Raport Studiu Impact Amenajare Piscicola PDF

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10

SC ECOMULTIPROD SRL octombrie 2013 1


BENEFICIAR:
SC MUFLONUL AGROSORT SRL

AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU
SC ECOMULTIPROD SRL pozitia 253 in Registrul National al Elaboratorilor de
studii pentru protectia mediului
ADMINISTRATOR FTP III Retegan Livia

Volum unic: Aceasta documentatie, incluzand piesele scrise sau desenate, nu poate fi folosita
numai in scopul pentru care a fost in mod specific elaborata. Ea nu poate fi reprodusa,
intrebuintata integral sau partial, direct sau indirect, in alt scop, fara aprobarea prealabila a
proiectantului, acordata legal in scris.
Data: octombrie 2013



CUPRINS
INTRODUCERE
1. INFORMATII GENERALE
Titularul proiectului
Proiectant general
Autorul atestat al Studiului de evaluare a impactului:
Denumirea proiectului
Descrierea proiectului
Durata de functionare
Productia care se va realize si resursele energetice necesare
Materiile prime si substantele sau preparatele chimice
Poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul
Descrierea principalelor alternative
Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului
Documentele si reglementarile existente
2.PROCESUL TEHNOLOGIC
3.DESEURI
4.IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI
4.1Apa
4.2Aerul
4.3 Solul
4.4 Geologia subsolului
4.5 Biodiversitatea
4.6.Peisajul
4.7.Mediul social si economic
4.8.Conditii culturale si etnice , patrimoniul cultural
5.ANALIZA ALTERNATIVELOR
6.MONITORIZAREA
7.SITUATII DE RISC
8.DESCRIEREA DIFICULTATILOR
9.REZUMAT FARA CARATER TEHNIC
9.1 Descrierea activitatii
9.2.Metodologia utilizata
9.3 Impactul prognozat asupra mediului
9.5 Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul
9.6 Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu
9.7 Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului
9.8 Prognoza asupra calitatii vietii si a asupra conditiilor sociale
9.9 Avize, acorduri obtinute


INTRODUCERE

Prezentul studiu de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat
pentru SC MUFLONUL AGROSORT SRL si are drept scop evaluarea globala a
impactului asupra mediului si in special asupra biodiversitatii, datorat investitiei
AMENAJAREA PISCICOLA in extravilanul localitatii Sasarm, judetul Bistrita-
Nasaud, in scopul obtinerii acordului de mediu.
Studiul de evaluare a impactului a fost realizat in concordanta cu prevederile
ordinului nr. 863/2002 al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului privind
aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare
a impactului asupra mediului si a tuturor legilor, hotararilor de guvern si ordonantelor
de urgenta conexe acestui ordin dintre care mentionam Legea 49/2011 pentru
aprobarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si ordinului M.M.D.D. 1964/2007
pentru instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta
comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania,
modificat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011.
La elaborarea studiului de fata a fost consultata legislatia din domeniile
protectiei mediului si a ariilor naturale protejate, protectiei si conservarii
biodiversitatii, precum si conform directivelor comunitare in domeniu.
Urmatoarele acte normative au constituit baza legala a studiului:
-Legea 265/2006 - pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
195/2005 privind protectia mediului;
-Legea 49/2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
si faunei salbatice;
-Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile privind instituirea regimului
de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a

retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, nr. 1964/2007, modificat prin
Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011;
-Directiva Europeana Pasari si Directiva Europeana Habitate;
-Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului privind aprobarea ghidurilor
metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra
mediului, nr. 863/2003;
Conform O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si
completarile ulterioare, in cazul proiectelor care se supun evaluarii impactului asupra
mediului, este necesara si evaluarea efectelor potentiale asupra biodiversitatii si
habitatelor care fac obiectul protectiei si conservarii ariilor naturale protejate de
interes comunitar.

1. INFORMATII GENERALE

1.1Titularul proiectului: SC MUFLONUL AGROSORT SRL
Adresa : Chiuza, str. Principala, nr.1, jud. Bistrita-Nasaud
CIF RO 26437417; Nr. ORC J06/28/2010.
Telefon : 0263346196.; 0731-707027

1.2 Proiectant de specialitate : SC FIATECH SRL reprezentat prin Ing. Bocskai
Zoltan str. Subcetate Nr. 37 Bistrita, jud. Bistrita-Nasaud tel. 0263-238070-firma
atestata de catre MMGA.

1.3 Autorul studiului de impact: SC ECOMULTIPROD SRL BISTRITA
inscrisa in REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII
PENTRU PROTECTIA MEDIULUI LA POZITIA 253
-persoana de contact Retegan Livia tel/fax. 0263 215995; 0745174181

1.4 Denumirea proiectului: AMENAJAREA PISCICOLA

1.5.Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

I.5.1. Descrierea proiectului
Proiectul propune amenajarea unui lac piscicol cu extractia si valorificarea
agregatelor de balastiera pe un teren in suprafata totala de 74.257 m
2
proprietate a
SC MUFLONUL AGROSORT SRL. Dupa definitivarea lucrarilor de extractie se vor
executa lucrarile specifice amenajarii piscicole cu suprafata de 58.373 m
2
.
Pe amplasamentul analizat au mai fost perimetre de exploatare dar extractia a
fost efectuata partial.
Perimetrul de exploatare se gaseste la nord de albia raului Somesului Mare pe
terasa inferioara. Accesul la perimetrul de exploatare se face din localitatea Sasarm
de pe DN l7 D pe un drum tehnologic bine intretinut care asigura si accesul la
terenurile agricole din zona.
Realizarea proiectului va cuprinde doua etape :
-Extractia si valorificarea agregatelor de balastiera ;
-Amenajarea piscicola.

Extractia si valorificarea agregatelor de balastiera
Se are in vedere realizarea unei extractii corespunzatoare corespunzatoare cu o
draglina si dupa definitivarea lucrailor de extractie darea in folosinta a unui lac
piscicol cu suprafata de 58.373 m
2
.
In intervalul 2013-2014 se va realiza extractia pe o suprafata de 35.735 m
2
iar
in intervalul 2014-2015 se va definitiva extractia pe o suprafata de 38.522 m
2
.
Extractia zacamantului se face prin metoda in fasii longitudinale cu latime de
5-7 m si lungime intre 20-60 m, intr-o singura treapta pe toata grosimea resurselor.
Exploatarea agregatelor minerale se va face pana la adancimea de 11,5 m de
la suprafata solului ( cota 255,50 ).
Beneficiarul a executat lucrari de prospectiuni geologice constand din
excavatii.

Dupa stratul vegetal cu grosime variabila 0,4 - 0,9 m (grosimea medie 0,55
m), urmeaza un strat de pietris si bolovanis cu grosime de pana la 11,5 m. Nivelul
freatic a fost pus in evidenta la adancime de 10,25 m fata de nivelul solului.
Pentru extractia agregatelor de balastiera se identifica urmatoarele operatii:
-deschiderea zacamantului;
-pregatirea zacamantului;
-exploatarea zacamantului.

Deschiderea zacamantului
Nu sunt necesare lucrari de amenajare a cailor de acces la amplasament.
Accesul se va realize din drumul existent, balastat si bine intretinut.
In vecinatatea perimetrului analizat se desfasoara activitati de exploatare a unui
zacamant de nisip si pietris si de prelucrare a acestora (sortare-spalare).

Pregatirea zacamantului
Lucrarile de pregatire constau in curatarea zonei de exploatare si decopertarea
ei cu ajutorul excavatorului.

Exploatarea zacamantului
Extractia balastrului se va face prin metoda in fasii longitudinale cu latime de 5
7 m si lungime intre 20 si 60 m, intr-o singura treapta pe toata grosimea resurselor.
Exploatarea agregatelor se va face cu excavatorul pe senile si draglina.
Materialul excavat va descarca in autobasculanta si se va transporta la statia de
spalare sortare din vecinatate pentru prelucrare sau in stare bruta la lucrari de
refacere/reparatii a drumurilor.
Solutia adoptata pentru inchiderea balastierei consta in principal in integrarea
lucrarilor de exploatare in planurile de urbanism si utilizarea ulterioara a excavatiilor
pentru amenajare piscicola. La finalizarea lucrarilor suprafata ocupata definitiv de
luciu de apa va fi 58.373 m
2.
, suprafata ocupata cu spatiu verde (coronament, berma,
taluz) va fi 15.884 m
2
.


Amenajarea piscicola
Avand in vedere situatia existenta cu teren de pe care s-a extras agregate
minerale cu suprafata de 74.257 m
2
existenta unui strat freatic care nu are fluctuatii
de nivel prea mari se propune ca dupa definitivarea exploatarii de agregate minerale
sa fie amenajat un lac piscicol.
Lacul piscicol va avea urmatoarele caracteristici :
Suprafata 58.373 m
2.
.
Adancime 11,5 m de la nivelul solului
H strat de apa 5,9 m.
V 344.400 m
3
.
Nivelul lacului va fi asigurat din panza freatica si precipitatii.
Scopul lacului este de a organiza activitatea de pescuit sportiv la speciile caras
si crap.
Lacul nu are prevazute goliri si nu va fi furajat. Pescarii vor folosi momeli
naturale mamaliga si boabe de porumb.
In zona implementarii proiectului nu sunt alimentari cu apa din panza freatica
sau alte amenajari piscicole. Zona nu este inundabila.
Amenajarea piscicola presupune realizarea urmatoarelor lucrari:
-amenajare berma cu latime de 2,5 m ;
-executarea taluzurilor la un unghi de 45 ;
-imprastierea de pamant vegetal pe taluze si in zona adiacenta malului si
insamantarea cu iarba;
-popularea lacului.
Lucrarle se vor executa cu urmatoarele utilaje:
- excavator 1 buc
- incarcator frontal 1 buc

- autobasculanta 1 buc
- draglina 1 buc.
Pe amplasamentul analizat nu va fi organizare de santier, activitatile specifice
organizarii se vor desfasura la statia de sortare-spalare din vecinatate, proprietate a
beneficiarului.

1.5. Informatii privind productia care se va realize si resursele
energetice folosite

Conform documentatiei tehnice puse la dispozitie de beneficiar, scopul
investitiei este realizarea unei amenajari piscicole cu valorificarea nisipurilor si
pietrisurilor excavate din terasa mal drept a raului Somesul Mare. Din punct de
vedere economic, exploatarea nisipurilor si pietrisurilor se face in scopul folosirii lor
in constructii, refacerea infrastructurii de drumuri.
Capacitatea de extractie anuala nu va depasi un volum mai mare de nisipuri si
pietrisuri decat cel stabilit prin permisul de exploatare.
Proiectul se concretizeaza la final cu excavarea unui volum total de
aproximativ 422.820 m
3
de nisip si pietris intr-un interval de 2 ani, in functie de
cererea de pe piata si de capacitatea societatii comerciale.
In Planul de situatie sunt prezentate suprafete planificate a fi exploatate:

Perimetru de exploatare, adancimi de extractie- etape de exploatare

Perioada 2013 2014
Suprafata exploatabila: 35.735 m
Grosime medie util: 5,8 m
Volum resurse: 207.442 m

-Trim. III reprezentand zona 1 ( galben)
Suprafata: 9.379 m
Grosime medie: 4,8 m
Adancime maxima de extractie: 255,50 m.

-Trim. IV reprezentand zona 2 ( portocaliu)
Suprafata: 7.593 m
Adancime maxima de extractie: 255,50 m .
-Trim. I reprezentand zona 3 ( verde)
Suprafata: 9.629 m
Adancime maxima de extractie: 255,50 m

-Trim. II reprezentand zona 4 ( maro)
Suprafata: 9.134 m
Grosime medie: 8 m

Perioada 2014 2015
Suprafata exploatabila: 38.522 m
Grosime medie util: 8,36 m

-Trim. III reprezentand zona 1 ( galben)
Suprafata: 12.024 m

-Trim. IV reprezentand zona 2 ( portocaliu)
Suprafata: 13.323 m
Adancime maxima de extractie: 255,50 m .

-Trim. I reprezentand zona 3 ( verde)

Suprafata: 7.049 m
Adancime maxima de extractie: 255,50 m

-Trim. II reprezentand zona 4 ( maro)
Suprafata: 6.126 m

Resursele energetice necesare desfasurarii extractiei agregatelor
La exploatarea agregatelor si la amenajarea lacului piscicol se vor utiliza
carburanti necesari pentru alimentarea utilajelor si autovehiculelor.

Tabel nr. 1.1 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Denumire
Cantitate anuala
(2013 2015)
Denumire Cantitate anuala Furnizor
Exploatare agregate
167.670 m
3
Motorina 85 m
3
Rafinarii
255.150 m
3
Motorina 100 m
3
Rafinarii

Utilajele si autobasculanta vor fi alimentate din cisterna tipizata prevazuta cu
pompa de alimentare amplasata in incinta statiei de sortare-spalare a SC
MUFLONUL AGROSORT SRL.

1.6. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele
chimice folosite

Proiectul propus privind realizarea unei amenajari piscicole in extravilanul
comunei Sasarm, nu presupune utilizarea de substante sau preparate chimice.
De asemenea, in procesul tehnologic de extragere a agregatelor minerale nu
vor fi stocate substante sau preparate chimice periculoase. In perioada functionarii
amenajarii piscicole nu se vor stoca la nivelul amplasamentului substante si preparate
chimice periculoase.

In perioada de extractie a agregatelor minerale se va utiliza motorina, substanta
periculoasa incadrata conform OUG 200/2000 in categoriile substante inflamabile si
periculoase pentru mediul inconjurator ( simbol F si Xn).

