Resurse, conservare și reciclare

Evaluarea ciclului de viață a utilizării compostului din

deșeurile organice municipale pentru fertilizarea
culturilor de roșii
Julia Martínez-Blanco, Pere Muñoz, Assumpció Antón, Joan
Rieradevall

Georgiana SIMION , Felicia I. OSIAC (DUICA), Mihai

CROITORU,….

Rezumat

Mai mulți autori au evaluat repercusiunile pozitive ale aplicării compostului

în sol și beneficiile procesului de compostare, deși majoritatea lucrărilor anterioare
s-au concentrat numai asupra unui aspect specific al întregului ciclu de viață al
compostului. Scopul acestei lucrări a fost de a determina impactul asupra mediului
asociat utilizării compostului, de la colectarea de deșeuri solide municipale
organice la aplicarea acestuia în culturile de roșii și de a compara aceste rezultate
cu aplicarea îngrășămintelor minerale, folosind instrumentul de mediu al ciclului
de viață evaluare. S-au definit trei sisteme de fertilizare, care rezultă din dozele de
îngrășăminte minerale și organice aplicate. Performanțele de mediu ale câmpurilor
pilot și ale compostării industriale s-au bazat pe date experimentale măsurate.
Utilizarea compostului în horticultură sa dovedit a fi un tratament cu mai puține
efecte decât îngrășămintele minerale, dacă s-au luat în considerare încărcările
evitate, deși producția de compost a fost o etapă critică care trebuie optimizată. Nu
au fost observate diferențe în ceea ce privește producția și calitatea agricolă.

Cuvinte Cheie
Organic fertilizer
Industrial composting facility
Organic MSW
Composting emissions
Environmental assessment
Waste management
 1. Introducere
În 1999, directiva Uniunii Europene privind terenurile (Consiliul Uniunii
Europene, 1999) a cerut statelor membre să reducă cantitatea de deșeuri
biodegradabile care fac obiectul unui dumping (Anton et al., 2005), pentru a
minimiza impactul asupra mediului și pierderea resurselor organice . Această
directivă a promovat adoptarea măsurilor pentru a crește și a îmbunătăți producția,
recuperarea și reciclarea, inclusiv compostarea deșeurilor organice municipale
(MSW organice) și a deșeurilor de tăiere.
Compostarea MSW organice, precum și reducerea cantității totale de deșeuri
de deșeuri, dă un produs care poate fi utilizat în agricultură și distruge mulți dintre
agenții patogeni și mirosuri (Jakobsen, 1995). Mai mulți autori au evaluat, de
asemenea, repercusiunile pozitive ale aplicării unui astfel de compost în sol.
Acestea includ reducerea germinării buruienilor și numărul de agenți patogeni din
plante; creșterea randamentului, calitatea și dezvoltarea comunităților de
microorganisme edafice; și creșterea conținutului de materie organică, un
parametru care a scăzut treptat în ultimii ani în regiunea mediteraneeană, dar care
reduce eroziunea și îmbunătățește conținutul de umiditate și densitatea volumetrică
a solului (Elherradi et al., 2005, Comisia Europeană, 2001; Iglesiasjimenez și
Alvarez, 1993; McConnell și colab., 1993; Raviv, 1998; Sharma și Campbell,
2003; Silva și colab., 2007). În zonele periurbane agricole există o valoare
adăugată prin utilizarea compostului din zonele urbane, iar apropierea de piață
aduce ocazia de a vinde produsele agricole și ciclurile metabolice atât de apropiate.
McConnell și colab. (1993) au constatat că există limitări locale în ceea ce
privește utilizarea compostului în horticultură, de exemplu, creșterea conținutului
de sare, toxicitatea metalelor grele și diferența în raportul NPK al compostului cu
cea a culturilor. Cu toate acestea, majoritatea limitărilor pot fi reduse dacă
materialul organic are compoziția potrivită. Acest lucru poate fi obținut prin
sortarea corespunzătoare la origine (Hargreaves et al., 2008), urmată de
compostarea în condiții controlate cu timpul necesar pentru descompunere.
Deși sa înregistrat o creștere a studiilor privind compostarea (Amlinger et al,
2008;. Blengini, 2008;. Bruun et al, 2006; Cisneros, 2006;. Dalemo și colab, 1997;.
Elherradi și colab, 2005; Favoino și Hogg, 2008;. Guereca et al, 2006, (2007),
Guerini et al., 2006, Hansen et al., 2006a, Hargreaves et al., 2008, Sharma și
Campbell, 2003, Silva și colaboratorii, 2007, Tsai, 2008) ciclu de viață, cum ar fi
emisiile de gaze sau utilizarea compostului ca îngrășământ. În plus, există o lipsă a
datelor privind calitatea mediului în ceea ce privește aplicarea compostului în
horticultură, care ar putea avea un impact asupra transportului, generării de deșeuri
indirecte sau schimbări în aprovizionarea cu nutrienți a plantei care nu au fost
cuantificate suficient (Sonesson et al., 2000).
Aici prezentăm detaliile ciclului complet de viață a compostului, oferind
informații despre impactul asupra mediului și demonstrând viabilitatea agronomică
a compostului ca îngrășământ atunci când a fost utilizat pentru culturi horticole
comparând acest compost cu îngrășămintele minerale tradiționale utilizate.
Planurile erau localizate în marea Marii Mediterane, în nord-estul Spaniei.
Această zonă agricolă aproape de orașul Barcelona are o presiune urbană majoră și
este una dintre cele mai importante zone producătoare de roșii din Catalonia.
Cultivarea există în sol sau într-un substrat artificial, pe teren sau în seră. Datorită
caracteristicilor solului din această zonă (pământ nisipos sau nisipos), cu o
permeabilitate ridicată și o capacitate redusă de schimb cationic, solul a fost
considerat un substrat inert timp îndelungat, iar agricultorii au aplicat apă și
îngrășăminte excesive. În consecință, au existat pierderi de nutrienți și poluarea cu
acvifer (López et al., 1999), iar Maresme a fost declarată o regiune vulnerabilă la
contaminarea cu nitrați, conform Directivei Europene 91/676 (Comunitatea
Economică Europeană, 1991). Printre alte bune practici, a fost stabilită o doză
maximă de azot și de atunci a existat un plan de gestionare a fertilizării de la
existenți și de la noii producători.
În cercetările anterioare, folosind cantități mai mici de azot și aprovizionarea
cu apă decât în mod obișnuit în zonă, am obținut producții și calități de tomate
aproape identice (Antón, 2004; Munoz et al., 2008a, b). Performanțele economice
și de mediu ar putea fi îmbunătățite prin utilizarea compostului din MSW organice,
cu o reducere a utilizării îngrășămintelor minerale și îmbunătățirea calității solului.
Evaluarea impactului asupra mediului și consumul de energie asociate cu
compostarea au fost aplicate instrumentului de mediu al evaluării ciclului de viață
(LCA). Conform standardului ISO 14040 (Organizația Internațională pentru
Standardizare, 2006), LCA evaluează aspectele de mediu și potențialele efecte
asupra mediului pe parcursul întregului proces, de la achiziționarea de materii
prime până la producție, utilizare, tratare la sfârșitul ciclului de viață, reciclare și
eliminare finală.

