan
- pe o dreapta
- Dupa elementele in raport cu care se produce:
- de translatie
- de oglindire (bilaterala)
- in raport cu o axa
- in raport cu 2 axe
- in raport cu o suprafata plana
- in raport cu 2 suprafete plane
- Dupa proportia in care se realizeaza:
- absoluta
- relativa
- de contraste (antisimetrie)
c) Ritmul se obtine prin desfasurarea in succesiune ordonata a
doua sau mai multe elemente ale unei structuri caracterizata prin
perioada, alternanta si simetrie.
12

Estetica in industrie si constructii

Perioada indica repetarea unui element. Alternanta reprezinta
schimbarea unui element cu altul. Simetria exprima caracterul
regulat al repetarii anumitor fenomene. Ritmul poate fi compus din
perioade de alternante egale ca durata sau cu durate diferite ale
perioadelor si alternantelor obtinandu-se ritmuri incetinite sau
accelerate. O structura este echilibrata daca numarul de elemente
care se repeta nu este mai mare de 5. Orice dezordine in
desfasurarea normala a ritmului se numeste aritmie.

Fig.2.1.

Ritmul poate fi realizat (fig.2.1) prin dispunerea diferita (fig.2.1a, b,

c), prin modificarea dimensiunilor (2.1.d), a formei (2.1 e) sau a
culorii elementelor componente (2.1.f). Asezarea elementelor la
intervale regulate da impresia de neterminat si pentru a elimina
aceasta impresie se marcheaza inceputul si sfarsitul (fig.2.2).

Fig.2.2

13

Estetica in industrie si constructii

Ritmul se poate considera si ca o simetrie de translatie si se poate
realiza pe orizontala cand da senzatia de micsorare a inaltimii
obiectelor sau pe verticala cand creaza senzatia de marire a inaltimii
obiectelor si de reducere a greutatii lor.
d) Proportionalitatea caracterizata prin legi specifice e una din
insusirile de baza ale lumii materiale ea contribuind la realizarea
echilibrata a unei creatii. Ea reprezinta raportul dintre
dimensiunile partilor unui intreg sau intre fiecare dintre aceste
parti si intregul. Operatia de determinare a rapoartelor
dimensionale se numeste punere in proportie.
e) Dinamica - este determinata de tensiunea directionala a unei
imagini aceasta depinzand de forma si orientarea obiectului
analizat. Principalele modalitati de realizare a dinamicii unei
imagini sunt: oblicitatea, modificarea gradientului dimensional,
utilizarea unei forme dinamice, utilizarea miscarii stroboscopice,
utilizarea culorii si luminii, utilizarea iluziilor optice.
Prin oblicitate se obtin unele tensiuni directionale care transmit
efectul de dinamism. Aceste tensiuni pot mari si efectul de adancime.
Un contur trapezoidal e mai dinamic decat un dreptunghi, iar un
contur cu varfuri rotunjite este mai dinamic decat un contur poligonal.
Miscarea stroboscopica se obtine prin schimbarea gradata a lungimii
si inaltimii unui obiect care se contracta si se inalta trecand de la o
stare de repaus stabil pe sol la o stare de forta dominanta de
ascensiune.
Culoarea si lumina pot conduce la contraste de suprafata asa incat
culoarea care ocupa o suprafata mult mai redusa fata de proportiile
propuse are tendinta de a se concentra devenind foarte
provocatoare, iesind cu mult in evidenta fata de celelalte.
In cazul iluziilor optice s-a constatat ca imaginile receptate tind sa ia
forma cea mai buna, mai echilibrata din punct de vedere vizual,
imaginea reala diferind de cea perceputa.