Tabel 1.2 Informatii despre materiile prime
Denumirea
materiei prime
Cantitate anuala/
existenta in stoc
( m
3
/m
2
)
(2013 2015)
Clasificarea si etichetarea substantelor sau preparatelor
chimice
Categorie
Periculoase/
Nepericuloase
(P/N)
Periculozitate Fraze de risc
Motorina 185 / 12 P F, Xn R: 10, 40,

In cazul unor deversari accidentale aceste substante pot determina
impurificarea factorilor de mediu sol si apa. Cantitatile de carburanti din rezervoarele
utilajelor sunt reduse si nu pot produce poluari majore ale mediului inconjurator.
In etapa de functionare a lacului piscicol materiile prime sunt reprezentate de
puietul de peste cu care va fi populat.
Alimentarea cu apa a lacului se va face prin circulatia naturala a freaticului din
zona.

1.7.Informatii despre poluantii fizici si biologici
Sursele de zgomot sunt reprezentate de : motoare si partile in miscare a
utilajelor din exploatarea agregatelor si mijlocul de transport.
In vecinatatea amplasamentului se desfasoara activitatea de prelucrare a
agregatelor minerale (sortare-spalare).
Distanta fata de localitatea Sasarm este de cca. 1,3 km.
Tabel 1.3 Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate
Tipul
poluarii
Sursa de
poluare
Nr. Surse
de poluare
Poluare
maxima
permisa
Poluare de
fond
Poluare produsa de activitate si masuri
de eliminare / reducere
Masuri le de eli
minare/reduce
re a poluarii Pe zona
obiectivului
Pe zone de
protectie
/restrictie
aferente
obiectivulu
i
Pe zone rezidentiale, de
recreere sau alte zone
protejate cu luarea in
considerare a poluarii de
fond

Fara masuri Cu respectarea

de
eliminare/
reducere a
poluarii
masurilor de
eliminare
/reducerea
poluarii
zgomot Parti in mis-
care a utila-
jelor, mijloace
de transport
4

65 dB
Nu este
cazul
Nu este
cazul
Nu este
cazul
Nu este cazul Nu este cazul

1.8 Descrierea principalelor alternative
Terenul pe care urmeaza a fi realizat proiectul este teren neproductiv, au fost
exploatate sporadic agregate minerale.
Accesul la amplasament se realizeaza pe un drum tehnologic existent, care
asigura accesul la terenurile agricole din zona.
Terenul se situeaza in situl de importanta comunitara ROSCI0393 Somesul
Mare.

1.9 Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului
Amplasamentul se afla in extravilanul localitatii Sasarm pe malul drept la o
distanta de cca. 270 m fata de albia Somesului
Mare, comuna Chiuza, jud. Bistrita-Nasaud.
Comuna Chiuza este situata in partea
central-vestica a judetului Bistrita- Nasaud, la o
distanta de 42 km de Bistrita si 12 km de Beclean,
la jumatatea distantei
intre Beclean si Nasaud pe DN 17D.
Din punct de vedere geografic, comuna
Chiuza este situata la contactul vaii Somesului
Mare cu dealurile piemontane ale Nasaudului, iar din punct de vedere hidrografic in
bazinul Somesului Mare.
Amenajarea piscicola SASARM 10 se va realiza pe malul drept a Somesului
Mare cod cadastral II-1 la Hm 914. Terenul are o suprafata de 74.257 m
2
.
Localizarea s-a materializat in fisa de perimetru avand coordonate in SISTEM
STEREO 70 dupa cum urmeaza:

Numar punct X Y
1 635286 441684
2 635002 441816
3 634933 441672
4 634912 441645
5 634886 441560
6 634864 441517
7 735011 441436
8 635033 441437
9 635051 441446
10 635063 441461
11 635155 441622
12 635154 441654
13 635172 441692
14 635267 441650
15 635278 441652

Imagine zona amplasamentului

1.10 Documentele si reglementarile existente
Pentru proiectul analizat a fost emise urmatoarele documente si reglementari:
-Referat de expertiza hidrogeologica emis de catre Institutul National de Hidrologie
si Gospodarire a Apelor;
-Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 251 din 22.08.2013 emis de catre Administratia
Bazinala de Apa Somes Tisa
-Certificat de Urbanism emis de Primaria Comuna Chiuza.


2. PROCESUL TEHNOLOGIC

2. 1. Procesul tehnologic al exploatarii agregatelor
Amenajarea piscicola va fi realizata dupa excavarea agregatelor pe o suprafata
de 74.257 m
2
, pana la o adancime de 11,5 m.
Lucrarile de excavare vor fi executate in regie proprie de SC MUFLONUL
AGROSORT SRL Chiuza.
Perimetrul in care se va desfasura exploatarea este amplasat in terasa malului
drept al raului Somesul Mare.
Exploatarea agregatelor minerale se va realiza mecanizat cu utilajele din
dotarea societatii (draglina, excavator cu cupa, incarcator si autobasculanta).
Exploatarea agregatelor se va desfasura deasupra si sub nivelul hidrostatic.
Pentru extractia agregatelor de balastiera se identifica urmatoarele operatii:
-deschiderea zacamantului;
-pregatirea zacamantului;
-exploatarea zacamantului.

Deschiderea zacamantului



Solutia adoptata pentru inchiderea balastierei consta in principal in integrarea
lucrarilor de exploatare in planurile de urbanism si utilizarea ulterioara a excavatiilor
pentru amenajare piscicola.

2.2 Amenajarea piscicola
Amenajarea piscicola presupune realizarea urmatoarelor lucrari:
-executarea taluzurilor la un unghi de 45 ;
-amenajare berma cu latime de 2,5 m ;
-imprastierea de pamant vegetal pe taluze si in zona adiacenta malului si
insamantarea cu iarba;
-popularea lacului.
La finalizarea lucrarilor de extractie a agregatelor minerale se vor executa
taluzurile si se vor retrage utilajele din cuveta rezultata. Se va amenaja berma cu
latime de 2,5 m , terenul se va nivela, se va compacta si inierba.

Popularea lacului
Lacul se va popula cu crap si caras.

Exploatarea lacului
Amenajarea piscicola este destinata pescuitului sportiv la speciile caras si
crap, nu cresterii intensive a pestelui.

Lacul nu va fi furajat. Pescarii vor folosi momeli naturale mamaliga si boabe
de porumb
Lacul nu are prevazute goliri.

3. DESEURI - GENERAREA, MANAGEMENTUL, ELIMINAREA
SI RECICLAREA DESEURILOR

In urma implementarii proiectului (exploatarea agregatelor minerale si
realizarea amenajarii piscicole) vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:
-deseurile tehnologice din activitatea de productie sunt reprezentate de stratul de
coperta indepartat de pe suprafata zacamantului;
-deseurile menajere provenite de la personalul care exploateaza utilajele de la
exploatarea agregatelor;
- deseurile menajere generate pe amplasament in perioada functionarii amenajarii
piscicole vor proveni de la vizitatori;
-nu rezulta ape uzate industrial in perioada de constructie deci nu vor rezulta
namoluri pe suprafata amplasamentului;
- in perioada de functionare a amenajarii piscicole nu vor rezulta deseuri (lacul nu
este furajat, nu se fac goliri de fund a lacului).
Tabel 3.1 Managementul deseurilor
Denumire
deseu
Cantitate
prevazuta a
fi generata
(m
3
)
Starea
fizica
Cod deseu Cod privind
principala
proprietate
periculoasa
Cod
clasifi
care
Managementul deseurilor-
cantitate prevazuta a fi generate
(m
3
)
Valorificata Eliminata

Ramas in
stoc
Steril 40841,35 S 01 01 02 N 40841,35 - -
Ulei uzat 0,600 L 13 01* P - - 0,600 -
Acumulato
ri
4buc/3ani S 16 06 01* P - 4buc -
Anvelope 10 buc S 16 01 03 N - 10 buc -
Deseu
menajer
340 kg S 20 03 01 N - 1,5 -

La decopertarea zacamantului rezulta pamant vegetal si steril ce vor fi
depozitate pe lateralele amplasamentului fiind ulterior utilizate la amenajarea
taluzurilor si acoperirea acestora cu sol vegetal pentru refacerea amplasamentului.
Coperta si sterilul rezultate din decopertari nu reprezinta deseuri miniere
haldate, ele fiind utilizate in totalitate pentru amenajarea taluzelor.
Uleiurile uzate sunt incadrate in categoria deseurilor periculoase, manipularea si
depozitarea lor se cu respectarea masurilor de protectie a mediului. Schimbarea
uleiului se face la statia de sortare-spalare din vecinatate, proproietate a
beneficiarului. In cadrul statiei exista depozit de uleiuri organizat pe platforma
betonata, delimitat prin pereti din plasa de sarma sub acoperis tip copertina din tabla
ondulata. Periodic uleiul uzat este predat la agenti economici specializati. Statia de
sortare-spalare este autorizata din punct de vedere al protectiei mediului.
Anvelopele si acumulatorii vor fi depozitate temporar la statia de sortare-
spalare si vor urma acelasi circuitul cu cele similare provenite din activitatea statiei.
Deseul menajer ce va rezultata in perioada exploatarii agregatelor si amenajarii
lacului se va colecta impreuna cu deseul menajer de la statia de sortare-spalare, in
pubela tipizata. Evacuarea deseului menajer se face de catre firma de salubritate.
Din procesul tehnologic care se va desfasura pe amplasament nu rezulta
ambalaje.
In perioada de functionare a amenajarii piscicole nu vor rezulta deseuri (lacul
nu este furajat, nu se fac goliri de fund a lacului).

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA ELEMENTELOR
MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1. Apa

4.1.1. Hidrologie si hidrogeologie
Apele de suprafata

Amplasamentulul AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10 este
localizat pe malul drept a Somesului Mare cod cadastral II-1 la Hm 914, in bazinul
hidrografic Somes-Tisa, in zona localitatii Sasarm-extravilan, comuna Chiuza,
judetul Bistrita-Nasaud.
Cursul de apa Somesul Mare strabate de la est la vest, un sector depresionar,
separand de fapt doua unitati fizico-geografice bine individualizate si anume: la sud
dealurile din zona premontana a Transilvaniei si dealurile apartinand Platformei
Somesane de nord. Pe acest tronson albia majora este larga, cu latimi de pana la 6
km.
Lunca raului Somesul Mare contine doua niveluri de terasa si anume;
-terasa inferioara la distanta de 20 m fata de malul drept al Somesului Mare.
-terasa medie pana la limita DN 17 D.
Din punct de vedere geologic zona este reprezentata de depozite tortoniene, o
alternanta de marne cenusii-verzui cu intercalatii de tuf. Peste formatiunile tortoniene
urmeaza cele cuaternare cu sedimente aluvionare de terasa. De-a lungul vaii apar
formatiuni holocen superioare reprezentate de nisipuri, pietrisuri si bolovanis.
Amplasamentul se afla in extravilanul localitatii Sasarm, pe terasa I-a pe raului
Somesul mare, pe malul drept la o distanta de cca. 270 m fata de albia raului.
Caracteristicile raului Somesul Mare la Sasarm:
-lungime 71 km
-altitudine amonte 810 m
-altitudine aval 261 m
-panta medie 8
0
/
00
-coef sinuozitate 1,58
-suprafata 1818 km
2

-debitul mediu solid 36,7 kg/s.
-debitul de formare 493 m
3
/s ;
-debitul maxim de 5% 1.370 m
3
/s ;
-debitul maxim de 10% 1.095 m
3
/s ;
-debit mediu multianual 27,1 m
3
/s

Calitatea apei raului Somesul Mare, din punct de vedere chimic, este la nivelul
clasei I de calitate.

Apa subterana
In documentatia de specialitate pentru lunca Somesului Mare se specifica ca
granulatia mai grosiera confera o buna prmeabilitate a apei. Principalii parametri
hidrogeologici ai acestui corp sunt : qsp = 510 l /s /m, K = 2060 m /zi,
T = 100900 m
2
/zi.

In zona
amplasamentului stratul
freatic este cantonat in
stratul de pietris, nisip si
bolovanis avand o
adancime de 10,25 m. La
cota de 255,75 se gaseste
stratul de baza
reprezentat de marna.

Stratul acvifer este ecranat de stratul de marna de varsta Badeniana ce are o grosime
considerabila.
Nivelul apei freatice este influentat in mare parte de nivelul raului Somesului
Mare. O alta influenta aupra lui o reprezinta regimul pluviometric.
Geomorfologic, zona luata in studiu se afla in partea nordica a bazinului
Transilvaniei pe zona de dealuri Somesene, ce se caracterizeaza printr-un relief
colinar cu altitudini ce nu depasesc 600 m ce marginesc lunca relativ larga a
Somesului Mare. Pe acest sector, raul Somesul Mare are un curs meandrat.
Geologic, subasmentul zonei studiate este format din depozite apartinand
etajului Badenian. Peste depozitele Badeniene apar depozitele Cuaternare.
Litologic, depozitele Badeniene sunt formate din argile marnoase cenusii
vinete sistoase cu intercalatii de gresii,nisipuri si cate o data nivele de tuf vulcanic.
Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin argile prafoase, nisipoase, nisipuri,
pietris cu nisip, bolovanis si liant.
Zacamantul are o compozitie din fragmente detritice continand urmatoarele roci:
-cuartite 40 %.
-andezite 20%.
-sisturi sericito cloritoase 20 %.
-gresii 5 %.
-gnaise 6 %
-tufuri vulcanice 4 %
-calcare 5%.
Continutul in parti levigabile al nisipului este de 3,66-4,33% iar al pietrisului
este de 0,47-0,61 %.
Granulometric zacamantul este alcatuit din:
-pietris 70%.
-nisip 20 %
-bolovanis 10 %

Coloana litologica a zacamantului este:
COTA
TEREN-
m-
ADANCIME
-m-
NIVEL
HIDROSTATIC
COLOANA
STRATIGRAFICA
GROSIME
STRAT
DESCRIERE
+266,50

NA
........................
0,55 Sol vegetal

-265,95
-256,75

9,2 Pietris cu nisip si
bolovanis


-255,75

1,0

Marna

Tectonic zona se caracterizeaza prin depozite monoclinale cu cadere de 8-12
o

spre spre interiorul bazinului Transilvaniei.
Seismic, perimetrul se incadreaza conform Normativului P100-1-2006, valorile
de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare in zona judetului este a
g=
0,08g.
pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani, in timp ce perioada
de control(colt) aspectrului de raspuns Tc=0,7 sec.
Perimetrul de extractie este amplasat la o distanta de cca. 1,3 km. de localitate.
Alimentarea cu apa

Apa potabila
In perioadele de constructie si functionare nu este necesara alimentarea cu apa
potabila sau pentru uz menajer. Pentru apa potabila beneficiarul va asigura apa
potabila necesara.