2. Metodologie
Există trei etape obligatorii într-un studiu LCA: definiția scopului și
domeniului de aplicare, care este descris în această secțiune, analiza inventarului și
evaluarea impactului.

2.1. Obiectivul studiului

 Au fost definite două obiective principale. A fost evaluată prima viabilitate
agricolă și de mediu a utilizării compostului pe o cultură de tomate în producția de
câmp deschis într-o zonă mediteraneană, iar fazele critice ale sistemului, din punct
de vedere al mediului, au fost detectate utilizând instrumentul LCA. Al doilea,
pentru a compara aceste rezultate cu sarcinile asociate cu fertilizarea minerală.

2.2. Descrierea sistemelor

Au fost luate în considerare trei tratamente de fertilizare utilizate pentru

producția de roșii în zona mediteraneeană: compostul (C), compostul și
îngrășământul mineral (C + M) și îngrășămintele minerale (M).
Au fost definite diferite etape în cadrul fiecărui sistem: producția de compost
(CP) și producția de îngrășăminte minerale (FP); transportul de compost (CT) și
îngrășăminte minerale (FT) la culturi; și randamentul (Y). Aceasta din urmă
include sub-etapele operațiunilor pe teren (Y O), pesticide (Y P) și infrastructura de
fertirigare (Y F). Pentru tratamentul cu compost au fost luate în considerare etapele
CP, CT și Y; pentru tratamentul cu îngrășăminte minerale FP, FT și Y; și au fost
luate în considerare cazuri de tratament cu compost și îngrășăminte minerale CP,
FP, CT, FT și Y (Figura 1).
Întregul proces, de la materiile prime necesare pentru fabricarea diferitelor
elemente la gestionarea deșeurilor generate, este luat în considerare, dar nu post-
cultivare, deoarece tomatele cultivate în această zonă sunt destinate pieței locale și,
prin urmare, comercializarea acestora nu implică o povară semnificativă pentru
mediu și este aceeași pentru cele trei tratamente.
2.3. Unitate funcțională

Unitatea funcțională aleasă a fost producția horticolă de o tonă de roșii

comerciale pentru a evalua cantitatea și calitatea produsului, deoarece tomatele
trebuie să respecte anumite standarde minime care urmează să fie vândute. Acest
lucru ne-a oferit o referință pentru a normaliza toate fluxurile de intrare și de ieșire
ale sistemului.

2.4. Atribuirea sarcinilor

Specificarea alocării sarcinilor de mediu a fost necesară pentru două puncte

ale sistemelor: gestionarea deșeurilor generate în cultivare și compararea
compostării cu producția de îngrășăminte minerale. Aceste "alocări de reciclare în
buclă deschisă" intră în joc atunci când se compară sistemele multifuncționale,
foarte frecvente în studiul gestionării deșeurilor, care de obicei oferă o funcție
suplimentară în plus față de management în sine (Ekvall și Tillman, 1997;
Finnveden, 1999).
Pentru gestionarea deșeurilor provenite din cultivare am folosit metoda cut-
off definită de Ekvall și Tillman (1997), prin care fiecărui sistem îi sunt atribuite
sarcinile pentru care este direct responsabil. Prin această metodă nu există nici o
incertitudine în cazul extracției materiilor prime sau a proceselor de producție și a
transportului, deoarece acestea sunt toate atribuite direct sistemului. În cazul
gestionării deșeurilor, se înregistrează dumpingul tuturor materialelor în sistemul
studiat, iar în cazul deșeurilor reciclate sau reutilizate, sarcinile sunt atribuite
sistemului utilizând deșeurile ca sursă de materii prime.
Atunci când se compară impactul celor trei tratamente (C, C + M și M),
trebuie amintit că compostarea, precum și furnizarea de îngrășăminte, reprezintă o
formă de gestionare a deșeurilor de MSW organice, ceea ce nu este cazul
producerii îngrășăminte minerale.
Atunci când se compară impactul celor trei tratamente (C, C + M și M),
trebuie amintit că compostarea, precum și furnizarea de îngrășăminte, reprezintă o
formă de gestionare a deșeurilor de MSW organice, ceea ce nu este cazul
producerii îngrășăminte minerale. Așa cum a propus Finnveden (1999) și Ekvall și
Weidema (2004), pentru a face aceste trei sisteme comparabile și pentru a include
funcția suplimentară a compostării, granițele sistemului ar trebui extinse,
considerând o formă de gestionare a MSW-ului organic alternativ la compostare.
Metoda selectată a fost dumpingul, cu sarcini ecologice scăzute din acele
tratamente care includ compostarea, astfel încât numai funcția de fertilizare a celor
trei tratamente este comparată.

