22.01.

2016

Valorificarea subproduselor si deseurilor

din industria alimentara

Tehnici BAT in industria drojdiei de

panificaţie

 Apele uzate din industria alimentara prezinta o

compozitie extrem de variata, prezentând concentratii
ridicate atât de CCO, cat si de CBO. Valorile pot fi de 10
– 100 de ori mai mari decat in cazul apelor uzate
menajere.

 Continutul de CBO5 al principalilor constituenti

alimentari si al unor produsi este prezentat in tabelul
urmator.

Continut de CBO5

0,65 kg/kg carbohidrati

0,89 kg/kg grasimi

1,03 kg/kg proteine

0,07 – 0,10 kg/l lapte

0,18 – 0,37 kg/kg carne

0,06 – 0,09 kg/kg fructe sau legume

1
 22.01.2016

 Concentratia de materii în suspensie variaza de la

valori neglijabile la valori mai ridicate de 120.000 mg/l.

 Apa uzata provenita din sectorul de procesare al carnii

sau de la fabricile de lapte contine concentratii ridicate
de grasimi si uleiuri.

 Apele uzate rezultate din procesarea alimentelor

variaza de la un pH foarte acid (3,5) la un pH foarte
alcalin (11).

Factorii care influenteaza pH-ul apelor uzate sunt:

 pH-ul natural al carnii crude;
 folosirea solutiilor caustice sau acide in operatiile de
procesare;
 folosirea solutiilor caustice sau acide in operatiile de
curatare;
 scurgerile de deseuri acide, cum ar fi zerul acid;
 reactiile care duc la formarea de acizi in apele uzate, cum ar
fi continutul bogat de drojdie din apa uzata, acizii lactic si
formic rezultati in urma degradarii laptelui;
 natura sursei de apa, dura sau moale.

 Pentru epurarea biologica a apelor uzate, raportul potrivit de

CBO:N:P este de aproximativ 100:5:1.
 La acest raport, procesarea produselor din industria alimentara
ar prezenta un deficit de N si/sau P in vederea activitatii
biologice pe durata epurarii.
 Pot aparea si valori excesive ale P, mai ales atunci cand se folosesc
in proces cantitati mari de acid fosforic, cum ar fi in industria
uleiului vegetal.
 Daca aceste ape uzate devin anaerobe in timpul procesului de
epurare, atunci apare riscul ca substanţele componente cu un
continut ridicat de fosfat sa elibere fosfor la deversarea finala.
 Un efect similar il produce si folosirea de acid azotic in proces,
care creste concentratia de azotat din apa uzata.

2
 22.01.2016

 Epurarea apelor uzate reprezinta un mijloc de prevenire si

control al poluarii apelor.
 Apele uzate provin din diverse surse atat ca rezultat al
consumului de apa si al spalarii in timpul proceselor ce au loc,
cat si din uscarea produselor alimentare.
 In acest caz trebuie aplicat procesul integrat BAT pentru a
minimiza atat consumul, cat si contaminarea apei.
 Se poate face apoi o selectie a tehnicilor de epurare a apelor
uzate.
 Per ansamblu nu s-a ajuns la nicio concluzie referitoare la
cum este mai bine sa se epureze apele uzate provenite din
industria alimentara, cu exceptia catorva tehnici
principale.

Pentru epurarea apelor uzate provenite din industria alimentara,

cea mai buna tehnica disponibila consta in folosirea unei
combinatii adecvate alese din urmatoarele:
 aplicarea unei separări (sitări) initiale a materiilor solide;
 indepartarea grasimilor folosind un sistem de colectare a
grasimilor, daca apa uzata contine grasimi animale sau vegetale;
 aplicarea egalizari debitului si a incarcarilor;
 aplicarea neutralizarii apelor uzate cu caracter puternic acid sau
alcalin;
 aplicarea decantarii apelor uzate cu continut de materii în
suspensie;
 aplicarea flotatiei utilizand aer dizolvat;
 aplicarea epurarii biologice aerobe sau anaerobe.
 folosirea gazului CH4 generat la epurarea anaeroba pentru
producerea de caldura si/sau energie.