Apa tehnologica
In perioada de constructie nu este necesara apa tehnologica.
In perioada de functionare sunt necesare volume de apa care sa asigure
umplerea lacului, primenirea si compensarea apei pierduta prin evapotransporatie.

Necesarul de apa pentru umplere
Lacul se va umple o singura data (datorita caracterului permanent) cu apa din
acvifer si din precipitatii. Alimentarea cu apa a lacului piscicol se face in mod
permanent cu debitele preluate din freatic prin circulatia acviferului subteran si din
precipitatii. In proiect nu sunt prevazute lucrari de impermeabilizare care sa intrerupa
circuitul acvifer din zona sau viteza de curgere a apei in acvifer (nu se va modifica
coeficientul de condustivitate hidraulica).
Directia de scurgere a apei subterane este din NNE - SSV (amonte in aval si
dinspre versanti spre albia inferioara).

Nivelul apei subterane prezinta oscilatii in functie de cantitatea de precipitatii
cazute in zona si de debitul raului Somesul Mare, acviferul din terasa este in echilibru
hidrodinamic cu debitul vehiculat de raul Somesul Mare.
Umplerea lacului se va face progresiv pe masura inaitarii lucrarilor de
exploatare a agregatelor minerale (perioada de exploatare prevazuta este de 2 ani).
Datorita fapului ca pe fundul cuvetei se intaneste un strat de marna circulatia apei
subterane se va face prin peretii laterali. Pe perioada constructiei cuvetele pot fi
asimilate cu un dren poligonal perfect in strat acvifer cu nivel liber.
Datorita permisivitatii ridicate a aluviunilor (pietris cu nisi psi bolovanis) va
exista in permanenta un curent consecvent cu gradientul hidraulic al acviferului.
Aceasta dinamica locala este in masura sa contribuie la realizarea habitatului
necesar dezvoltarii faunei piscicole.
Debitul de apa intrat in bazin prin curgerea subterana, este direct proportional cu
viteza de infiltrare, sau viteza aparenta si sectiunea reala Ar (adica suprafata golurilor
din sectiunea de scurgere: Q=Ar x v).
Viteza aparenta in nisipuri variaza intre 20 si 60 m/zi.
Q = 1738 m
2
x 20 m/zi = 34760 m
3
/zi
Volumul de apa din lac, cantonat la nivelul freaticului, este V
apa
= 344.400 m
3
.
Durata teoretica de umplere este de 238 h.

Necesarul de apa pentru primenire (intretinere)
Primenirea apei din lac se face ca urmare a circulatiei naturale a acviferului
freatic, cu o viteza de circulatie (coeficient de permeabilitate ) ce are valori cuprinse
intre 10
-2
si 10
-4
cm/s. Avand in vedere ca amenajarea este cu caracter permanent,
volumul de primenire se calculeaza pentru 365 zile pe an, (pentru bazine de crestere
se considera 1,0 l/s x ha).
Q
med intretinere
= 1,0 l/s/ha x 5,84 ha = 5,84 l/s ( 0,0058 m
3
/s )
V
zilnic
= 3600 s x 24 x 5,84 l/s = 504,58 m
3
/zi
Se constata ca schimbul total de apa se realizeaza intr-un interval de un an si
10 luni.


Necesarul de apa pentru compensarea pierderilor naturale de apa
Determinarea pierderilor de apa prin infiltratie
Avand in vedere ca alimentarea lacului este din stratul freatic si nu se
utilizeaza materiale care modifica permeabilitatea solului (taluzurile nu se
impermeabilizeaza, nu se modifica porozitatea solului) nu se modifica miscarea apei
din stratul acvifer.
Determinarea pierderilor de apa prin evaporatie
Precipitatiile medii anuale in zona sunt 668,9 mm si evaporatia 300 mm
V
EVAP
= 300 mm/an x 58.373 m
2
= 17511,9 m
3
/an = 47,98 m
3
/zi
Pierderile de apa prin evaporatie se compnseaza in timp foarte scurt.

Managementul apelor uzate
Sursa de generare a apei uzate in perioada de exploatare a agregatelor minerale
si de realizare a amenajarii piscicole este reprezentata de nevoile igienico-sanitare ale
personalului ce deserveste utilajele se genereaza ape uzate menajere.
In perioada de functionare a amenajarii piscicole nu vor exista surse de
poluare pentru apa.

Evacuarea apelor uzate menajere
Pe amplasamentul proiectului nu vor rezulta ape menajere uzate, personalul
angajat va utilize doratile existente in cadrul statiei de sortare-spalare aflata in
imediata vecinatate.

Evacuarea apelor uzate tehnologice
Nu vor exista evacuari de ape uzate in procesul de crestere a pestelui.

Evacuarea apelor pluviale
Cantitatea de ape meteorice colectata intr-un an pe amplasament s-a calculat
considerand:
-media anuala a precipitatiilor 668,9 mm;
-suprafata 74.257 m
2
.

Volumul de apa pluviala colectata intr-un an este:
V
apa pluviala
= 74.257 m
2
x 668,9 mm = 49.670,5 m
3
Apele pluviale care vor cadea pe suprafata perimetrului partial vor fi colectate
in cuveta lacului, partial se vor infiltra in sol. Aceste ape nu vor antrena substante
poluante din punct de vedere chimic apele pluviale sunt considerate conventional
curate.

Sistemul de canalizare si evacuarea apelor uzate menajere si tehnologice
In perioadele de constructie si de functionare pe suprafata amplasamentului nu
vor fi realizate instalatii de canalizare, apele menajere vor fi preluate de dotariele
existente la statia de sortare-spalare.
Pentru amenajarea piscicola nu au fost prevazute evacuari de apa din lac.

Prognoza impactului potential asupra factorului de mediu apa
In perioada implementarii proiectului
In perioada de exploatare a agregatelor minerale si amenajare a cuvetei lacului
nu vor fi emisi poluanti cu efecte megative asupra apelor de suprafata si a acviferelor
subterane din zona.
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier
specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung
direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane, nu sunt in cantitati importante
si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.
La nivelul perimetrului de exploatare pot sa apara numai poluari accidentale
ale factorului de mediu apa ca urmare a descarcarii accidentale in mediu de uleiuri
minerale si/sau hidrocarburi datorate defectarii utilajelor folosite in exploatarea
agregatelor de balastiera. In angrenajele utilajelor nu sunt stocate cantitati mari ale
acestor substante care sa produca impurificari majore are factorului de mediu apa.
In perioada realizarii proiectului, in comditii normale de functionare si cu
respectarea stricta a tehnologiei de extractie, nu se va produce impact asupra
factorului de mediu apa.


Pentru evaluarea impactului proiectului asupra raului Somesul Mare s-au luat
in considerare STUDIUL HIDROGEOLOGIC, Documentatia tehnica in vederea
avizarii din punct de vedere al gospodaririi apelor, literature de specialitate,
consultari cu proiectant in constructii si amenajari hidrotehnice si cu specialistii din
cadrul SGA Bistrita-Nasaud.
Datele care au fost luate in considerare :
-stratul freatic este cantonat in stratul de pietris, nisip si bolovanis avand o adancime
de 10,25 m (cota 263) de la suprafata solului;
-fundul lacului (stratul de baza reprezentat de marna) se gaseste la cota de 255,5;
-stratul acvifer este ecranat de stratul de marna de varsta Badeniana ce are o grosime
considerabila;
-nivelul apei freatice este influentat in mare parte de nivelul raului Somesului Mare;
-nivelul apei freatice este influentat de regimul pluviometric;
-nu sunt posibile modificari a cursului raului sau eroziuni a malului, albia raului
Somesul Mare este la distanta de min. 270 m fata de punctual cel mai apropiat de
amplasamentul amenajarii, distanta medie de la latura amenajarii piscicole la rau este
de 350 m;
-amplasamentul propus se afla in zona neinundabila;
-alimentarea cu apa a lacului se face din acviferul freatic al zonei, cantonat in lunca
raului, nivelul freaticului si dinamica acestuia este in directa legatura cu nivelul si
debitele de pe cursul de apa;
-nu se preia apa din rau pentru deservirea amenajarii piscicole, aceasta realizindu-se
prin circulatia naturala a apei subterane si cu un aport suplimentar din apele pluviale;
-debitul mediu multiannual al raului in zona amplasamentului este 27,1 m
3
/s.
Pentru evidentierea circulatiei apei subterane intre amenajarea piscicola si rau
s-a luat in considerare miscarea permanenta a apei subterane catre puturi (Manualul
inginerului hidrotehnician, pag.260 Put alimentat dintr-un rezervor vecin).
Calculele s-au efectuat pentru situatia cea mai putin favorabila si anume pentru cazul
in care cuveta este goala. Practic cuveta se umple progresiv pe masura execcutarii
lucrarilor sub nivelul freatic, transferul de apa din rau fiind mult mai redus.


Formula debitului de transfer:
q = 1,365 k(H
2
h
2
)/ lg (2l/r
0
)
H inaltimea coloanei de apa din rau 5,9 m;
H inaltimea apei in lac;
l distanta dintre rau si lac 270 m;
r
0
raza putului 100 m
Q debitul intrat din acvifer Q = 34760 m
3
/zi
Valorile debitelor la umplerea lacului sunt prezentate in tabelul urmator:
Nr. zile H (m) h (m) Debit acvifer Q
(m
3
/zi)
Debit transfer rau
q ( m
3
/zi)
q/Q (%)
1 5,9 0 34760 2093 0,089
2 5,9 0,63 34760 2069 0,088
3 5,9 1,26 34760 1997 0,085
4 5,9 1,89 34760 1878 0,08
5 5,9 2,52 34760 1711 0,073
6 5,9 3,14 34760 1500 0,064
7 5,9 3,76 34760 1243 0,053
8 5,9 4,38 34760 942 0,04
9 5,9 4,99 34760 596 0,025
10 5,9 5,59 34760 214 0,0091

Conform modelului propus, debitul de apa transferat intre cele cele doua
rezervoare pe perioada umplerii amenajarii scade parabolic de la un maxim de 2093
m
3
/zi, la inceperea umplerii, la valoarea 0 la echilibrul presiunii hidrostatice.
Se constata o scadere a debitului mai lenta in primele 4 zile, dupa care
scaderea exte aproape liniara.

Variatia debitului transferat
0
500
1000
1500
2000
2500
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Timpul de umplere / zile
D
e
b
i
t

m
c
/
s

Dupa atingerea echilibrului presiunii hidrostatice intre cele doua corpuri de apa
circulatia apei subterane se face natural.
In situatia in care nivelul apei din lac scade cu 10 cm, din rau se va transfera un
debit de apa de 70 m
3
/zi, adica 0,08 l/s,ceea ce reprezinta 0,0029% din debitul mediu
multiannual. Considerand latimea medie a raului l = 50 m si viteza apei 1,5 m/s,
scaderea nivelului apei in rau va fi de h = 0,053 mm.
Pentru o scadere a nivelului cu 20 cm a nivelului apei din lac, debitul
transferat din rau va fi de 139,5 m
3
/zi reprezentand 0,0059% din debitul mediu
multiannual.
La inceperea procesului de umplere debitul transferat dein rau va fi 2093 m
3
/zi,
scaderea nivelului apei in rau va fi de h = 0,32 mm.
In aval de amplasament este barajul de alimentare cu apa a orasului Beclean,
acumularea de apa are un volum de 200.000 m
3
, debitul zilnic mediu prelevat este Q
= 52,93 l/s. Din acumularea de apa este prevazuta alimentarea unei
microhidrocentrale cu P
instalata
= 1,092 Mw ce va uzina un debit de apa Q=29,4 m
3
/s.
Debitul mediu zilnic preluat din rau in perioada de umplere a lacului (situatia cea mai
nefavorabila) a fost calculat la Q = 0,024 m
3
/s,
Din datele prezentate rezulta urmatoarele concluzii:
-cursul raului nu va fi afectat;
-debitele de apa transferate din rau in perioada de umplere a lacului nu perturba

reginul de curgere al acestuia, alimentarea cu apa a localitatilor din aval, a
microhidrocentralei si a altor folosinte de apa.

In perioada functionarii proiectului
In perioada functionarii amenajarii piscicole, calitatea apei nu va fi influentata
deoarece lacul nu se furajaza, cresterea este extensiva, conditiile de crestere sunt
identice celor din lacurile naturale.
Calitatea apelor freatice nu se va modifica, deoarece produsii generati de
activitatea piscicola sunt de natura biogena, asimilabili usor chimico-biologic de
ecosistemul acvatic.
Literatura de specialitate, apreciaza ca o balta functioneaza ca un biofiltru
natural, iar produsele rezultate din activitatea biologica a faunei si florei lacustre
sufera un proces rapid de mineralizare care favorizeaza filtrarea apei pe verticala si
orizontala.
Amenajarea lacului va determina cresterea suprafetei luciului de apa din
zona si aparitia unor noi habitate caracteristice zonelor umede.