2.2. Categorii estetice

14

Estetica in industrie si constructii

Categoria exprima proprietatile si relatiile esentiale si generale ale
obiectelor si fenomenelor din realitatea obiectiva, fiind rezultatul
procesului evolutiv de cunoastere umana. Categoria estetica
desemneaza reactia emotiilor umane fata de realitatea obiectva
reprezentand un instrument de recunoastere estetica a lumii. Ea este
determinata de raportul stabilit intre afectivitatea contemplatorului si
obiectul contemplat. principalele categorii estetice sunt: frumosul,
uratul, tragicul, comicul, gratiosul, sublimul, grotescul, armonia,
disarmonia, etc.
a) Frumosul reprezinta reflectarea in constiinta umana a
proprietatilor reale, materiale ale obiectelor care sunt apreciate
pozitiv din punct de vedere estetic. Frumosul industrial ca si
frumosul in general nu are un caracter normativ, invariabil sau
abstract, el este generat de calitatea obiectelor fabricate, de a
avea o perfectiune evidenta, clara si emotionala, declansand o
reactie estetica pozitiva din partea consumatorului. Frumosul
este o categorie prin care se reflecta insusirea omului de a simti
emotie in fata operelor de arta, a fenomenelor, a fiintelor si
obiectelor din natura si care are ca izvor principal armonia
formelor, culorilor, sunetelor, miscarilor, etc.
b) Uratul este categoria opusa frumosului. El reflecta insusiri
disarmonice, disproportii resimtite ca disagreabile si
respingatoare. Uratul este un flagel social care trebuie combatut
promovand permanent frumosul, rolul acesta revenind esteticii
industriale. Creatia artistica poate insa sa intervina asupra
uratului din realitatea cotidiana in mod constructiv
transformandu-l intr-un mijloc de a produce emotie artistica
pozitiva.
c) Tragicul este categoria estetica ce exprima un conflict care duce
la infrangerea sau disparitia in urma unor imprejurari nedorite a
unor valori umane, a unor idealuri sau a unor categorii sociale
valoroase. Tragicul se regaseste in general in creatia artistica.
d) Comicul este categoria estetica in a carui sfera include in
general fenomene, situatii, personaje din viata sau din arta care

15

Estetica in industrie si constructii

provoaca rasul. In viata si in arta comicul poate aparea sub
multe forme, nuante sau aspecte cum ar fi: zeflemeaua, gluma,
ironia, sarcasmul, etc. El se poate exprima prin: afisul satiric,
reclama satirica, caricatura etc.
e) Gratiosul este categoria estetica care vizeaza maiestria totalei
depasiri a dificultatilor de finalizare a unei actiuni sau de
modelare a unei structuri printr-o extrema suplete si continuitate
a traiectoriilor gestice, grafice, melodice etc.
f)

Sublimul este categoria ce exprima insusirea unor obiecte sau a

unor procese din natura si societate de o amploare neobisnuita.
El provoaca sentimente de admiratie si consternare, uneori de
teama fata de realizari umane de o maretie neobisnuita.

g) Grotescul este categoria estetica contrara sublimului redand

uratul fizic si moral printr-o imagine infricosatoare, fantastica,
monstruoasa, fabuloasa.
h) Armonia este o categorie estetica si filosofica care reprezinta
coeziunea si coordonarea partilor componente ale unui intreg,
coerenta interiorului cu exteriorul, unitatea continutului si a
formei, armonia fiind un atribut al frumosului. Contrarul armoniei
este disarmonia.
2.3. Notiuni estetice
Notiunea poate fi definita ca forma logica fundamentala de exprimare
care reflecta insusirile esentiale si generale ale unei clase de obiecte
sau fenomene. Ea se dezvolta pe baza practicii social istorice, nu e
fixa, imobila, externa ci variabila, supla, elastica, redand realitatea
obiectiva. In estetica se intalnesc notiunile de: compozitie, continut,
forma, stil, stilizare, gust, kitsch, moda, modernitate, masura, etc.
a) Compozitia reprezinta modalitatea de organizare armonioasa
conform principiilor proportiilor, ritmului, simetriei, etc, a maselor,
formelor, luminii, in scopul obtinerii unui tot organic unitar din mai
multe elemente componente. Diferitele componente trebuie
astfel dispuse incat intregul sa fie corect structurat si sa aiba o
logica interna riguroasa.
16