Urmatoarele tehnici sunt disponibile atunci cand se

impune o epurare suplimentara pentru a se obtine
aceste valori sau care sa indeplineasca limite de
evacuare speciale:
 reducerea biologica a azotului;
 aplicarea precipitarii pentru reducerea fosforului,
simultan aplicandu-se cu procesul de epurare cu
namol activ;
 folosirea filtrarii pentru limpezirea apelor uzate;
 reducerea substantelor periculoase/prioritar
periculoase;
 aplicarea procesului de filtrare cu membrana.

3
 22.01.2016

 Atunci cand calitatea apelor uzate se preteaza pentru refolosirea

in cadrul proceselor din industria alimentara, cea mai buna
tehnica disponibila consta in refolosirea apei dupa ce aceasta a
fost sterilizata si dezinfectata, evitand folosirea clorului activ,
intrunind astfel standardul impus de Directiva 98/83/EC.
 Tot o tehnica BAT consta in tratarea namolului din apele uzate
folosind una sau o combinatie dintre urmatoarele tehnici:
 stabilizare;
 ingrosare;
 dedurizare;
 uscare, daca se pot folosi instalatii de incalzire naturala sau cu
recuperare de caldura din instalatii.
 Pentru folosirea sau depozitarea namolului provenit din
apa uzata nu s-a stabilit nicio BAT.

Tehnici BAT in industria drojdiei de panificaţie

 Industria drojdiei de panificatie reprezinta o

amenintare serioasa asupra mediului inconjurator
datorita volumului mare de ape uzate generate (56×106
m3/an) si potentialului de contaminare crescut.
 Intrucat expunerea in aer liber a acestor ape uzate
contaminate este interzisa in unele tari, in ziua de azi
multe fabrici producatoare de drojdie se confrunta cu
problema epurarii apelor rezultate in urma proceselor
deoarece majoritatea statiilor de epurare orasenesti
insista asupra preepurarii acestor efluenti inainte de
deversarea in reteaua de canalizare .

Epurarea biologica (anaeroba – aeroba) si mecano-chimica

integrata a apelor uzate

 In general, problemele principale in epurarea apei

uzate rezultate de la prelucrara drojdiei sunt
concentratiile mari de CCO din efluent, culoarea,
mirosul si o cantitate mare de namol in exces, generata
in procesul de epurare a apei uzate.
 Daca este necesar un grad mare de purificare, epurarea
biologica poate fi folosita in combinare cu alte procese
cum ar fi procesele fizico-chimice, chimice sau de
oxidare avansata.

4
 22.01.2016

Organizarea tehnologica folosita la fabrica de drojdie Salutaguse

(Kohila, Estonia)

 O alta problema este reducerea namolului in exces.

Conform noilor reglementari, prioritatea este de a
dezvolta noi moduri de reducere a cantitatii de namol
in exces si de reciclare a biomasei atat cat este posibil.
 Fermentarea anaeroba este o strategie economica si
prietenoasa mediului pentru rezolvarea acestei
probleme.
 In prezent, un milion tone de deseuri organice sunt
fermentate pe an, fiind transformate in biogaz.
 Metoda fermentarii anaerobe pentru stabilizarea
namolului este folosita si in Estonia.

 In vederea epurarii apelor rezultate de la fabricarea

drojdiei de panificatie, au fost efectuate cercetari
asupra proceselor de epurare a apelor uzate bogate
in sulfati, utilizand tehnologii ASBR.
 S-a studiat fermentarea anaeroba mezofila la scara
de laborator a apelor uzate din industria drojdiei
continand sulfati cu ajutorul bioreactoarelor
secventiale anaerobe (ASBR).

5
 22.01.2016

Solutii optime de epurare

Tehnologiile de epurare propuse pentru optimizarea

modelului experimental constau in:
 procedee de fermentare anaeroba
 ozonizarea efluentului anaerob, pentru eliminarea
problemelor legate de miros si culoare
 procedee aerobe –anoxe, pentru finisarea epurarii, in
vedera descarcarii efluentului in receptor

 Pentru epurarea apelor uzate foarte concentrate, digestia

anaeroba se dovedeste a fi din punct de vedere economic mai
atractiva decat procesele aerobe.
 In procesele anaerobe se ating simultan doua obiective
importante: indepartarea materiilor organice si a sulfatilor.
 Avantajele digestiei anaerobe includ, de asemenea,
producerea de cantitati relativ reduse de namol si un necesar
energetic mai mic, prin comparatie cu epurarea aeroba.
 Totusi, un continut ridicat de sulfati poate conduce la
destabilizarea proceselor de epurare anaeroba datorita
formarii sulfurii de hidrogen, in special daca CCO/SO42- este
sub 10.
 In ciuda acestor dificultati digestia anaeroba s-a aplicat cu
succes pentru epurarea a diverse ape uzate bogate in sulfati,
la scara de laborator si la scara naturala.