4.1.3. Masuri de diminmuare a impactului
Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane se impun urmatoarele
masuri:
- in perimetru nu se vor depozita carburanti;
-alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate;
-reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate;
-manipularea si stocarea materialului excavat in asa mod incat sa nu fie antrenat de
ape;
-utilizarea de utilaje si mijloace de transport in stare tehnica buna;
-verificarea periodaca a starii tehnice a utilajelor;
-instruirea angajatilor care deservesc utilajelor implicate in perioada de constructie in
vederea exploatarii corecte a acestora si de actiune in cazul aparitiei de poluari
accidentale.


4.2. Aerul
Date generale
Clima zonei este temperat continentala cu temperatura medie multianuala de 9
o

iar media lunii ianuarie este de -4
o
in timp ce media lunii iunie este de 18,6
o
C.
Precipitatiile medii multianuale au o valoare de 668,9 mm. Adancimea maxima de
inghet se gaseste la -0,9 m de la suprafata terenului dupa cum rezulta din STAS
6054/77 si a informatiilor culese de pe teren.
Data de aparitie a primului inghet:
- valoare medie : 14 octombrie
- cel mai timpuriu: 21 septembrie
- cel mai tirziu : 12 noiembrie
* Data de aparitie a ultimului inghet
- valoare medie : 24 aprilie
- cel mai timpuriu: 5 aprilie
- cel mai tirziu : 24 mai
Deoarece in zona nu exista surse care sa produca poluari semnificative ale
aerului atmosferic si datorita conditiilor de relief de larga deschidere cu o rapida
disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de excavatie a cuvetei iazului
sau de la mijloacele de transport, apreciem calitatea aerului ca fiind buna.

Surse si poluanti generati
Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de extractie a
agregatelor minerale sunt reprezentate de:
- pulberi din activitatea de excavare;
- gaze de esapament de la motoarele utilajelor si mijloacelor de transport, care vor
extrage si transporta agregatele minerale;
In zona nu exista surse care sa produca poluari semnificative ale aerului
Emisiea de praf la deplasarea pe drumul din incinta si pe drumul de acces la
statia de sortare-sialare va fi influentata de : viteza de deplasare a mijlocului de
transport, greutatea medie, numarul mediu de roti al vehiculului, textura suprafetei
drumului, respective, umiditatea acestuia etc.

Pentru calculul cantitatii de praf s-a utilizat metodoologia Corinair
Poluantii din gazele de esapament s-au calculat conform metodologiei
CORINAIR, pentru Non-road mobile and machine
Rezultatele sunt prezentate in tabelul urmator:
Factor de
emisie
CH
4
CO CO
2
N
2
O NH
3
NM
VOC
NO
x
PM
10
PM
2,5
TSP
g/t
combustibil
55 10.722 3160 135 8 3385 32.792 2086 2086 2086
Total kg 8,55 1666,2 491,1 20,98 1,24 526 5095,9 324,16 324,16 324,16

In perioada de functionare a amenajarii piscicole nu vor exista emisii in aer de
pe suprafata amplasamentului.

Protectia factorului de mediu aer
Masurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenarii
pulberilor de catre autocamioane sunt masuri de tip operational specifice acestui tip
de surse.
Pentru reducerea emisiei de praf in atmosfera va lua urmatoarele masuri:
-mentinerea starii tehnice a drumului de deplasare a basculantei in perimetrul de
exploatare si in statia de sortare-spalare;
- deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pamant sau balastate cu
viteze de maxim 30 km/h;
-mentinerea starii tehnice a utilajelor, se vor efectua in mod regulat reviziile tehnice
la mijloacele auto pentru ca, pe toata perioada de exploatare a agregatelor, acestea sa
se incadreze in prevederile NRTA 4/1998.

4.3. Zgomotul si vibratiile

Surse de zgomot
Sursele de zgomot sunt motoarele si partile in miscare a utilajelor utilizate la
excavarea, incarcarea si transportul utilajelor.
Nivelul de zgomot variaza in corelatie cu tipul si intensitatea operatiilor, tipul
utilajelor in functiune, regim de lucru, suprapunerea numarului de surse si dispunerea

pe suprafata orizontala si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale sau artificiale
cu rol de ecranare.
Nivelul de zgomot, in zona utilajelor are valori cuprinse intre 80 115 dB(A).
Activitatile de excavare se incadreaza in categoria locurilor de munca in spatiu
deschis, si se raporteaza la limitele admise conform Normelor de Protectie a Muncii,
care prevad ca limita maxima admisa la locurile de munca cu solicitare neuropsihica
si psihosenzoriala normala a atentiei 90 dB (A) nivel acustic echivalent continuu
pe saptamana de lucru. La aceasta valoare se poate adauga corectia de 10 dB(A) in
cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).
In vecinatatea amplasamentului este statia de sortare-spalare, terenuri agricole si raul
Somesul Mare.
Avand in vedere distanta pana la localitatea Sasarm (de peste 1,3 km), se considera
ca zgomotele generate pe amplasament in perioada de constructie nu vor genera
discomfort la nivelul comunitatilor locale.

Protectia impotriva zgomotului
Zgomotele produse pe suprafata amplasamentului in perioada de implementare
a proiectului nu pot fi eliminate dar pot fi reduse astfel:
- pe perioada stationarii autobasculantei si in perioada de repaus motoarele
mijloacului de transport si a utilajelor vor fi oprite;
- se va urmari buna functionare a utilajelor si autocamioanelor astfel incat eventualele
defectiuni sa nu genereze zgomote cu intensitate mai mare decat valoarea prevazuta
in cartea tehnica.
In perioada de functionare amenajarea piscicola nu se va constitui intr-o sursa
de zgomote si vibratii.

4.4. Solul
Din punct de vedere al formei principale de relief comuna CHIUZA se
incadreaza in categoria deal.
Tipurile de sol, textura si suprafata ocupata de aceste sunt prezentate in tabelul
urmator:

Nr.
crt
Tipuri de sol Textura Suprafata
(ha)
1 Luvisoluri albice pseudogleizate Lutonisipoasa 160
2 Luvisoluri albice tipice, holoacide Lutonisipoasa 215
3 Soluri aluviale (inclusiv protosoluri aluviale) frecvent
gleizate
Textura variata 1248
4 Soluri brune acide si litosoluri Nisipolutoasa 427
5 Soluri brune argiloiluviale molice-pseudogleizate
(inclusiv slab luvice)
Lutoargiloasa 180
6 Soluri brune luvice pseudogleizate si luvisoluri albice
pseudogleizate
Textura variata 116
7 Soluri brune luvice tipice, oligobazice si/sau holoacide si
luvisoluri albice tipice, holoacide
Lutonisipoasa 964
8 Soluri brune luvice tipice Lutonisipoasa 362
9 Soluri brune luvice, erodate si erodisoluri Lutoargiloasa 128
10 Soluri brune luvice, erodate si erodisoluri Lutonisipoasa 71
11 Soluri brune luvice, erodate, soluri brune argiloiluviale,
erodate si
erodisoluri
Lutoargiloasa 330
12 Soluri brune luvice, erodate, soluri brune argiloiluviale,
erodate si
erodisoluri
Lutoasa 147
13 Soluri gleice Textura variata 85



Solul prezent pe amplasament
Solul in zona amplasamentului este de tip alluvial cu textura lutoargiloasa.
Terenul in perimetrul de implementare a proiectului este neproductiv, dupa
stratul vegetal cu grosime de 0,55 m, urmeaza un strat de pietris si bolovanis cu
grosime de pana la 11 m. Pe suprafata analizata in ultimii ani s-au extras sporadic
aggregate minerale, nu au fost depozitate deseuri, nu s-au executat fertilizari.

Surse de poluare a solurilor
Sursele posibile de poluare pe perioada de constructie sunt reprezentate de:
- pierderi accidentale de carburanti si uleiuri in cazul unor defectiuni la rezervoarele
utilajelor;
-depunerea de pulberi transportate de vant.

Prognozarea impactului
Impactul potential asupra factorului de mediu sol in perioada de constructie
Impactul asupra factorului de mediu sol va fi unul fizic concretizat in perioada
de amenajare a cuvetei lacului prin indepartarea copertei si prin excavarea cuvetei.

La descoperirea zacamantului se va decoperta un stat de pamant vegetal cu grosimea
variabila intre 0,4 0,9 m, grosimea medie 0,55 m rezultand un volum de 40841,35
m
3
de sol vegetal ce va fi depozitata separat pe amplasament in vederea folosirii
ulterioare la amenajarea taluzurilor amenajarii piscicole.
Cantitatea de depozite litologice care urmeaza a fi exploata in in scopul
infiintarii amenajarii piscicole este cca 522 000 m
3
(agregate minerale si steril).
Deoarece in procesul tehnologic nu se folosesc si nu rezulta substante sau
compusi periculosi care sa fie eliberati in mediu sunt posibile numai poluari
accidentale ale factorului de mediu sol.
Pe amplasament nu se depoziteaza produse petroliere, alimentarea cu
catburanti se va realize la statia de sortare-spalare din vecinatate.
Producerea unor poluari accidentale de pe amplasament in perioada de
constructie a amenajarii piscicole este putin probabila.

Impactul potential asupra factorului de mediu sol in perioada de functionarea
Prin amenajarea iazului piscicol se modifica proprietatile terenului. Astfel, o
suprafata de 58373 m
2
va fi acoperita cu luciu de apa, deci solul nu va mai fi
reprezentat ca factor de mediu in perimetrul respectiv. Restul suprafetei de pe
amplasament va fi acoperita cu coperta si sol vegetal provenite din etapa de excavare
a terenului, pe care se vor realize insamantari cu ierburi perene.
Aceste actiuni vor determina cresterea diversitatii de specii vegetale pe
amplasament, care va avea drept consecinta popularea zonei cu specii faunistice
pentru care in prezent conditiile de habitat nu sunt favorabile. Cresterea
biodiversitatii in zona va avea influenta pozitiva asupra desfasurarii proceselor
pedologice.
Suprafetele invecinate sunt reprezentate de terenuri neproductive si terenuri
agricole. Prin implementarea proiectului calitatea sau folosinta acestora nu va fi
influentata.
In perioada de functionare a amenajarii piscicole nu vor exista utilaje care sa
determine poluarea solului.

In perioada functionarii amenajarii piscicole nu se va manifesta impact
asupra factorului de mediu sol.

Masuri de diminuare a impactului
Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere al
protectiei mediului constituie obligatia factorilor implicati pentru limitarea efectelor
adverse asupra solului si subsolului in perioada executiei obiectivului.
Exploatarea depozitului se va face conform cu documentatia, organizat, numai
din perimetrul autorizat, dupa obtinerea permisului de exploatare.
Se vor avea in vedere urmatoarele:
-interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii a mijloacelor de transport, utilajelor si
echipamentelor folosite in incinta obiectivului, cu exceptia situatiilor de urgenta
(imobilizarea utilajului pe amplasament);
-stationarea mijloacelor de transport in incinta obiectivului sa se faca numai in
spatiu special amenajat, unde eventualele scurgeri accidentale de produse petroliere
pot fi imediat indepartate cu material absorbant;
-interventia cu material absorbent in cazul unor poluari accidentale cu produse
petroliere;
-pastrarea starii tehnice a drumurilor tehnologice;
-respectarea vitezei de deplasare a mijloacelor de transport;
-extragerea si depozitarea separata a paturii de sol vegetal, in zona prevazuta in acest
scop; adoptarea tuturor masurilor constructive si tehnice, necesare pentru conservarea
si protejarea acestui depozit.

4.4 Geologia subsolului

Terenul propus pentru amenajare se gaseste pe terasa I-a a Somesului Mare pe
malul drept in extravilanul localitatii Sasarm com. Chiuza.
Geomorfologic, zona luata in studiu se afla in partea nordica a bazinului
Transilvaniei pe zona de dealuri Somesene, ce se caracterizeaza printr-un relief

colinar cu altitudini ce nu depasesc 600 m ce marginesc lunca relativ larga a
Somesului Mare. Pe acest sector, raul Somesul Mare are un curs meandrat.
Geologic, subasmentul zonei studiate este format din depozite apartinand
etajului Badenian. Peste depozitele Badeniene apar depozitele Cuaternare.
Zona este reprezentata de depozite tortoniene, o alternanta de marne cenusii-
verzui cu intercalatii de tuf. Peste formatiunile tortoniene urmeaza cele cuaternare cu
sedimente aluvionare de terasa. De-a lungul vaii apar formatiuni holocen superioare
reprezentate de nisipuri, pietrisuri si bolovanis.
Grosimea stratului de agregate minerale(nisip, pietris si bolovanis) poate ajunge
pana la 11 m.
Zacamantul are o compozitie din fragmente detritice continand urmatoarele roci:
-cuartite 40 %.
-andezite 20%.
-sisturi sericito cloritoase 20 %.
-gresii 5 %.
-gnaise 6 %
-tufuri vulcanice 4 %
-calcare 5%.
Continutul in parti levigabile al nisipului este de 3,66-4,33% iar al pietrisului
este de 0,47-0,61 %.
Granulometric zacamantul este alcatuit din:
-pietris 70%.
-nisip 20 %
-bolovanis 10 %

Tectonic zona se caracterizeaza prin depozite monoclinale cu cadere de 8-12
o

spre spre interiorul bazinului Transilvaniei.
Seismic, perimetrul se incadreaza conform Normativului P100-1-2006, valorile
de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare in zona judetului este a
g=
0,08g.
pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani, in timp ce perioada
de control(colt) aspectrului de raspuns Tc=0,7 sec.