2.5 Calitatea și originea datelor inventariate

Sistemul de studiu definit în secțiunea 2.2 necesită un proces detaliat de

colectare a datelor, rezumat în Tabelul 1. Multe dintre acestea, în special în ceea ce
privește CP și sub-etapele considerate în Y, au fost obținute experimental. Pentru a
finaliza inventarul ciclului de viață, s-au folosit sursele bibliografice și baza de date
a consumatorilor (SCLCI, 2005).
Colectarea și transportul de organisme MSW, date de la Bravo (2004) și
Munoz (2002), obtinute pe baza informațiilor furnizate cu privire la capacitățile de
compostare industriale.
CP a folosit datele din instalația de compostare a tunelurilor industriale de la
Castelldefels, lângă Barcelona. Această plantă a fost selectată din cauza
proximității sale față de parcelele experimentale, starea ei staționară,
caracteristicile sale tehnice - cum ar fi capacitatea sa de tratare, folosirea
tehnologiei mai multor tuneluri și a tipurilor de tratamente terapeutice - și pentru că
a generat un produs de calitate agricolă în limitele legale. Aceste caracteristici
corespund cerințelor diferitelor plante, astfel încât rezultatele să poată fi

Figura 1. Diagrama sistemelor studiate, prezentând etapele de

producție a îngrășămintelor minerale și a compostului, de transport și de
randament luate în considerare.

extrapolate în alte zone mediteraneene.

Datorită lipsei informațiilor standardizate privind emisiile provenite de la

biofiltrele din instalațiile de compostare, au fost analizate două dintre compușii
gazoși, amoniacul (NH3) și compușii organici volatili (COV) în perioada
decembrie 2007 - iunie 2008, la instalațiile de compostare (Colon et al., 2009).
Pentru ceilalți compuși considerați, CO2, CH4 și N2O, datele experimentale au
fost luate din literature (Beck-Friis et al., 2001; Cisneros, 2006; Mu-noz și
Rieradevall, 2002; Soliva, 1987, 2001; Sonesson și colab., 1997). Mai mult, datele
experimentale de la Mu~noz și colab. (2008a), privind caracteristicile fizice și
chimice ale compostului obținut din uzina Castelldefels.
Datele referitoare la practicile agricole au fost obținute în domeniile
experimentale situate în Santa Susana (41° 38' 27"N 2°43'00"E), între 2007 și martie
2007, folosind cele mai bune tehnici disponibile pentru agricultura integrată
(MAPA , 2002). Solul a fost nisipos, iar infrastructura de fertiirigare a fost
standard pentru horticultura intensivă pe coasta mediteraneană, folosind apa din
puțuri.
Aplicarea pesticidelor a fost condiționată de agricultura integrată (MAPA,
2002), la minimul specificat de Ministerul Spaniol de Mediului și Afacerilor
Marine în Registrul produselor fitosanitare (MMAMRM, 2008).
 Dozele de compost și îngrășăminte minerale au fost calculate în funcție de
producția așteptată de tomate și de concentrațiile de azot ale ambelor tipuri de
ferilizare , pentru fiecare tratament.
Calculul emisiilor de gaze provenite din motorina folosită de mașinile
agricole sa bazat pe Gasola et al. (2007) și că din fertirigare se bazează pe Audsley
(1997).
Procesul de bază al sistemului Ecoinvent v. 1.2 (SCLCI, 2005) a fost utilizat
pentru a calcula consumul asociat cu producția de îngrășăminte minerale, pesticide,
mașini și unelte și infrastructura de fertilizare, transportul deșeurilor și deșeurile
din teren.

2.6 Categorii de impact și metodologie LCA

Metoda LCA a fost inițial dezvoltată pentru produsele industriale, astfel

încât aplicarea sa agricolă necesită aplicarea sistematică a metodei existene cu
unele adaptări (Audsley, 1997, Hansen et al., 2006b,
InternationalOrganisationforStandardization, 2006, Nemecek et al., 2004).
Instrumentul de calcul utilizat pentru analiza impactului a fost programul
SimaPro v. 7.0 (PRé Consultants, 2006), care efectuează doar etapele obligatorii de
clasificare și caracterizare a evaluării impactului definite de Regulamentul ISO
14040 (Organizația Internațională de Standardizare, 2006). În clasificare, fiecare
sarcină este legată de o singură categorie, în timp ce în etapa de caracterizare,
contribuția fiecărei sarcini la categoriile de impact este calculată prin înmulțirea
sarcinilor cu un factor de caracterizare (Guinee, 2001).
Fazele opționale de normalizare și de valorificare au fost excluse deoarece
ele implică un grad ridicat de subiectivitate și reduc informațiile furnizate cu
privire la impacturile de mediu. Pentru normalizare, sistemul de referință este ales,
în general, cu ajutorul rezultatelor globale ale indicatorilor pentru o anumită
regiune și pentru un anumit an (Pennington et al., 2004), ca și pentru ponderarea
valorificării care implică alegeri sociale, politice și etice (Blengini, 2008;
Finnveden, 1997). În plus, nu au existat valori specifice pentru regiunea de studiu,
nici măcar pentru Spania.
Categoriile de impact luate în considerare de LMC (Guinee, 2001) au fost:
epuizarea abiotică (AD), potențialul de încălzire globală (GWP), potențialul de
epuizare a stratului de ozon (ODP), oxidarea fotochimică, acidifierea (E) și
indicatorul de indicatori, cererea de energie cumulată (CED).
Apa dulce, ecotoxicitatea marină, terestră și cea umană nu au fost
considerate ca fiind puțini indicatori efectivi de ecotoxicitate existenți pentru
substanțele chimice care se află la un nivel foarte îndelungat de dezvoltare și au
fost sugerate de către comunitatea științifică internațională metode originale
diferite. Mai mult decât atât, au fost făcute puține încercări de includere a
categoriilor de ecotoxicitate în metodologia actuală a LCA, astfel încât o mare
nesiguranță ar putea introduce o evaluare inadecvată a mai multor etape sau
procese considerate în studiu, cum ar fi utilizarea metalelor și acumularea și
utilizarea pesticidelor (Larsen and Hauschild, 2007, Pettersen și Hertwich, 2008).
Indicatorul de fl ux pentru consumul de apă nu a fost, de asemenea, luat în
considerare, deoarece cantitățile de apă de admisie au fost aplicate domeniilor
indiferent de tratament.

