Biofiltrele au o tehnologie care foloseste microorganisme, n

general bacterii, pentru tratarea apelor,mirosurilor ,emisiilor de gaze, ntro maniera economica si sigura pentru mediu. Biofiltrele constau n filtre
poroase, prin care este distribuit un curent de apa reziduala, gaz rezidual.
Microorganismele care se hranesc din apa,gazul rezidual sunt atasate de
acest substrat poros.
Procesul de biofiltrare este nrudit cu procesul de tratare a precipitatului
obtinut conventional, n care, n amndoua ipostazele, microorganismele
sunt folosite pentru a oxida complet compusii organici n CO2 si apa.
Biofiltrele sunt folosite pentru a controla emisiile de gaz,de a epura apele
uzate, din operatiile de composting, uzine de recuperare, industria
alimentara si a tutunului, prelucrare chimica, turnatorii de fier si otel si alte
utilaje industriale.
Descriere generala a procesului. Biofiltrele(utilizate la controlul
emisiilor gazoase) sunt de tipul bioreactoare cu film fix, care folosesc
microorganisme atasate materialelor de substrat, care pot fi compost,
turba, scoarta de copac, sol sau materiale inerte, pentru a converti
produse reziduale organice/anorganice n CO2 si apa. Substratul asigura
suportul structural si nutrimenti elementari pentru microorganisme.
Structura lui poroasa asigura o arie adecvata, la o pierdere de presiune
rezonabila a gazului. Pe masura ce gazele reziduale sunt trecute prin
reactor, poluantii se difuzeaza n biofilm. Poluantii sunt apoi descompusi
printr-un

proces

aerobic

natural

de

biodegradare.

Biofiltrele

sunt

economice cnd sunt aplicate unor fluxuri de gaze cu concentrare joasa (<
1000ppm), bogate n oxigen. Eficiente de distrugere mai mari de 90 % pot
fi obtinute din organice solubile n apa cu alcoolul, aldehidele si aminele.
Anorganicele solubile n apa, ca H2S si NH3, pot, de asemenea, suferi
descompuneri aerobe.
Etapele procesului principal de filtrare sunt prezentate n figura de mai jos
si sunt urmatoarele: colectarea si transportul prin reteaua de conducte a
gazelor brute din zona de procesare sau productie spre o zona de
pretratare a gazului, ridicarea presiunii ntr-un ventilator, pentru a
compensa pierderile prin elementele ulterioare ale procesului, pretratarea

gazului rezidual pentru ndepartarea particulelor, ajustarea temperaturii si

a umiditatii pna la saturatie.

Schema unui sistem deschis de biofiltrare cu un singur strat

Filtrarea particulelor si/sau ajustarea temperaturii sunt combinate adesea
cu echipamentul de ajustare a continutului de umiditate a gazului.
Microorganismele. Microorganismele naturale, folosite n mod normal n
biofiltre, sunt aceleasi bacterii si fungicide care sunt folosite n mod curent
n epurarea apei reziduale cu namol activat. Microbii obtinuti prin inginerie
genetica au fost creati pentru a digera chimicalele create artificial, cum ar
fi organicii aromatici, xilenul si stirenul. n cadrul numeroaselor cercetari
aflate n progres, se ncearca largirea numarului de chimicale care pot fi
biodegradate. Acest lucru va contribui la scaderea costului si a dimensiunii
paturilor de filtrare, folosite curent, prin reducerea timpului de digestie
necesar. Cele mai folosite microorganisme sunt:
Microorganisme identificate frecvent n biofiltre
Bacterii
Actionomyces globisporus
Micrococcus albus

Micromonospora vulgarus
Bacillus cerreus
Streptomyces spp.
Fungicide
Penicillinum spp.
Cephadosporium spp.
Mucor spp.
Circinella spp.
Ovularia spp.
Stemphilium spp.
Proiectarea si constructia. Capacitatea si eficienta operatiilor de
biofiltrare depind direct proportional de suprafata activa, spatiul de vid al
filtrului, eficienta n atingere a tintelor, tipurile de gaz si ncarcarea cu gaz.
O proiectare adecvata a componentelor principale ale biofiltrului este
foarte importanta, pentru a asigura o functionare viabila si o eficienta din
punct de vedere al costului.
Temperatura. Temperatura de functionare a unui biofiltru este controlata
n primul rnd de temperatura gazului supus tratarii. Temperatura medie
de operare recomandata pentru distrugerea eficienta este ntre 20 40
C, cu o temperatura optima de 37 C. La temperaturi scazute, dezvoltarea
bacteriilor va fi limitata, iar la temperaturi extrem de scazute, bacteriile
vor fi distruse. La temperaturi peste media recomandata, activitatea
bacteriilor va fi, de asemenea, redusa. Temperaturile extrem de ridicate
vor distruge bacteriile din patul filtrului. Din punct de vedere economic,
ajustarea temperaturii gazului este cel mai important factor de cost care
determina utilizarea biofiltrului sau a unui sistem conventional. Daca fluxul
de gaz se afla la o temperatura extrem de nalta ( de peste 100 C), costul
racirii gazului stocat poate fi att de ridicat, nct pot fi mai eficiente unele
metode