Impactul prognozat
Pentru extragerea agregatelor minerale va fi utilizata o suprafata de 74.257 m
2
.
Lucrarile de exploatare si realizarea amenajarii piscicole vor conduce la scoaterea din

circuitul natural a unei suprafete de teren de 58.373 m
2
si crearea unor noi forme de
relief, artificiale. Aceste lucrari nu conduc la schimbari majore in mediul geologic,
care sa aiba effect ireversibil asupra conditiilor hidrogeologice, hidrologice, zonelor
umede, biotipurilor.
Din punct de vedere chimic, calitatea subsolului nu va fi afectata, lucrarile de
exploatare vor conduce doar la schimbari ale morfologiei terenului, a proprietatilor
fizico-mecanice si termice ale solului.
Astfel, tinand cont de tipul de activitate, urmare a exploatarii resursei minerale,
va exista impact rezidual, ireversibil, reprezentat de dislocarea definitiva a rocii,
indiferent de masurile de reducere implementate.
Impactul produs de activitatea desfasurata se manifesta prin:
- excavarea volumului de resurse minerale avizat, aspect ce conduce la agresarea
subsolului si la modificarea peisajului prin realizarea bazinelui piscicol;
- activitatea de exploatare afecteaza microflora si microfauna caracteristica ce
vietuieste in sol si subsol, prin dislocarea habitatului natural al acestora si prin
zgomotul generat de utilaje. Acest fapt va conduce la migrarea eventualelor specii de
mezofauna in vecinatatea perimetrului.
Potentiale surse de poluare a subsolului pot fi considerate urmatoarele aspecte:
- depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, rezultate din activitatile desfasurate pe
amplasament;
- scurgeri accidentale de produse de la utilaje si autovehicule;
- evacuari de ape uzate in incinta organizarii de santier.

Masuri de diminuare a impactului
Proiectul prevede anumite masuri, care sa minimizeze riscurile de poluare a
subteranului:
-nivelul maxim de extractie respectiv cota de 255,75 va fi fundul lacului;
-fiecare taluz al lacului va fi nivelat la un unghi de 45
o
pentru a asigura stabilitatea
acestuia;

- in perimetru nu se vor depozita carburanti, alimentarea cu carburanti se va face de
la cisterna tipizata aflata la statia de sortare-spalare;
- alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate;
- reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate;
- utilizarea de material absorbant pentru eliminarea scurgerilor accidentale de
produse petroliere si evitarea migrarii acestora;
-personalul angajat, pentru necesitatile fiziologice, va utilize dotarile existente la
statia de sortare.

4.5 Biodiversitatea

Vegetatia
Amplasamentul este acuperit cu vegetatie ruderala, pe cea mai mare suprafata
domina un strat ierbos in care sunt prezente Lolium perenne, Plantago major,
Sonchus arvensis, Inula helenium, Elymus repens, Pastinaca graveolens, Galium
aparine, Angelica silvestris, Festuca arundinacea etc. La partea sud-estica (spre rau)
este present arboret de Salix alba.
In structura floristica a acestor cenoze lemnoase nu sunt prezente specii rare
sau vulnerabile de plante de interes national sau comunitar.
Suprafetele cultivate sunt utilizate pentru cultura porumbului si graului pe arii
reduse. Campurile cultivate apar mozaicat, suprafetele nefiind supuse agriculturii
intensive, de tip monocultura.
Amplasamentul analizat se situeaza in situl raul Somesul Mare, codul
ROSCI0393, declarat conform Ordinului ministrului mediului si padurilor
nr.2387/2011 ca sit de importanta comunitara. Intregul sit se afla in judetul Bistrita-
Nasaud.
Datele referitoare la sit sunt conform Formularului Standard Natura 2000.

Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Rezident
a
Reprodu
cere
Iernat Pasaj Sit
Pop
Conse
vare
Izol
are
Global

1355
Lutra lutra P C B C B

Lutra lutra (Vidra de rau) cod 1355 face
parte din familia Mustelidae, subfamilia
Canoidea. Se inrudeste cu alte animale din
aceeasi familie, precum: hermelinele, dihorii,
nevastuicile, jderii si viezurii. Este un mamifer
adaptat la viata acvatica, cu un corp lung de
cca. 0,7-0,9 m, coada groasa la baza si
ascutita la varf, conica, musculoasa, lunga de
0,4 m, greutatea de 8-14 kg.
Habitat: prefera zona apelor (de la campie pana la munte), astfel fiind intalnita in
toata tara. Iarna, se deplaseaza si pe uscat cu miscari greoaie, zona de vanatore fiind
de cativa kilometri (este un animal semi-acvatic). Isi face vizuini sub forma de
scobituri subterane cu doua iesiri, una sub apa, una spre uscat, sub arborii de pe malul
apelor. Se hraneste in special cu peste, crustacee, broaste, unele mamifere si pasari
acvatice. La pestii mari, lasa resturi pe mal (capetele si oasele mai lungi ale acestora).
Vaneaza cca. 3-5 ore/zi, cantitatea de hrana variind in functie de anotimp. Este un
animal foarte activ in timpul noptii.
Se imperecheaza in luna februarie; dupa o gestatie de 9 saptamani, femela face
2-4 pui, care pana la varsta de 4 saptamani sunt orbi si neajutorati. Este un animal
care se imblanzeste usor si se ataseaza de omul care il ingrijeste.
Amplasamentul analizat nu constituie habitat pentru vidra, prezenta acesteia
fiind strans legata de vegetatia existaenta pe malul apelor ce ofera apapostsi locuri de
cuibarire.
In aval de amplasament, in vecinatatea malului, au fost identificate urme de a
unui drup de vidre, 3 adulti si un pui. Arealul este vizitat de un grup de vidre din
populatia existenta in Somesul Mare. La aceasta data nu exista un inventar ala
populatiei de vidre din zona analizata.
Impactul asupra populatiilor speciei in perioada de implementare a
proiectului va fi neutru. Realizarea amenajarii piscicole va fi o sursa suplimentara

de hrana - va avea impact pozitiv. Consideram ca vor fi conditii pentru a asigura
conservarea speciei pe termen lung.
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
Cod Specie Rezidenta Repro
ducere
Iernat Pasaj Sit
Pop
Conse
vare
Izol
are
Global
1188 Bombina
bombina
P C B C B
1193 Bambina
variegata
P C B C B
1220 Emiys orbicularis P C B B B

Bombina variegata (buhai de balta cu burta galbena) cod 1193
Phylum Vertebrata
Clasa Amphibia
Ordinul Anura
Familia Discoglossidae
Buhaiulul de balta cu burta galbena are corpul
de dimensiuni mici, aplatizat, atingand in lungime 4 -
5 cm, prezentand un cap mare. Caracteristic acestei
specii este secretia glandulara, extrem de toxica.
Deosebirea dintre masculi si femele o constituie
forma mai zvelta a corpului. Spatele acestuia este
cafeniu-pamantiu, galbui/ masliniu mai mult sau mai putin amestecat cu negru. Mai
frecvent decat la specia Bombina bombina apar indivizi partial sau total verzi.
Buhaiulul de balta cu burta galbena este o specie cu activitate atat diurna cat si
nocturna, preponderent acvatica. Este sociabila, foarte multi indivizi de varste diferite
putand convietui in balti mici. Hrana acesteia consta din insecte, viermi, moluste
mici, terestre si acvatice. Traieste de preferinta in ape statatoare, aparand pe maluri
dimineata si catre seara. Prin octombrie - noiembrie se ascund in namol sau se
ingroapa in pamant, pentru iernare.
Este o specie rezistenta si longeviva, iar secretia toxica a glandelor dorsale o
protejeaza foarte bine de eventualii pradatori. De aceea, aproape orice ochi de apa din
cadrul arealului, este populat de aceasta specie, care poate realiza aglomerari
impresionante de indivizi in baltile mici, avand o capacitate mare de adaptabilitate
inclusiv in ecosisteme foarte populate. Aceasta se deplaseaza bine pe uscat putand
coloniza rapid noile balti aparute. Aceasta specie este intalnita aproape pretutindeni,
unde gaseste un minim de umiditate, de la 150 m pana la aproape 2000 m altitudine.

Amplasamentul analizat nu constituie habitat pentru Bombina varigata, in zona
perimetrului de implementare a proiectului nu exista balti si/sau terenuri mlastinoase.


Buhaiul de balta cu burta galbena nu a fost identificat pe amplasament sau in
vecinatatea acestuia.

Bombina bombina (buhaiul de balta cu burta rosie) cod 1188
Corpul este indesat, turtit, de dimensiuni
mici, lungimea 4 - 5 cm. Capul este relativ mic,
avand lungimea egala cu latimea, cu botul rotunjit.
Ochii sunt foarte proeminenti, avand pupila
triunghiulara.
Este o specie diurna, predominant acvatica.
Intra in apa primavara devreme, in martie si se
retrage pentru hibernare in octombrie. Ierneaza pe
uscat in ascunzisuri.
Reproducerea prin aprile-mai; in conditii favorabile de mediu se poate repeta
in august.
Inoata cu usurinta. Pe sol inainteaza prin sarituri mici. Se hraneste cu insecte,
melci mici si viermi. Datorita glandelor veninoase din piele, are putini dusmani. Daca
este surprins pe uscat, se intoarce cu abdomenul in sus, o face pe mortul.
Specia este vulnerabila in special datorita disparitiei a numeroase habitate
prielnice. Nepretentioasa, traieste in orice ochi de apa, permanent sau tempor, in balti
de la ses si campie, urcand si in regiunea dealurilor, la altitudini intre 0-400.
In zona perimetrului de implementare a proiectului nu exista balti si/sau
terenuri mlastinoase. In zona analizata malurile raului sunt indiguite, nu exista
terenuri pe care sa se formeze balti.
Buhaiul de balta cu burta rosie nu a fost identificat pe amplasament sau in
vecinatatea acestuia.

Emys orbicularis (broasca testoasa de rau) cod 1220
Descriere: la mascul, carapacea are 14-17 cm iar coada 6-
9 cm, iar carapacea la femela are 14-18 cm, coada 6-8 cm.
Carapacea la adulti are forma eliptica, putin mai lata
posterior decat anterior, iar la exemplarele tinere este
rotunjita, cafenie-intunecat. La adulti, carapacea are
fondul cafeniu-intunecat, cafeniu-rosiatic sau negru cu
pete rotunde sau linii intrerupte galbene, mai mult sau mai
putin numeroase, dispuse in raze pe fiecare dintre placi ,
iar plastronul galben deschis sau galben-roscat, cafeniu
sau aproape complet negru.
Reproducerea: Femela depune, prin mai-iunie, 4-16 oua mai mult sau mai putin
cilindrice; clocirea dureaza, in functie de temperatura solului, 3-5 luni. Puii apar, cel
mai adesea, in primavara anului urmator.
Hrana: Se hraneste cu viermi, insecte de apa, raci, scoici, mormoloci si pestisori;
mananca obisnuit sub apa.

Habitat: In fauna tarii destul de comuna, traieste in ape statatoare, maloase, si in cele
cu curs linistit; inoata si se scufunda foarte bine.

In zona perimetrului de implementare a proiectului nu exista balti si/sau
terenuri mlastinoase. In zona analizata malurile raului sunt indiguite, nu exista
terenuri pe care sa se formeze balti.
Broasca testoasa de rau nu a fost identificata pe amplasament sau in
vecinatatea acestuia, prezenta ei o putem considera cel mult probabila.

Specii de pesti enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Rezidenta Reprodu
cere
Iernat Pasaj Sit
Pop
Conse
vare
Izolar
e
Global
1134 Rhodeus sericeus
amarus
P C B C C
1130 Aspius aspius P C B C B
1122 Gobio
uranoscopul
P C B C B
1124 Gobio
albipinnatus
P C B C C
2511 Gobio kessleri P C B C B
1146 Babanejewia
aurata
P C B C B

Rhodeus sericeus amarus (boarca, bortanica,
chisoaga, behlita, plutica, blehnita, anghelina,
carasoaica, ochenica ) cod 1134
Ordinul: Cypriniformes
Subordinul: Cyprinoidei
Formilia: Cyprinidae
Genul: Rhodeus
Descriere : corpul este inalt si puternic comprimat lateral, capul este comprimat
lateral, lungimea sa reprezentand 19,5-27% din cea a corpului. Lungimea botului
reprezinta 27-34% din cea a capului. Gura este mica, subterminala, semilunara;
deschiderea ei ajunge pana sub nari, iar mandibula se insereaza sub jumatatea
anterioara a ochiului. Buzele sunt subtiri si intregi.
Dimensiuni: in mod obisnuit, lungimea adultilor variaza intre 31-60 mm fara caudala;
talia maxima este de 78 mm.
Habitat: traieste exclusiv in ape dulci, lipsind chiar in cele foarte usor salmastre.
Prefera apele statatoare sau usor curgatoare de aceea, in rauri, se intalneste mai ales
in bratele laterale, dar este destul de frecventa si in plin curent, pana aproape de zona
montana, mai ales in Transilvania, Banat si Suceava. Raspandirea sa este legata de
prezenta lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Nu intreprinde migratiuni.
Reproducerea are loc de la sfarsitul lui aprilie pana in august.
Se hraneste cu alge filamentoase si unicelulare, resturi de plante superioare si
detritus; intamplator ingereaza si organisme animale.

Raspandire geografica: exista in majoritatea raurilor si mai ales in bratele moarte si
baltile din lungul lor, in Tisa si Iza, la Sighet, in Somesul Mare, de la Beclean, in
Somesul Mic, din aval de Gherla; in Mures, in zona Toplita, in Tarnava Mare, din
amonte de Blaj, pana la varsare; in iazurile de la Zaul de Campie, Taga si Taureni din
Campia Transilvaniei.