Tabel 2
Producția de recoltata și parametrii de calitate agricolă.
Parametru Unitate C C+M M LSDa
Total recolta t/ha 118 b 128 a 125 a -
Productiacomerciala t/ha 104 100 103 ns
Diametrul fructului mm 79.1 78.2 78.7 ns
Greutatea frcutului g 209.1 205.6 207.7 ns

3. Inventarul ciclului de viata

Aceasta sectiune descrie inventarierea datelor si metodologia folosita pentru

a o obtine.
Pentru a exprima energia si randamentul material in relatie cu unitatea
functionala, productia de tomate din fiecare primire/tartare a fost considerate
(tabelul 2).
S-a considerat ca toate transporturile sunt pe drum in diferite stadii si
substadii, dubland distanta pt a calcula sarcinile asociate mediului pentru a lua in
calcul un drum de intoarcere aferent descarcarii, exceptie in cazul FT. Am luat in
considerare productia, intretinerea si amplasarea vehiculului, constructia si starea
drumurilor si consumul de carburant (Spielmann et al., 2004).

3.1 Etapa producerii compostului

Instalatia de compost studiata are capacitatea de a prelucra aprox 15.000

tone deseuri organice pe an – MSW organic si deseu din curatarea de crengi –
utilizand tehnologia multitunel de descompunere cu faza de tratare in
brazde/razoare intoarse intr-o cladire inchisa. De asemenea are diferite biofiltre
pentru tratamentul gazelor evacuate.
 MSW organic este definit ca deseu domestic si alte deseuri care, datorita
naturii sale ori a compozitiei, este similar cu deseul domestic, capabil de
descompunere aerobica ori anaerobica, excluzand deseurile rezultate din
indepartarea ramurilor arborilor din gradini si parcuri, care includ taieri de copaci,
ramuri, iarba si lemn (Comisia Europeana, 2001).

3.1.1. Obtinerea MSW organic

MSW organic pentru fabrica a fost obtinut prin sortarea incipienta in sase
municipalitati apropiate si in centrul principal de aprovizionare cu produse
proaspete a Bercelonei. Deseurile rezultate din indepartarea ramurilor arborilor
proveneau din parcurile si gradinile acestor municipalitati. MSW organic si
deseurile rezultate din indepartarea ramurilor arborilor au fost considerate un
amestec de materiale organice omogene pentru culegere si transport la fabrica in
camioane cu 16 tone incarcatura maxima autorizata. Distanta medie intre punctele
de colectare si instalatia de compost era de 14 km, cu impactul (drumurilor de)
intoarcere facute de camioane de asemenea luat in calcul. Consideratiile ramase au
fost descrise de Bravo (2004) si Munoz et al. (2002). Am adaugat energia necesara
pentru macinarea deseurilor rezultate din indepartarea ramurilor arborilor, care a
fost facuta la o alta fabrica decat cea studiata.

3.1.2. Procesul industrial de compost

Procesul industrial de compost in fabrica studiata include patru etape

principale:
 Tratarea prealabila: receptia materialului, macinarea la un maximum de 80
mm si amestecarea in proportie de 1:1 MSW organic si deseu rezultat din
indepartarea ramurilor arborilor.
 Compost sau descompunere: aceasta a fost in tunele care aveau un sistem
artificial de aerisire si irigare pentru a optimiza descompunerea. Materialul
ramanea acolo pentru un minim de doua saptamani si temperatura trebuia sa
depaseasca 65 grade C pentru doua sau trei zile pentru a garanta igienizarea
materialului. Temperatura si concentratia de oxigen erau controlate in mod
automat.
 Pastrare: materialul descompus a fost pus in pachete/stalpi intorsi periodic
in mod mecanic pentru a permite aerisirea interioara si care a fost umidificata cand
a existat necesitatea de a creste umiditatea. Timpul total de maturare a fost, in
general, de opt saptamani.
  Rafinarea: sortare pentru a separa compostul matur, de obicei mai mic de
15 mm, de celelalte particule. De acelasi fel erau deseurile rezultate din
indepartarea ramurilor arborilor care nu erau descompuse in totalitate si care au
fost puse inapoi in procesul de compost, si particulele de rezid solid care au fost
depozitate. Cel din urma contine materiale neorganice precum plasticul si
conservele – articole neadecvate introduse in process cu MSW organic si deseuri
rezultate din indepartarea ramurilor arborilor – si material compost separat
incorect.

Tabelul 3

Annual
Type of flow Units flow
Input
Electric supply MWh/year 465.9
Diesel oil consumptiona m3/year 64.3
Water consumptionb m3/year 3,935
Total organic waste t/year 14,461
organic MSW t/year 10,022
pruning waste t/year 4,439
Inappropriate items % 20
Output
Compost production t/year 2,094
Solid waste dumped t/year 2,823
Emissions
CO2 biogenicc t/year 2,385.89
NH3d t/year 1.59
CH4c t/year 5.45
COVd t/year 17.5
N2Oc kg/year 0.3

Procesul complet dureaza cam zece saptamani si apoi se considera ca

materialul este stabil si poate fi aplicat pe sol fara nicio problema asociata
descompunerii incomplete a materialelor degradabile usor.
 Avand in vedere fluxul fabricii am utilizat valori pentru perioada 2003-2006
(table 3) furnizate de administratorii fabricii si de Cisneros (2006). De asemenea
am apreciat impactul cladirii si al masinariei principale, inclusiv productia de
material de constructii necesare, transportul lor si administrarea deseurilor (Althaus
et al., 2004; ITeC, 2008; SCLCI, 2005; WSOFM, 2008).