conventionale

pentru

controlul

mirosului,

precum

oxidarea

termica.
Umidificarea. Microorganismele care digera poluantii vietuiesc ntr-un
strat subtire de apa, numit biofilm, care ncercuieste substratul filtrului.
Fara biofilm microorganismele ar muri, deci mentinerea unei suprafete

umede n patul filtrului este cruciala. Umiditatea insuficienta poate duce la

distrugerea filtrului, rezultnd o reducere a suprafetei active si scurgeri de
gaz netratat. Umezeala insuficienta poate duce de asemenea la spargerea
mediului de filtrare prin comprimare, ceea ce ar conduce la reducerea
suprafetei active si la evacuarea gazelor netratate. Umidificarea fluxului
de gaz este metoda preferata de transport, prin care se pastreaza patul
filtrului umed. Umiditatea este de obicei adaugata curentului de gaz, dupa
etapa de fitrare, pulverizarea cu apa sau cu abur. Nu se recomanda
adaugarea umiditatii direct deasupra patului pentru a mentine umiditatea
filtrului,

deoarece s-ar putea produce uscarea locala a substratului.

Totodata,

adaugarea

de

apa

calda

poate

reduce

activitatea

microorganismelor, pna cnd apa atinge temperatura starii finale a

patului de filtrare.
Filtrul matrice. Cele mai utilizate paturi biofiltrante astazi sunt din: sol
sau compost, frunze, coaja de copac, aschii de lemn, hrtie sau alte
materiale organice.

n selectarea filtrului, trebuie luate n consideratie

urmatoarele:
-marimea

particulelor

si

porozitatea

mediului

filtrului,

deoarece

functionarea eficienta este n legatura directa cu aria suprafetei disponibile

a biofilmului;
-mediul filtrului trebuie sa fie o sursa de nutrimenti anorganici pentru
microorganisme, iar n cazul unor operatii de durata, acesti nutrimentii
anorganici pot fi adaugati periodic n pat;
-compactarea patului filtrului va duce la formarea unor canale de gaz si
la cresterea pierderii de presiune;
-sunt necesare caracteristici bune ale patului drenat, pentru a se asigura
ca produsii de reactie sunt usor eliminati prin mediul filtrului;
-eventualele

curgeri

sunt

general

reciclate

prin

procesul

de

umidificare, pentru a reduce debitul de apa uzata;

-mediul filtrului trebuie sa aiba capacitate de tamponare, pentru a
mentine pHul la cel putin 3, n special cnd este necesara reducerea
componentele anorganice;
-mediul filtrului trebuie compus din materiale cu miros neiritant.

Cinetica. Capacitatea si eficienta operatiei de biofiltrare depinde de aria

suprafetei active, spatiul de protectie al filtrului, eficienta de ndepartare,
tipurile de gaz, concentratia de gaz, si rata curgerii gazului. Modelul
teoretic simplificat este reprezentat schematic in figura de mai jos. n
figura, Cg, este concentratia n faza gazoasa. Cele doua profile de
concentratii prezentate n biostratul (Cl) se refera la: (1) rata de limitare a
reactiei de eliminare si (2) la limitarea difuziei