Boarca a fost identificata in zona amplasamentului, prezenta ei poate fi
considerata cel mult probabila.

Aspius aspius (Avat, aun, boulean, butoi, fat, hant, peste lup, vanator, vulcan,
vrespe) cod 1130
Familia: Ciprinide
Raspandire: in Dunare,in garlele si baltile limitrofe Dunarii, Prut,Somes, Cris, Tisa,
Bega, Timis.
Descriere:
Lungime: 50 - 60 cm (exceptional 1m)
Greutate: 4 - 7 kg (exceptional 15 kg)
Aspect: trup alungit, zvelt usor comprimat
lateral, capul conic, gura mare, taliata oblic in
sus, falca de jos mai iesita, solzi marunti si doua
siruri de dinti ascutiti in fundul gurii. Pe spate este negru-albastrui, pe coaste
albastrui-alb, iar pe burta, alb ca zapada. Aripioara dorsala si coada bat spre vanat, iar
celelalte spre rosu.
Mod de viata: traieste in toate raurile de ses, insa urca si pana in regiunea desisurilor;
ii plac apele clare si repezi, dar il intalnim si in lacurile si baltile adanci, cu fundul
nisipos si pietros. Vaneaza aproape numai la suprafata si numai ziua, in special la
rasarit si la apus.
Se hraneste cu: pesti de talie mica, prefera obletele

Realizarea proiectului va avea impact neutru asupra ihtiofaunei.
Avatul a fost semnalat in zona. Impactul proiectului asupra populatiilor
speciei va fi neutru, existand conditii pentru a asigura conservarea speciei pe termen
lung.

Gobio uranoscopul (Chetroc, Petroc, Petrosel, Morcoci. ) cod 1122
Raspandire: Subspecie caracteristica regiunii
rasaritene a bazinului dunarean, fiind intalnit in
zonele superioare ale raurilor repezi.
Biologie: Lungimea obisnuita este de 7-8 cm
dar in mod exceptional poate ajunge pana la 15
cm. Pedunculul codal este mai lung decat
inaltimea corpului, gatul si pieptul sunt
acoperite de solzi, musatile lungi si ochii mici.

Coloratia este in general cenusie-bruna, cu reflexe albastrui, burta este alb-galbuie.
Corpul este patat cu pete mari negre.
Este un peste foarte sensibil, apele in care traieste trebuie sa fie bine oxigenate.
Prefera zonele cu apa mica si curent repede. Se hraneste cu larve de insecte, crustacei
si resturi vegetale.

Chetrocul nu a fost identificat in vecinatatea amplasamentului, prezenta lui
poate fi considerata cel mult probabila.

Gobio albipinnatus (porcusorul de nisip) cod 1124
Aceasta specie se caracterizeaza printr-
o talie mica pana la mijlocie avand o lungime
totala maxima de pana la 12 cm. Spinarea si
abdomenul rotunjite. Capul mai mult sau mai
putin comprimat lateral. Buzele subtiri,
nepapiloase. O pereche de mustati. Solzi
persistenti. Fata dorsala a corpului, pana la
insertia dorsalei, comple acoperita cu solzi.
Solzii de pe baza analei nu sunt latiti. Spinii
branhiali scurti si distantati. Dintii faringieni dispusi pe doua randuri, incarligati la
varf si nezimtati. 7 exceptional 8 radii divizate in dorsala. Ochii mari, aproape egali
cu spetiul interorbitar. Corpul relativ inalt si comprimat lateral; pedunculul caudal
mai inalt decat gros. 4 solzi intre linia laterala si ventrale. Fata superioara este
galbuie-cenusie deschis, fata dorsala a capului cenusie inchis, cu pete si dungi mai
intunecate. Pe laturi 7-8, rar 6 sau pana la 12 pete rotunde.
Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin
sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu
apa mai rapida sau statatoare si fund malos. Traieste mai mult solitar, uneori in
carduri mici. Se hraneste doar cu fauna bentonica, in special diatomee, efemeroptere,
etc. Reproducerea are loc in perioada mai si iunie. Pe teritoriul national specia are un
areal sub media speciilor de pesti din Romania; arealul se afla in scadere in ultimii
zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate
scazuta/medie.

Porcusorul de nisip nu a fost identificat in vecinatatea amplasamentului,
prezenta lui poate fi considerata cel mult probabila.

Gobio kessleri (petroc) cod 2511
Aceasta specie se caracterizeaza prin corp scund si gros sau relativ analt si slab
comprimat lateral. Pedunculul caudal gros si cilindric, grosimea sa an general mai
mare decat analtimea minima. Ochii de marime foarte variabila, an general apreciabil
mai mici decat spatiul interorbitar. Solzii laterali totdeauna simtitor mai analti decat
lungi. Mustatile de lungime variabila. Pietul si istmul nu au solzi. Solzii spatelui sunt
prevazuti cu striuri epiteliale an relief. Anusul este situat mai aproape de baza

ventralelor decat de insertia analei.
Traieste an cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului
pana an zona crapului; an unele rauri mici de ses traieste an zona cleanului. Prezenta
speciei este legata de o viteza a apei de 45 - 65, rar pana la 90 cm/s; aceasta viteza
este caracteristica raurilor de campie, si anume portiunilor lor putin adanci, cu
substrat nisipos. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul
Romaniei. Traieste an cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei
scobarului pana an zona crapului; an unele rauri mici de ses traieste an zona
cleanului. An portinile de rau cu o viteza a apei de 45-65 cm/s, putin adanci, cu fund
nisipos, indivizii speciei sunt numerosi, traiesc an carduri mari de pana la cateva sute
de exemplare. Puietul formeaza carduri mari, care stau an apa mai anceata.
Reproducerea are loc an luna iunie. Hrana consta mai ales din diatomee, mai apoi din
nevertebrate. an ultimii zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o
specie cu vulnerabilitate scazuta/medie.

Petrocul este semnalat in zona. Impactul proiectului asupra populatiilor
speciei va fi neutru, existand conditii pentru a asigura conservarea speciei pe termen
lung.

Sabanejewia aurata (dunarita) cod 1146
Aceasta specie face parte din supraclasa
pestilor ososi, osteichthyes, clasa
actinopterygii, subclasa neopterygii, infraclasa
teleastei, supraordinul ostariophysi, ordinul
cypriniformes, familia cobitidae, genul cobitis
aurata. In genul cobitis aurata, corpul pestilor
este usor turtit lateral. Inaltimea acestor pesti
este variabila. Au cate 5-17 pete laterale, de
marime si aspecte foarte variabile. In lungul musculaturii laterale, septul nu apare ca
o dunga longitudinala neagra, nu este vizibil prin transparenta tegumentului, iar
petele laterale nu se contopesc cu el. La baza totdeauna are cate o pata, dorsala si
ventrala, mica. In apele noastre, specia este reprezentata prin 4 subspecii. Dunarita
are lungimea de 5-10 cm, si in gura la mascul se gasesc 7-8 dinti faringieni si 9-11 la
femele. Corpul dunaritei, este relativ scurt, inalt si gros. Inaltimea sa maxima se
cuprinde de 5-6 ori in lungime fara coada. Are spatele arcuit. Are solzii, mici,ce se
acopera unii pe altii.
Este o specie endemica in Dunare la peste 20 m adancime, la Cazane, Corabia,
Oltenita, Silistra, Calarasi si n Cerna, Beloreca, Nera, Arges, Olt. Se mai intalneste
pe funduri pietroase, si se hraneste cu insecte si larvele acestora. Se reproduce in
lunile aprilie-iunie, n rauri mici, repezi si pietroase.
La aceasta data nu sunt harti cu arealele de distributie ale acestor specii de
ihtiofauna identificate.


Dunarita nu a fost identificata in zona din vecinatatea amplasamentului
prezenta ei poate fi considerata cel mult probabila.

Integritatea sitului Natura 2000 - ROSCI0393 Somesul Mare nu este afectata de
proiectul prezentat in etapa de functionare a amenajarii piscicole deoarece:
-nu sunt preluate cantitati de apa din raul Somesul Mare, pentru alimentare si
primenire se utilizeaza apa din freatic prin circulatia naturala a stratului acvifer in
subsolul amplasamentului. Volumul de apa trasferat prin acvifer din rau in lac in
perioada de umplere este nesemnificativ;
-nu sunt emisii in apa;
-vor exita emisii de poluanti in aer numai in perioada de constructive. Pe
amplasament sunt conditii de dispersie rapida a acestora ;
-nu sunt emisii in sol.

Prin activitatile desfasurate in perioada de constructie excavarea cuvetei
lacului, proiectul nu are impact negativ asupra vegetatiei naturale din zona (terasa
sau albie), amenajarea piscicola fiind amplasata pe un teren neproductiv.
In etapa de functionare a amenajarii piscicole proiectul va determina
cresterea diversitatii biologice in regiune prin aparitia unor habitate de zone umede
preferate de multe din specii citate in formularul Natura 2000.

4.6 Peisajul
Peisajul din vecinatatea amplasamentului propus pentru realizarea amenajerii
piscicole este partial antropizat, aspectul fiind generat de prezenta terenurilor utilizate
pentru culture agricole, de exploatarile de balast din zona si de statia de sortare-
spalare.
La finalizarea lucrarilor amplasamentul va avea un aspect placut, impactul
asupra peisajului va fi pozitiv.

4.7 Mediul social si economic
Excavarea acumularilor de agregate minerale in vederea realizarii cuvetei
lacului va contribui la sustinerea activitatii economice din zona cu materiale necesare
realizarii obiectivelor de constructii. Va avea un impact pozitiv prin crearea de noi
locuri de munca, nu numai la nivelul strict al acestui obiectiv.

Amenajarea lacului piscicol va determina aparitia unui punct recreere si de
atractie turistica.

4.8 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
Amplasarea iazului piscicol nu va avea impact asupra conditiile culturale,
etnice sau de patrimoniu din zona.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alegerea amplasamentului pentru obiectivul propus s-a facut datorita existentei
rezervei geologice. Amplasamentul nu necesita realizarea drumurilor de acces.
Din punct de vedere tehnologic, s-a optat pentru solutii care sa genereze
disconfort minim, raportat la zgomot si vibratii in momentul exploatarii, distante mici
de parcurs intre zona exploatabila si statia de sortare.
Din punct de vedere al impactului asupra biodiversitatii, s-a optat pentru un
teren antropizat, solutionandu-se astfel problemele de mediu printr-o sistematizare a
exploatarii resurselor minerale si realizarea unei investitii cu impact pozitiv asupra
mediului.
Alternativele relevante posibile, care au fost studiate pentru proiectul analizat,
pot fi grupate in doua categorii: alternativa zero (nerealizarea proiectului) si
alternativa realizarii proiectului.

Alternativa zero (nerealizarea proiectului)
Prin nerealizarea proiectului propus, zona analizata va contiua sa fie o zona
nevalorificata la potential maxim sau exploatata aleatoriu (fara refacerea zonei de
excavare), avand in vedere existenta resurselor de materiale de constructii, cum ar fi
depozitele de nisipuri si pietrisuri.

Amplasamentul ar ramane un un spatiu neorganizat pe care s-ar instala o
vegetatie ruderala cu specii fara valoare conservativa creind un impact negativ asupra
peisajului.
In concluzie, alegerea alternativei zero este inacceptabila pentru beneficiarul
proiectului.

Alternativa realizarii proiectului (A)
Alternativa realizarii proiectului poate fi grupata in doua categorii: de alegere a
amplasamentului si de proiect.
Amplasamentul s-a ales luandu-se in considerare zacamantul de agregate
minerale existent, a cailor de acces si distanta mica pana la statia se sortare-spalare
proprietate a beneficiarului.
Exploatarea balastului din perimetru va fi urmata de realizarea amenajarii
piscicole. Prin realizarea acestei amenajari piscicole va creste suprafata luciului de
apa, se va crea o sursa suplimentara de hrana pentru vidre, iar impactul asupra
mediului va fi pozitiv.
Evolutia amplasamentului pentru cele doua alternative este prezentata
comparativ in tabelul urmator:
Factori/aspect
de mediu
Optiuni Observatii
Alternativa 0 Alternativa A
Apa Conditiile actuale nu
influenteaza calitatea
apei subterane si a raului
Somesul Mare
Calitatea apei subterane si
cea din rau nu se modifica.
Impactul asupra regimului
de curgere a raului pe
perioada umplerii lacului si
a functionarii acestuia este
neglijabil.
In cazul ambele
alternative factorul de
mediu apa nu este
afectat.
Aerul Calitatea aerului in
conditiile actuale va fi
influentata sporadic de
antrenarea particulelor
antrenate de vant de pe
suprafetele exploatate
aleatoriu.
Impactul asupra aerului va
fi nesemnificativ si se va
manifesta numai in
perioada lucrarilor de
realizare a amenajarii
piscicole.
Alternativa A
elimina sursa de
pulberi.
Zgomot si
vibratii
Conditiile actuale se vor
mentine pe termen lung.
Se va manifesta impact
minor pe perioada de
exploatare, Pe termen lung
nu vor exista surse de
zgomot si vibratii.
In cazul alternativei
A zgomotul si
vibratiile se vor
manifesta numai in
perioada de emenajare
a lacului.