3.1.3. Biofiltre caracteristice si emisia de gaze

Gazele reziduale generate in zonele tunelurilor de compost si in tratarea

prealabila si zona de pastrare au fost tratate folosind un biofiltru inainte de a fi
eliberate in atmosfera. Acesta a fost un strat de material organic imbogatit biologic
cu o baza conifera, in care agentii de contaminare au fost retinuti si metabolizati de
microorganisme.
Cu toate ca in procesul de compost mai mult de 100 tipuri de compusi gazosi
sunt emisi (Chung, 2007), tabelul 3 ii arata pe aceia apreciati, reprezentand 99%
din totalul emisiilor (Amlinger et al., 2008; Beck-Friis et al., 2001; Pagans et al.,
2006 a,b).
Emisiile de NH3 si VOC au fost obtinute folosind masuratori experimentale
saptamanale in biofiltrele de descompunere la fabrica de compost din Castelldefels
(Colon et al., 2009). Pentru alte gaze apreciate, emisiile au fost estimate folosind
factori teoretici si urmatoarele: (i) 20% din totalul deseurilor era neorganic, astfel
ca nu avea emisii associate; (ii) am determinat eficienta biofiltrelor, care a fost de
80% pentru CH4 si 85% pentru N2O (EIPPC Bureau, 2006; Sonesson et al., 1997);
(iii) In conformitate cu Comisia Europeana (Smith et al., 2001) cu privire la
descompunerea materialelor biodegradabile, ciclul de carbon este de scurta durata
si este relativ constant de la un an la altul, deci nu este o incalzire globala neta si
CO2 biogenic nu a fost inclus in calculele privind impactul asupra mediului
ambient. Tabelul 3 arata factorul anual aplicat fiecarei substante.

3.2. Etapa productiei fertilizatorilor minerali (PF)

Datele din industria/fabricantii de fertilizatori minerali au fost luate din

procesele inventariate in evolutia sistemului Ecoinvent v. 1.2 (SCLCI, 2005). Dupa
cum a fost descries de Nemecek et al. (2004), aceasta etapa include infrastructura
productiei; transportul materiilor prime si intermediare la fabrica; sinteza
componentelor chimice necesare si depozitarea sau tratarea deseurilor generate.
Transportul din zona de productie in aceea de cultura nu a fost inclus asa cum a
fost descris/beneficiat FT.
 3.3. Etapa transportului fertilizarii minerale (TF) si compostului (TC)

In arealul Europei mediteraneene fertilizarea mineral este produsa in

Germania si transportata catre distribuitori in fiecare tara. De aceea, consideram ca
este important transportul pe o distanta de 1950 km in/cu 16 camioane MAL.
Datorita eficientei platformelor de transport international, spre deosebire de alte
forme de transport incluse in evidente, am considerat ca, pt TF, camionul sa se
intoarca in Germania cu o alta incarcatura si din acest motiv doar calatoria in
strainatate a fost inclusa.
Compostul a fost transportat din fabrica de compost in Castelldefels, un oras
situat la 88 km de loturile experimentale. Pentru TC am socotit/calculat incarcarile
de mediu pentru drumurile de intoarcere in camion 16 MAL.

3.4. Starea de cules (Y)

3.4.1. Culesul productiei si calitatea

Tabelul 2 prezinta productia de rosii comerciale per suprafata unitate si doi

parametrii comerciali, diametrul mediu si greutatea fructului. Analiza fluctuatiei s-
a realizat prin mijloacele/posibilitatile Modelului General Linear, si cea mai mica
diferenta semnificativa (LSD, P=0.05) a fost folosita pentru stabilirea diferentelor
intre tratamente folosind pachetul de software Entreprise guide (SAS institute Inc.,
2006).

3.4.2. Dozele aplicate de fertilizare a produselor

Compostul nu a fost administrat pentru fiecare cultura noua, deci a redus

povara masinilor utilizate in procesul aplicarii compostului. Am apreciat ca
administrarea compostului pe campurile experimentale vor trebui sa suplineasca
nutrientii pentru alte doua culturi diferite de rosii, o perioada totala de 18 luni.
Costurile de mediu asociate cu productia, transportul si aplicabilitatea unde se
distribuie depind de durata fiecarei culturi, 133 zile in acest caz.
Contributia de N pentru fiecare tratare a fost calculata tinandu-se cont de
urmatoarele: (i) Continutul ridicat de nitrogen al apelor folosite pentru irigare – 3
miliechivalenti de nitrat – reduce necesarul fertilizatorilor nitrogenati. Aceasta era
o valoare normala in zonele vulnerabile ale Mediteranei (Comunitatea Economica
Europeana, 1991). (ii) Nitrogenul absorbit de culturi era de 39.1 gN/m2, 35.8
gN/m2 si 41.3 gN/m2 pentru C, C+M, si respectiv M. (iii) Compozitia
fertilizatorilor minerali si a compostului, luand in considerare proportia intregii
cantitati de compost pentru cele 133 zile aferente ciclului recoltei de rosii. Dozele
pentru fiecare tratare sunt incluse in tabelul 4.
Tabelul 4

Cantitatea de umezeala a compostului aplicat loturilor experimentale a fost

de 27.7%, usor sub intervalul de 30-40% stabilit de RD 824/2005 (MP, 2005) si
continutul de materie organica a fost de 62% pentru materialul uscat. In relatie cu
metalele grele acesta a fost compost de clasa A (Comisia Europeana, 2001).
Analiza completa a esantionului a fost inclusa in Munoz et al. (2008a).
Metalele grele eliberate in sol prin adaugarea compostului nu au fost luate in
evidenta deoarece concentratia lor a fost mai mica decat limitele reglementate si
datorita categoriilor de ecotoxicitate, singurele categorii afectate de eliberarea
metalelor grele, nu au fost luate in considerare in acest studiu (vezi Sectiunea
2.6).