.
Modelul biofizic al biostratului
Echilibrul de masa realizat n jurul fazei lichide poate fi descris de:
D(d2C1/dx2)-R=0
unde : D [ m2/s ] - coeficientul de transfer de masa; Cl [kg/m3] concentratia fazei lichide; x [ m ] - distanta n interiorul biostratului; R [ kg/
(m3.s)] - rata de utilizare a substratului (rata de biodegradare).
Echilibrul masic al biostratului presupune: aplicarea unui model cinetic,
biodegradarea are loc n faza lichida din biofilm, grosimea biofilmului este
mica n comparatie cu diametrul substratului si de aceea biofilmul poate fi
privit ca o suprafata plana, introducerea curgerii gazului prin mediul de
filtrare, concentratiile n faza lichida si gazoasa trebuie sa satisfaca legea

lui Henry, nu exista interactiuni ntre gaze si deci se poate aplica legea
gazului ideal, starea este stabila.
Rata de biodegradare R, poate fi exprimata prin relatia Monod, :
R=Rmax x C1/(C+Km)
unde: Km [ kg/m3 ] este o constanta, iar Rmax [ kg /(m3.s) ] este rata
maxima de utilizare a substratului.
Rmax depinde de concentratia de microorganisme active din biofilm si
este definita ca:
Rmax=X xm/y1
unde: X [ kg/m3 ] - concentratia celulelor de microorganisme active; m
[ 1/s ] rata maxima de dezvoltare a speciilor de microorganisme; yi [ - ] coeficientul de productie al speciilor de microorganisme.
Exista doua cazuri de rata limita la bilantul de masa, prezentat mai sus:
-Rata de reactie este limitata cinetic de ordinul 0 - n acest caz
concentratia biofilmului

nu influenteaza rata de reactie iar curba

biodegradarii este lineara;

-Rata de difuzie este limitata cinetic de ordinul 1 - n acest caz
concentratia biofilmului este influentata de rata de difuzie a speciilor
poluante din biofilm.
Una dintre ipotezele modelului cinetic este ca nici o interactiune n faza
gazoasa nu are loc ntre specii chimice diferite (ipoteza gazului ideal). n
conditiile de functionare date, interactiunile n faza gazoasa pot avea un
impact negativ sau pozitiv asupra operatie de biofiltrare.
Aceste interactiuni includ:
-cometabolismul,

care

creste

rata

de

biodegradare

componente
Biofiltrarea
Avantaje:
-utilizarea de procese si materiale biologice naturale;
-relativ simpla si economica;

multiplelor

-eficienta de distrugere nalta pentru fluxurile de gaze bogate n oxigen si

cu un continut scazut de contaminanti;
-deseurile produse sunt CO2 si apa.
Dezavantaje:
-gazul brut nu trebuie sa fie letal pentru microorganisme;
-debitul de gaz trebuie sa fie mentinut la o temperatura si umiditate
adecvata;
-particulele grele pot distruge structura fragila a patului de filtrare.
In apa Sistemele de biofiltrare contribuie de asemenea la scaderea
concentratiei de oxigen,

din cauza ca bacteriile nitrificatoare sunt mari

consumatoare de oxigen. Atentie! Un nivel scazut de oxigen, sau oprirea

pentru o perioada de cateva ore a sistemului de filtrare va distruge
iremediabil colonia de bacterii aerobe nitrificatoare!
Zeolita este un mediu foarte eficient pentru a absoarbe amoniacul toxic.
Se recomanda minim 50 g / m3 in sistemul de filtrare. Zeolita poate fi
regenerata cu ajutorul sarii fara iod. 300 g sare dizolvata in 10 litri de apa.
Se tine zeolita peste noapte in aceasta saramura si pe urma se clateste cu
apa curata.
Zeolita poate fi presarata si pe fundul iazului, fiind un mediu propice
pentru fixarea coloniilor de bacterii nitrificatoare.
Amoniacul legat de zeolita va fi hrana bacteriilor nitrificatoare.
Pe aceeasi principiu se bazeaza filtrele biologice care contin bacterii
nitrosomonas si nitrobacterii. Acesteste colonii bacteriene, in prezenta
oxigenului, transforma amoniacul in nitriti si mai apoi in nitrati mai putin
toxici.
Filtrele biologice au nevoie de o perioada de colonizare de 68 saptamani,
pentru a putea lucra la parametrii optimi.
Utilizand medii bacteriene din comert, acest proces poate fi redus la 12
saptamani. Prescurtand aceasta perioada apa se va redresa mai repede si
nu vom fi obligati la interventii de echilibrare.
transforma amoniacul in ioni de amoniu netoxici.