Sol Mentinerea pe termen
lung a conditiilor actuale
poate duce la fenomene
de eroziune
Se va produce impact pe
termen scurt prin
indepartarea stratului
vegetal si pe termen lung
prin modificarea reliefului,
crearea luciului de apa,
refacerea zonelor verzi.
0, pe termen lung,
se poate produce
degradarea solului.
A se va produce
impact pe termen
scurt, pe termen lung
impactul este pozitiv.
Biodiversitate Se pastreaza conditiile
unui habitat cu specii fara
valoare conservativa.
Se creaza habitat pentru
vidre, creste suprafata
luciului de apa.
Alternativa A creaza
impact pozitiv.
Peisaj Conditiile actuale se vor
mentine pe termen lung,
impactul asupra
peisajului negativ.
Impact pozitiv prin
reabilitarea peisagistica si
modificarea reliefului.
Alternativa A creaza
impact pozitiv,
alternativa 0 impact
negativ..
Aspecte socio-
economice
Impact negativ (lipsa
locurilor de munca)
Impact pozitiv prin crearea
de locuri de munca .
Alternativa A are
impact pozitiv ditrrect
perin crearea de locuri
de munca si indirect
prin furnizarea de
materiale pentru
constructii care
creaza/pastreaza locuri
de munca in
constructii.

In vederea estimarii impactului produs asupra mediului de implementarea
proiectului AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10 s-a apelat la o metoda de
evaluare comparativa intre starea ideala a mediului si starea posibila datorata
activitatii antropice viitoare, luandu-se in discutie factori de mediu ( apa, aer, sol,
biodiversitate, zgomot si vibratii).
Metoda de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator consta in parcurgerea
mai multor etape de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate, posibili sa
reflecte starea generala a factorilor de mediu analizati si apoi corelarea acestora intr-o
metoda grafica. Fiecare din factorii de mediu analizati sunt caracterizati prin
indicatori de calitate reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare si pentru
care exista limite admisibile. In acest sens, intr-o prima etapa, se raporteaza calitatea
factorilor de mediu la limitele admise de standardele nationale, obtinandu-se indicele
de poluare I
Pg
.
Pentru 0< I
Pg
>1 mediul este afectat in limitele admisibile, iar pentru valori I
P
>1
mediul este afectat peste limitele admise.

Pentru evaluarea cantitativa, se incadreaza calitatea, exprimata prin indicele de
poluare I
P
, la un moment dat, a fiecarui factor de mediu, intr-o scara de bonitate, cu
acordarea de note care sa exprime apropierea, respectiv departarea fata de starea
ideala (tabelul 1).
Scara de bonitate este exprimata prin note de la 1 la 10, nota 10 reprezentand starea
naturala neafectata de activitatea antropica, iar nota 1 reprezinta o situatie ireversibila
si deosebit de grava de deteriorare a factorilor de mediu analizati.
Nota de
bonitate
Valoarea I
P
Efectul asupra omului si mediului inconjurator
10 0 Calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru
9 0-0,25 Fara efecte
8 0,25-0,5 Fara efecte decelabileMediul afectat in limite admise nivel 1
7 0,5-1,0 Mediul afectat in limite admise nivel 2
6 1,0-2,0 Mediul afectat peste limite admise nivel 1
Efectele sunt accentuate
5 2,0-4,0 Mediul afectat peste limite admise- nivel 2
4 4,0-8,0 Mediul afectat peste limite admise -nivel 3
3 8,0-12,0 Mediul degradat nivel 1Efectele sunt letale de durate medii
de expunere
2 12,0-20 Mediul degradat nivel 2Efectele sunt letale la durate scurte
de expunere
1 Peste 20 Mediul este impropriu formelor de viata

Pentru simularea efectului sinergic se construieste o diagrama.
Starea ideala este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata hexagon
(in functie de factorii de mediu luati in discutie) cu latura egala cu 10 unitati de
bonitate.
Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor de bonitate
exprimand starea reala se obtine o figura geometrica neregulata cu o suprafata mai
mica, inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale.
Indicele starii de poluare globala a ecosistemului I
PG
consta in raportul intre
suprafata ideala S
i
si suprafata reprezentand starea reala S
r
:
I
PG
= S
i
/S
r
Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci nu exista
poluare, indicele de poluare globala I
PG
are valoarea 1.

Cand exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, indicele de poluare
globala I
PG
va capata, progresiv, valori subunitare, pe masura reducerii triunghiului,
deci a afectarii factorilor de mediu.
Conform datelor din literatura de specialitate, au fost facute aprecieri
asupra indicelui de poluare globala a mediului, pentru diverse situatii, in urma carora
s-a stabilit o scara de evaluare pentru valorile I
PG
de la 1 la 6, din care rezulta
impactul asupra mediului:
Valoarea I
PG
Impactul asupra mediului
1 Mediu neafectat de activitatea antropica
1-2 Mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile
2-3 Mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor
de viata
3-4 Mediu afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata
4-6 Mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata
>6 Mediu degradat, impropriu formelor de viata

Pentru obiectivul analizat s-a realizat incadrarea calitatii fiecarui factor de
mediu, pe scara de bonitate de la 1 la 10 si s-au acordat urmatoarele note:
Factor de
mediu
Aer Apa Sol Subsol Zgomot si
vibratii
Biodiversitate
Nota 9 10 9 8 9 10

Reprezentarea grafica a valorilor a condus la determinarea raportului dintre
cele doua suprafete, I
PG
= 1,19 mediu supus efectului activitatii in limite admisibile.



6. MONITORIZAREA

Implementarea planului va fi realizata de catre titular SC MUFLONUL
AGROSORT SRL.
Monitorizarea va fi realizata factorilor de mediu se va face in toata perioada
executiei pentru a asigura o buna protectie a factorilor de mediu.
PLAN DE MONITORIZARE
Factor mediu Indicator Frecventa Metoda Raportare
Sol - Subsol Agregate
minerale
anual Cantarire Agentia pentru
Resurse Naturale
Zgomot Zgomot anual masurare APM si GNM
Aer Pulberi anual masurare APM si GNM

Cantitatea de agregate excavate va respecta valorile aprobate prin permisul de
exploatare.
Indicatorii de calitate a aerului si nivelul de trebuie sa se incadreze in limitele
legale maxime admise.

7. SITUAII DE RISC

Riscul este dat de probabilitatea aparitiei unui efect negativ major cu
impact dur asupra factorilor de mediu, intr-o perioada de timp specificata si este
descris sub forma ecuatiei: R = P/E unde: R-riscul, P pericolul, E expunerea
(conform Directivei CE 93/67/EEC).
Riscuri naturale
Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic in interiorul carora
exista un potential de producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube
fizice si pierderi de vieti omenesti, care pot afecta populatia, activitatile umane,
mediul natural si cel construit.
Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicarii celor doua mari
categorii de hazarde naturale:

a) endogene - eruptiile vulcanice (nu este cazul) si cutremurele (excluse, zona este
incadrata in harta de macrozonare seismica in macrozona de gradul VI, coeficientul
seismic Ks = 0,08 si o perioada de colt Tc = 0,7);
b) exogene:
- climatice: nesemnificativ;
- geomorfologice (deplasari in masa, eroziuni): nu este cazul, pe amplasament nu au
fost semnalate astfel de fenomene fizico-geologice active;
- hidrologice (inundaiile): zona nu este inundabila;
- biologice (epidemii, invazii de insecte i roztoare): nu este cazul;
- biofizice (focul): potenial minor.

Accidente potentiale
Pericolul de incendiu sau explozie poate apare in cazul managementului
profund defectuos al combustibilului din rezervoarele utilajelor.
Principalele cauze ale producerii unui incendiu sau explozie pot fi:
- efectuarea unei lucrari de sudura sau fumatul la locul de munca in locuri nepermise;
- scurtcircuite electrice;
- manipularea defectuoasa a materialelor inflamabile in incinta obiectivului.
Riscurile potentiale ce vor decurge ca urmare a realizarii obiectivului de
investitii AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10sunt:
-risc de poluare accidentala ca urmare a pierderilor de produse petroliere. Pentru
prevenirea acestui risc se pastrarea utilajelor in stare buna de functionare si
efectuarea verificarilor tehnice;
-risc de producere a unor accidente de munca, din cauza exploatarii
necorespunzatoare a utilajelor din dotare;
-risc de inec se preintampina prin interzicerea scaldatului in zona de extractive.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR



Nu au existat dificultati tehnice in timpul evaluarii impactului asupra mediului.
Din punct de vedere practic timpul alocat pentru elaborarea lucrarii nu a permis
analizarea detaliata a conditiilor de pe amplasamente, prin analize sistematice, pe o
perioada de cel putin 12 luni.
Efectuarea unor analize detaliate a conditiilor din amplasamente este foarte
costisitoare, cere timp indelungat, greu de acceptat de catre beneficiarul lucrarii. Ca
urmare, de cele mai multe ori, pentru aceste analize, sunt folosite date din literatura
de specialitate sau monografii de descriere a zonei intr-un cadru mai larg.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1 Descrierea activitatii
Titularul proiectului: SC MUFLONUL AGROSORT SRL
Adresa : Chiuza, str. Principala, nr.1, jud. Bistrita-Nasaud
CIF RO 26437417; Nr. ORC J06/28/2010.
Telefon : 0263346196.; 0731-707027

Proiectant de specialitate : SC FIATECH SRL reprezentat prin Ing. Bocskai Zoltan
str. Subcetate Nr. 37 Bistrita, jud. Bistrita-Nasaud tel. 0263-238070-firma atestata
de catre MMGA.


1.3 Autorul studiului de impact: SC ECOMULTIPROD SRL BISTRITA inscrisa
in REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI LA POZITIA 253

Proiectul AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10 propune amenajarea
unui lac piscicol cu extractia si valorificarea agregatelor de balastiera pe un teren
proprietate a titularului proiectului.
Amplasamentul se afla in extravilanul localitatii Sasarm, comuna Chiuza, jud.
Bistrita-Nasaud, pe malul drept a raului Somesului Mare, la o distanta de cca. 270 m
fata de albia acestuia.
Accesul la perimetrul de exploatare se face din localitatea Sasarm de pe DN l7
D pe un drum tehnologic bine intretinut care asigura si accesul la terenurile agricole
din zona.
Realizarea proiectului va cuprinde doua etape :
-Extractia si valorificarea agregatelor de balastiera ;
-Amenajarea piscicola.

Extractia si valorificarea agregatelor de balastiera
Proiectul se concretizeaza la final cu excavarea unui volum total de
aproximativ 422.820 m
3
de nisip si pietris intr-un interval de 2 ani, pe o suprafata de
74.257 m
2
in functie de cererea de pe piata si de capacitatea societatii comerciale.



Amenajarea piscicola
Lacul piscicol va avea urmatoarele caracteristici :
Suprafata 58.373 m
2.
.
Adancime 11,5 m de la nivelul solului
H strat de apa 5,9 m.
V 344.400 m
3
.
Nivelul lacului va fi asigurat din panza freatica si precipitatii.
Scopul lacului este de a organiza activitatea de pescuit sportiv la speciile caras
si crap.
Lacul nu are prevazute goliri si nu va fi furajat. Pescarii vor folosi momeli
naturale mamaliga si boabe de porumb.
In zona nu sunt alimentari cu apa din panza freatica sau alte amenajari
piscicole.

9.2.Metodologia utilizata

In vederea estimarii impactului produs asupra mediului de implementarea
proiectului AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10 s-a apelat la o metoda de
evaluare comparativa intre starea ideala a mediului si starea posibila datorata
activitatii antropice viitoare, luandu-se in discutie factori de mediu ( apa, aer, sol,

biodiversitate, zgomot si vibratii).
Metoda de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator consta in parcurgerea
mai multor etape de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate, posibili sa
reflecte starea generala a factorilor de mediu analizati si apoi corelarea acestora intr-o
metoda grafica. Fiecare din factorii de mediu analizati sunt caracterizati prin
indicatori de calitate reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare si pentru
care exista limite admisibile. In acest sens, intr-o prima etapa, se raporteaza calitatea
factorilor de mediu la limitele admise de standardele nationale, obtinandu-se indicele
de poluare I
Pg
.
Pentru 0< I
Pg
>1 mediul este afectat in limitele admisibile, iar pentru valori I
P
>1
mediul este afectat peste limitele admise.
Pentru evaluarea cantitativa, se incadreaza calitatea, exprimata prin indicele de
poluare I
P
, la un moment dat, a fiecarui factor de mediu, intr-o scara de bonitate, cu
acordarea de note care sa exprime apropierea, respectiv departarea fata de starea
ideala (tabelul 1).
Scara de bonitate este exprimata prin note de la 1 la 10, nota 10 reprezentand starea
naturala neafectata de activitatea antropica, iar nota 1 reprezinta o situatie ireversibila
si deosebit de grava de deteriorare a factorilor de mediu analizati.

Nota de
bonitate
Valoarea I
P
Efectul asupra omului si mediului inconjurator
10 0 Calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru
9 0-0,25 Fara efecte
8 0,25-0,5 Fara efecte decelabileMediul afectat in limite admise nivel 1
7 0,5-1,0 Mediul afectat in limite admise nivel 2
6 1,0-2,0 Mediul afectat peste limite admise nivel 1
Efectele sunt accentuate
5 2,0-4,0 Mediul afectat peste limite admise- nivel 2
4 4,0-8,0 Mediul afectat peste limite admise -nivel 3
3 8,0-12,0 Mediul degradat nivel 1Efectele sunt letale de durate medii
de expunere
2 12,0-20 Mediul degradat nivel 2Efectele sunt letale la durate scurte
de expunere
1 Peste 20 Mediul este impropriu formelor de viata

Pentru simularea efectului sinergic se construieste o diagrama.