Estetica in industrie si constructii

b) Continutul reprezinta totalitatea elementelor constitutive ale unui
sistem, totalitatea caracteristicilor interne ale unui obiect sau
fenomen, totalitatea relatiilor si proprietatilor unui obiect sau
fenomen.
c) Forma reprezinta totalitatea relatiilor existente intre elementele
unui sistem, infatisarea exterioara a unui obiect sau fenomen,
fiind o constructie conceptuala ce reflecta un continut intr-un
mod mai mult sau mai putin adecvat. Continutul si forma se
presupun reciproc, corelatia lor fiind o conditie a existentei
obiectului sau fenomenului.
d) Stilul e un mod de exprimare al gandirii intr-un anumit domeniu
caracteristic unei anumite epoci istorice sau a unei zone
geografice. Stilul ca notiune estetica cuprinde toate manifestarile
activitatii umane (inclusiv a creatiei artistice). Stilul poate fi: al
unei epoci istorice (gotic, baroc, rococo, etc) sau al unei tari
(national - romanesc, brancovenesc, etc).
e) Stilizarea apare ca o consecinta a modelarii diverselor
componente structurale ale unei creatii pentru evidentierea ideii
esentiale. Ex.: Brancusi a stilizat forma pana la redarea unei idei,
astfel a redat infinitul in "coloana fara de sfarsit", zborul in
"Pasarea maiastra", tacerea meditativa in "Masa tacerii",
tandretea in "Poarta sarutului", etc.
f)

Gustul reprezinta capacitatea de a intelege, sesiza si aprecia

frumosul sau uratul (in natura sau in arta) finalizata cu
sentimentul de satisfactie sau insatisfactie. Gustul este subiectiv,
relativ si schimbator, dar se poate educa reprezentand cert
gradul de cultura, punand in evidenta personalitatea individului.
La baza formarii si educarii gustului stau: cultura, traditia si nu in
ultimul rand moda.

g) Kitsch-ul desemneaza arta de prost gust, pseudoarta, precum si

toate produsele artistice concepute in spiritul exploatarii doar a
unora dintre stimulii ce intra in compunerea artei (stimuli de ordin
biologic, etic sau magic). Cuvantul este un neologism
imprumutat din limba germana. Este arta pseudoartistilor
realizata in scopuri mercantile provenind din reproducerea sau
17

Estetica in industrie si constructii

copierea unor opere de arta remarcabile, multiplicate si
valorificate comercial. In acest fel se poate naste un public
kitsch orientat spre vulgaritate, mistic si melodramatic.
h) Moda reprezinta totalitatea obiceiurilor si deprinderilor unei
colectivitati la un moment dat si intr-un anumit mediu social. Ea
se identifica intotodeauna cu noutatea, are un caracter de
efemeritate prin aparitia perpetua a elementelor noi spre care se
concentreaza mereu preferintele, chiar daca aceste elemente noi
provin din prelucrarea creatoare artistica a unora din trecut.
i)

Modernitatea este notiunea ce reprezinta caracterul a ceea ce

este modern, a ceea ce se impune intr-un anumit cadru social,
istoric, prin cerintele spirituale si materiale ale societatii.
Modernitatea autentica are un caracter dinamic transformanduse in clasic atunci cand aparitia unei noi epoci devine o
necesitate fireasca inevitabila.

j)

Masura este notiunea care desemneaza unitatea intre cantitatea

si calitatea unui fenomen. Ea reprezinta unitatea dintre continut
si forma, fiind una din premizele frumosului si este realizata de
creatorul de bunuri prin corelarea adecvata a mijloacelor cu
formele de expresie artistica in scopul atingerii unui ideal estetic.