Unele substante pot

Locatia fizica unde se deruleaza nitrificatia este definitia generic a

biofiltrelor.
Un filtru biologic este pur si simplu un pat de materialul organic( mediu), o
mixtura de compost ,nisip,pietris, si aschii de lemn sau bucatele, de 25 la
45 cm marime. Pe msura ce aerul trece prin filmul filtrului biologic
transforma gazele mirositoare,apele uzate la bioxidul de carbon si apa.
Eficacitate filtrului biologic este n primul rnd in functie de cantitatea de
aer trecuta prin biofiltru si timpul de trecere,timpul de contact

si

continutul de umiditate al filtrului .Timpul de contact este in corelare cu

constructia filtrului biologic n timp ce continutul de umiditate este o
functie de
depinde

de

ceea ce vrem sa obtinem. Dimensiunea filtrului biologic

cantitate

de

aer,apa

uzata,etc.

care

are

nevoie

de

tratament.Biofiltrele normale,tipice vor necesita o suprafata de la 4,5 la 8

mp. pentru 28 metri cubi perminut de debite de aer.
Biofiltrarea este o tehnologie in care vapori contaminati organic intrun
curent de aer sunt trecuti printrun pat poros ,mediu si cu ajutorul unui
strat fin de

apa sunt degradati de microorganisme.Microorganisme

specifice pot fi introduse care pot degrada acesti compusi.Biofiltrele ofera

avantaje suplimentare daca folosim carbune activ.
Mai intai bioregenerarea isi pastreaza la maximun capaciatatea de
adsorbtie astfel masa de transfer ramane imobila si relativ scurta.Filtru nu
necesita regenerare si lungimea patului de filtrare ramane relativ
scurta.Aceste caracteristici reduc

cheltuielile

de exploatare.Aditional

contaminarea este distrusa nu doar izolata cum este la carbune activ

granular (CAG)

Trickle Filter

In aer

Filtrele de picurare
Rotating Biological

In aer

Contactor
RBC
Biofilme fixate
Filtre rotative cu film
atasat la caile de
sprijin
Fluidized Bed

scufundat

Contactor
Filtre in pat fluidizat
Bead Filter

scufundat

Filtre Margele
Sand Filter
Biofilme nefixate

scufundat

Filtre de nisip
Undergravel Filter

scufundat

Filtru acoperit cu
pietris
Plenum Filter

scufundat

Filtre Plenum
Aplicabilitate:Ca si alte procedee de tratamente biologice,biofiltrarea este
mult dependenta de biodegrabilitatea contaminantului. Biofiltrarea este
utilizata in principal pentru tratarea COV-urilor nehalogenate si a
hidrocarburilor folosite ca si carburant.In bune conditii aceste biofiltre sunt
capabile sa absoarba si sa degradeze o fractiune importanta din acestea si
sa le transforme in produsi nenocivi.COV-urile halogenate pot fi partial

tratate dar fara acelasi efect,eficenta.Biofiltrele pot deasemenea sa

controleze mirosul din compostul utilizat produceriii de energie.
Telulurile unui biofilter ideal sunt:
-de asigurarea unei suprafete cat mai mari pe unitatea de volum pt
bacteriile nitrificante.
-mentinerea unui biofilm nitrifiant subtire,fin
-de a nu bloca sufoca nitrificarea
-mentenata scazuta
-costuri scazute de operare
Biofiltre Tipuri si Clasificare
Filtrele de picurare(Trickling filters)
Filtrele de picurare, Trickling filters , au fost si sunt folosite de
aproape

doua

secole

pentru

filtrarea

apelor

de

diferite

folosinte.Tratamentul biologic a fost folosit in Europa pentru a filtra apele

de suprafata in scopuri de consum inca din 1900 si in prezent prezinta un
interes crescut. Tratamentul biologic prin

Trickling filters este

deasemenea

menajere,

comun

pentru

tratarea

apelor

aquacultura si a apelor rezultate din depozitele de deseuri.

apelor

din

Filtrele

de

picurare,prelingere

Trickling

Filter,TF(trickling

filter,

percolating filter) constau dintr-un bazin sau turnuri umplute cu pietris,

aschii de lemn sau aschii de plastic. Apele uzate sunt introduse
intermitent sau continuu, iar microorganismele incep sa se ataseze la
acesta umplutura intermitent sau continuu si formeaza un starat biologic
sau film. Materia organica din apele uzate difuzeaza in acest strat unde
este metabolizata. Oxigenul este normal furnizat filmului de catre
miscarea naturala a aerului in sus sau in jos depinzand de temperatura
apelor uzate cat si de aerul ambiental. Excesul de aer se poate asigura
prin infiltrare de aer dar este rareori nevoie. Grosimea biofilmului creste
pe masura ce noi microorganisme cresc.