Starea ideala este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata hexagon
(in functie de factorii de mediu luati in discutie) cu latura egala cu 10 unitati de
bonitate.
Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor de bonitate
exprimand starea reala se obtine o figura geometrica neregulata cu o suprafata mai
mica, inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale.
Indicele starii de poluare globala a ecosistemului I
PG
consta in raportul intre
suprafata ideala S
i
si suprafata reprezentand starea reala S
r
:
I
PG
= S
i
/S
r
Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci nu exista
poluare, indicele de poluare globala I
PG
are valoarea 1.
Cand exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, indicele de poluare
globala I
PG
va capata, progresiv, valori subunitare, pe masura reducerii triunghiului,
deci a afectarii factorilor de mediu.
Conform datelor din literatura de specialitate, au fost facute aprecieri
asupra indicelui de poluare globala a mediului, pentru diverse situatii, in urma carora
s-a stabilit o scara de evaluare pentru valorile I
PG
de la 1 la 6, din care rezulta
impactul asupra mediului:

Valoarea I
PG
Impactul asupra mediului
1 Mediu neafectat de activitatea antropica
1-2 Mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile
2-3 Mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor
de viata
3-4 Mediu afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata
4-6 Mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata
>6 Mediu degradat, impropriu formelor de viata
Reprezentarea grafica a valorilor a condus la determinarea raportului dintre
cele doua suprafete, I
PG
= 1,19 mediu supus efectului activitatii in limite admisibile.

9.3 Impactul prognozat asupra mediului


FACTORUL DE MEDIU APA
In perioada de exploatare a agregatelor minerale si amenajare a cuvetei lacului
nu vor fi emisi poluanti cu efecte megative asupra apelor de suprafata si a acviferelor
subterane din zona.
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier
specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung
direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane, nu sunt in cantitati importante
si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.
La nivelul perimetrului de exploatare pot sa apara numai poluari accidentale
ale factorului de mediu apa ca urmare a descarcarii accidentale in mediu de uleiuri
minerale si/sau hidrocarburi datorate defectarii utilajelor folosite in exploatarea
agregatelor de balastiera. In angrenajele utilajelor nu sunt stocate cantitati mari ale
acestor substante care sa produca impurificari majore are factorului de mediu apa.
In perioada functionarii proiectului
In perioada functionarii amenajarii piscicole, calitatea apei nu va fi influentata
deoarece lacul nu se furajaza, cresterea este extensiva, conditiile de crestere sunt
identice celor din lacurile naturale.
Calitatea apelor freatice nu se va modifica, deoarece produsii generati de
activitatea piscicola sunt de natura biogena, asimilabili usor chimico-biologic de
ecosistemul acvatic.
Literatura de specialitate, apreciaza ca o balta functioneaza ca un biofiltru
natural, iar produsele rezultate din activitatea biologica a faunei si florei lacustre
sufera un proces rapid de mineralizare care favorizeaza filtrarea apei pe verticala si
orizontala.

FACTORUL DE MEDIU AER
In perioada lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale se va produce
impact negative nesemnificativ, limitat in timp datorat emisiilor de gaze de
esapament si a antrenarii de pulberi.

In perioada de functionare a amenajarii piscicole nu vor exista emisii in aer de
pe suprafata amplasamentului.

FACTORUL DE MEDIU SOL
Impactul asupra factorului de mediu sol va fi unul fizic concretizat in perioada
de amenajare a cuvetei lacului prin indepartarea copertei si prin excavarea cuvetei.
La descoperirea zacamantului se va decoperta un stat de pamant vegetal cu grosimea
de 0,55 m, rezultand un volum de 40841,35 m
3
de sol vegetal ce va fi depozitata
separat pe amplasament in vederea folosirii ulterioare la amenajarea taluzurilor
amenajarii piscicole.
Cantitatea de depozite litologice care urmeaza a fi exploata in in scopul
infiintarii amenajarii piscicole este cca 522 000 m
3
(agregate minerale si steril).
Deoarece in procesul tehnologic nu se folosesc si nu rezulta substante sau
compusi periculosi care sa fie eliberati in mediu sunt posibile numai poluari
accidentale ale factorului de mediu sol.
Pe amplasament nu se depoziteaza produse petroliere, alimentarea cu
catburanti se va realize la statia de sortare-spalare din vecinatate.
Prin amenajarea iazului piscicol se modifica proprietatile terenului. Astfel, o
suprafata de 58373 m
2
va fi acoperita cu luciu de apa, deci solul nu va mai fi
reprezentat ca factor de mediu in perimetrul respectiv. Restul suprafetei de pe
amplasament va fi acoperita cu coperta si sol vegetal provenite din etapa de excavare
a terenului, pe care se vor realize insamantari cu ierburi perene.
Aceste actiuni vor determina cresterea diversitatii de specii vegetale pe
amplasament, care va avea drept consecinta popularea zonei cu specii faunistice
pentru care in prezent conditiile de habitat nu sunt favorabile. Cresterea
biodiversitatii in zona va avea influenta pozitiva asupra desfasurarii proceselor
pedologice.
Suprafetele invecinate sunt reprezentate de terenuri neproductive si terenuri
agricole. Prin implementarea proiectului calitatea sau folosinta acestora nu va fi
influentata.

In perioada de functionare a amenajarii piscicole nu vor exista utilaje care sa
determine poluarea solului.

SUBSOLUL
Lucrarile de exploatare si realizarea amenajarii piscicole vor conduce la
scoaterea din circuitul natural a unei suprafete de teren de 58.373 m
2
si crearea unor
noi forme de relief, artificiale. Aceste lucrari nu conduc la schimbari majore in
mediul geologic, care sa aiba effect ireversibil asupra conditiilor hidrogeologice,
hidrologice, zonelor umede, biotipurilor.
Din punct de vedere chimic, calitatea subsolului nu va fi afectata, lucrarile de
fizico-mecanice si termice ale solului.
Astfel, tinand cont de tipul de activitate, urmare a exploatarii resursei minerale,
va exista impact rezidual, ireversibil, reprezentat de dislocarea definitiva a rocii,
indiferent de masurile de reducere implementate.
Impactul produs de activitatea desfasurata se manifesta prin:
- excavarea volumului de resurse minerale avizat, aspect ce conduce la agresarea
subsolului si la modificarea peisajului prin realizarea bazinelui piscicol;
- activitatea de exploatare afecteaza microflora si microfauna caracteristica ce
vietuieste in sol si subsol, prin dislocarea habitatului natural al acestora si prin
zgomotul generat de utilaje. Acest fapt va conduce la migrarea eventualelor specii de
mezofauna in vecinatatea perimetrului.
Potentiale surse de poluare a subsolului pot fi considerate urmatoarele aspecte:
- depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, rezultate din activitatile desfasurate pe
amplasament;
- scurgeri accidentale de produse de la utilaje si autovehicule;
- evacuari de ape uzate in incinta organizarii de santier.

BIODIVERSITATEA

Prin activitatile desfasurate in perioada de constructie excavarea cuvetei
lacului, proiectul nu are impact negativ asupra vegetatiei naturale din zona (terasa sau
albie), amenajarea piscicola fiind amplasata pe un teren neproductiv.
In etapa de functionare a amenajarii piscicole proiectul va determina cresterea
diversitatii biologice in regiune prin aparitia unor habitate de zone umede preferate
de multe din specii citate in formularul Natura 2000.

ZGOMOTUL
In perioada realizarii investitiei se va produce local impact negative minor
datorita zgomotului produs de utilaje si mijloacele de transport. Manifestarea
impactului este limitata in timp.
In perioada functionarii amenajarii piscicole nu se va produce impact asupra
mediului datorita zgomotului.

9.5 Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul
Pe perioada realizarii si functionarii investitiei va aparea impact negativ,
limitat in timp in zona de functionare a utilajelor si pe traseul mijloacelor de
transport.
Amplasamentul este situat pe terasa inferioara a luncii raului Somesul Mare,
terenul este neproductiv, acoperit cu vegetatie ordinara de lunca. Terenurile din
vecinatatea amplasamentului sunt acoperite cu culturi agricole. Tot in vecinatate
functioneaza o statie de sortare-spalare agregate.
Distanta pana la localitatea Sasarm este de 1,3 km.

9.6 Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

APA
Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane se impun urmatoarele
masuri:
- in perimetru nu se vor depozita carburanti;
-alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate;

-reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate;
-manipularea si stocarea materialului excavat in asa mod incat sa nu fie antrenat de
ape;
-utilizarea de utilaje si mijloace de transport in stare tehnica buna;
-verificarea periodaca a starii tehnice a utilajelor;
-instruirea angajatilor care deservesc utilajelor implicate in perioada de constructie in
vederea exploatarii corecte a acestora si de actiune in cazul aparitiei de poluari
accidentale.

AER
Masurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenarii
pulberilor de catre autocamioane sunt masuri de tip operational specifice acestui tip
de surse.
Pentru reducerea emisiei de praf in atmosfera va lua urmatoarele masuri:
-mentinerea starii tehnice a drumului de deplasare a basculantei in perimetrul de
exploatare si in statia de sortare-spalare;
- deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pamant sau balastate cu
viteze de maxim 30 km/h;
-mentinerea starii tehnice a utilajelor, se vor efectua in mod regulat reviziile tehnice
la mijloacele auto pentru ca, pe toata perioada de exploatare a agregatelor, acestea sa
se incadreze in prevederile NRTA 4/1998.

SOL
subteranului:
o
acestuia;

statia de sortare.

SUBSOL
subteranului:
o
acestuia;
statia de sortare.

ZGOMOTUL
Zgomotele produse pe suprafata amplasamentului in perioada de implementare
a proiectului nu pot fi eliminate dar pot fi reduse astfel:
- pe perioada stationarii autobasculantei si in perioada de repaus motoarele
mijloacului de transport si a utilajelor vor fi oprite;
- se va urmari buna functionare a utilajelor si autocamioanelor astfel incat eventualele
defectiuni sa nu genereze zgomote cu intensitate mai mare decat valoarea prevazuta
in cartea tehnica.

In perioada de functionare amenajarea piscicola nu se va constitui intr-o sursa
de zgomote si vibratii.

9.7 Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra
mediului
In urma evaluarii impactului asupra mediului datorat implementarii proiectului
AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10 au rezultat urmatoarele concluzii :
- in perioada realizarii proiectului, se va manifesta temporar impact negativ minor
asupra factorului de mediu aer. Datorita conditiilor de relief noxele rezultate se vor
dispersa astfel incat concentratiile lor sa nu modifice calitatea aerului in zona
analizata;
-aparitia unui impact negativ asupra factorului de mediu apa este posibil numai in
cazul producerii unor defectiuni la utilaje;
-in comditii normale de functionare si cu respectarea stricta a tehnologiei de
extractie, nu se va produce impact asupra factorului de mediu apa;
-in perioada realizarii investitiei se va produce local impact negative minor datorita
zgomotului produs de utilaje si mijloacele de transport. Manifestarea impactului va fi
limitata in timp si se va resimti local;
-va exista impact rezidual, ireversibil, reprezentat de dislocarea definitiva a rocii;
-din punct de vedere chimic, calitatea subsolului nu va fi afectata, lucrarile de
fizico-mecanice si termice ale solului;
-se va manifesta impact pozitiv asupra specie de manifere Lutra lutra prin crearea
unei surse de hrana;
-va creste suprafetei luciului de apa din zona si posibilitatea aparitiei unor noi
habitate caracteristice zonelor umede;
-in perioada functionarii amenajarii piscicole nu se va manifesta impact negative
asupra factorilor de mediu apa, aer, sol si zgomot.
Prin implementarea proiectului mediul va fi supus efectului activitatii in limite
admisibile (I
PG
= 1,19).


9.8 Prognoza asupra calitatii vietii si a asupra conditiilor sociale
Excavarea acumularilor de agregate minerale in vederea realizarii cuvetei
lacului va contribui la sustinerea activitatii economice din zona cu materiale necesare
realizarii obiectivelor de constructii. Va avea un impact pozitiv prin crearea de noi
locuri de munca, nu numai la nivelul strict al acestui obiectiv.
Amenajarea lacului piscicol va determina aparitia unui punct recreere si de
atractie turistica.

9.9 Avize, acorduri obtinute
Pentru proiectul analizat a fost emise urmatoarele documente si reglementari:
-Referat de expertiza hidrogeologica emis de catre Institutul National de Hidrologie
si Gospodarire a Apelor;
-Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 251 din 22.08.2013 emis de catre Administratia
Bazinala de Apa Somes Tisa
-Certificat de Urbanism emis de Primaria Comuna Chiuza.

BIBLIOGRAFIE

- Ordinului Ministrului Mediului si Padurilor nr 135/2010 privind aprobarea
Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte
publice si private;
-Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 863/2002, ghiduri
metodologice aplicabile procedurii de evaluare a impactului;

HG nr. 1213/2006 privind stabilirae procedurii cadru de evaluare a impactului asupra
mediului pentru anumite proiecte publice si private;
-OUG 164/2008 pentru modificarea si completarea OUG nr. 197/2005 privind
protectia mediului
-Ordinul 19/2010 Ordin al Ministrului Mediului si Padurilor privind ghidul
metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar
-Ionita Ichim s.a - Morfologia si dinamica raurilor, Ed. Tehnica Bucuresti 1989
- P. Serban s.a Hidrologie dinamica, Ed. Tehnica Bucuresti 1989 ;
-ICHIM I. s.a Morfologia si dinamica albiilor de rau. Bucuresti Ed Tehnica 1989
-Dumitru Dumitrescu - Manualul Inginerului Hidrotehnician, Ed. Tehnica Bucuresti
1969 ;
-Richard B. Prismak s.a Fundamentele conservarii diversitatii biologice Ed.AGIR
Bucuresti 2008
- Legea 211/2011 privind regimul deseurilor,
-Legea 104/2011 privind protejarea sanatatii umane si a mediului inconjurator

Raport Studiu Impact Amenajare Piscicola PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Studiu Impact Amenajare Piscicola PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

AMENAJARE PISCICOLA SASARM 10

S-ar putea să vă placă și