 In comparatie cu metodele anaerobe continue,

digestia anaeroba este o tehnologie de epurare mai
fexibila si mai eficienta din punctul de vedere al
costurilor.
 Fermentarea anaeroba a namolului in exces este un
proces ce se realizeaza in mai multe etape si este in
general limitat de viteza de hidrolizare a materiilor in
suspensie si a substantelor organice.
 Acesta etapa de fermentare este foarte importanta si
de aceea s-a realizat intr-un reactor separat, ca
proces de pretratare.

6
 22.01.2016

 Pentru epurarea biologica a apelor uzate, raportul potrivit de

CBO:N:P este de aproximativ 100:5:1.
 La acest raport, procesarea produselor ar prezenta un deficit de N
si/sau P in vederea activitatii biologice pe durata epurarii.
 Pot aparea si valori excesive ale P, mai ales atunci cand se folosesc
in proces cantitati mari de acid fosforic, cum ar fi la decleierea
uleiului vegetal sau la curatare.
 Daca aceste ape uzate devin anaerobe in timpul procesului de
epurare, atunci apare riscul ca constituentii cu continut de fosfat
sa elibere fosfor la deversarea finala.
 Un efect similar il produce si folosirea de acid azotic in proces,
care creste concentratia de azotat din apa uzata.

Principalele avantaje care se realizeaza prin aplicarea proceselor

anaerobe sunt urmatoarele:
 reducerea continutului de substante organice din efluent in
procent de 70-90%;
 valorificarea energetica a aestora, prin biogazul produs (0,4-
0,5m3/kg CBO5);
 indepartarea sulfatilor care pot destabiliza procesele anaerobe,
datorita formarii sulfurii de hidrogen in special daca CCO/SO42-
este sub 10;
 producerea de cantitati relativ reduse de namol;
 un necesar energetic mai mic, prin comparatie cu epurarea
aeroba.

 Epurarea biologică anaerobă se bazează pe activitatea unor

microorganisme care, trăind în absenţa oxigenului molecular,
transformă substanţele organice poluante în CH4 (metan), CO2
şi – în proporţie redusă (0,1 kg substanţă uscată/kg CBO5
îndepărtat) – în masă biologică – nămol anaerob.
 Deoarece namolul anaerob este insotit de gaze ce rezulta din
procesele de fermentare, sedimentarea este deseori pertubata,
producându-se flotarea nămolului şi turbulenţă în decantor,
motiv pentru care este necesara degazeificarea apelor uzate
evacuate din bazinul de fermentare, inainte de a fi supuse
decantarii.

7
 22.01.2016

 Datorită dificultăţilor legate de slaba decantabilitate a

suspensiilor rezultate din procedeul de contact cu
nămol anaerob şi urmărind reţinerea lor în sistem cât
mai mult timp şi independent de debitul apei uzate, s-
a dezvoltat procedeul de epurare utilizând filtre
anaerobe.
 În ultimul timp s-a dezvoltat procedeul de epurare
anaerobă în reactoare cu pat fluidizat (reactoare
UASB).
 Reactoarele UASB sunt reactoare cu productivitate
ridicată, în care biomsa este reţinută în mod eficient şi
concentrată într-un volum foarte mic.

 Pe lângă sistemele de bazine de fermentare şi

decantare secundară adoptate după alte procedee de
epurare, unele firme au proiectat şi realizat bazine de
fermentrare cuplate cu decantare finală, care aduc o
simplificare sensibilă a exploatării cât şi reducerea
valorilor de investiţii.
 Pentru eliminarea problemelor legate de miros si
culoare s-a considerat oportuna tratarea efluentului
epurat anaerob cu ozon.

Avantajele ozonizarii in aplicatiile de epurare constau in:

 indepartarea toxicitatii;
 distrugerea substanţelor organice;
 intensificarea biodegradabilitatii apelor uzate
recalcitrante;
 indepartarea eficienta a culorii apelor uzate.

 Suplimentar, ozonizarea poate sa cresca

biodegradabilitatea apelor uzate epurate anterior prin
procedee biologice.