Filtre Trickle ude / uscate

Avantaje
Schimbul de aer foarte bun
Simplu de construit

Aproape orice material poate fi folosit

Dezavantaje
Suprafata umeda neregulata ,neegala
Poate promova retinerea solida si sunt greu de curatat
Filtre rotative cu film atasat la caile de sprijin ,Rotating
Biological Contactors(RBCs)
Filtre rotative cu film atasat la caile de sprijin ,Rotating Biological
Contactors(RBCs):Rotatia contactorului biologic sunt reactoare de fixat
filme biologice similare cu biofiltrele dar unde suportul sunt discuri partial
sumersibile in apele uzate si unde oxigenul este adus partial de in care
sunt cufundate si partial de portiunea de film bilogic aflata afara, deunde
oxigenul este transferat la apele uzate prin rotatia discurilor.

Filtre rotative cu film atasat la caile de sprijin ,Rotating Biological

Contactors(RBCs)este o refacere a tehnologiei folosite n tratarea
secundar a apelor uzate. Aceast tehnologie se aplica apelor uzate care
permite s vin n contact cu un mediu biologic n scopul de a facilita
eliminarea de contaminani. Exist mai multe desene sau modele diferite
care sunt disponibile acum, dar n forma sa cea mai simpl o rotative
biologice CONTACTOR (RBC) const dintr-o serie de discuri montate pe un
ax

care

este
stimulat,

astfel

nct

discurile

se pot roti

unghiuri

drepte

pentru

decanta debitul de apa uzata. Aceste discuri sunt de obicei realizate din
material plastic (polietilen, PVC, polistiren expandat) i sunt construite
astfel incat circa 40 la sut din suprafaa lor este scufundata.

Aceste

discuri sunt aranjate n grupuri ntre fiecare grup existind spatii, pentru a
minimiza scurt-circuiting. RBC uniti sunt, de obicei, instalat ntr-un
rezervor din beton, astfel nct suprafaa apei reziduale care trece prin
rezervor aproape ajunge la ax. Acest lucru nseamn c aproximativ 40%
din suprafaa total de discuri sunt ntotdeauna scufundate. Axele au o
rotatie la 1 la 2 rot / min, si un strat de cretere biologic de 2 la 4 mm
grosime .Filmele Biologice de crestere care devine ataat de discuri
asimileaza materia organica ce exista in apele uzate.

Aerare este

asigurat de rotatia discurilor, care expune discurile la aer dup ce intra in

contact cu apele uzate.

n cele din urm, fluxul de ape uzate care poart

aceste substane solide din sistem i ntr-o clarifier, n cazul n care

acestea sunt separate. Prin organizarea de mai multe seturi de discuri n
serie, este posibil s se ating un grad nalt de eliminare i de nitrificare
biologic.

Unul dintre sistemele de rotaie biologice CONTACTOR disponibile

comercial este BIO-Surf proces. Fundamental modul de a BIO-Surf este un
proces de 25-ft-lungime, ax din oel, un ansamblu de sprijinire a 12-ftdiscuri

de polietilen.

Modulul

BIO-Surf

const din

mass-media

alternative plate i foi ondulate din polietilen. Un astfel de aranjament

ofer o suprafata mult mai mare dect un simplu disc plat. Decalaje ntre
grupurile de discuri de-a lungul unui singur ax poate oferi selectiv o serie

de etape de tratament pentru fluxurile mai mici.

Cu toate acestea, n

instalaii mari, un 25-ft modul este utilizat ca o singur etap n sine. n

general, un 25-ft de 12-ft-diametru modul conine aproximativ 104000 ft2
din suprafaa total. Fiecare din aceste module este condus de un motor
cu 5 cp. BIO-de surf proces poate fi proiectat pentru a produce un CBO5 a
apelor reziduale de 10 mg / l. Componena efluenilor ntre 10 i 20 mg /
l, CBO5 n general, este format din aproximativ 1 / 3 solubil i 2 / 3
insolubile CBO5. Performanta sistemelor de RBC depinde de temperatur,
concentraia de poluani, i rata la care tratamentul este de ateptat s se
produca. De asemenea, se arat c, pe msur ce ncrcarea organic
aplicat crete, rata de aproximativ 5 de mai sus, de o abaterea de la 100
la sut din eficien.

Caracteristicile de performan ale RBCs sunt

exprimate n mod frecvent, aa cum se aplic de ncrcare / rata de

eliminare a curbelor. Aceast cifr arat geometrice folosite pentru relaii
de 70, 80 i 100 la sut eficiente. Acestea arat c de obicei gradul de
performan este de 80 la sut .Deasemenea gradul de oxidare a
amoniacului este, de asemenea, o caracteristic important n evaluarea
performanelor oricarui reactor biologic.