3.4.3. Sub-etapa (etapa intermediara) a infrastructurii fertilizarii

Sistemul folosit pe parcelele experimentale pentru a aduce apa, produse

fertilizatoare si fitosanitare a fost infrastructura de fertirigare cu pompe si conducte
pentru extragerea si canalizarea apei, rezervoare, electrovalve pentru controlarea
dozarii si o retea de conducte aprovizionand plantele (table 5). Tevile Tevile T-
tape au fost folosite ca un sistem de irigare cu picatura. Noi consideram
transportul acestor elemente din punctul de distributie dube MAL de 3,5t, si
administrarea deseurilor. Poverile atribuite lui Y_F, pe unitate functionala, asociate
in acord cu elementele utilizate si cu durata culturii cu privire la durata de viata.

3.4.4. Etapa intermediara a pesticidelor (Y_P)

Substantele active in Y_P sunt clorotalonil, pucioasa, bacil, miclobutanil,

spinosad, indoxacarb, cymoxanil, famoxadone, bromopropylate, clorura de cupru,
azoxystrobin si surfactant (sa stii ca majoritatea din cele enumerate sunt
fungicide). Dozele minime ale produselor fitosanitare au fost applicate conform
recomandarilor Ministerului Spaniol pentru Mediu si Afacerile Rurale si Maritime
(MMAMRM, 2008).

Tabelul 5
 3.4.5. Etapa intermediara a gospodaririi campului (Y_O)

In Y_O luam in considerare irigarea si emisiile fertiirigarii la fel de bine ca

si echipamentele de tractiune si alte masinarii agricole (tabelul 6). Fazele
importante pentru masinarii (instalatii de exploatare mecanice) au fost: obtinerea
materiilor prime, prelucrare/productie, intretinere, consumul de carburant in timpul
operatiilor din camp, si administrarea deseurilor. Operatiile au fost identice pentru
trei tratamente, exceptie facand cele legate de aplicarea/administrarea compostului,
care nu a fost luat in calcul in cazul M.
De asemenea am chibzuit cu privire la greutatile asociate cu productia si
transportul elementelor productie agricole/recola: cutiile cu polietilena de mare
densitate (HDPE) si camioanele din otel.
Apa pentru irigatii a fost pompata catre campuri de la o fantana din
apropiere (adamcimea de 10-15m) folosind doua pompe, una care sa scoata apa din
fantana (4 kW) si alta care sa conduca apa pt irigarea loturilor de pamant (2.7 kW).
Alimentarea cu apa era conditionata de evapotranspiratie si in fiecare tratare era
instalat un contor pentru a determina consumul final de apa, 566 l/m2.
Pentru a calcula emisiile de fertiirigatie s-a luat in considerare aportul de
nitrogen realizat de fiecare fertilizator si concentrarea de nitrogen absorbita de
culturi. Au fost calculate emisiile de NH3, N2O, NOx in aer si NO3 in apa, in
concordanta cu ipoteza lui Audsley pentru soluri nisipoase (Audsley, 1997).

3.4.6. Administrarea deseurilor generate in timpul culesului

In timpul fazei Y au fost generate trei tipuri de reziduuri: deseul verde

continand partile necomercializabile ale plantei si rosiile necomerciale; reziduuri
din infrastructura fertiirigatiilor; si rebuturi din roadele culese, care include
cosuri/containere si camioanele din otel. Dupa cum s-a discutat in sectiunea 2.4,
administrarea deseurilor verzi si de otel al camioanelor din otel in urma culesului
nu au fost incluse in aprecierea impactului, ca o tratare a reciclarii sau recuperarii
care era importanta pentru ei. Deseurile rezultate in urma infrastructurii
fertiirigatiilor si cosurile/containerele de la culesul fructelor au fost depozitate la
finalul ciclului de viata la groapa de gunoi ecologica aflata la 53 km de campuri.
Impactul administrarii a determinat transport catre groapa de gunoi
ecologica, camioane 16t MAL (asta e marca acelor camioane ori), plus depozitare,
care e conditionata de marfa (SCLCI, 2005). Sarcina infrastructurii fertiirigarii a
fost atribuita Y_F-ului si cea a cosurilor.containerelor pentru cules Y_O-ului.

Tabelul 6

3.5. Descarcarea deseurilor organice si de elagaj (curatarea crengilor)

Dupa cum s-a mentionat in sectiunea 2.4, alternativa organica si metoda

administrarii MSW selectate a fost descarcarea/golirea, desi doua metode
alternative, biometanizarea si incinerarea, sunt asociate cu functii suplimentare de
generare a energiei, si incinerarea nu este potrivita pentru rezidurile organice
sortate la inceput, acestea fiind excesiv de umede. Pana de curand, aruncarea
deseurilor MSW organic si a elagajului era comuna, dar era reglata de de Directiva
1999/31/CE (Consiliul Uniunii Europene, 1999).
Nu exista niciun indiciu specific (Finnveden et al., 2007) cu privire la
impactul depozitarii MSW organic si a resturilor de elagaj la groapa de gunoi
ecologic. A fost omologata/asimilata ca importanta de Ecoinvent (SCLCI, 2005)
pentru administrarea deseurilor solide municipale in/la groapa de gunoi ecologica,
asa ca au fost adaugate aceaste operatii de colectare (producerea si intretinerea
recipientilor) si transportul la gunoi, care e localizat la aproximativ 57 km de zona
de colectare. Impactul asupra pamantului folosit pentru gunoi a fost luat in
considerare, ca si constructia pt groapa de gunoi ecologic si drumurile de acces,
utilajele si carburantul folosite pentru operatiune, si arderea metanului fara a utiliza
energie (Doka, 2003; SCLCI, 2005). Timpul limita cu privire la impact a fost
considerat ca fiind de o suta ani (Doka, 2003).
Sarcinile de mediu pentru depozitarea cantitatii de compost de tip MSW
organic si rezidurilor din elagaj egale cu acelea pentru a produce compostul pentru
tratamentele C si C+M au fost scoase din impactul total al acestor tratamente.
 4. Rezultate si discuții

Tabelul 7 prezinta sarcinile (încărcările) de mediu asociate cu cele 3

tratamente in conformitate cu specificațiile din inventar.