2.4. Functiile esteticii industriale

Valabilitatea ideilor, principiilor si metodelor esteticii industriale este
dependenta de valoarea sociala, economica si educativa. Estetica
industriala trebuie sa se implice in activitatea de productie si
desfacere a bunurilor industriale.
2.4.1. Functia sociala
Procesul tehnico-stiintific contemporan afecteaza intregul complex al
productiei industriale inclusiv conditiile de munca. Industria moderna
solicita nu atat forta fizica a muncitorului cat capacitatea de
concentrare a atentiei, precizie si rapiditate in reactiile fata de stimulii
furnizati de sistemul pe care-l actioneaza. Pentru realizarea acestor
deziderate este necesara o conceptie clara si optimala a locului de
munca pe plan formal, cromatic, acustic, etc. O conceptie rationala a
18

Estetica in industrie si constructii

masinilor, sculelor, pupitrelor de comanda. Toate aceste cerinte nu
pot fi indeplinite fara a lua in considerare principiile esteticii
industriale. Estetica industriala este deci corelata direct cu factorul
uman productiv, cu natura si particularitatile muncii sociale,
contribuind direct la umanizarea procesului muncii.
2.4.2. Functia economica
Estetica industriala printr-o seie de parghii importante poate duce la
cresterea eficientei economice si imbunatatirea calitativa a productiei
industriale. Parghiile economice ale esteticii industriale pot actiona
fie asupra produsului, fie asupra productivitatii muncii si anume:
a) in primul caz se poate actiona asupra calitatii lui, a pretului de
productie si deci a pretului de cost, inlesnind desfacerea
avantajoasa a produsului pe diferite piete.
b) in ceea ce priveste productivitatea muncii estetica poate duce la
sporirea randamentului, la imbunatatirea conditiilor de igiena, de
protectie a muncii si la organizarea stiintifica a locului de munca.
Economia de mijloace si materiale utilizate, un pret de cost
minim, fara diminuarea aspectelor esentiale (functionalitate,
durabilitate, utilitate) ale produsului industrial sunt momente
determinate pentru realizarea frumosului industrial. Modalitatile
de elaborare a produselor industriale, de organizare a locului si a
ambiantei muncii, presupune in esenta crearea unor forme a
unor compozitii care se caracterizeaza prin eliminarea
elementelor inutile, prin adecvarea deplina a formei si structurii
obiectului, deci prin obtinerea de forme simple, clare, expresive,
dar si economice totodata.
2.4.3. Functia educativa
Problema educatiei estetice nu trebuie legata numai de domeniul
artistic sau al artelor plastice majore ci si de avantul nemaiintilnit al
creatiei tehnice cand produsele industriale patrund si subjuga mediul
cu materiale noi, cu aparate si masini noi. Estetica industriala
reprezinta un mijloc important in formarea si dezvoltarea culturii
estetice a omului contemporan alaturi de creatia artistica. Atitudinea

19

Estetica in industrie si constructii

estetica a oamenilor se formeaza in procesul activitatii materiale de
productie. Omul modeleaza materia imprimand obiectelor masura
inerenta fiecaruia potrivit legilor frumosului si armoniei. In epoca
contemporana existenta umana nu mai poate fi conceputa in afara
mediului tehnico-industrial. De aici rezulta si faptul ca productia
industriala trebuie sa satisfaca nu numai tendintele tehnico-utilitare ci
si pe cele estetice. Se impune deci educarea sensibilitatii estetice
atat a producatorului cat si a beneficiarului produsului industrial.
Dezvoltarea capacitatii de a realiza produse care sa satisfaca cele
mai inalte exigente functionale si estetice constituie unul din
mijloacele importante de educatie estetica a omului contemporan. O
ambianta cotidiana cu calitati estetice deosebite ofera satisfactie in
desfasurarea activitatii umane, mareste receptivitatea la frumos,
dezvolta capacitati de apreciere a oricarei valori estetice, fie artistice
sau extra artistice, contribuind la perfectionarea sensibilitatii estetice
a oamenilor. Dezvoltarea esteticii industriale in epoca actuala a fost
determinata de capacitatea acestei discipline de a participa la
fabricarea unor produse in care sa se integreze armonios
functionalitatea cu economicitatea si cu frumosul. Promovarea
corecta a cerintelor esteticii, evitarea subestimarii sau supraestimarii
valorii estetice a produsului industrial, sunt mijloace de baza pentru
afirmarea functiei educative a esteticii industriale. Estetica industriala
contribuie efectiv la impunerea unui anumit stil industrial la cultivarea
si rafinarea gustului consumatorilor, la crearea frumosului industrial.

20