Gradul de nitrificare, care este

realizat de ctre RBCs depinde de mai muli factori. Studiile au artat c

eliminarea amoniacului de azot este legata de rata de ncrcare,
hidraulice, i a fost semnalat faptul ca complet nitrificare poate fi
realizat numai n momentul n care rata de ncrcare biologic este mai
mic de 5 g BOD/m2/d. (Biological Oxygen Demand,consumul de oxigen )
Avantaje oferite de rotaie, contactoare biologice Rotating
Biological Contactors(RBCs):
- sunt necesare perioade scurte de contact din cauza suprafetei
active mari. Schimbul de aer foarte bun .Cel mai eficent biofiltru
- Ele sunt capabile de a manipula o mare varietate de fluxuri
-Sloughed

biomas

general,

are

bun

caracteristicilor i pot fi uor separate din fluxul de deeuri

-Mentine automat un biofilm subtire

soluionare

-Costurile de operare sunt mici. Cea mai scazuta mentenanta dintre

toate biofiltrele
- Scurt timp de retenie
Dezavantaje
Nu are indepartare solida
Trebuie mentinuta rotatia
Necesita spatiu mare
Acoperirea RBC n climatele nordice pentru a

proteja mpotriva

inghetului
Filtre in pat fluidizat

Filtre in pat fluidizat , sunt probabil cele mai eficente filtre biologice
disponibile avnd n incredibila suma de suprafaa pe care le ofer granat
sau nisip de siliciu ca si mediu de contact, de dimensiune variind de la
0,45

mm

la

mm.

Filtre in pat fluidizat sunt rapide devenind principala surs de filtrare

biologice, n multe sisteme moderne de acvacultur, care tind s
nlocuiasc mai puin eficientele "trickle" filtre de acum. n timp ce pentru
trickle filter si filtre in pat fluidizat

se bazeaz pe aceeai specie de

bacterii de eliminare pentru amoniac i nitrit, diferit este modul n care

cele dou seturi de filtre care opereaz n afara ei.Filtrele in pat fluidizat,
pe de alt parte, sunt butelii sau cisterne inundate; parial completate cu o
mass-media granulara, cum ar fi cuar alb. Numrul mare de bacterii care
colonizeaza servesc pentru a elimina elemente nutritive, care sunt
prezente n ap curgtoare. Filtru pat care are rezultate deosebite este un
filtru dinamnic . n timp ce pentru un filtru trickle suprafata putea s fie
relativ mare (pn la 200 de metri ptrai pe picior cub de mass-media),
este practic imposibil pentru bacterii pentru a coloniza toata suprafata.

O alt problem serioas cu aceste filtre este numita "bio-aciune". Acest

lucru apare pentru ca particule de materii organice se depun n filtru pat.
Odat ce sa blocat, nu aveti nici o alegerea, ci doar sa curatam filtrul

Avantaje
Miscarea constanta a margelelor promoveaza filmul subtire
Mare suprafata de nitrificare
Dezavantaje
Greu de mentinut miscarea margelelor constanta
Margele tind sa stea impreuna
Pierdere de margele
Poate promova cresterea bacteriilor heterotrofice
Filtre Margele(Bead Filters)

Filtrele in pat fluidizat,Fluidized bed filters , sunt cilindrii inundati sau

rezervoare, partial umplute cu un mediu granular, ca de exemplu cuart
alb. Ap trece, curge prin acest pat, mediu facandul sa se extinda si sa se
fluidizeze. Multimea de bacterii care colonizeaz acest mediu serveste ca
sa extraga nutrienti prezenti n aceasta scurgere de apa. Ca rezultat este
acest strat eficient filtrant care este n miscare dinamic. El este cunosut
ca si Quiksand Filter's.
Filtrele in pat fluidizat,Fluidized bed filters , au beneficiul ca ofera o
suprafat mare la dispozitie pentru cresterea bacteriologic. Cu mai mult
de 1800 metri patrati de suprafat pentru un metru cub de biomediu,
astfel putem repede s ntelegem de ce filtrele in pat fluidizat nu au
nevoie s fie pe msura filtrelor de picurare. Aceste filtre sunt aproape
imposibil de colmatat, infundat datorit miscari constante. Stratul filtrant
este moderat de abraziv care curt n mod constant si se rennoieste pe
el nsusi, el miscandu-se linistit nuntrul cilindrului.