4.1 Producția recoltei si parametrii calității agricole

Nu au fost observate diferențe statistice notabile intre tratamentele pentru

producția comerciala sau pentru cei doi parametrii de calitate analizați si anume
calibrul si greutatea fructelor (Tabel 2). Recoltele au fost puțin mai mari decât
valorile normale așteptate pentru producția comerciala a tomatelor din zona
(Munoz et al, 2007, 2008). In orice caz, recolta totala de tomate, care este
adăugarea de producție non-comerciala si comerciala, pentru C a fost mai scăzută
decât cele pentru celelalte tratamente deoarece producția tomatelor comerciale
întrucât este de 23% si 26% pentru tratament M si C+M.

4.2 Evaluarea mediului pe etape si sub-etape

Fig. 2 ilustrează rezultatele defalcate pe etape si sub-etape cum sunt definite

in Secțiunea 2.2. Aceste rezultate nu iau in considerare sarcinile (încărcăturile)
evitate pentru C si C+M la depozitarea compostului organic MSW si tăierea
deșeurilor in depozitele de deșeuri.
 4.2.1 Tratament cu compost

Pentru tratamentul C, cel mai mare impact pentru toate categoriile a fost
etapa de producție a compostului, intre 53% si 98% din totalul impactului,
depinzând de categoria de impact considerata. Acest lucru este urmat de sub
etapele de operare pe câmp, cu un impact intre 23% si 29% din total, pentru toate
categoriile cu excepția oxidării fotochimice (PO). In cazul PO, etapa procedurii
compostului este responsabila pentru 98% din impactul total datorat emisiilor de
compuși organici volatili. Cererea cumulativa de energie pentru producția de
compost este 1390 MJ. Eq. / tona de tomate pentru C, in timp ce pentru J_O este
669 MJ. Eq.
In funcție de categorie, etapa de randament, care este suma dintre J_F, J_P si
J_O, are un impact intre 2% pentru PO si 38% pentru epuizarea abiotica (AD) si
cumulativ cererii de energie. Principalele contribuții la impactul J_O sunt pompele
de apa si containerele de depozitare.

Figura 3. Arata contributia la totalul stagiilor de productie.Consumul de

energie al facilitatii are cel mai mare impact pentru AD,GWP,CED si acidificarea
care reprezinta 33-39% din impactul asupra stagiulul de CP pentru aceste
categori.Pentru categoria PO,emisia de componente organice volatile contribuie cu
96% din impact.In cazul eutrofizarii( E) emissiile de amoniu au cel mai mare
impact,47%,si respecta normele pentru impactul principal ascociat CP-ului.Pentru
rarifierea stratului de ozon( ODP), consumul de motorina contribuie cu 33% acest
lucru.Managementul deseurilor solide rezultate in urma reciclarii contribuie
considerabil la toate categoriile mai putin pentru PO, intre 12 si 29%,emissiile de
amoniu pentru categoria A si E; si colectarea de material organic MSW si taierea
materialului rezultat contribuie cu mai mult de 15% pentru categoriile
AD,GWP,ODP,E si CED.
Impactul mai mare pe care il are stagiul CP in conformitate cu celelalte
category poate fi explicat prin proceseele cu care este comparat.Prelucrarea
ingrasamantului mineralizat este un process foarte efficient in urma caruia rezulta
un produs cu o concentratie mare de nutrient,astfel incat sunt necesare doar
cantitati mici pentru transport,desi acest lucru implicat distante mari de traversat, in
timp ce transportul ingrasamantului normal este doar in zona locala.Pentru ca
principala sursa energetica este energia solara( fotosinteza),activitatile agricole au
de regula un impact mai mic asupra mediului in comparatie cu activitatiile
industrial.
4.2.2 Tratament cu ingrasamant si feritilizator mineral
In cazul tratamentului C+M,productia de ingrasamant este cea mai mare sau
una dintre etapele cu cel mai mare impact, cu o contributie asupra impactului total
intre 33 si 95%.

4.2.3 Tratamentul cu ingrasamant

Pentru tratamentul M,sub-etapele de pe teren au cel mai mare impact pentru
toate categoriile, intre 28 si 51% din total, in functie de care este luat in
considerare.Energia consumata pentru aceasta sub-etapa este de 695MJ, in timp
cee tapa FP este de 229MJ.Greutatiile intampinate la transport au un impact de 0.3
si 1.4 in comparative cu FP.
Pentru etapa Y, diferenta dintre procentele pentru fiecare etapa sunt rezultatul
combinarii al acestor 3 factori( C, C+M si M). In primul rand, impactul total este
diferit pentru fiecare tratament. In al doilea rand cu cat e mai mare productia de
rosii, cu atat este mai bine distribuit impactul asupra unitatilor functionale.In
ultimul rand exista diferente in rezultatul final in functie de ce tratamente sunt
aplicate si in functie de numarul depozitelor de gunoi.

Tabelul 7

4.3. Evaluarea de mediu a impactului total pentru ficare tratament

Figura 4 prezintă impactul total asociat celor trei sisteme, adică suma
efectelor pentru etapele considerate pentru fiecare dintre acestea, și impactul total
asociat sistemelor extinse.

Acestea din urmă iau în considerare sarcinile evitate prin compostarea prin
nu a deșeurilor MSW organice și a deșeurilor de tăiere, pentru tratamente C și C +
Mthat utilizează compost. Sistemul C + Msystem are valori intermediare între C și
M, deoarece este o opțiune de fertilizare mixtă și unitatea funcțională utilizată,
producția de tomate, este foarte asemănătoare pentru cele trei tratamente.