"Clepsidr" sau "bubble-splate" bead filtre folosesc un pat de

margele de plastic plutitoare, pentru biofiltrare.
Margele utilizate n filtre sunt sferice, n forma, de aproximativ 1 / 8
inci n diametru, i sunt de polietilen de plastic cu o anumit gravitate de
0,91. Ele plutesc i ser completeaza atunci cnd camera de filtrare, filtrul
este n funciune. Margele conine aproximativ 400 de metri ptrai de
suprafaa pentru fiecare 0.03 metri cubi de margele care este utilizat
pentru nmulirea bacteriilor. De regula margelele sunt foarte durabile i
niciodat nu trebuie s fie nlocuite

Avantaje
Mentine in biofilm subtire
Puteti face filtrare mecanica
Dezavantaje
Trebuie inversat des jetul de apa
Circulatie constanta in si in afara jetului de apa

Filtre de nisip

Pentru apa de baut, tratarea apelor prin metoda biologica implica

folosirea microrganismelor pentru a imbunatatii calitatea apei. In conditii
optime, incluzand turbiditatea scazuta si oxigen crescut, microrganismele
sedimenteaza materia imbunatatind calitatea apei. Filtrele de nisip lent

sau carbonul sunt folosite deoarece pune la dispozitie mediul pe care

microrganismele se formeaza cresc si actioneaza. Aceste sisteme de
tratament biologic

reduc vectorii infectiosi purtati de apa, dizolva

carbonul organic, reduc

turbiditate si culoarea n apa de suprafat,

mbunttind calitatea apei.

Filtrele de nisip lente au o seam de o calitti unice:

1. Spre deosebire de alte metode de filtrare, filtrele de nisip lente folosesc
procesele biologice pentru a curta apa, si sunt sisteme nepresurizate.
Filtrele de nisip lente nu necesit chimicale sau electricitate pentru a
functiona.
2. Curtarea este

n mod traditional facuta cu folosire unor rztoare

mecanice, care este dirijata in mediul filtrant

de unde odat o sa fie

eliminat afara. Oricum, ctiva operatori ai acestor filtre folosesc metoda

metode numita "razuire, grapare umed ","wet harrowing" unde nisipul
este rzuit n timp ce nc se afla sub apa, si apa folosit pentru curtare s
fie drenat spre depozit de deseuri etc.;
3. Pentru sistemele municipale acolo de obicei este un grad sigur de
redundant. Ele sunt dorite pentru un consum maxim de ap si pentru a fi
realizabil sunt unul sau mai multe filtre de nisip functie de debite.

4. Filtrele de nisip lente necesit

nivele relativ scazute de turbiditate

pentru a functiona eficient. n perioada de var cnd apa este tulbure,

infundarea filtrelor se produce mult mai repede si pre-tratamentul este
recomandat.
5. Spre deosebire de alt tehnologii de filtrre a apei, filtrele de nisip lente
creeaza apa la un debit constant si sunt de obicei folosite n conjunctie cu
un rezervor de depozitare pentru ntrebuintarea de vrf. Acest ritmul lent
este necesar pentru dezvoltarea sntoas a proceselor biologice n filtru
(mediu).

n timp ce tratarea apelor uzate municipale va avea 12 sau mai multe

paturi n folosint odat, comunittile mai mici sau unele gospodrii pot
s s aib una sau doua filtre de nisip filtrante.
La baza oricarui pat filtrant sunt o serie de canale de scurgere care sunt
acoperite cu un strat de pietricele iar spre varf sunt acoperite cu pietrisul
grosier. n plus straturile de nisip sunt plasate in varf urmate de un strat
gros de nisip fin. Adncimea ntreag a stratului filtrant poate fi mai mare
de un metru si de obicei fiind din nisip fin. n partea de sus a patului de
nisip este un precipitat al apei nefiltrate..
Filtrele de nisip lente prelucreaz complet stratul gelatinos( sau bio film)
sau hypogel , n partea de sus a patului de nisip pe o adancime de cativa
milimetri. Acest strat se compune din bacterii, ciuperci, protozoare,
rotifere un si de larvele insectelor de ap. Cand biofilmul mbtrneste,
mai mult alge tind sa se dezvolte si mai multe organisme avatice tind sa
fie prezente: bryozoa, melcii si viermi Annelid. Biofilmul este stratul care
asigura curtirea eficace a apei potabile, nisipul furniznd mediul suportul
pentru acest biofilm. Pe msura ce ap uzata trece prin biofilm,
particulele , corpurile strine sunt prinse in mucilagiul format de biofilm si
materia organica este adsorbita si metabolizata de bacterii, fungi si
protozoare. Apa produsa printr-o conducere corecta a procesului de

biofiltrare

prin filtrele de nisip pot fi de o buna calitate si fara nici un

continut de bacterii detectabil.