Deșeurile organice de tratare a apelor uzate și tratate prin compostare 1,64 t /

t roșii pentru tratament C, 0,86 t / t roșii pentru C + M și 0 t / t roșii pentru M, care
nu utilizează compost. Am luat în considerare că aceste cantități au fost deșeurile
organice de descompunere a lemnului și de despicare a acestora nu a fost
gestionată de dumping pentru a calcula sarcinile evitate (vezi secțiunea 3.5).
Rezultatele cu și fără a fi evitate sarcinile sunt incluse în tabelul 7.

4.3.1. Evaluarea de mediu a sistemului

După cum se arată în figura 4, pentru toate categoriile și fără a lua în considerare
sarcina scăzută, ordinea impactului total asupra mediului este:

C> C + M> M

Tratamentul C are un impact de 13-47% mai mare decât C + M și între Cu 33%

și cu 95% mai mare decât M, în funcție de categoria de impact și fără a lua în considerare
PO. Cea mai mare diferență între tratamente apare pentru PO. Consumul total de energie
este de 3220 MJ eq / t roșii pentru tratament C și 1690 MJ eq / t roșii pentru M, cu 170 kg
CO2 eq / t tomate și 106 kg CO2 eq / t roșii emiși, respectiv. Etapa producției de compost
are cel mai mare efect asupra producției de compost ordinea rezultatelor, în special a
emisiilor de gaz din aceste categorii pentru care există cea mai mare diferență între
tratamente, PO și A.

Figura 3.
Figura 4.
4.3.2. Evaluarea de mediu a sistemului ținând seama de sarcinile evitate

Dacă luăm în considerare sistemul extins prin integrarea sarcinilor evitate,

depozitarea în depozit a deseurilor de microorganisme organice și compostate
tăierea deșeurilor, ordinea relativă a impactului este inversată pentru toți cu
excepția PO și A (figura 4):

Cexp <C + Mexp <Mexp

În cazul extins al tratamentului cu îngrășământ mineral (Mexp), impactul

este același indiferent dacă considerăm extinderea sau nu a sistemului, deoarece nu
există un impact evitat care să fie scăzut (M = Mexp). Tratamentul Cexp implică
consumul de 1339 MJeq / t roșii și evită emisiile de 980 kg de CO2 eq / t roșii.
Pentru toate categoriile de impact, cu excepția PO și A, tratamentele Cexp
iar C + Mexp are mai puține efecte decât Mexp și, în cazul GWP și E, au efecte
negative, adică evita impacturile.

Pentru categoria A diferențele dintre tratamente sunt mici, M este ușor mai
scăzut decât C, cu diferențe mai mici de 21%; în timp ce pentru PO, Cexp are de
32 ori mai mult impact decât Mexp.
Pentru categoriile GWP și E, impactul tratamentului Cexp este de 1,2 și,
respectiv, de 1,0 ori mai mic decât C + Mexp și 10,2 și de 32,5 ori mai mic decât
Mexp. Cauzele diferențelor seismice sunt efectele asociate cu depozitarea
deșeurilor organice în depozitele de deșeuri: emisiile de CO2 și CH4 contribuie la
categoria GWP, iar emisiile și lixiviții azotului și fosforului contribuie la E
(Finnveden et al., 1995).
Pentru categoriile AD, ODP și CED, impactul este pozitiv pentru cele trei
tratamente: Cexp are un impact cu 16-65% mai mic decât C + Mexp și cu 21-78%
mai puțin impact decât Mexp.

5. Concluzii și perspective

Rezultatele LCA indică faptul că etapa cu impact major este producția de

compost, cu o valoare cuprinsă între 53% și 98% din impactul total, în funcție de
categoria de impact, în principal datorită emisiilor de gaze generate și consumului
de energie la instalația de compostare. Etapa de randament contribuie, de
asemenea, substanțial la impactul total. Tratamentul C are un impact de 33-95%
mai mare decât tratamentul cu îngrășăminte minerale (M), în funcție de categoria
impactului și de excluderea PO, ca urmare a producției de compost.
Am considerat, de asemenea, un sistem extins care integrează sarcinile
evitate prin faptul că nu depozitează deșeurile organice de ardere a compozitelor și
de tăiere deșeurile în depozitele de deșeuri.
Pentru scenariul extins, tratamentul cu compost (Cexp) are un impact
similar sau mai mic decât Mexp pentru toate categoriile, cu excepția PO, pentru
care Cexp are de 32 ori mai mult impact decât Mexp. În acest caz, compostul poate
fi o opțiune mai bună pentru mediu decât fertilizarea minerală pentru toate
categoriile, cu excepția PO.
Aplicarea compostului ca îngrășământ pentru culturile de roșii nu pare să
afecteze negativ recolta sau calitatea produselor. Dimpotrivă, producția
necomercială este semnificativ mai scăzută pentru tratamentul C, deși producția
comercială este similară între tratamente. Pentru a îmbunătăți tratamentul cu
compost, eforturile ar trebui să se concentreze asupra fazei de producție a
compostului, optimizarea sistemelor de tratare a gazelor de eșapament și
minimizarea consumului de energie.
Mai mult, cercetarea viitoare trebuie să ofere noi indicatori pentru
măsurarea potențialelor impacturi locale în regiunile mediteraneene, cum ar fi
eroziunea și consumul de apă, precum și date specifice privind impactul asupra
mediului asociat depozitării deșeurilor organice în haldă, pentru scăderea mai
exactă a impactului.
Impacturi locale în regiunile mediteraneene, cum ar fi eroziunea și consumul de
apă, precum și date specifice privind impactul asupra mediului asociat depozitării
deșeurilor organice în haldă, pentru scăderea mai exactă a impactului.

Recunoaşteri

Autorii ar dori să mulțumească Ministerului spaniol pentru Mediu pentru

finanțarea acestui proiect (A246 / 2007 / 2-02.3) și Federación SELMAR, ESAB și
Grupo de Investigación en Compostaje (GICOM) la Universidad Autónoma de
Barcelona pentru colaborarea lor cu lucrarea experimentală.