Filtrele de nisip lente isi pierd ncet performantele pe masura ce biofilmul
si n felul acesta se reduce viteza de curgere prin filtru. n cele din urm
este necesar refacerea filtrului. Dou metode sunt obisnuite in acest caz.
n prima, stratul de sus de nisip fin este inlocuit cu grija. Ap este dup
aceea decantat n filtru si recirculata pentru cteva ore pentru a permite
dezvoltarea unui nou biofilm. Filtrul este dup aceea redat procesului de
biofiltrare. Metoda a doua, uneori numita curatare, grapare umeda,
implic s lase n jos nivelul de apa pana deasupra biofilmului, agitam
nisipul si n felul acesta particulele solide din acel strat se desprind in apa
dup care apa se duce catre deseuri. Filtrul este dup aceea umplut la
adncimea normala si e napoiat procesului. Curatarea, graparea umeda
conserv filtrul si permite reluarea procesului mult mai repede.
Filtrele de nisip lente pot s creeze apa de nalt calitate fr
patogenii, gust si miros fr a avea nevoie de substante chimice.
Filtre de nisip au fost folosite n Statele Unite de peste 100 de ani.
Designul a fost mbuntit n mod semnificativ n anii 1990. Ele sunt un
tip de sistem de aerobic, sensul n care sunt bogate de oxigen. n plus
fa de filtrarea apei fizic, aceste filtre are propietati pe care acestea le
exercit ca un filtru biologic.

Microorganisme,

foarte

adaptate

pentru

curatarea

apelor

uzate

descompun, n direct pe boabe de nisip. Aceste organisme fac conversia

carbonului din materia organic sau din ape uzate la dioxid de carbon
(CO2). Ele de asemenea fac conversia amoniacului (NH3) i materiilor
organice N la nitrai (NO3-).

Aceasta permite de denitrificare, sau

transformarea de la nitrai (NO3) de azot gaz (N2 (g)).

Nitratii pote fi

redusi parial sau total la nitrit de azot gaz. Pentru o reducere completa
necesit o surs de carbon organic, care este, de obicei, abundenta n
fos septic a apelor reziduale. Filtrele de nisip au avantajul de a fi o
tehnologie capabil de reduceri semnificative de azot.
Filtre de nisip au fost utilizate n cazul n care convenionalele fose
septice sistemelor de absorbie nu au reuit. Ele sunt de o bun opiune
pentru site-urile cu un grad ridicat de ape subterane, shallow bedrock,
soluri srace, sau alte restricii.

Filtre de nisip au fost, de asemenea,

utilizat n cazul n care tratamentul nu este disponibil centralizat sau prea

scump pentru locuine, ntreprinderi, instituii, si comunitati micii .

Filtru de nisip avantaje i dezavantaje

Filtre de nisip au mai multe avantaje:

Tratamentul proceselor sunt bine nelese

Mai multe modele disponibile

Sunt relativ compacte

Utile pentru comunitati

Ele au, de asemenea, din considerente:

Intretinere profesionala necesara la fiecare 6-12 luni

Recomandrile curente de design, nevoie de nisip (sau sticla pisata)
de o anumita dimensiune.

Acest lucru poate fi dificil de gasit n

anumite zone.

Este absolut necesar un rezervor septic pentru apa strns

Sistemul necesit att energie electric cat i un sistem de alarm

Filtre Plenum
Sunt filtre pentru curatarea aerului ambiental din institutii, la filtrarea
aerului necesar combustiei la autoturisme, motociclete dar si la filtrarea
apelor incarcate.

Comparatia Biofiltrelor

Tipul Filtrului

Mentena Potential de

Oxigen

Abilitate

nta

blocare

limitat

mecanica

mare

mare

da

buna

mare

mare

da

buna

scazuta

medium

da

deloc

Sand Filter
Filtru nisip
Undergravel
Filter
Filtru acoperit
cu pietris
Plenum

Filtru Plenum
Trickle Filter
medium

medium

nu

deloc

RBC

scazuta

scazuta

nu

deloc

Fluidized Bed

Mediu-

medium

da

buna

mare

da

buna

Filtrele de
picurare

mare
Bead Filter

mare